000

(-10trwft

C111111CiNgOiri 0

0 o

Cy

All

tfiY

PR OBLEMEDE

Istorie universalasi romaneasca

Conferintela Cursurile de yarddin Valenii-de-Munte

(11

1'

1929 I

I Editura Fundallei culturale CUVINTUL, Valenii-de-Munte

07.4711. A..

1,-

4. .41 (-54>iN

443Acio

.4/04111k1I4

4

Mb.

?1,3

LQ. I I

4au,,

I

Cuvintarea la deschiderea cursurilor

Mai mult decit in orice an, deschid cu incredere aceste cursuri.Ele sint necesare. Daca n'a$ avea aceasta con$tiintd, nici nu

le -a$ continua. Caci nu mai e vremea lucrurilor fail folos. Leface, din causa unel fungi traditii, mai apAsatoare decit la notin Apus, invatamintul oficial, cu lucrurile care trebuie uitatefdra a !Asa macar acea ngimnastica a mintii" de care se totvorbe$te la limba latina sau la matematicile inalte. Noi nu niputem permite acest lux. De ce am cheltui in zAdar vacanteleprofesorilor $1 ale atitor ascultatori cari s'ar putea gAsi maibine aiurea I

Necesitatea cursurilor de yard s'a dovedit aici prin lunga fordainuire de peste doudzeci de ani. Concurenta ministeriala ^ares'a incercat de la inceput, Cu profesori $1 elevi, de o potriva sala-lariati, la Ia$i, a reu$it numai sA ni aduca aici cea mai mareparte din cei de acolo. Tot ce s'a mai injghebat, la Cimpulun-gul Bucovinei, in Ardeal, a dat gre$. Noi, am ramas.

Aceasta dAinuire are explicatia ei in sensul adinc al acestuiinvAtamint liber.

El intrune$te citeva conditii pe care in zadar le-ai cauta laorice $coald de Stat.

El cauta a Linea In curent pe ascultatori. Stiinta e relativd :ea se schimba. Ajunsa la un punct, drumuri nesfir$ite se des-chid dincolo de dinsul. A sti inseamnd numai a dori sA $tii maimult $i a fi gata sa $tii altfel. Cind, acum vre-o lunA, marelefisician frances Perrin ni vorbia de teoria sa, atita timp con-testatA in Franta, a mi$carii perpetue in atom asemenea cu ceiace se petrece in sistemele solare, ce imense perspective se des-

4

chideau pentru alts fisicA, poate si pentru alts chimie I leri, d.Olgierd GOrka facea cunoscuta la Academia din Cracovia gAsi-rea In Munchen a unei intregi cronici germane a lui Stefan-cel-Mare, ceruta pentru istoria universals a lui Hermann Schedel,acela din culegerile carula am descoperit scrisoarea lui VladTepee, dAruitA lui loan Bogdan pentru Vlad Tepes" al lui : cinestie ce poate rasari de acolo pentru Istoria Rominilor I Acestelucruri trebuie stiute, stiute de oricine.

Cad a a cit trebuie din tot e datoria omului cult. Numai asael poate intrece pe incult", care, ca teranul nostru, are, instinc-tiv si traditional, un sisfem al lui de cultured, care e integral i

armonios. Specialitatea fara legaturi si fare orizont e o mare,primejdie, pentru fiecare si pentru societatea in care trAieste.Tot haosul de astazi vine din fa ptul Ca istoria contemporanae condusA In mare parte de astfel de specialist!.

Orice culture trebuie sa fie insA si lnsufle /itd. Ne-am deprinscu surogatele moarte ale culturilor vi!. Traim din resumatele debacalaureat invatate pe de rost. Cunoastem floarea din botanicasi din spiterie, fructul din extrasele In comert. N'avem contactuldirect cu obiectele In Irate In cuno0infa noastrd; presintareafor calduroa0Y de acela care ca descoperitor se ocupo de ele.

N'avem nici sentimentul, nespus de pretios, ca' am colaboratnai cu voia burro a noastrd, cu inteligenja i energia noastrdk cuno0infile primite, ca le-am interpretat 0, fie 0 fntr'o can-Nate infinitesimalo, le-am add'ugit. De ce iubeste cineva maimull decit ma rile cetati, pe care le admire, coltisorul de sat undea plantat un pom si a ridicat un zid?

Si, cum am spus-o de atitea ors, aceste cunostinti, care nuau sa semene cu gingAvirile de la bacalaureat si de la maitoate examenele universitare, trebuie prefacute In mijloc de ac-fiune al fiecdrula asupra societNii, a Orli parte vie, larg in-dreptatita dupa constitutiile contemporane, este.

Marele nostril neajuns azi e ca pentru fiecare chestie maren'avem adevdrul crezut fn adeva'r de toll. Fiecare II cauta pen-tru el si isi inchipuie ca I -a gasit, atunci chid, si mai rau, nu

5

crede, din inertie, ca Wei n'are nevo;e de dinsul. Dar, ?rite°vreme in care autoritatea trebuie In !amnia fn mare parte prineonsens, pregatirea acestuia e o datorie cetateneasca.

incercam a o indeplini aici.In ce priveste omul, cu muitiplele lui rosturi, totul poate fi

privit ca relativ, totul e supus la interpretare. Pentru ratiuni deI anatism documentar, capatat din studif medieviste, pentru scru-pule filologice, a interzice ipotesa, cum se incearca, e o gre-sala. Pe aripile ipotesei numai, poate sa zboare cineva spre cul-mile unde e adevarul pe care in cele mari nu-I yom atingeniciodata.

Dar in aceasta atit de vasta relativitate sint anume marl in-trebari, a cAror deslegare, necontenit incercata, e mai grea de-cit a altora. Multe din ele nu vor avea-o niciodatA cu certitudine.

i, totusi, in chip firesc, catre dinsele se intorc mai cu pasiuneochii tuturora. Prin singurul fapt ca in jurul for se face rasco-lirea stiintii intregi, a tuturor sigurantelor capatate, discutareaacestor probleme aduce cel mai mare folos studiilor din dome-niul intreg unde ele se ivesc.

Le vom presinta aici, macar pe citeva din ele, acelea care nise par esentiale, fara a deosebi istoria Rominilor de istoria uni-versals. Nu poate fi o adevarata separatie intre dinsele. Isolata,istoria noastra n'are inteles. Popor mai mic, dar pus intr'un locprielnic sinteselor, ni-am insu5it tot ceia ce am primit, armoni-sind dupa instinctele si nevoile noastre sufletesti toate elemen-tele imprumutate. Si, pe de alts parte, n'avem niciun motiv sacontinuum a accepta istoria omenirii asa cum e scrisa, in chipdivergent, dupa ambitii pe care nicio metoda nu le poate oprisi infrina, de popoarele cele mari. Ci, profitind de positia noas-tra geografica si de existenta sinteselor care ni s'au impus, tre-buie sa fixam dnii si pun cte de popas pentru viata lumii pecare ceilalti, chiar cind be vad, nu be in in sarna.

LECTIA I-iu.Probleme de preistorie.

Intaia problerna care ni se infatiseaza si care e un tnlregOr de probleme priveste miile de ani ale vietii preistorice,care, de fapt, indata ce cuteaza a vorbi si a povesti, devinecea mai veche istorie a omenirii.

Ele rasar din descoperirea entusiasta, in mai multe tell, demai multe scoli, a unui material care uimeste si ajunge a co-pies!, indreptatind avinturile cele mai marete, daca nu si stabilirilecele mai serioase si mai trainice. Caci de acestea nu va puteafi vorba atita timp cit nu stim nimic din ce ascunde pamintulin noun zecimi ale intinderii sale (in India, China, Siberia ; inAfrica adinca ; in Oceania ; in once alte parti ale Americei a-fara de Mexicul care ni-a redat tesaurele ; in multe parti chiardin Europa, fie si cea apuseana).

Franta a destainuit preistoria pietrei si a omului ; Scandina-via a dat si dA tot ce trebuie pentru a intelege epoca fierului ;Bretania presinta enigmaticele ei dolmene si menhiruri pentruculturile necunoscute ; cele doua colturi, gascon, al Franciei,catalan, al Spaniel, arata ca o arta de un extraordinar simt atexpresiei si miscarii s'a desvoltat la oamenii din pesteri ; in El-vetia vechiul lemn putred din lacul de Geneva ne initiaza inmiile de ani ale locuintilor lacustre ; malurile Balticei prin kjoek-kenmoedings, depositele formate de ramasitele alimentelor, in-formeaza asupra basei materiale in existenta unei rase ; in Ita-lia civilisatia villanoviana se poate cerceta pe temeiul a nenu-marate descoperiri ; nuraghile, turnurile goale si mute din Sar-dinia si Baleare, pun intrebari la care se ingina abia un ras-pund timid. In Balcani, Macedonia, Tracia isi deschid adincu-

7

rile pentru a face sA se intrevada ce n'a stiut nici mitologia.La noi, o intreaga civilisatie vAditA prin cea mai interesantadin ceramice, aflatoare doar si in Ungaria, care Inca ii da nu-mele, se aseaza linga urmele unei industrii, cu intrebuintari alebronzului cum se vede din sabitle aflate la Drajna-de-jos, dinlamele incovoiate .1a capAt cu schitarea unui cap de pasare,banul" cel mai vechiu, aflat in aceiasi regiune, pe linga for-.midabila descoperire a coifului de our in aceleasi pad praho-vene. In Oltenia, apoi pe valea munteanA a Mostistei, pe insusiterenul care sprijina clAdirile Bucurestilor, la Cucuteni in MoITdova, in cutare locuri basarabene ea ni-a dat cunostinti neas-teptate despre cei mai vechl dintre strAmosii nostri.

Pacat numai ca pentru a fixa distinctii se intrebuinteazAacuma termeni geologici de quaternar tertiar, acei geograficide La Thene, Hallstatt, Neanderthal corespunzind gasirilor deobiecte cranii...

Probleme s'au pus pretutindeni si ipotesa s'a ridicat, indraz-neata.

Viata cea mai veche a Celtilor, cunoscutA pans atunci nu-mai din paginile istoriei qi din urmarirea numelor de :localitAti,ca, la noi sau linga noi, prin dunurile (town, dun, din inLondinum-London ; v. Yverdun, Dumbarton, Dunbar, Dundee,muntele Taunus 1) de la Singidunum (Belgrad), de la Duros-torum, de la Noviodunum-Isaccea, pe lingA Karstul" ,(stincA)de la Hirsova-Carsum si a sezarile celtice de la varsarea Nis-trului in Liman, se intregeste astfel. StApinirea for pe Dunare,patrunderea for in Balcani pAna la capul Tenar, creatiatiei" anatolice au astazi un mai adinc Inteles. Un abate a cre-zut chiar CA poate schita liniile generale ale unei religii preistorice,pornind de la represintarile umane caricaturale si obscene.

Prin ipotesele preistorice incercate de harnicii cercetAtori ca-talani (publicate in Anuariul Institutului de studii catalane"

Dr. Rudolf Kleinpaul, Die Ortsnamen im Deutschen, ihre Entwicke-lung and ihre Herkunft, Berlin-Leipzig 1912, in culegerea Goschen", p. 30§i urm.

1

si

si

8

din Barcelona) ajungem, azi, la oarecare resultate cu privirela misterioasa rasa a Iberilor, cu derivatia ei celtiberica.

Dar tot pe acest teritoriu tovarasia in sApaturi a unui pro-prietar teran si a unui medic de provincie a stirnit problema,cu zgomotoase lupte academice, a Glozelului. Pentru d. Salo-man Reinach acele pietre cu caractere sApate represinta, ca siin ipotesa originii europene a Arilor (la BalticA, dupa unii ;in Dacia dupa Teohari Antonescu, pe Iinga cuibul de zei alCarpatilor pe care credea ca I-a gasit un Nicolae Densusianu)on a originii iberice a bronzului, Europa invatatoare a Asieide la care se credea pins acum ea s'au imprumutat toate. D.Dussaud opunea ca literele de la Glozel represinta o inceatainitiare a ,,descoperitorilor" in taina alfabetelor siriene. Uniiobservau ca pe terenul sapaturilor stratele nu slut intrerupte,altii ca radacinile pomilor n'au trecut prin materialele descope-rite. D. Camille Jullian vorbia de litere latine cuprizind formulede vrajitorie. Cutare-si amintia ca si Portughesii, cu o metodadubioasa, au scos la luminA un alfabet neinteligibil. S'a ajunsla anchete domiciliare, la descoperirea de piese in curs de fa-bricare, la procese penale. Chestia raporturilor dintre Orient siOccident in epoca preistorica va trebui sa ramiie deschisa.

La noi, constructiile, frumoase in cutezanta lor, ale unui Parvanpresinta lupta intre Gptii mesteri la oale, dar si in posesiuneaarmelor de bronz, ea Scitii cuceritori aducind fierul neinvinsal muntilor Altai. Arta noastra popularA, de caracter linear, pusAalaturi cu pictura geometricA din cimitirul atenian Dipylon, sevAdeste preistorica. lar pentru Rusia de Sud, pe basa materia-lelor aflate mai de curind, acelasi entusiasm indrAznet face pe,un Rostovtev sa arunce ipotesa unei stravechi Rusii scitice,strabatuta de un iranism venit in goana cailor cuceririi.

Se crede ca straturi se pot determina si ca 'e posibil a lecalcula cu miile de ani. La Troia, in Creta descoperita de Evans,cu minunile ei de arhitecturA si arta, se opereaza cu astfelde notiuni, a cAror siguranta e tot asa de relativa, cutez a o Spume,ca si cind se numeroteaza La Tene-ul si Hallstattul.

9

Metodele insesi se cer complectate. Ceia ce da trecutul pa-niintului In Europa se poate intregi, cred, cu ce presinta $i as-tazi viata barbarA in regiuni clasice pentru antropologie, caAustralia. Dona 5tiinti fara destule raporturi intre ele vor tre-bui sa-5i dea mina pentru ca sa ajunga la singurele aproximatiipermise pe un teren a5a de dificil.

Dar din aceste presupuneri setoase de a 5ti ce va ramineatotdeauna ascuns ramine un lucru, $i foarte pretios : recunoa-terea, peste continuifilfile milenare, a unor base extrem de a-dinci, in care de foarte multe on se aflo explicarea prima apie/it populare de azi.

LECTIA a 11-a.

Probleme orientale.In momentul de fata cuno5tinta Orientului ridica problemele

cele mai grele.Se credea odata in Grecia facatoare de minuni, aceia care

de la sine, intr'un cadru exceptional de natura cu liniile Clare,cu orizonturile deschise, ar fi dat de la inceput masura uneirase geniale, prin care s'a creat tot ceia ce umanitatea are as-tazi la basa cugetarii sale logice 5i expresiei sale gramaticale.S'a descoperit insa, in Cursul ultimelor decenii, cA poporul gre-cesc insu5i este numai resultatul unei sintese indelung 5i cugreutate indeplinite, far aspectul de astazi at mediului naturalvine mai ales de la o tarzie 5i deplorabila despadurire.

In saumb toate studiile care s'au indreptat mai de curind inaceasta directie nu fac decit sa intareascd parerea ca inspiratiapentru aceastA cultura careia ii datorim a5a de mult vine dinOrient, din deosebite compartimente, paid acum citeva deceniimai mutt sau mai putin neglijate, ale acestui Orient.

Ce se 5tia acum o jumatate de veac despre valoarea cultu-rala, in toate directiile, a insulei Creta I Si cercetarile lui Evansau dus la descoperirea uimitoare a unei lumi admfrabile in caresint palate intinse, de un simt modern" at practicului, sint

10

forme de ceramics de cea mai mare eleganta, scene omenestide un incintator realism unit cu o gratioasa fantasies in mijlo-cul unei represintdri a lumii animate si vegetate, unei creari dedomenii de imaginatie cu desavirsire nebanuite, in care indraz-neala liniei rivaliseaza cu sclipitoarea bogatie a coloril. Recu-nosti aici inspiratii egiptene, dupa ornamentele artistice ale tern-plelor, dar fara ieratismul for tipic, intepenit, recunosti in pie-sintarea vinAtorilor patimase, cu sariturile si intinderile, pana lalinia dreaptd de atac, a fiarelor, a taurilor salbateci motivelerdzboinice si vinatoresti cu care se impodobesc palatele Asiriei.Asia vorbeste alci, cu doua din multiplele ei glasuri.

Si aceasta arta asiriana de pe paretii palatelor de la Khorsa-bad sau ai derivatiilor lui perse patrunde in lumea europeandsi pe alta cale decit a Marii. De-a lungul stepei eurasiatice inain-teaza, cu tot ce poate aduce cu sine, infiltratia Scitilor, carssint $i WA de China si fata de Persia ceia ce Germanii onSlavii au fost pentru cele cloud jumatati ale Imperiului roman.Astfel ajunge pana pe termii Mari' Negre acea inspiratie me-sopotamiand si, precum Domnii nostri fdceau comande Sai-lor, astfel regii si fruntasii sciti puneau pe mesterii greci din re-giunile pontice sa lucreze dupa gustul si obisnuinta stdpinilorobiecte de metal ca Tesaurul de la Pietroasa, coroanele visi-gote sau aurdria merovingiana.

in mijiocul Euro pei chiar, in peninsula Hailed avem asezatdefinitiv un element asiatic: Etruscii. Asiatic, in ciuda argumen-telor aduse pentru o alta origine a Ion, intre altele departa-rea for de Mare si fara a Linea in sama, cum s'a gent citvatimp, de mentionarea in izvoarele documentare egiptene a nea-mului Ifurse (Tyrrhenii, Tursenii), prin aspectul for fisic greoiusi patrat, prin cugetarea for superstitioasa atintita asupra mor-mintelor, prin caracterul tragic, turmentat al unei arte diabolicepline de toate produsele inspaimintatoare ale unei inchipuiri ne-supuse disciplinei.

Prin constatarea si in Balcani si in Asia Mica a Moesilor-Mysi, a Frigilor- Brygi, unii intr'o regiune, altii in alta, prin

11

mutarea unei Orli a Galilor in Galatia anatolicd, prin lipsa dede hotare a stepei de pe cele cloud' continente, prin neconteni-tele migratiuni, cea settled in fruntea tuturora se vddestecontinuul aport at Asiei in Europa si, aldturi, de sigur, si atEurope' in Asia.

Orientul, asupra cdruia se indreapta cu atita cheltuiald sfor-tarile unei adevArate legiuni de invdtati din toate rasele, dd nunumai certitudini din cele mai interesante si cu adevdrat re-volutionare dar el deschide 51 probleme, dintre care unelesint abia la inceputul resolvirii lor.

Iata citeva din ele :Pentru Egipt, rdmine, dupd ce am admite CA s'a definit rasa

locuitorilor lui vechi, hamiti° amestecati cu un necontenit adaussemitic prin istmul de Sinai, marea tntrebare a originilor, deNord sau de Sud, ale civilisatiei sale, care Inca mai are tainede revelat. Se crede de obiceiu cd ea a coborit Nilul creator,dar nu e mai putin adevdrat ca in genere civilisatiile urmeazdcursul apelor, ca Sudul infatiseazd o viata preistorica deosebitd,morti ingropati cu genunchile la gurd, ceramics funerard, caSudului ii apartin animalele din religia si scrisul egiptean.

Aceastd culture egipleand e mai veche, cum se admite deregula pe basa calculelor de pe cutare piatra, on mai novadecit a Mesopotamiei haldeene? Monumentele de lux aleacesteia n'au putut resista, fireste, asa de bine ca acelea degranit ale terii Faraonilor, si in Hacleia aflAm piramidele trite°forma incepdtoare si stingace pe care Egiptul o va desAvirsi.

Dar lata ca in acea parte de jos a regiunii dintre riurim,la Ur, sApaturile englese au vddit ceia ce nu astepta ni-meni : case de o arhitecturd complicatd foarte dibace, po-doabe de our pentru cutare regina pe care le-ar admira celmai dibaciu argintar din vremea noastra. Se atribuie, Impreunacu un trecut de patru mil de ani, sprijinit pe listele dinasticeaflate, toatA aceasta minuaatd in florire de arta uneia din celecloud rase care au dominat aceastA vastd, ()data atit de inflori-toare tart : Sumerienilor.

scoldsi

Si

12

In Asia Mica, supt nume deosebite, Lidieni, Capadocieni, etc., aexistat o rasa de un aspect indesat $i greoiu, pe care o nu-mesc ,rasa mijlocie". Ea a putut crea si Imperil. Ajunse, pesteSiria, a se invecina cu Egiptul, ca Urartii, supt Caucas, din carepleaca unele origini armenesti, si mai ales ca Hititii. Acestia, cu-noscuti odata prin ce spuneau doar textele egiptene, vorbescastazi prin inscriptiile de la Bogaz-Chioiu, vechea for capitala,descifrate ca prin miracol de citiva invatati, intre cart meritosulprofesor ceh Hrozny. Stim azi ce era limba lor, in partearica. $i s'a crezut chiar, o clipa, ca se pot gasi in aceste in-semnAri numele, transformate de o fonetica speciala, ale eroilorlui Homer.

Aici multe lucruri vor mai rAminea de spus.

LECT IA a III-a.Probleme elenice.

Grecia, deci, nu mai e ce s'a crezut atitea veacuri zeita tis-nita din osul frontal a lui Zeus Olimpianul. 0 Grecie now) ra-sate de pe urma unor cercetari pe care, foarte pe scurt, le vomaminti, tragind liniile generale ale resultatelor dobindite.

Noutatea, plina de probleme vrednice de cea mai mare aten-tie, nu putea veni dintr'o noun examinare a izvoarelor literare.Cele mai vechi s'au pierdut, au fost inlaturate de dragul ope-relor armonioase ale unei vremi mai fericite. Ar fi ca o istoriea Rominilor fara inginarea de la inceput a modestelor cronici.Din literature chiar, ca in Bizantul lui Constantin Porfiroge-netul, s'a amputat atita. Dcar in papirusurile din mormiiite segasesc parti din acest scris uitat, si cu griji infinite ele se pre-sinta cunoscatorilor antichitatii elenice. Un Eduard Meyer poateface imensul repertoriu al faptelor definite, fixate cu privire laGreci, un Glotz poate da o icoana fAcuta cu ingrijirea caredeosebeste francese. In Anglia un elenism dediletant , neintrecuti cind subiectul, cit de mic, i-a prins, poatesa atace sporadic unele chestiuni care s'ar parea nu indestulde deslusite. Un Willamow:tz-M011enaorf poate sa arunce asu-

si

hicrarile

:

scolif

13

pra oricarui subiect din viata Eladei farmecul cugetarii si sti-lului sdu de mare senior al stiintei, calarind la intImplare prinvastele domenii ale stiintii sale.

Dar nu de aici poate veni inoirea, ci numai din cercetarea,;Ana la limitele preistoriei, a solului hist* al Greciei, din ar-heologia elena.

Astfel de sapaturi s'au Mut la Efes, la Mi let, nu si la Hall-camas si pe alte puncte ale acestei coaste asiatice. Ele au datresultate importante din punctul de vedere al artef clasice : dinnenorocire nu si puncte de sprijin pentru inceputurile unei arte,unei culturi care era menitd apoi sA se ridice apoi asa de sus.Troia lul Schliemann, cu stratele ei preistorice, a intrat de multin expunerea obisnuita a istoriei grecesti.

Insulele Arhipelagului au dat bogatul material de informatiecare a permis sa se Incerce o sintesa, de sigur Inca provisorie,a acelei civilisa /ii egeeneodata miceniene", interesanta pen-tru ca In ea se afla citeva din misterele initiate ale intregului te-saur cultural grecesc.

Pe doua puncte din Grecia continentals cercetarile recentean adus lucruri cu totul noi. Se putea crede ca Micena cupoarta leilor, naiv copiati dupa modele asiatice, cu boltamormintala plina de rosete elegante, cu mastile de aur de-asu-pra fetelor de mult pulverisate care i se pareau lui Schliemanncd shit ale familiei lui Agarnemnon, ca Tirintul vecin, ca sparta-

.nul Vaphio au dat singura contributie de Grecie arhaica pe carear putea-o desgropa cineva in aceste regiuni de tragicA legenda.

*i iata ca Invatatul suedes Persson scoate la lumind in aceleasilocuri alte morminte, alte obiecte de aur legate de povestea altorregi meniti sa ramlie totdeauna anonimi.

Egina dase de mult la iveald o fasa incepatoare a artei gre-cestf, cu cariatide tapene, asemenea cu figurile lui Apollon semi-asiaticul, rud si incremenit, zimbind misterios si naiv din ochiilui prelungi. Dar, cu banii Americei, s'a jnce put o Intreaga o-pera de exhumare a vechii Atene inainte de focul pus de Persi,inainte de refacerea cu mesteri din toate partite pamintului ele-

14

nic, si, cind sapAtorii vor indrAzni sA atace si solul, sacru pen-tru orice iubitor de arts, al Partenonului, multe lucruri se vorintelege altfel.

Ce este acest popor grecesc? Din ce pOrfi este alcdtuit?Legenda vorbeste de Heraclizi, de urmasii lui Herakles, luiHercule, coboriti din Nordul peninsulei catre Cara dulce a coas-telor zimbitoare. Filologii, cars stiu de cele trei dialecte : io-nian, dorian si eolian, traduc Heraclizii" prin Dorieni". Dar cuaceasta n'au dat si sensul Dorienilor".

De fapt Grecii, inghitind, ca in Cipru, in insulele egeenemacar, mult element etnic din rasa mijiocie ", ei, poporul de eoa-ste, influentat larg de Orientul asiatic, au fost formafi, au cA-

patat forma plasticA intocmai ca Slavii din Rusia de la Bi-zantinii din Sud, de la Varegii, Scandinavii rust' din Nordde la coboritorii barbari din Miazanoapte. Acestia sint insA,precum ii arata hirburile desgropate din pAmintul lor, in Ma-cedonia si prin prejur, Tracli, tnarele popor nordic, de artAgeometria asemenea cu cea de pe tesaturile si sapaturile noa-stre. In cimitirul dublei porti", Dipylon, de la Atena s'augasit vase care, Intre doua perioade ale ceramicei cu figuri,presinta aceasta ornamentatie lineara. Si chiar in tipul neschim-bat, fail cadru de naturA, fara capriciu, mult timp fara expre-sie, avind din coloare doar ceia ce aminteste omul viu, in a-cest tip al statuariei grecesti se simte, cred, aportul aspru,rece, schematic al acestor septentrionali.

Ce raport au Mire ele deosebifele regiuni ale Greciei? Caree adevdrata for parte In civilisafia comuna?

Se va discuta cindva pe alte base asupra Spartei, ale ariiadincuri de pAmint n'au fost incA intrebate. Noi, Rominii, nugresim vazind in ea, in Lacedemona cea cu doi regi din douaneamuri care n'au vole a se incuscri, o mosie de-a noastra im-pArtitA, cum zice in limbagiul documentelor, pe doi batrini".Dar, in ce priveste Atena, rolul el ni apare ingustat, de si eaa stiut sA atraga la dinsa artisti si poeti din toate partile Gre-ciei.

si

15

Istoria acesteia s'a scris acolo, la Atena noun, pentru Ateni-eni si in sensul democratieig pe care ei o represintau. Dar ast-fel se nedreptateste vechea Atena, cea cu regii a cAror tainA n'afost Inca destul de explorata. Si mai ales se calcA peste drep-tul Marii Grecii italiene, cu Airaniia si regii el. Nu se recu-noaste de ajuns ce rol, Impreuna cu Cartaginesii, Iau jucat a-cesti stapini ai basinului occidental mediteranian pe o vremecind Atena nu-si crease din idei subtile si frase sunatoare oreputatie care a luminat secolele. Nu apar de ajuns Grecii deaici ca marif adversari, biruitori pe apa, ai puterii mondiale aPersilor.

Aceasta duce insA la o altA problems : a valorii luptei cu ace--ha, a rdzboaielor medice.

Din ele, anume tendinte si interese au facut spasmul eroical liberal-if, prin Greci, a umanitatii iwtregi, presente si vii-toare. De la Herodot si de la Eshil tncoace a ,sa vreau istoricii §iw vreau poetii. Despotul asiatic, de o parte, cultivatorii con-snenti, fanatici, ai eleutherier, de alta.

Dar se dovedeste, chiar WA ca Persil sa poata vorbi altfeldecit printr'o singura inscriptie, fara sa mai auzim altA martu-rie, ca nu e w. Regele Persilor, urmas al monarhilor lumii,nu e stapinul unei teri, seful unui popor, represintantul unuisistem. E sacrul domn necesar al celor patru colturi ale lumii.E suveranul legitim si al terisoarei locuite de Greci. Ei nu vorputea fi priviti de dinsul decit in una din aceste doua calitAti:supusi sau revoltati. Cu ei nu se poate o adevarata pace; a-ceia care se Ancheie" e un act de gratie, ca acelea, presupu-se a fi niste tratate, pe care Sultanul le acordA, nu numai Dom-nilor rominf, dar si dogilor Venetiei, regilor Ungariei. Temisto-cle nu e un tradAtor, ci acela care se intoarce la ceia ce fu-sese cindva o obligatie sfinta pentru toti. Libertatea a pututrasari de aici cu toate binefacerile ei ; ea n'a putut fi voitA dela incepul.

16

LECTIA a IV-a.

Probleme romane.Era o vreme cind istoria Romani lor se credea oarecum ter-

minata. Ramineau subiectele de amanunte pentru tese sau di-sertatil. tncolo *collie secundare de la not cetiau pentru o in-formatie mai amply frumoasa traducere, bine tiparita legate,a lui Oskar Jager, iar la Universitati materia, in ce priv esteinstitutiile, era condensate in admirabilul Manual de Antichitatiale d-lui Solomon Reinach. Pe basa povestirii armonioase, darlipsita de resultatul experientei omului de arme omului po-litic, a retorului, a avocatului Tit Liviu, pus oficial anume, treisferturi de o mie de ani dupe presupusa intemeiare a Romei,ca sa infatiseze o istorie cit mai lungs si cu nicio lacuna a cetatiiajunse capitals de Imperiu, se desfasura un interesant tabloueroic maiestos din car? lipsia numai, prea adesea, adevarul.

Cartea d-lui Ettore Pais, venerabilul profesor at Universitatiidin Roma, a fost cea d'intaiu, care, pe urma scepticismului,vechiu, al lui Beaufort si al lui Niebuhr, dar cu basa in noilecercetari arheologice, a avut, scandalisind putin la inceput,curagiul de a infatisa o alta Roma, mult mai modesty, dar deo netagaduita realitate. S'a creat astfel Roma ciobaneasca alecarii urme s'au descoperit in fundul pamintului pe Palatin.

In locul lui Romulus, care nu inseamna decit Romanus (v.Siculus-Sicanus) Roma creind pe Romul, si nu Romul Roma ,in locul geamanului Remus,doi ctitori ca, in Sparta, doi regi ;mosie pe doi nbatrini, in locul lui Numa Pompilius (din no-mos, greceste : lege si pompa, pentru ca, solemn, e tinut a fidat oarecare legi), in locul lui Tullus Hostilius (de la hostis-duvnanul), s'a asezat satul de pastori, devenit pe incetul unbloc pastoral (cu Samnitii- Sabinitf, Sabini). Metoda compara-tive in istorie explica fenomenul : cum spuneam si mai sus,mogul sau cei doi mo§i da mosia si mo§nenii, patricitse lupta contra plebeilor (cuvintul plebs ar trebui cercetat maiadinc in origine Ca si in desvoltarea samasiologica), cari co-

si

si

si

17

respund cu wvecinii" din Moldova noastra, terani de aiurea faradrept la pamint, cad cauta sa se confunde in privinta proprie-tatii agrare cu ceilalti. Cum numele, une on mormintul ctitoru -lui mos an trebuit sa se bucure la not de un respect deosebit,astfel, inainte de urna strAmoseasca la locul de cinste, cultullarilor si penatilor pastreaza traditia genealogica a celor carian in devAlma5ie si tarina de pe pAmint si cerul zeilor.

De la proclamarea acestor conclusii ale arheologiei s'a mersmai departe. Profunzimile preistorice s'au deschis si epocavillanoviana a Nordului a ajuns prefata obligate, de atiteacole de preistorie, Ia protoistoria Romei pastoresti. Asa a scrisistoria Romei, dupe d. Pais, d. De Sanctis.

Aceasta Roma primitive avea elemente materiale si morale deviata care an fost inAbusite si desfiintate. Un wobiceiu al pa-mintului" care s'a pierdut, dar nu fara urme, in dreptul roman.0 religie agricola, din care cunoastem numai caricatura satiricaa Sfintului Augustin. 0 organisatie de cult din care a ramasbinecuvintarea cimpului prin cintecele fratilor arvali" (arm-cimpi) 51 sAriturile rituale (ca la 5amanii, preoti-vrajitori, atSiberief, ca in Vrancea noastra la priveghiu, cu ma5tile), alecolegiului Salienilor..

Problema prefacerii din latin in roman s'a deschis apoi.Etruscii cu cetAtile lor fac din vechiul Roman naiv si aspru unparvenit, un baciaran boierit". De Ia ei riturile religioase sifunerare, toata ceremonia (de la orasul etrusc Caere), scaunelecurule si fasciile, gicirea prin pAsari si maruntaie (auguri siaruspici). Mai mult decit aceasta : regalitatea romana e de faptcucerire sl tiranie etrusca, Intre Tarquinii, cu numele strain Tar-chna (51 acela de Mastana), 51 intre Porsena nefiind nicio deosebirelingreisticA. Astfel revolutia contra lui Tarquiniu Superbul nu eun act politic urmarind o schimbare in forme, ci un act natio-nal liberind rasa. $i atunci apar noile magistraturi, ale cArornume amintesc vechiul trecut propriu: triburile distincte (tribu-nii), facerea censului, a cislei (consulii), pasirea inainte la cele-brarea riturilor (pretorii), etc.

2

Se-

18

0 alts problemA e a universalisorii Romei. Influenta greceascaa introdus, intaiu, o schimbare in spirit, o mare largire de ori-zont, intr'un sens ca acela la care ajunseserA Grecii, mutt su-perior', al vietii de cetate. Nu se pretuie$te de ajuns aceastatransformare, redusd prea mult la rolul sclavilor, libertilor, strA-inilor in Roma insa$1, pentru ca precia Mare insa$i n'a fosta$ezata la locul ei, nici de Grecii dernocrati ai Atenei, nici deexclusivista mindrie patricians a Romei.

S'a produs atunci o tending de cucerire $1 dominatie ? Deloc. D. Holleaux a consacrat o intreaga carte acestui subject,a carui solutie mi se impusese de mutt $i mie. Roma a fostchemata pe neprevAzute la mo$tenirea marilor monarhii orien-tate pentru toata lumea, a cAror ultimA expresie era, prin adop-tarea de Per$i a lui Alexandru-cel-Mare, macedoneand. Legiu-nea de sateni ale$i a devenit un formidabil instrument de atac.Dar, dacA ea a lovit $i a invins, de la sine toti mostenitoriilui Alexandru, luptind de mutt intre pentru mo$tenirea luiintegrala, i s'au aVernut la picioare.

Problema imperiului se pune acum.Odata imperiul era esenta misterioasA, divina a tuturor pu-

terilor. Impartit intre magistrati, nevoia-I concentreaza acum in-tro singura persoana. August nu creiazA, ci imbraca ve$min-tele felurite ale traditiei.

Atita numai. Incolo, Roma e ca un particular sarac caruia lo-Carla ii dA un imens palat. LasA fiecare lucru la locul lui pen-tru ca nu poate altfe!. Cu conditia adorArii formate a Cesarului,pe care fiece provincie, fiece veche rasa it interpreteazadupa datinile ei, ele pot trAi cu limba tor, cu zeii 'or, cu totce li-a transmis o indelungata $i mare culturA. Roma presideazanumai, de Oa, cu injghebari provisorli care n'au evoluat, pro-consuli, legati, o mostenire pe care nu era pregatita a o sta-pini.

digit

19

LECTIA a V-a.

Probleme crestine.Crestinismul a adus o noun formula de viata a omenirii : ace-

tatea lui Dumnezeu", lumea cirmuita, in locul Cesarului visibil,de invisibila putere a lui Hristos. Si, pentru a se ajunge aici,a trebuit un lung si greu drum care, pentru stiinta critics deazi, in deosebire de calma teologie sigurA de ieri, e samAnatde multe si grele intrebari.

Cercetari de istorie a ideilor, de critics a textelor, de analisapur linguistics ne-au adus a considera altfel Evangheliile. Elenil mai apar ca o opera colectiva aproape contemporana, incare, cu toate deosebirile de presintare, sa fie acelasi fel de a-mintiri presintate in acelasi spirit si oglindind acelasi fel de avedea. Alese de codificatorii crestinismului, pentru valoareafor moral& superioara, de masa evangheliilor zise astazi apo-crife", din care a ramas o sums, ele inseamna interpretari indi-viduale pentru opera lui Isus, care nu e cunoscuta in desvol-tarea ei prin marturii permitind un studiu pas cu pas al eve-nimentului unic in istorie. Cutare se gindeste la intelectu-alb" timpului $i rafineaza in ce priveste Statul informatia datade simplii lui predecesori. De cind d. Hubert Pernot a presin-tat, la congrese, in conferinte la Bucuresti intr'o lucrare1e curind aparuta, conclusiile sale, se vede ce poate scoate ca ele-

ment nou un bun cunoscator al limbii grecesti familiare, de astazi..Dar tot ce se poate gasi in aceste infatisari, de fapt diver-

gente, ale vietii invataturil Mintuitoiului nu mai poate fi con-siderat, istoric vorbind, ca o creatiune spontanee incunjuratapentru credintd, de care nu intelegem a ne atinge, cu un nimbdivin. ludaismul, legea Vechiului Testament, a fost retinut cuindaratnicie, din grija de a nu rape continuitatea traditionalA,de a nu primejdui situatia de Mesia, anuntat de profeti, a luiIsus. PanA tArziu legatura a fost aparata prin mijloace deconstringere, si liberarea crestinismului a trebuit zaboveasca.Dar, cu toata sfortarea, de mai daunazi, a unui Gaster de a gasiin cel mai pur iudalsm, acela pe care il pastreaza Samaritanii ire-

si

si si

si

20

ductibili in micul for grup de pe muntele Garizim, tot ce s'a des-voltat asa de sus si asa de nobil in crestinism, a trebuit, pedrumul caravanelor, ca pentru islamism, mai pe urma, influ-enta depArtatei Indil budiste pentru ca sA avem morala cres-tina : de iubitoare anarhie sociaI3, de individualisare in jertfA,in despretul bogb tie!, placerilor, oricaril griji date corpului con-damnat si chinuit. Altfel nu s'ar fi putut preface asa de usorlute() carte de invdtatura crestina miscatoarea legendA a JulVarlaam sl Ioasaf", in care tinaru 1 fiu de rege, ferit de toateminciunile si miseriile vietii, e adus de spectacolul for intimplA-tor la intelegerea altui sens al trecerii omului pe pAmint.

In acest domeniu, dupa cartea de Seri a d-lui Eduard Meyerdespre inceputurile crestinismului, se Ira mai discuta multA vreme,pe basa unor materiale a cAror presintare in adevar critics ainceput abia.

Tot asa si in ce priveste prelucrarea crestinismului. NOW-intelectualisarea lui.

Ea e datorita lui Pavel, at carui rol se vede din ce in ce maimare. Convertitul de pe drumul Damascului, fulgeratul de cre-dinta,.devenit conferentiarul ambulant at descoperirii religioase,aduce cu el resultatul sinteselor alexandrine, care, in orasul Ma-cedoneanului, mai mutt decit in Palestina cucerita, ruinatA $idecAzuta, uniau reminiscence egiptene din umbra templului luiSerapls cu elenismul filosofic at lui Platon cu spiritul deanalisa dusA la extrem, de pre-talmudism", at rasel evreiesti. Peurmele lui Philon Evreul va trebui sA se mai caute incA, intre-buintind imensele materiale rascolite de un Stisemihl, istoriculliteraturii si cugetArii alexandrine, neoplatoniciene, pana se vavedea mai distinct in aceasta fasA a elaborarii abstracte.

Dar Pavel vine din lumea celor cart discuta si aleg", a ere-ticilora deci. Vaga predicatie a intemeietorului se pierde aproape,uitindu-i-se admirabila moralA umana, in tumultul glasurilorcare se amesteca in aceasta bursa a valorilor religioase. Fie-care provincie a Imperiului aduce obiceiurile ei de simtire,

.

ci

si

21

cugetare $i inchipuire : simplism sirian, care duce la nestorianism,spirit de distinctie antropomorfica al Egiptului, care indeamnApe un Arie, iubirea antitesei intre alb $i negru, bun 41 rau, sa-cra profan, care deosebe§te Persia luptei dintre Auramasda-Ormuz dracul Ahriman. Trebuie ordine fi imitate. Si ele nuse pot gdsi deaf la Imperiu, care a elaborat indelung acesteconcepte §i le represinta in toate manifestarile lui.

Biserica incepAtoare e stingace, ru§inata in a apela la dinsul.Doar ea 1-a combatut. L-a combatut, I-a insultat in plata, re-fusind sa indeplineasca, ea, detinatoarea adeviirului unic, for-mete acelea, simple putine, pe care, pentru prestigiul lui, lecere Imperiul : adorarea Cesarului, sacrificiul in public. Dinpartea lui, Imperiul observa tirziu revolta care s'a produs iniudaism, religia anexata odatA cu Iudeia, deci recunoscutA. Elapara unitatea acestui mic compartiment religios, prin persecutii.Conspiratorii §i autorii de scandale Cad de sabie on and pe rug,totdeauna insa aceasta se face fara fanatism, cu prudenta, cumasura. Parasitismul ivit asupra iudaismului trebuie plivitatita.

Dar iatA decretul de toleranta de la Milan, iata politica luiConstantin-cel-Mare. Problems sinceritdlii acestuia se pune.Unentusiast, un visionar on un practic om de Stat ? D. Lot vedeape cel d'intaiu, de curind d. Vasiliev, in editia englesA a Isto-riei Bizantului, e mai curInd pentru al doilea.

El poate sä aiba dreptate. Imparatii romani nu se alegeaudin rindul cetitorilor in ceruri, cari nici n'ar fi fost retinuti.Omul s'a botezat la capatul vietii, pentru a avea, in intunerec,un pasaport mai mutt. Morala cre§tina n'a influentat vista luide famine, patata de crime. Ce spun istoricii Bisericii, Eusebiu,Sozomen, Socrate, Teodoret, e pentru a intemeia legenda Bi-sericii, §i Eusebiu spune nna in Istorla Bisericeasca, alta inViata lui Constantin".

famine argumentul ca majoritatea locuitorilor Imperiului eraupagini. Pogani, din pagus, aceasta inseamnA sateni, ca ger-manicul Heiden (engi. heathen).

Dad totu*i semnul noii religii a aparut pe sulita steagurilor,

si$i

si

$i

22

aceasta se datoreste probabil preaocupaliilor de insufletire aostasilor din partea unui Imporat militar, restabilitor de hotare,5i pe ripa noastra dundreana. Societatea civild era, deocam-data, in sama ei, in ce priveste iutea prefacere religioasa, carese va impune de sus in jos, dar nu prin imediate hotdriri im-periale.

Dar Constantin, care tntelegea sa ieie puler! de la Biserica,fie si intr'un domeniu definit, i-a dat in schimb unitatea dedogma si forma de organisare.

La Niceia eresia ariana a fost zdrobita prin presenta Impd-ratului si prin paza de ostasi a sinodului redactor de crez. Deacuma se stie ca un crestinism se primeste : acesta, cA oricediscutli sint crima de Stat, care se pedepseste, cA agitatia,daundtoare pAcii romaned, e oprita si pe acest teren. De a-cum Biserica, fixata, se va adapta formelor administrative aleStatului care a acceptat-o.

Dar ea o va face nu pentru a indeplini serviciul caruia-i estemenita, ci pentru a face Imperial ei universal Supt presidentialui Isms invistbil.

LECTIA a VI -a.

Probleme barbare.Vechea istoriografie raminea ingrozita in fata migratiunilor"

si navalirilor" barbarilor. Germani, Huni, Slavi, ei se aruncadin toate partite orizontulut. De si o parte din ei se aseaza peteritoriul roman ca agricultori (le /ii) on ca apAratori de granite(federafii), ei se inviersuneazd, din antagonism national, din in-stinctive ura, dintr'un sentiment de superioritate de rasa, dinconstiinta valorilor morale proaspete fata de o societate conruptasi decAzuta, contra Romei imperiale. Sate fug si se ascund inmunti ca la viitorii Romini , orase se ingusteaza, and inflacari, sint jdfuite, dispar. Pe ruinele vechii lumi apare, pesteaceasta catastrofe, o lume noua.

Studii mai adincite, mai ales asupra unor izvoare incA nu

93

destul de tinute in sama, cercetari neinfluentate de prejudecatiinlatura tot acest sistem de explicatii, punind in loc. lntr'o formAcare mai rAmine sa fie fixata dupa resolvirea problemelor des-chise, altul cu totul deosebit.

De fapt n'a fost nicio ruiner' a society /ii vechi. Si un Ger-man de singe, fruntasul istoricilor Austriei contemporane, d.Dopsch, o afirmA el insusi si cu ce lux de argumentare, cuce aducere de informatii noun, cu ce convingere si cu ce eloc-yenta in lucrarea sa fundamentals, indreptata contra teorieicatastrofale" si alcAluitA pentru dovedirea ,,continuitatii".

N'a fost o mina, ci o abdicare.Roma pagina crEzuse ca -si poate adaugi, anexa crestinismul

adus la acelasi numitor", ca-I poate intrebuinta pentru sco-parile ei. Cetatea lui Dumnezeu" a lui. Augustin aratA cu cityacrd ironie se. arunca aceasta cugetare crestina contra a tot ceapartinea traditiei morale a pa ginismului. In retragerea sa, cu prie-tene intelectuale, din Palestina, Sf. Ieronim Panonianul, deprins inatmosfera capitalei, va gasi abia citeva cu vinte pentru nenoro-cirile Romei departate. Nu se mai cauta, supt influenta uneireligii care fagaduieste fericirea vietii viitoareu, demnitatile, serefusa singele pentru razboaiele Imperiului profan ; curialii, ma-gistratii municipali, solidari pentru incasarea impositelor, fug desarzina care-i apasa : din rindurile celor cari trebuie sa serveascaStatul se retrag aceia cari pot sä intre in ordinea facind partedin cler.

Nu e necesar sa' se ata.-e o alcaluire ca aceasta, care sesinu ide cu entusiasrn.

Din partea lor, barbarii sint asa cum ii vedea acum vre-oci tzeci de ani, WA a fi crezut in de ajuns, un Fustel de Cou-langes, asa cum ei rAsar din povestirea, contemporana, a auto-rului necunoscut care a scris viata Sfintului Severin. In Noric,pe teritoriul Austriei de azf, pe linga cetatea unde, in lipsa deguvern civil, porunceste, impacd apara episcapul, omul luiDumnezeua, tree mici 6ande germanice, mai curind cete de va-gabonzi, cari, cautind pine si bani, pot deveni periculosi, Orasul

si

24

se rAscumpara pentru a nu trebui, ca Orieansul in fata lui Attila,on Roma ceva mai tarziu fata de acelasi, tot supt episcopi insA,a se apara.

Nu e o migratiune capricioasa, o salbateca rAscolire farasens a neamurilor. Ea ar fi o absurditate. Daca Hunii, ispltitide idealul Imperiului chines, vreau cucerirea, dominatia, Germanii,supusi unor marl schimbari economice si unor profunde como-tiuni interne, cer pAm'int, ogoare, oriunde, oricum. Chid vor fi sta-pini chiarimpArtirea cimpurilor' se va face adesea cu voiavechiului proprietar ,roman ", caruia-i Iipsesc oamenii.

Roma, parasita de ai sal, intinde bratele catre cei sari se°fell, in once calitate. Ii chiama, ii primeste, ii adopta si-1 trans-form& Iar ei sint cu atit mai bucurosi, cu cit sint recunoscutimai mult ca asimilali, c.0 cit Imparatul binevoieste sa-i faeAdemnitari ai sal, titulari de funcliuni (Attila, regele, ImpAratur,e magister militiae, general de corp de armatal, asociati, gi-neri de Imparati. Doar, cu sau fart arianismul eretic din sim-plele minti germanise, sint ei niste frail, mai tined, InfraHristos.

A distruge n'ar avea sens, a poseda in devalmAsie az, pentrua mosteni mini, pare cu mult mai profitabil.

Astfel -cade pentru noi legenda retragerii in munti. De ces'ar fi facut ? Dunarea ingusta pe alocurea, Dunarea cu insule,Dunarea inghetului nu putea ocroti pe fugarii spre Sud. Bar-barul stia latineste, cit provincialul limba barbarului. Game-nii se intilniau, daca nu la aceiasi biserica, in acelasi bilciu alemporiului de hotar. Pe munte plugarul nu poate face sAmAna-turi si din munte pastorul, care aici e transhumant, cu doua lo-cuinti, trebuie sa se coboare la balta.

La noi ca si aiurea continuitatea istorica se impune. A o rupee a substitui delicatetele psihologiei noastre stnsului de netedA

ineluctabila realitate al acelor timpuri.

si

$1

$1

gi

25

LECTIA a V11 -a.

Problema noilor State.Ceia ce Germanii au facut in Apus nu e decit invierea cu

singe nou a unei rase intru citva obosite, dar nici inteun chipo noun creatiune, pe care nici n'au voit-o voind tocmai con-trariul : asimilarea nici n'ar fi fost in stare s'o dea.

Supt regele, care nu mai poate fi conceput astazi ca un tirancrunt, avind constiinta cA aseaza, pe spinarea incovoiata a unorinvinsi umiliti aceasta categorie umana, cu strigatul for dedurere, n'o intilnim nicairi in tot cuprinsul Apusului o nouAordine de lucruri, on ca seful unei armate de mindri leuzi des-pretuitori, se gaseste exact ceia ce deosebia provinciile romaneinaintea luarii in posesiune de catre barbari. Acest vir consu-tarts, acest magister militiae, cunoscut, admis, ornat $i decoratde Imperiu, intrebuinteaza, pastrind limba, cancelaria, formelein cea mai mare parte a lor, neavind alt sistem de pus in loc,_tot ce-i poate pune la dispositie societatea, cu o lunga evolutiesi de, o mare complicatie organics, pe care biruinta sau nnmaiacceptarea de catre provinciali i-a pus-o la indemina.

Aceasta societate are o formA pe care, disparind in vechealui infatisare, Imperiul a lasat-o dupa dinsul, decalchiatA de lasine dupa vechile lui categorii : Biserica. Ea pastreazA kmiteleprovinciilor, impartirea for prin episcopi, concentrarea for injurul unei Capitate prin resedinta arhiepiscopului metropolitan.Pana si puterea misterioasa a imperiului" se mentine: o exer-cita, din mormintele for cercetate, imbrAtisate de bratele des-nadajduirii, udate cu lacrimile implorArii si ale pocaintii, sfintii,conceputi ca vii si activi, adevArati stapini eterni pentru lumeatrecatoare u oamenilor. Biserica pastreazd provincia pregd-

patria, conservaloare si tntemeietoare In acelcW Limp.Prin ea se transmite si o mare parte din dreptul de odinioara,

pe linga acela care e in deosebi al ei, dreptul familiar $i, ala-turi, toate afacerile in care e amestecat si un membru al cleru-lui. Catetelele care sint legile barbarilor cele de la inceput

si'este

26

inaintea celor in care e o codificare orientate $i dupa dreptulroman, ca legea Visigotilora in Spania nu trateaza decit ca-suri de drept penal, orinduieli de rasplatire a furtului, a var-sarii de singe, precisari ale pretului de rascumparare, wehrgel-duly. Si, daca barbarul e pretuit, prin aceasta, mai sus decitomul roman", care, in practice, nu putea fi impiedecat de aurma normele sale romane cu care lumea aceasta era deprinsade atitea veacuri, favorisarea, daca o putem concepe astfel, nuprive$te rasa, ci situatia, de soldat, de care un rege care con-sidera Inca, in fond, Statul ca o prada, asemenea cu caii saugiuvaierele, are mai multi nevoie decit de nobleta, inteligenta$1 cultura Romanului".

Prilejurile cele mai solemne, momentele cele mai marl in lumeapresupusa noua fiindca are doar o alts aparenta sint totu$iadunarile ei, ale Bisericii. La Arieni, ea se tidied la o astfel desituatie, mncit regele vistot, retras din Francia noua $i camassingur stapin in Spania lui, nu cirmuie$te altfel decit prin sinoa-dele la care asista insusi $i trimete pe luptatorii ofiterii luide Stat. Icoana In! Consfantin-cel-Mare vrojeste pe once po-tentat barbar in leg6lurile lui cu orice infolisare a Bisericii.

Apusul e roman in orifice. Numele germanice sa nu ne in-sele. Ele atirna de o mods trecatoare. Rasa nu li corespundetotdeauna. Bogatia, cultura, influenta, prestigiul, forma in caredesvoltarea istorica se transmite urma$ilor, totul de la Romavine. Vechea doctrine, legata de nevoile timpului, prin care unAugustin Thierry impartia, acuma un secol, Franta lui in urmasiimindri al cuceritor.lor germani $i descendentii umiliti ai cuceri-rilor, nu mai e acceptata astazi de nimeni. 0 privire asupra as-pectului etnic al Franciei actuate, cu atitia lberi, Basci, Vasconi.Gasconi in Sud-Vest, cu atitia Romano-Greci pe valea Rhonu-lui, cu atitia Celti imutabili in Nord-Vest, ar ajunge pentru ainvedera proportiile restrinse ale pretinsei substitutii etnice, fie$i numai in primele ranguri.

Dar atuuci cade $1 tearia cealalta : a antagonismului fatal in-tre eel not din Occident, carora li va apartinea viitorul, $1 cei

fi

27

vechi, conrupti, mole5iti, perver5i dintr'un Orient, acum bizan-tin, in care cadrele incremenite pentru viata politica $1 socials,pentru literature 51 arta, inchid doar, pentru fiecare timp, crimede seraiu" cretin 5i sau intrigi de fiinte fare demnitate.

Cade 5i in ce prive5te aceasta Roma rasariteand, in curindsingura legitimA $i efectivA, pe care ne5tiinta, unite cu uneleprejuditii, o presinta odata ca un Bas-Empire", apartinind a-proape exclusiv raselor Orientului.

De ce s'a facut Constantinopolul, iata o intaie intrebare, dela a carii resolvire atirna raportul Noii Rome" cu cea veche.

Resistenta indelungatA a maretei cetati, aparata de mare petrei parti 5r focul grecesc" arzind in ape distruge ataculflotelor slave sau arabe $1 inchisa spre uscat prin formida-bile ziduri, putinta de a cuprinde toatA apararea Statului in-su5i sau a cApeteniei lui, de a reface Imperiul dupa ce el fu-sese rasping pang in cuprinsul ei, calitatea fireasca de stapinaa unei iumi maritime, unei thalassocratir care-5i ajunge (au-tarcie") invedereaza in de ajuns ca scopul nu putea sa" fie de-eft militar.

Totu5i sint incA multi cari vorbesc de Capitala religiei noua.Vechea Roma ar fi fost prea mutt' robita zeilor ei stravechi,Cre5tinismul, in sfir5it adoptat, ar fi cerut un alt centru social5i politic.

De fapt, dace e vorba de o noua religie, ea nu poate fi, ince prive5te Constantinopolul, cum insu5i numele acestuia o a-rata, nu poate fi, zic, alta decit a lui Constantin : a Imparatu-lui care, Inca de la Aurelian zeul", eel cu diadems de razepe monede, e acum despotul oriental, sacrul baSileus, caresfinte5te tot ce se apropie de dinsul. Deci, nu Imparatul e al Ca-pitalei, cum era in Roma, rAmasa populara, chiar teraneasc5pana astAzi, ci Capitala e a Imparatului care a fundat-o.

E Inca, prin mutarea intregii clase politice, chiar cu o partedin decorul ei arheologic, un ora5 roman, orasul roman. Schim-barea etnograficA se va face numai tarziu, 5i de la sine, con-tra vointli pe care o avuse ctitorul.

$i

lingusiri

gi

28

Si acestei Rome, Inca fidela tuturor traditiilor ei, nu i se poateopune un Apus latin, pe care de-odatd;tn ,anul fatal' 476, sa-1 fidesfiintat caderea Romer', brutala usurpatie a lui Odoacru.

Azi, lucrurile apar altfel. Un Imperiu de Occident", n'a e-xistat niciodata, ci numai oportunitatea, dupa Teodosiu a uneiaparari duble, pe dotta fronturi, precum altd data, supt cei doiAugusti si cei doi Cesar!, apararea se Muse pe patru fron-turi s'ar fi putut face si pe mai multe. Provisoria comandairnperiald din Vest nu mai avea Inca de mutt o autonomie.Dupa prada Rome! de Marie, timp de aproape trei sferturi deveac, Impdratii sint sau trimesi a! Orientului, cu nume grecesti,ca Anthemius, Olybrius, Glycerius, sau latine, ca acel IuliusNepos, retras la Rasariteni in Dalmatia, care, Imparat legitim,a trait sa vada anul usurparii, sau comanditari ai sefilor ger-mani de pretorieni. Si bietul Romulus Augustus, poreclit Au-gustulus, face parte din aceasta categorie.

Odoacru, Odovacar, care-5i zice 51 Flavius, a trimes la o-dihna cu pensie pe acest fiu al Panonianului Oreste. Indata,insemnele imperiale se transmit la Constantinopol, ImparatuluiZenon. Imperiul a redevenit de o unica presintare. Ca toleratramine Odoacru, rege doar peste oamenii sat, altfel delegat atRomei de pe Bosfor. Cind un alt rege, crescut la Bizant, Os-trogotul Teodoric, e expediat cu pline puteri de la Novae-Sis-tov, pe Dundre, la Roma, el e noul delegat, noul exarh. Afi-seaza anual numele con3ulilor peen' toata lumn romans, ju-deca roman pe Romani, admite el, arianul, catolicismul, breve-tat la Constantinopol. Oiata va prigoni pe aderentii acesteireligii, findca la Constantinopol au suferit ai lui. Fiica lui Teo-doric, Amalasuntha, e crescuta roman, tar, cind sotul ei Theo-dat nume de grecolatinisare pe un altul in legaturd cu Teu-dis si Teodoric va fi atacat de Bizantini, cart vreau sa re-vie la stapinirea directs, el se ()fell a veni la Constantinopolca simplu pensionat al suveranului sau firesc.

Dar acestea toate impun o noacI °Hudak& a istoriei omenirifIn care Oriental capete, cum am incercat a face in Sin-tese mea, dreptul intreg.

5i

5i

sa-st

29

LECTIA a VIII -a.

Problema populara in evul mediu.In trei feluri se putea trai in acel ev mediu al carui sens $f

al carui inceput voiu cauta sa le precisez, cit se poate, Inalts lectie.

Ori Imperiul guvernind, prin administratia lui complectata,une on chiar incatu$Atoare constat imperium, cum se ziceaatunci. Acest Imperiu, fAra a fi in stare de mina, nu se maipoate inoi. Vechiul edificiu i5i arata, farA indoiala, vrista. Nudin el $i prin el se va putea crea o epoca noun, in ve$nicami$care.

Ori regele barbar. Regele mai curind decit regatul lui. Taraprimeste numele poporului pe care el it conduce. Se nume$tenu prin vre-un decret sau vre-o proclamatie, ci prin usul co-mun : aceasta e prada cutarui sau cutarui fel de barbari, e

for de rdzboiu. Si Roma bizantind, primind pe acesti notlocuitori, onorindu-li seful, accepts numirea. Astfel Galia de-vine o Francie, gall de regiunea RhOnului, care e o Burgundie,de Sud-Vestul terii, care e o Gotie, cum, dincolo de Pirinei,Andalusia $1 Catalonia amintesc pe Vandali $i pe Got-Alani.Italia de Nord e acum o Longobardie $f, mult timp dupd dis-paritia Statului lui Desideriu, dupA a$ezarea Francilor lui Ca-rol-cel-Mare, dupa instalarea unui non regim imperial cu OttoI-iu, Bizantinii se vor indaratnici sa nu recunoasca decit aceaLongobardie pe care, prin tine tie ce pact necunoscut, ei oadrniseserd. Adaug ca regele germanic nu guverneaza ; el nucats a guverna, n'are dorinta amestecului necontenit $i direct.E bucnros ca afla in ora$e, in anume regiuni individualisategeografic, o veche organisatie pe care o tolereaza, o sustine$i se folose$te de dinsa, intocmai cum an facut-o in Orientuleuropean, pe rind, Blzantinii Turcii otomani. Al regelui e nu-mai controlul, care $i pe vremea marelui Carol se exercita desimpli inspectori ai puterilor locale : un conte $i un episcop,fiecare pentru cei cari se tineau mai mult de dinsul.

r

cig-tigul

30

Dar erau teritorii porasite de Imperiu PO a fi ocupale debarbari. Astfel in Dacia noastra. Imperiul nu ceda niciodatadrepturile lui, care erau considerate ca fiind fara margeni, dinmoment ce Roma luase asupra ei mostenirea monarhiilor uni-versale rasarite in Orient. Dar, militareste, el evulua dupa o-portunitatile politice. Se retragea, revenia. Dupa ce Aurelian,pe la 270 pe alocurea inainte, pe alocurea si pe urma aretras legiunile" (si functionarii). Constantin-cel-Mare si fill lui,la cel din d'intAiu prilej favorabil, au revenit pe malul sting alDunarii. Noua Dacie Aureliana nu inseamna parasirea celei ve-chi, ci mai curind afirmarea ei pe un alt teren : altfel ar fifost o inselatorie nedemna de maiestatea Imperiului. lar regiibarbari, cart cautau prada gata adunata in orase, cind nu semultamiau numai cu ogoare de lucru pentru ai lor, treceaupeste teritorii ca ale noastre, de padure (Teleormanele, Vlasia,Padurea Dracului in Ardeal, codrul Hertel, al Chigheciului; arfi de scris istoria padurii romanesti), fara a se opri in ele. Peatunci importanta unui Stat $i ce era Statul pe acele tim-puri I nu se judeca dupa numarul chilometrilor patrati.

Colon4tii nu parosiau tam ca so meargd cu Statul. Si ceibogati erau legati de averea lor. Urmasii vechilor Dad erau a-casa la ei. Barbarul era de mult un vecin, un camarad cindincheiase un pact de federatie, un client la tirgurile de granita,emporii, panairuri. A fugi de dinsul, care nu cauta pamint gol,ci oameni muncitori, era si nelogic si imposibil. Dincolo deDunare se gasia doar tinta navAlitorilor, dad aici era drurnul. Pre-tutindeni populatia romans a supravietuit disparitiei Statului.In Mesopotamia, un oras avind sa fie cedat Persilor, locuitoriise opun, si un advocat se ridica in numele lor, declarind caieau zidurile pe sama lor. Atitea chester §i castle §i dunuriin Britania Mare dovedesc ca populatia n'a urmat legiunile,cum nu s'a facut nici in Galia, unde un mic grup de cetateniparasiti a incercat chiar, intru Seina si Loira, un regat roman,al lui Egidiu si Siagriu.

Cei ramasi in urma se constitute ca Romani, homines ro-

31

mani (v. Roumanchii (romaniei) din Retia elvetianA, vorbind la-din"), in lard romand sau fara romaneascd, in Romanii, caRomagna din jurul Romei, cu ai ei Romagnoli. Ei tin la impA-rat, pe care nu I-au uitat al nostri, cu usile impdratesti" alebisericilor si lumea de ImpArati, ImpArAtese si ImpArAtite dinbasme. Dar se deprind a nu-i voi cirmuirea. Doud izvoare bi-zantine araia cum pe la 600 cetatenii malului drept al Dundriioferiau bani, dar nu trupe, comandantului imperial venit sd sebats peste apa cu Slavii. Asa va fi in cetatile Ita liei deSud, peste patru veacuri, la venirea Normanzilor, si ei fefusatila porti.

Autonomia aceasta se intilneste la noi, in Balcani, in Vene-tia si in Roma, in Sardinia si in Italia bizantina, ca si, am vd-zut-o, in Galia chiar. Oameni buni si bcItrtni (demogerontiiGrecilor) conduc satul-Stat ; pe o vale satele, supuse aceluiasiJude (un jude got de imitatle, Atanaric, se af la in Muntenia pe la370), cu oamenii judeci, formeazd judeful; din mai multe ju-dete se face lam, cu un duce- Voevod. Alegeri in bisericd daupe cei mai multi dintre umilii magistrati. Senatul si dogele, laVenetia ca si la Amalfi si aiurea, de aici yin.

Romanii de vai teranesti de cantoane ca la Sviteri cu Ian-damannii-juzi , Romanii de cetati, ca Venetia, si Genova,

i Pisa, acestea presin'a jactorii de vials si desvoltare in evulmediu.

LECTIA a IX-a.

Problema evului mediu.ExistA o problems a evului mediu, a evului mediu intreg si

ea e alcAtuita din trei parti.Una e a inceputului deci si a sfarsitului pe care I -a

avut acest quasi-mileniu din desvoltarea omenirii.Data de 476 s'a dovedit ca nu inseamna nimic. Odata ce

era acolo atotputernicul sef barbar, ce putea sA insemne tre-

32

catoarea fan tomA imperials? De altfel cel care unia cele douamai populace nume din istoria Romei n'a a bdicat niciodatapAnA la moartea lui rAmasa pentru totdeauna acoperita deIntunerec.

Stiinta germanA, careia medievistica ii datoreste asa de mutt,a crezut cA poate porni evul mediu de la stabilirea puteriiregale a barbarilor. Dar aceasta primeste numai Apusul, Rasa-ritul, oricare ar fi fost limbs IntrebuintatA la Constantinopol,rAmiind tot roman ca mai Inainte. Si, de altfe1, in acest Apuschiar, -daca in Galia avem a face cu o stabilire, a Francilor,IncA de pe la 500, In Italia s'a trecut prin usurparea lui Odo-acru, prin delegatia lui Teodoric, prin restabilirea dominatieiromane directe a lui lustinian, pentru a se ajunge la Longo-barzi numai in a doua jumatate a secolului at VI-lea, si, defapt, a trebuit ca, in urma zdrobirii Statului longobard, redusla un ducat in Sudul peninsulei, sa se incoroneze regele francCarol ca imparat la Roma, pentru ca numai atunci, la 800,sa fie InchisA epoca schimbarilor. lar in Germania, numai dupace Carol-eel-Mare a frint cerbicea Saxonilor lui Witikind si adistrus Erminsaule, numai dupa desavarsita si definitiva cres-tinare opera stabilisarii se poate socoti IndeplinitA.

D'e curind d. Henri Pirenne a venit cu o nova teorie. D-sa,cercetator at evului mediu mai ales supt raportul social si eco-nomic, a judecat asa : Se constatA, contra credintei curentedespre superioritatea vremii carolingiene asupra celei merovin-giene, cA Intaia a inlocult prin argint etalonul de our al celeide-a doua. Cautind explicarea, d. Pirenne a recurs la sincronismea gasit adesea pe Arabi In marea for expansiune : stapini ai Si-

.riei si Persiei, asediatori ai Constantinopolei, cuceritori aiCretei, navAlitori ai Siciliei si Italiei de Sud, jafuitorl ai Romei,pe care Papii o apart prin intAriturile .cetAtii leonine", coloni-satori de pradA ai coastei de Sud francese, domni ai Corsicei,Sardiniei, Balearelor. El, prin ocuparea si sterilisarea MartiMediterane, centrul antichitatii clasice, ar deschide, salbAtacindsi sArAcind, evul mediu.

si

33

Insa i s'a obiectat marelui invAtat belgian Ca Arabii, nepre-gatiti pentru razboiu si mai ales pentru cel maritim, erau putini,ca n'aveau interes sa distruga, cd ei erau gata de sintese dubleca aceia din Sicilia, ca supt numele for sau, mai curind, alIslamului, lucreaza tot vechile rase. ,Catastrofa" nu s'a produsdeci nici in acest domeniu.

Cred ca punctul de plecare e acel pe care 1-am propus in,,Sintesa". Vechea lume e sprijinita pe Imperiul universal represin-tat prin oameni, Imperiu care se impune si Romei, transfor-mind-o. 0 noua mare epoca nu poate incepe decit atunci cindin loc se aseaza cetatea lui Dumnezeu", Biserica lui Hristos".Dar pentru aceasta trebuie convertirea la crestinism, la celconstantinian, a unui puternic rege barbar asezat intro mareprovincie cresterea lui de putere, capatarea de hegemoniefata de vecini prin acest act. E insa casul lui Clovis. Si el seintimpina, pe la anul 500, tocmai cind, in Orient, se lucreazala inlaturarea divergentelor .religioase, rAmiind doar incercarea,nereusita, a Henoticului, decretului de unire" al lui Heracliu,in cel de-al VII-lea veac.

Care e, pcum valoarea, evului mediu?Odata, el era obiectul batjocurilor condamnarilor. Veacuri

de intunerec si de salbAtacie atit1 Dar antichitatea e scat-data in singe si vremile mai noua n'au putut intrece cruzimile ei.bar cultura presupune si intindere *i voie buns. Niciodataoamenii n'au alergat mai multi spre dinsa decit in aceasta ca-lomniata epocA. In fata piramidelor, temptelor uriase si laMacedoneni ca la Heliopolis , lucrate cu blastame de miilede robif multimile entusiaste, cheltuindu-se anonim, Maltacatedralele.

Si, pe cind vremile noastre sint paralisate de pletora formelor,atunci cita putere de initiativa, city facultate de adaptareNiciodata de la sine omenirea n'a creat mai mult si mai divers.

Societtifile trdiesc fn condilide pe care le-au volt. HotareleStatului nu sint ale capriciului, ale cuceririlor, ci ale acceptdrii

8

$i

1

5i

b

34

'there a unui drept. Nu din lumea germanica vine legatura per-sonals ; o intilnim tot asa si la vechii Romani. Nexul feudale supus in mare parte vointii acelora pe cari-i uneste, lute()vreme cind o tagaduire de drept ajunge pentru a-I sfarma, iar,fAra aceasta, bogatul rege at Angliei, stapin peste baronii cuce-ririi peste cuceritii lor, pleaca genunchiul pentru omagiu ina-intea regelul Franciei de unde a plecat accepts sentintilede expropriare. acest rege at Franciei, care, de obiceiu, abiadispune de cateva sute de ostasi, poate sa adune la cutaredata de la inceputul secolului at XII-lea mil de oameni gatade lupta contra invadatorului rege german, fiindca o constiintade, drept sau un instinct de solidaritate mina supt steagulflamurei de our de la St. Denis.

Odatd ce se recunosc kale acestea, metoda de presintare aevului mediu se impune, revolulionaro.

Nu pe teritorii, care nu sint definite si peste care se ames-teca autoritatile. 0 comuna din Anglia poate sa alba doar, pelinga magistratii ei, regele, senior al tuturora, seniorul acestuia,regele Franciei, Papa, cAruia Anglia crestina i s'a supus sicare de doua on a vrut sa-i impuie regele.

Nu pe natiuni, care nu puteau exista cind regele germanOtto I-in domnia in Italia ca sot at mostenitoarei acestui regat,Adelaida, cind fiul lor, Otto al II-lea, crestea italian, cand Ottoat III-lea, fiul acestuia, era educat greceste de o mama bizan-tina, cind Agnes de Burgundia dominA secolul at XI-lea ger-man, and doi Francesi din Luxemburg, Henric si Carol, sintCesarii germani ai secolului at XIV-lea. Fara o cultura mai!nand generalisata nu pot exista natiuni constiente.

Rdmtn deci cele cloud linii marl. A formelor : Bisericaagentul ei, Imperiul, surogatul lui, regii. A jactorilor de des-voltare : viata populara a Romaniilora cu tot ceia ce se tine dedansele.

sisi-i si

si$i

$i

35

LECTIA a X-a.

Problema relatiilor dintre Misarit si Apus

Iustinian si Carol-cel-Mare

Vechea istoriografie *tie de ambitia, de setea de glorie a luilustinian, care, dupa un plan fixat de la Inceput si urmArit custAruinta intrebuintind pro priile lui trupe, soldati de Imperiu,ar fi lucrat la recucerirea Apusului, la refacerea Imperiului unitar.

De mult, Inca din vechea mea Istorie a Imperiului bizantina,aparuta la Londra acuma un *fed de veac, am opus acesteiexplicari o alta.

lustinian represinta, intaiu, un tip uman cu totul deosebitde un Cesar, un Ludovic al XIV-lea, un Carol al XlI -lea. Nue un Constantinopolitan, un om de Capitala prin originile *idescendenta ea, un elev al marilor ;coil 'imperiale, un carturar,cu toata acea mare iubire pentru arta care ni-a dat SfintaSofia. La sfirsitul secoluluf al V-lea si inceputul celui de a!VI-lea este un antagonism intre cetatea bizantina, orientala,clerica, imperiale si intre balcanismul rural, de limbs latina, denuanta strict romanica. Asa a fost batrinul general Vitalian,pornind din margenile Scitiei Mici cu teranii lui pentru ivareain stapinirea care nu i-a reusit, a Scaunului Domniei, asa afost mosneagul needucabil ajuns Imparat, lustin. lar Iustinian,nepotul acestuia, a trait viata obisnuita a tinerilor bogatl dinCapitala, casatorindu-se cu o artista, fare ca lucrul sa'ff ofuscatIumea buns" din Bizant.

De aid vine ca politica lui Intreaga se orienteaza dupa opor-tunitati, nu dupa teorii.

Ocupat cu greul, necontenitul razboiu impotriva Persilor con-dusi de un Imparat al Imparatilorm cu atit de adinci rAdAciniin trecut, pretuind once succes cistigat asupra acestora maimutt decit dobindirea unei provincii in Apusul ratacit scazut,el nu putea sa inceapa o serie de actiuni militare in directia

si

st

36

acestuia, actiuni dintre care prima, in casul ambitiei de cuce-riri sl restaukAri, ar fi fost asaltul la Roma.

De fapt Imperiul era acea thalassocratie de care am vorbit.Pentru aparare, pentru traiu ii trebuia Marea liberA. Dar, ur-masi ai Cartaginerilor si predecesori ai Barbarescilor, Vandalii,mutati in Nordul Africei, infestau cu pradaciunile for de piratimai intreaga Mare MediteranA. AceastA stare de lucruri trebuiasA inceteze. Cum Roma republicard luase Dalmatia contra pira-tilor iliri cari fAceau imposibilA navigatia pe Adriatica, RomaNotta a lui lustinian desfiinta pe Vandals.

Dar acestia erau in cearta cu Ostrogotii pentru grinarul Si-dliei, disputat odatA intre Cartaginesi si Romani. Cartaginesiisint acuma, de pe coasta vandals reluata in stapinire, ai luilustinian. Lupta incepe deci pe aceiasi basA ca, odata, rAzboa-iele punice.

Dace ar fi fost o armata bizantina, si una pregatita, in citevaluni se lua Italia. Dar lustinian e silit, din lipsa urtei asemeneaarmate, sd intrebuinteze soldatii personali at lui Belisariu, nistebande, niste ,marl companii". De aceia au trebuit douazeci deani pentru a inlocui prin guvernul direct vicariatul, exarhatulaastragal.

Si, de a doua zi, Longobarzii se intercaleazA, intAiu combA-tuti, apoi tolerati, in fine recunoscuti. Ce mai mare dovada delipsa oricarii teorii, oricArui avint de mindrie reconstructive, laBizantinii romani ai secolului al VI-lea!

Dar aceste consideratii ne duc la a doua problems: a Impe-riului lui Carol-cel-Mare.

Acesta apare de obiceiu ca un Cesar prin vointa lui, unImparat al Apusului, conceput ca atare, un sot posibil pentruImpArateasa care, in dauna fiului ei, usurpase coroana Orien-tului, Irina, apoi un coleg al Imparatului din Bizant, ai ca'rui solivin de-1 saluta in cetatea lui imperialA ca basileus" (analelefrance" o spun, nu izvoarele bizantine).

De fapt, avem a face am atAtat-o in Orient et Occident

si

37

an moyen-age" nu cu un rege german doritor cu once pretde a fi Imorat efectiv in Roma, ci cu o desvoltare a tmpre-

jurdrilor italieneCarol aduce puterea lui de razboinic, sfaturile catre Imparatie

ale carturarilor vremii sale in frunte cu Anglo-Saxonul Alcuin, ca§i instinctul care ducea multimile apusene catre Imperiu. Ca Im-parat va fi la Roma un pelerin, un judecator al proceselor po-litice romane dintre Papa §i partidele noii nobilimi autonome,far in Germania saxona, in Panonia avail luptator pentrucruce §i in numele crucii. Restul e tot regele franc ca §iinainte de anus incoronarii prin surprindere", 800,

Dar Papa are nevoie de un sprijin fag de du§manii dincetatea lui, cari-I orbesc si -i tale limba. Acest Papa, care eacuma, du pa ce In Orient iconoclasmul distruge icoanele careatrag darurile §i smomesc soldatii, un adversar al Imperiuluide Orient, nu se poate intelege nici cu Longobarzii, arieni multtimp, catolici tarzii, cari nu vor fi primiti la Roma. El a facutpersonal o dinastie, a acestor Carolingieni, In Cara care poateda un aparator, un stapin nu.

Dar populatia romans era deprinsa de mult cauta unbun Imparat catolic, local, regionalist, unul dintre aceia carisint pentru legitimismul bizantin simpli rasculati, antarti". NuI -au putut face dintre ei, ace§tt Romani, cari, indiferenti laIupta lui Belisariu cu Gotii, mai romans decit oamenii luiIustinian, se simt o mare Romanie" ; ei bine, it vor face dintrevitejii barbari vecini. De aici aclamatia multimii in jurul luiCarol care se roaga la mormintul Sfintului Petru, strigatul dechemare catre cel de acuma ve§nic August".

Imperiul acesta e pentru fordo lumea. Si celalt e ecumenic,universal. Ele nu se pot recunoate unul pe altul. Ca se fixeazagranita in Dalmatia, n'are a face : §i not incheiem conventii cuSovietele, care nu ni recunosc Basarabia. Chestia de dreptramine intacta. lzvorul bizantin spune despre Carol, de carevorbe§te u§or, in treacat, despretuitor, ca e Imparatul pe caret-a facut Papa", pe sama lui, pentru el. tar Irina linga Carol,

Ins 4i.

a-Si

38

ca Filip al Spaniel, rege al Ang liei" pe medalii, linga regina,Maria Tudor, nu se poate concepe : Irina era doar, pentru a -silegitima usurpatia, ea insasi, nu o Imparateasa, ci un basileus,un Imparat.

Cele doua lumi isi stateau fata in fata, ireconciliabile, de §igrecismul Orientului nu e un mijloc de osebire volt, un titiude mindrie, ci, ca rominismul nostru fata de slavonism, un sa-crificiu adus uulgului. Paid la capat pentru Imperiul unic nuse va putea ajunge la o sincera osebire de roluri pe imposib labass teritoriala.

LECTIA a XI -e.

Problema regalittfiIor medievale.

Doua Imperil rivale, doua forme ale Imperiului unic iii im-part lumea medieval. Alaturi insa agar regalitdfile. vecheaistoriografie li gasia imediat explicarea, in legatura cu anumetendinti de politica actuala. Sint natiile care se desteapta, serecunosc $i, ridicindu-se contra Imperiului pe care-I incercuiescin Germania lui, ingaduindu-i doar din cind in and calatoria laRoma pentru incoronarea de catre Papa, iii aleg stapinitori na-tionali, cars poarta coroana mai simpla, dar mai reala si maitrainica, mai fireasca iara§i, a regalitatilor.

Pentru Apus aceasta opinie e in legatura cu regii secoleloral IX-lea si al X-lea. Acelasi nationalism, care nu- si da samaca, atribuindu-si o origine prea veche, iii scade importanta inevolutia ideilor despre societatile umane, vede in Imperiile deconcurenta, bulgaresc, sirbesc, manifestatia acelorasi tendinte na-tionale. Doar la Bulgari stiinta ultimelor decenii presinta inva-sia stramosilor In a doua jumatate a secolului al VII-lea casosirea peste Slavii amorfi a elementulni de plasticisare politics,datorita unui instinct creator special.

Oprindu-ma intaiu asupra acestor inchipuiri privitoare la is-toria Orientului medieval, obsery ca, aici ca in Occident, nusi

$1

39

poate fi decit un singur Imperiu, abstract, international, inse-parabil. El se poate sprijini insa pe orice natie, ca si pe oricevaloare umana, care nu pot fi considerate decit doar ca unaport nou la' vechiul capital acumulat pans atunci. Chid, inprimul din cele trei Imperii° bulgaresti, Simion se face procla-mat Tar, Cesar, imparat supt zidurile Constantinopolei pe caren'a putut s'o cucereasca, el nu face decit sa reediteze ceia cea facut Carol-cel-Mare in momentul aclamatiilor din anul 800,aproape cu doua secole inainte. El se satisface cu aparentaneputind avea realitatea. Iar Romanii din Bizant fsi dau o prin-cess la Curtea domnului vecin si1 considers pe el si pe po-porul lui doar ca pe niste ,prieteni" can in puterea priete-niei" si a induririi pot cere un loc de cinste la mesele impara-testi. Al doilea ,Imperiu", in Macedonia si Tesalia, mina catreamintirea Statului lui Simion, cu puterile. Bisericii de limba sla-vona, toate popoarele din acea parte a peninsulei. Al treilea,fundat de Vlahli" nostri, de Rominii Pindului, vorbind roma-neste si traind ciobaneste, devine o Bulgarie pentru ca numai ast-fel putea sa se alba ajutorul acestei Biserici slave care conservatiparul bulgaresc, cum Biserica din Apus conserva tiparul ro-man. Toti acesti Imparati sint si ai Romanllor", ai Grecilor"macar. Acesta e casul si pentru Imperiul sirbesc, din veaculal XIV-lea, fundat de Stefan Dusan.

Deci un Imperiu, oricine ar cauta sa-1 domine jertfindu-seideii lui. Dar mai sint insa, si aici, regii.

El se intilnesc numai In Sit& aceasta pentru perioadadin viata Ion politica in care ei s'au alcatuit ca Stat pe malulcatolic, latin, romanic at Marii Adriatice si deci titlul regal derecunoastere vine de la Papa, care singur, si cu Imparatul dinApus, are dreptul de a distribui asemenea coroane, incunjurate,totdeauna, de un respect religios.

Dad Ungaria intain, cu Sfintul Stefan, apoi Polonia, Boe-mia, fara a mai numara Croatia, rapede disparuta, au avut regi,ca si, in Rasaritul mai clef:di-tat, Ciprul, Armenia, aceasta se da-toreste acelorasi creatiuni prin singurii factoti indreptatiti, Papasi Imparatul.

Si

40

In Apus, oricit ar cauta sa si-1 atribufe Francesii Germanii,earl fnvoca gramatica lui germand, versurile germane adunatediu ordinul lui, Carol-cel-Mare rAmine hotarit International.ImpAratul nepurtat la Roma, dar traind ca un David biblic,fara energia acestuia, care e Ludovic Pius n'a putut avea, ingrija de cum H judeca episcopli, necontenit stApini ai soarteilui, nimic samanind cu o preocupatie nationalA.

S'a interpretat lupta de la Fontanet sau Fontenoy ca unconflict provocat de divergentele dintre natiuni. De loc ! E vorbanumai nn e fn discu /ie macar Imperiul de imparlirea re-galildlii, a prdzii trance, aka cum o fAcuse, la Merovingieni,Clovis, cum, la Carolingienii insisi, o incercase Carol-cel-Mare,caruia Irma doi fii erau sa-i moat% pastrindu-k astfel o uni-tate pur personals. Lupta Insasi, in lipsa unui arbitru, tatal fi-ind mort si Papa departe, e o simply judecald a lui Dumne-zeu".

Tratatul din Verdun nu taie provincii noun dupa criterii na-tionale, cum, cu toata vechea argumentatie a lui Gabriel Mo-nod, au pretins atitia. Ceia ce se atribuie lui Lotar, lui LudovicGermanicul, lui Carol cel Plesuv stilt, in afarA de conveniente,ca, de exemplu, in mterie de vii, ca sA be aiba Hecate dintrei, numai vechile provincii romane pastrate prin Biserica sau,ca in casul Germanfei intetioare, un bloc de recenta cucerire.Statele" ne trimet la trecut fn loc so pregdleascd viitorul.

Imperiul ramine. neschimbat, sus, o necesitate religioasd, osperanlo supremd sprijinita pe o asa de veche tradijie. Fararealisare momentanA, el exista. Nimeni n'a renuntat n'a pututrenunta la dinsul. Dar el nu exclude compartimentele provin'dale' compuse din reuniunea canonicd a eparhiilor episcopate.

Cind, cu depunerea lui Carol-cel-Gros, al doilea restabilitorde unitate carolingiand Intaiul fusese Plesuvul fidelii, sin-gura putere adevarata, ramin singuri, in sama iproprief for in-spiratii, ei se agata fireste de singurul sprijtn, de mid i delinatoride legalitate, episcopli fiecareia din diecese. Sinodul, adunat,daca se poate, in capitala provinciei eclesiastice, va decide. El

si

si

41

consacrd de fapt in ordinea laicA, prin alegerea unui rege nou,osebirea care nu fusese niciodata *Ulla in ordinea bisericeasca.

Regii din mila lui Dumnezetta ceia ce s'a dovedit ca nuinseamna o pretentie nu exclud nici ei ideia Imperiului uni-versal al lui Hristos, servit de coroanele pdmintesti. Oricare dinel, de singe carolingian bastard on ba, are in vedere potenlialitateaImpdrateascd. Franta are un rege celt in Bretania, un duce deFranta, care, indatd, va crea dinastia, noun, a Capetienilor, nurege ales in centru, un altul in Burgundia cis-jurana a Lyo-nului, un al treilea in Burgundia trans-jurana a Sviterei ro-mande, un al patrulea In Proventa un al cincilea era cit pe-aci sa rasara in Aquitania. Unde e pornirea nationals? Si OdoFrancesul on contemporanii sai burgunzi sau proventali nu rivnescla Paris, ci la posesiunea Italiei, spre care tind si regii carolingi-eni, Francesi on Saxon's din Germania.

Internajionalismul crtin rdmine astfel la basa tntregii lumi.din evul mediu, supt regii cari vreau sd fie Impdra /i sau Impd-rapi cari au rdmas regi

LECTIA a

Problema papalitgfii.Mult timp a fost un obiceiu de a se presinta, in istoria evului

mediu, de la o vreme incoace, ca principal conflict ceia ce se nu-mia atunci lupta dintre Sacerdotiu ImperiOdupA frantuzeste

sau dupa expresia germand ,cearta pentru Investituri'.Du pa aceasta conceptie, care dureaza incA, sustinuta de in-

terese politice si religioase, intre altele de ale catolicismului im-perialist, de o parte, iar, de alta, de interesele protestantismu-lui, Biserica romans, de la inceput, s'ar fi gatit de lupta, ea arfi avut drept tinta dominatia universald si ar fi provocat oriceputere de con cure*, imperials on regala. Grea presupunereaceia a unor pontifici de natie si origine deosebitd, de cele maidiverse temperamente, traind in mediile cele mai felurite, darcari totusi ar fi urmarit cu inviersunare aceiasi DMA I

pi

XII-,

gt

42

De fapt mult timp episcopul Romei a insemnat foarte putin inItalia chiar. Milanul unei asa de marl personalitati ca Sf. Am-brosiu depasia cu mult pustiita Capitala a Cesarilor si, inveacul al V-lea, un Imparat ca Honoriu prefera sa priveascadin portul Ravenei bogate in monumente sosirea corabillor dinOrient. Cei ce vorbesc de prestigiul roman care incunjura Sea-unul pontifical nu-si dau sama ca zidirea cetatii lui Constan-tin" fusese o mutate total, de lucruri oameni, ca Roma nuera, nu putea fi o a doua capitals, ca rolul ei istoric trecuseasupra noli resedinti, menita a raminea singura. Mai putin de-cit un Iasi abandonat in folosul Bucarestilor.

Tonul pe care-I intrebuinteaza un Papa Grigore Dialogul,intr'un singur moment, fata de Rasarit nu trebuie sa insele. Inadevar, in acele rinduri latinismul in primejdie e opus cu ho-Wire grecismului de tot mai adinca infiltrare. Dar, ca in toatemanifestarile acestui om exceptional, nu vorbeste atita se-ful bisericesc, cit descendentul unei insemnate familii romane,.acela in care se incorpora gelosia raucuna fata de .cetateausurpatoare, de improvisatia pretentioasa, de insolenta parvenita.

Episcopul Romei, care nu facea Inca sa sune drepturile cei-ar fi venit de pe urma lui Petra si a pietrei" pe care s'arfi zidit Biserica ($i aici avem a face cu o interpolare), era, defapt, .fntr'o indoita si lmpovaratoare dependents. De o parte,stapinul imperial din Constantinopol, care prin exarhul sau

putea sa aresteze, sa, acopere de injurii, sa duca spre hui-duielile Constantinopolei si sa trimeata la moartea prin miseriepe vre-un term piercIpt de rece Mare Neagra pe un Papa re-calcitrant : casul lui Vigiliu ar ajunge. Pe de alta, era acel po-por roman, stapinit de nobili cuibariti prin turnurile ruinelor,depinzind de factiunile for nelinistite si pline de ura. Pana laiconoclasmul bizantin care libereaza de Imperiali $i 'Ana lasprijinul franc prin care se poate stapini populatia romans, cepoate sa fie seful sufletesc al Romei !

Dar el are doua insusiri marl.Una e calitatea de pc strator al tradi /iei religioase neschim-

5i

si

Ita-lian

43

bate, al infailibilitolit dogmatice. Glecii inventivi $i loquaci aflain acest traditionalist, in acest simplu, care pastreaza functiaromans a pazirii textului neschimbat al legii, un indreptariu innesfirsitele for lupte in jurul dogmei.

A doua e aceia de represintant popular ales, de exponent atviefii mul /imilor in necontenifil miscare. Pe dinsul nu-1 aseazain Scaun o crimA reusita, o intriga dibace, o usurpare fericitA,casAtoria, ca in Bizantul unei Zoe 5i Teodora, din secolul alXI -lea, cu o bAtrina mostenitoare. El are aceastA valoare repre-sentiva care-1 impune.

*1 ea e tot mai mare, cu cit Apusul se formeaza din nou injural acestui centru, cad altul nu se poate afla. Roma nu cautaautoritatea, prestigiul care-i vine din insesi imprejurarile, o bu-cata de vreme tot mai prielnice pentru dinsa.

IndatA ing ce aceste imprejurAri sint altele, rostul Papei seingusteaza. Candidatul adus de °stile germane ale Imparatuluivenit la incor nare e strivitor ca valoare moralA MO de acela pecare-1 impune multimea romanA agitatA de pasiuni sau cumpa-rata cu bani : cowl nevrisnici, cars tree Scaunul Sf. Petru cub

oferA mai mutt 51 merg sA se insoare.Cind Zoe si Teodora fac Int-parati la Constantinopol, Marozia 5i alta Teodo rA dau Papi la Roma.

Ambitie a Bisericii papale in acest moment ? Ea ar fi pierdutst ultimu rdmasild de prestigiu, daca spiritul cluniacens n'ar fttransformat-o, puind pe Scaunul pingarit de ace5ti usurpatorfpe Hildebrand, Grigore al VII-lea.

Acest spirit al manastirii francese Cluny e insA unul emina-mente popular. El nu vrea pentru episcopi banul mitei (simonie), luxului, stapinir:1 de armate, puterii politice si militare.Inapoi 1a Isus 5i la Apostoli 1 0 Biserica popularA, pauperista,avind tendintile simplelor Romanii de traditie arhaicA se ridicAimpotriva Bisericii imperialiste, tiranice. Ceia ce a volt pre-sedintele de republicd" In sens roman Arnaldo de Brescia, ucisca rAsculat si eretic de Germani,vrea si abatele din Cluny sitoll ucenicii tut, cari ajung a democratise' Biserica. Spiritul carea dat tot ce e nou in evul mediu dominA acum basilica Sfin-tului Petru.

44

LECTIA a XIII-a

Problema cruciatelor.tin Papa stapInul lumii occidentale, singur sef al Bisericii lui

flristos, in ciuda Imparatului 51 peste regi, atit de puternic 5ide ascultat, cu o a5a de Malta ambitie incit a putut deslan-lui contra Turcilor, usurpatori, contra Arabilor, ai SfintuluiMormint, toate naliile, toti suveranii, toate clasele, iata vecheapArere cu privire la rolul lui Grigore al VII-lea, la transmisiuneape care o lash Francesului Urban al II-lea, cu privire la Canossa5i la discursul de la Clermont prin care ,se iea crucea" pentruHristos (Dieu le ueult).

Intreg acest edificin, cu tot ce se tine de dinsul, cade dupAlucrarile lui von Sybel despre intAia cruciata 51 singura ade-varatA, singura interesantd pentru not ale lui Hagenmeyer 51ROhricht, dar mai ales dupa atenta inspectie a izvoarelor, seri-sorile de cruciata" in primul rind. Aceasta chiar daca PetruErmitul, visita lui la lerusalim, ,turneul lui de content*" ca.-zind, ramine, pentru cei de mai sus, ca 5i pentru Chalandoo,.in recenta-i istorie postuma a aceleiasi cruciate, rolul Bisericii5i ,momentul de is Clermont".

Papa nu e atotputernic. Riturile de pocainfA de la Canossaale Imparatului dusman, Henric al IV-lea, aruncarea ramasifelorlui in insula de pe Rin nu trebuie sa impresioneze. In loc safi provocat totdeauna, Papa e dese on infrebuintat. Lupta cuGrigore e nu odata intetita 51 prelungita on reluata de tot cese petrece, vast si ob3cur, .in Germania: tendinfe separatistepentru Statele pe ducate, ridicarea oraselor (in curind vom aveala Marea Baltica durabila, spornica organisafie a Hansel), neli-niste ferAneasca, usurpare a ministerialilor neliberi, intrebuinfafide stapin in demnitati 51 dregatorii in locul vechilor familii.Contra-Imparafil, cari sint de fapt numai contra-regi" germani,nu represinta simple instrumente ale papalitafii, care ar fi gatasa li dea coroana Imparafilor. Iar, in Italia insasi, Papa are,pentru el si Roma lui, o opositie cu vechi radacini 5i manifes-

45

tati indraznete. Nordu', cu Milanul in frunte, tiu vrea tiraniaromans. Cind Henric apare in Italia pentru pocAinta" lui, acestinemultAmiti se bucura. Daca n'ar fi, pentru un addpost, Tos-cana contesei Matilda 5i Neapolul noilor regi normanzi, de faptpentru toata Italia, cu adevarat contra-imparati", Grigore n'arfi putnt sa incerce nici ceia ce s'a sfarmat in minile lui, cind,in -fata soldatilor anti-Papei pus de German!, a trebuit sa leadrumul exilulul definitiv.

Urban e $i el un izgonit, un pribeag. Conciliile de la Pia-cenza 51 Clermont sint simple popasuri de fuga manifestatiiextraromane. Va fi un Papa extra muros, cum a murit marelesau inaintas. Predicatia prealabild a Ermilului n'a existat, pecimpul cel ingust din Auvergne nu se puteau strange miile deoameni, mai ales din popor, atit de sensibile la un carturdrescdiscurs latin. lar scrisoarea lui Alexe Comnenul, noul ImpAratprovincial 5i militar din Constantinopol, prin care cere ajutatori,oferindu-li aurul sau $i femeile Imperiului salt, scrisoare venitAcind primejdia turceascd fiecuse scrisoare de un ton a5a denepotrivit cu demnitatea imperiald, e o simpld falsificatie ex-hortatorie pentru a ci5tiga sprijinitori Statelor create, cu saufara voie, de cruciata.

De fapt, nici macar un Papa nu a influentat pe regi, ace5tiape seniori 5i seniorii pe terani; negustorii Italiei viind doar maitarziu pentru ca in concesiile" for din porturi (ca ale Genove-silor in Crirneia, ale Englesilor in India, ale Sa5ilor in Mot-.dova) sd consolideze prin harnicia for comerciald terenul c15-

tigat.Ci avem a face cu un fenomen de math, fmpins Si el de

instinctul creator at multimilor, pe care atita vreme I-am con-statatca principal factor de schimbare progres in evul mediu.

S'a constatat ca ani de zile inainte de cruciata in Apusuldespretuit, dar crutat, era un prisos de oameni fata de Rasa-ritul usat in greaua lupta cu mai multe puternice fronturi debarbari. Din Occident se cautd acuma pdmantul 5i bogatia pecare °data din Orient ii cautasera Germani Turanici in acest

5i

5i

5i

si

si

statat

46

Occident. Neustria trece hegemonia Austriei, Austrasia, Saxo-niei, Saxonla, Austriei ; Ungaria, altd forma austriaca, aglome-ratia boemo-polonA nu sint decit alte manifestari ale expansi-unii care a dat Slavilor de la Nipru, de cultura bizantind, Nor-manzi, Scandinavi, Varegi ca 5efi politici militari. Grupele de.,Flandri, de Sa5i cari dupd 1100 yin spre Ardealul slab locuitcorespund miilor de terani cari pe drumuri care-i distrug mergsa caute moartea in 5esul asiatic de la Dorileu.

Ani de foamete grabesc mi5carea. Dar ceia ce o insufIW5tee o now congiinfcY de putere, de capacitate creatoare. Baroniiearl yin dupa multimile menite peirii incorporeazd un curentcare-5i are originile mult mai in adinc. Acela5i suflet care ardscolit pe satenii pe jos on cu familiile in card sufla in stea-gurile, atit de greu victorioase pentru scopuri de c4tig $i depradd a5a de crud vadite, ale lui Godefroi de Bouillon, ive-chil at Sfintului Morminta, rege at Ierusalimului.

LECTIA a XIV-a.

Problema inchiderii evului mediu.Cind se isprave5te evul mediu, vremea cea mai fecunda in

initiativa creatoare din viata omenirii ?()data, invatam cu totii ca aceasta data e 1453, clod Turcii

otomani, osmanlai, ai lui Mohammed at II-lea au luat Constan-tifiopol. Tragic eveniment, care a pus in lumina virtutile de ca-valeresc luptAtor in stil occidental ca ale unui loan-cel-Bunin Franta , de care a dat dovadd Constantin Paleologul, ul-timul Imparat bizantin 1 Dar eveniment fara prea mare rasunet51 mai ales fara urmarile ce se inchipuie.

Caderea Constantinopolei n'a pus capat imperialismului bi-zantin. Rdmasesera fratii Imparatului mort, 5i el stapinird citivaani Ind in Moreia, de 5i n'au indraznit sA culeaga coroana careli revenia de drept. La Trapezunt, Comnenii ddinuird citva timpincd, ImpArati legitimi5ti Inca de la 1204.

gi

5i

47

Ea n'a insemnat nici an moment nou fn relaitile dintre cre-*tint si poginit Islamului. In adevAr de mull in Spania repre-sintantii celor cloud religii se intIlniserA, se intelesesera, /And laInfrAtire. NAvAlirea in Franta, opritd la Poitiers, era datoritdunor puternici locali cari chemaserd pe Arabi si erau bucuroside dinsii, ca °data Sirienii, Persanii de cucerirea califilor. Vavent vremea and monedele printilor de cele cloud religii vorpurta inscriptii latine si arabe, iar In Alhambra din Grenadamusulmanii vor zugravi fresce ca acelea din palatul Papilor laAvignon. In Palestina, relatii cavaleresti se injghebara intre noiiveniti si dind prilej la cel mai delicat, mai ales schimbde sentimente, in care Arabii tntreceau totdeauna pe Frinci".Chiar In ce priveste pe Turci, Trapezuntinii iii dAdeau feteleemirilor vecini si Constantinopolul drept credincios" si .pAzitde Dumnezeu" vAzu pe un tinar mostenitor otoman strAbdtindcalare curtile interioare ale Palatului ImpAratilor pentru a-si luasotia, o PaleoiogA (mai tarziu, sotia Hanului turcoman al Per-siei, Uzun Hasan, va fi princesa greacA din Trapezunt Ecate-rina).

Nici relatitle State tor apusene cu Su Mani( nu s'au schim-bat. De la inceput, Venetienii au intrat in legAturd de alianti

si contra cre§tinilor cu bunul for prieten" Sultanul Murad.Genovesii au aparat cu energie Constantinopolul, dar pentru caei erau stApini in fatd, la Pera si Galata, si de a doua zi aucerut firmanul lui Mohammed al II-lea ca poata continuadominatia si comertul.

Cine a protestat au fost oamenii Rena 0erii. Dar nu pentru caera vorba de Turci, ci pentru ca, admiratori ai antichitAtii, ado-ratori ai trecutului elenic, se indignau la ideia ca in Bizant, invederea Troll sacre, stau ,,barbari ".

Descoperirile maritime nu pot fi nici ele un moment de sepa-ratie. Columb. a rAtdcit ca sA ajunga la San-Salvador, care i sepArea ca este pe drumul Indiei dorite, drumul cel nou In loculaceluia pe care cucerirea turceascA-1 fAcuse nesigur. Dapa ar fistiut ce are sA intimpine, nu primia sd se imbarce, cu citiva

indigent,

sa -5i

48

aventurieri la cari-I trimesese, pentru atita rise ce cuprindeaIntreprinderea, regina Isabela a Casti lief. Niciu plan nu i s'adesemnat In minte dupd ajungerea In insula oamenilor rosii, aaurului si papagalilor. Cucerirea a fost 'bath' in sama aventu-rierilor ca Pizarro, Almagro, Cortez, asemenea cu Cazacii cariau luat Siberia, cu Cernaiev in Asia centrals. Portughesii, cariprocedau stiintific", supt conducerea infantului Henri; din la-boratoriul sau maritim, despretuirA acest resultat care pareafare viitor ; ei incunjurard Africa si ajunsera la adevdrata Indie.Pentru a ,.popularise" descoperirea a trebuit cartea pentru totia lui Amerigo Vespucci, dupe care s'a numit ceia ce se vadisear fi un nou continent. Nici macar economia mondiala nu s'aresimtit prea mult de aurul american.

Reforma a fost propusa ca element despartitor de German'.Dar Luther n'a vrut shisma : el a crezut in posibilitatea siin eficacitatea unui Conciliu general de impacare, aducind dirtnou la unitatea cresting in Vest. Doctrina lui a ajuns sa inga-duie turpitudini morale, sa binecuvinteze macelarirea teranitorde catre nobili, sa daruiasca printilor pAminturile biserice0.In Germania insasi ea n'a prins tot terenul ; Scandinavia onElvetia nit hotarau. Calvinismul e de o mai tarzie origine. Lup-tele religioase din Frauta au fost de fatada. Catolicismul, ca-pabil de ofensiva la not $i In Rusia, s'a refacut.

Pe de alts parte miscarea de reforms e veche. Cluniacen-silor, peste tiranicii Dominicani inchisitori, li-au urmat alp re-formatori pauperisti, Franciscanii, cu observantii stricti si fra-ficellii lor. In at XIV-lea secol se organiseaza fratii vietii co-mune", flagelantii se biciuesc pe trupul gol. Carturarii cer re-forma Bisericii, contra' Papei, $i Universitatea din Paris, cap alteologiei, e in frunte. Cind sint doi Papi, unul la Avignon, al-tul la Roma, Conciliul se aduna : la Constanta, la Basel, apoi laFlorenta. Reforma e numai continuarea In forma germane am4carii.

De fapt, evul mediu se mintuie cu disparitia principiului care1 -a determinat si-I mentinuse : capacitafea de creajiune a ma-selor populare.

49

Inca din secolul al XII-lea, in Italia, care intrebuinta manu-ale. de drept bizantine, yScoala din Bologna a lui Irnerius pre-dicA necesitatea intoarcerii is dreptul roman. ImpArat si su-pus!, cel ce ordona si cel ce primesc ; la mijloc : legi si func-tionari. Nici alegere, nici delegatie, nici obiceiuri nescrise, niciadaptare. Frederic BarbA-Rorie primeste noua solie si o pro-clama in dieta de la Roncaglia. Henric at VI-lea, fiul lui, scriepe steag sta pinirea efecti vA a lumii. Frederic al II-lea, semi-Normandul, fiul acestuia, dA legile romane ale noii ordini delucruri ; el guverneaza direct prin legisti si functionari. Fund dis-trus, cu toata dinastia lui, printul frances care-I inlocuieste inregatul celor dotia Sicilii, Carol de Anjou, fratele milostivuluiSf int Ludovic, face si mai mult pe tiranul. cel- Frumps, inFranta,e regele legistilor si el refusa Papei, pe care-I combate, iiinsults in vinge, banii Franciei, earl shit pentru regele Franciei.

Acum, dupo 1300, moare evul mediu. Razboiul de o suta deani, intre dinastia lui Hip de Valois si a lui Eduard de Angliapentru tronut frances, sa nu ne innele. E o fosfdrescerqd ca-valereasca, sl atit. Poporul incearcA, in suferintile luptelor,Statele generale, si cu burghesime, din timpul regentei viitoru-lui Carol 'al V- lea, si rdscoala teraneascA. Ambele cad. Cind,Franta fiind impArtita, dupft 1400, intre prietenii regelui francessi ai regelui engles al Franciei, Parisul e pe minile unei plebi u-ciga se, e un spasm, nu un moment de noun creatiune.

Marea democra fie organica a evului mediu s'a dus.

LECTIA a XV-a.

Problema inceputului valorii epocei moderne0 trezire dintr'un vis rail, de desordine, de intunerec, de su-

ferinta asa a pare, pentru acei earl pAstreazA ideile trecutului,trecerea de la evul mediu la epoca moderns. Paces romans` deodinioara devine pacea regilor. Ei, mostenitori de drept ai lm-pAratului lumii antfce, orinduiesc si conduc toate, spre binele

4

50

tuturora. Iubitori de lumina, ei sprijinA o cultura noun, pe (rindvointa for clarA si sigurA impune tAcere vuietuluf sAlbatec alluptelor locale. De pe la 1400 nu se mai intilneste in EuropaapuseanA caci teoria priveste aceastA parte a lumit civilisate

decit o lume pacificatA si fericitA supt sceptrul monarhieiabsolute.

AceastA teorie, care, pAstrind data traditionala pentru Ince-perea epocei moderne, 0 apazA cu must mai jos decit cea me-dievala, are expLcatia ei in doua motive. Profesorii de istoriegAsesc ca din punctul de vedere al disciplinei for scolare e maibine sA se creadA asa. Legati de o anume conceptie a MOO-mintului, el nu inteleg in de ajuns ceia ce intrece o anumitapsihologie de catedra. lar, pe de altA parte, istoria a fost scrisAOra la 1700 pentru a servi regalitatea si prin urmare in ca-drele regale si in spirit regal, inlAturind tot ceia ce nu puteasA intre in compartimentele monarhice, pline de rAzboaie si deproti coale diplomatice. Pentru ca dupA 1700 ahlosofiag sa scriealtA istorie : pamfletul ,filosofica contra regilor tirani° §i aclericilor inselatoria.

Intelegern de ce s'a crezut asa, dar sA credem asa ni e as-tAzi cu neputinta.

Am vAzut ce a fost evul mediu, cAruia nu i se poate faceatita nedreptate. Iar, in ce priveste adevArata valoare a epoceimoderne, analisa, cit de superficialA, a izvoarelor ni spune cutotul altceva.

DacA monarhia absolutA inseamnA si o altA insemnare i-arputea fi atribuita ? un aparat de guvern si evul mediu acules venituri, dar n'a guvernat , un Tesaur $i ca o con -secinta a Tesaurului o armata, nicAiri in Europa aceasta deVest nu intilnim aceste caractere deosebitoare ale unei not epoce.

SA luAm pe rind cele mai insemnate teri din aceastA regiune.Anglia e, supt firma, genealogica si heraldica, a Rose! Rost' §i

a Rosei Albe, acoperind drepturile la coroana ale ramurii deYork si ramurii de Lancaster din descendenta lui Eduard al III-lea,cimpul de intrecere al baronilor autonomi, cArora li-a lAsat de-

51

plina libertate de acjiune moartea puternicului Henric al V-lea.Facatorul de regi" Warwick, cu castelele lui totdeauna des-chise, imbulzite de clienji, gata a se preface in osta§i, e stapt-nul jerii. Cind o regalitate de simplu oportunism, a Tudor' lor,capatA puterea exhibind titlurile aminduror familiilor in lupta,In mecanismul de Stat engles, sl pans in ziva de azi, nimic nu semica. 'Transmisiunea medievald e complectd.

Franja ,absolutists" a lui Carol al VII-lea si mai ales a luiLudovic al XI-lea e o inchipuire. Nu se mai poste vorbi de re-gele engles care cucereste pentru Anglia din dorinja de a an-Oise` deci, nici de reacjiunea francesA, populara, dar na-

condusA de fenomenul mistic care e loana de Arc..Hertric al V-lea vrea Franja, cum Stefan -cel-Mare vrea Pocujia,ca o mosiem a sa, cu sprijinul, de care e sigur, al sfinfilor pro-tector!. In Franja el injelege a guverna ca rege frances, franju-zeste. Strain doar de unele tradijii si obiceiuri, el ci§tiga prie-teni: pentru dinsul sint cronicarii partidului burgund, al duce-lui aliat, dar aljii ; pentru dinsul omul de autoritate drept,clasele populare. NemuljAmirea de jos, intrupatA In loana, econtra osiasului care tulbura pagubeste biata lume. Aveadreptate Anatole France cind, intr'un ceas de 'stoat, spuneaca biruinja Fecioarei de la Orleans a impiedecat doar ca, asu-pra unei Anglii semi-francisate,. Franja sA se Intinda pe a m-bele maluri ale Marii. Bietul Carol al VII-lea, cu toate ma-rile lui aspirajii medievale, e o fantomA, Ludovic al XI -lea unnorocos la mosteniri mai mutt sau mai pujin pregalite. Nicifuncjionari, nici avere regala indestulatoare, nici armata decit

companiile de ordonanja" arcasii liberi" asemenea cucurtenii Moldovei Rosii" din Muntenia ; paza regelui o auScojieni; razboaiele le mai poartA un limp resturile marilorco mpanii", distruse numai atunci, cu voia regelui, In Elvejia, caseimenii, cu voia lui Constantin-Voda Serban, la noi, de Rd-koczy at II-lea.

Germania e mai farimijata cleat oricind. Nici suveran ade-varat Frederic un zgircit, Maximilian un risipitor de bani Im-

$i,lional5,

si $i

si

VP

si

pi

gi

52

prumutati, ambii Austrieci cari, pentru mostenirea lor, facutAdin peteci, exploateaza teritoriile germane , nici Capita la, celedin evul mediu fiind parasite, nici alta arinata decit aceia pcare o voteaza dietele, dar nu se adunA niciodata.

In peninsula iberica, fiecare regat, Castilia, Aragonul, Navara,crestine, Grenada, tnaura, trAiesc de sine, ca odinioara. In la-gArul contra Islamului in fata cetatii urmasului Califilor e o ar-mata din care n'a iesit Inca o Ora. Cind aceasta va fi, de siCarol Quintul (I-iul acolo acasa), un Austro-Burgund dupa tats,iea bucata cu bucatA mostenirea sa, aurul e al Americei, iar oas-tea s'a format pe incetul din vechile contingente cele ,citevaOrdine cavaleresti.

Oriunde, afara de la Turcii otomani. cari sint Bizantini, deciRomani, e tot asa. Nicairi sistemul de Stat al antichitatii ro-mane :nu s'a alcatuit cur organe cornplecte.

Italia e insa altfel. Teoria cea noua acolo s'a format. Din eaau rAsarit tiraniile" principilor. Ei 10 datoresc, adese a, numaifor totul si inteleg sa aiba totul In mina. La Milan, la Ferrara,la Neapole, unde dinastia e aragonesa, la Florenta, unde stApi-nirea, e de influents si de prestigiu, mcqtenirea medievala nu eo piedeca. Din contra, rAdacinile acestor monarhii locale sint inideile trecutului, intarite prin ruinele care dainuiesc.

Aici coala noii monarhii de drept roman. 0 va Invatatine va veni in Italia, cu alit mai bine, cu cif va rdmfnea In-tr-insa mai mull.

LECTIA a XVI-a.

Problema Rena*terii.S'h sfirsit evul mediu literar si artistic din stoarcerea puteri-

lor? Formele, asa de variate si caracteristice, pe care le-a creatau fost ele recunoscute ca incapabile de a mai represinta spiruin! timpului ? A scapat omenirea din lanturile nestiintei pentru<ca pe pragul Renasterii sA se opreasca uimita inaintea luminii,

si

e

53

care piciodata nu se poate stinge, a civilisatiei antice, devenitAsingura regula ?

OdatA, nu mai incApea discutie asupra raspunsului afirmativ.Fiecare pArasire a capitalului medieval era o u5urare pentru so-cietatea europeana indrumata din ce in ce mai mull spre ade-varatele ei scopuri. Gotismul" arhitecturii ,ca 5i naivitatea lite-raturii erau lucruri vrednice de despret, a caror parasire nus'ar putea lauda in de ajuns. Se saluta recunoasterea lui Vi-'truviu Romanul ca singur indreptator si vesnic, in ce pri-veste cladirea, si din statuile ca prin minune desgropate seajungea pentru intaia oars la cunostinta proportiilor corpului,a expresiet figurii; o pictura asamanatoare se desvoltA rapede,ca o revelatie a frumusetii nebAnuite.

De fapt nu e asa. In secolul at XIV-lea arhitectura gotica, fie51 in forma sensationala" a flamboyantului, de o cutezatoareabundenta in podoabe, era capabilA de a se continua. Cele din-urma lacapri bisericesti arata ambitie 51 avint. Sculptura, careputea sa acopere acum pans in virful turnului celui mai inalttoatA cIadirea cu decoratiile efigiile sale de sfinti, trecuseprin zimbetul Madonelor aplecate asupra dulcelui prunc, pen-tru ca, in acel secol at XV-lea care e epoca gcolii burgunde',-a lui Claus Sluter, sa redea tragicul martiriilor, osinda de dupamoarte a bietei fiinji umane, adevarul insufletit at figurilor.Pictura pe lemn de la altare (retables), mosaicul de sticla, su-rogat de pictura, din vitralii, miniatura, care, ducind In acelasisecol la maestria in cele marunte a lui Fouquet, n'a avut nici-.odata bielsugul si frumuseta din at XIV-lea secol, arata citavlaga era in putinta de productie artistica a evului mediu mu-rind. In fresca, o mare miscare, si rasariteana, si apuseana, daun nou caracter de realism, adesea dramatic, 51 lui Cimabue 51Duccio, $i Sienesilor, si lui Giotto, ca mesterilor de la Cahriein Constantinopol $i de la Biserica Domneasca din Arges.

lar, in ce priveste literatura, ea nu are sa invete de acuminainte existenta scrisului latin. In tot cursul acestui ev mediu

si

si

54

ea a fost cunoscuti, admirata si intrebuinjata; fiecare e mindms'o citeze, lie si dupa extrase sau antologii ; crestinii se trudescs'o impace cu noua credinja. Greceste s'a stiut in Apus pevremea Ottonilor, in secolul al X-lea, si, cu atitea cAlatorii de-negoj si de pelerinagii, cu atitea ambasade, era imposibil s.1 nuse afle oameni, ca Liutprand de Cremona, cari stiau chiar foartebine limba ajunsa a fi oficialA In Imperiul de Rasarit. N'a fostde nevoie deci sa se astepte sosirea in Italia a Grecilor fugariinaintea navalirii turcesti.

In secolul at XIV-lea, Franja da o legiune de traducatori dinlatineste: pentru Tit Liviu, Vegejiu, Aristotele, trecut in limbaRomei (Raoul de Presles, Berchuire, Nicole Oresme). E o sarcinAcare se primeste bucuros la Curtea regelui Carol at V-lea. Din latineste se ieau, de o Cristina de Pisan, si termini cari nu vorputea sa ramiie. Un jargon de latinisare stria bunul vechiu stiltrances. Si, in acelasi timp, sentimente moderne se imbraca inversul savant al idilicului Charles d'Orldans, al tristului, revol-tatului Francois Villon. Universitatea din Paris raspindeste Incaautoritatea ideilor el.

Daca deci s'a ajuns la o schimbare, care va deveni totalA,dindu-se macar o spoiala de Renastere vechilor castele regaledin Franja, mai interesante in prima for forma, aceasta se da-toreste noilor condijii politice si sociale.

Printul, cu sau fAra coroand regala, a ajuns a stApini. El suprima libertatea claselor populare, autonomia oraselor, tot ce espontaneitate si putinta de Dell adaptare. Dar el nu poatecrea in aceleasi proporjii ca orasele solidare, marile cetati deindustrie si comers, a caror sfortare continuA, atit de rodi-toare, s'a curmat acum. Pentru el isi va face castelul, ca pen-tru un singur om, Curtea Jul, pentru el, ca Malatesta de laRimini, care vesniceste astfel amintirea iubitei lui dive" Isotta,capela de proprie inchinare, pentru el statuile de ornament,frescele de glorificare. Totul mic, rapede, ieften. Liniile romaneajung. Si, in local literaturii libere, inspirindu-se de la viata

$i

55

largA a ,categoriflor sociale, traind puternic, imnul, oda, biografiade landA, istorie de proslAvire, covoare intinse in calea pu-ternicilor, poesie de cotet prosy de anticamera.

E o hnputinare sI o incdtzwre. Iar, dacA vom ajunge la unAriosto, la un Tasso, la un Ronsard, la un Shakespeare, nu epentru ca formele au creat fondul, ci pentru CA In forme a tre-cut un spirit de realildfi care sufla neintrerupt Inca din adincuteaului media.

LECTIA a XVII-a.

Problema turceascg.Mai stAruie parerea ca asezarea Turcilor otomani sau os-

manlii In Europa a fost o serie de acte de salbatacie fanaticssl furioas.1 din partea unei intregi ostiri navAlitoare care aveadrept scop cucerirea si dominatia. Intre noii veniti si indigeniicrestini ar fi fost o lupta pe viata si pe moarte, determinatede un antagonism religios peste care nimeni n'ar fi pututtrece. Un regim de stoarcere singeroasa barbaric s'ar fi a-sezat asupra creAnilor de toate rasele, cari si-ar fi avut in totmomentul primejduitA averea, onoarea §i viata. Totul in folosulunei societati pagine" care n'avea in vedere decit intereseleei si nu intrebuinta alte mijloace decit ale teroarei.

Numai cit nu e a§a.SA cercetam, in adevar, ce erau Turcii otomani la aparitia

lor, ce represintau crestinii peste cari ei au venit, care a fostregimul initial introdus de oamenii lui Urcan si Murad si cesens real are creatiunea lor.

Fusese odata in Asia o contrafacere a califatului de Bagdad,datorita ,barbarilor" lui, Turcii Inca ratacitori din Asia Centrals.El purta numele intemeietorului acestui nou Imperiu" : Selgiuc.Cuprinzind Mesopotamia, parte din Siria, Asia Mica, Statul Sel-giucizilor a durat, distrugind Armenia ducind in captivitateun imparat roman de Orient, pana la ciocnirea cu puternica

$i

$i

$i

56

alcAtuire care imita in rosturile ei civile si militare stravecheaImparatie a Chinei, Tatarii lui Ginghiz-Han. Cind acestia, pestesesul rusesc, au ajuns panel in Carpati, Asia Mica a putut re-deveni liberA supt Turci. Un Sultanat anatolic s'a desfacut ra-pede In emirate. Unele, puternice, in interior : Chermian, MareleCaraiman (Caraimanul" ; numele muntelui de la not vine dela vre-un antreprenor de casArii de acolo, din Anatolia); altele,pe locul cetatilor Smirna, Efes, Milet, tineau Marea ; cel mai lao parte, lingA Marea de Marmara, cel mai sarac si mai WA vi-'tor, era al acestor Osmanlii.

Bizantinii, ocupati cu discordii civile (loan Paleologul contralui loan Cantacuzino), I-au chemat ca pe cei mai iefteni si maiputin periculosi dintre mercenari. Apoi, de la un timp, nu i-aumai trimes acasa, ci i-au retinut lingA Galipole, inteun lagArpermanent. Un cutremur de pamint i-a introdus In orasul pA-rasit. Lucrind acum pe sama lor, .el erau, In lungul si latul Pe-ninsulei Balcanice, hotii tuturor drumurilor. LipsitA de once a-jutor, populatia a fost silica adesea sA cadft la invoiala cu dinsli.

Si, intr'un secol, seful urrnasilor in a doua generatie ai aces-tor simpli banditi a ajuns a fi la Ccinstantinopol Imparat romande lege musulmana. Prin ce minune ?

SA ne uitAm la lumea crestinA pe care au aflat-o Turcii.Imperiul bizantin, latinisata, supus tot mai mult influentelor

regionaliste ale Apusului, e compus din trei fragmente : Con-stantinopolul cu Tinutul incunjurAtor, un fel de Enos-Midia*,Salonicul, care va fi vindut Venetienilor, de la cari prin lupta vatrece la Turd, si Moreia, en despotatul lacedemonian de Mis-thra. Nicio putinta de aparare fata de un atac din once parte.Sit-bit se usasera pe urmele ambitiei, depasitoare, a lui StefanDusan, teribilul Tar. Supt fiul lui, Stefan Uros, ,. Imperiul" sesfarma ; mai este un crate, Vilcastn, un Despot, prin legAturade familie cu Bizantul, Ugliesa : ei se bat cu Turcii, In 1371, lariul Marita. Valle macedonene shit pline de Voevozi 1i printi.LazAr, urmasul lui Uros, va ft un cneaz, titlul imperial rdmi-

57

mind pentru rudele din Tesalia ale lui Dusan ; fiul lui Lazar eDespot bizantin, ca noua dinastie a Brancovicilor. Bosnia tra-ieste la o parte .supt regele ei ; un ducat se intemeiaza in Her-tegovina. Stefan se muta la Belgrad pentru a gasi sprijin laUnguri, Gheorghe Braneovicl, pe termul MAO, in Zenta, poateavea ajutorul Venetia. lar Bulgaria se nape, dupa Tarul Ale-acandru," in trei regiuni istorice naturale : centrul din Tirnovapentru Sisman, malul Marl, bizantin, pentru Dobrotici, coltulsirbo.bulgar de la Vidin Ia Nis supt Sraciniir. Venetia, In luptacu Grecii, in Moreia, curteneste pe Imparatul Turcilor" Murad.Noi, apaream abia la Dunare.

Turcul e, oriunde, bine venit. De el se serveste oricine inluptele cu vecinii. El e chemat 0 instalat astfel.

Din partea lui, fara capital de traditii, el se adapteaza usor.Printii sefi de bands, prinsi si ei de curentul Apusului, slut un-fel de cavaleri, celebi, cilibii". Ca o fratie de ...cruce" se leap/titre UnArul Sultan Musa si Mircea al nostru. Notiunea de su-zeran si vasal e acceptata de Otomani : In ultima calitate Dom-nul muntean tine Dunarea bulgareasca.

Se ajunge to un adevarat Stat, la care, de fapt, bode raselecolaboreath. Mai ales cInd se face sacrificiul renegarii, adeseanesincere (Marele Vizir al lui Soliman Maretul, Mohammed So-coli, Sirb, Inoieste Patriarhatul din Peci -Ipec, unde-si pune ru-dele crestine, Macarie si Antonie). Tratatc se incheie In greceste,si acte imperiale se dau In slavoneste. Ramasa crestina, fata luiGheorghe Brancovici se intitpleaza Imparateasa Imparatului,Tarului, Murad".

Dar si crestinii ramasi crestini ajuta acest Stat, pe care-I simtsi al lor.

Haraciul, o moVenire de la Arabi, pe care, Ia nol, supt Brin-coveanu, 11 platiau si Turcii, nu e strins de functionarii pe cariSultanul nu-i are, ci de batrinii satelor. Intregi regiuni se bu-cura, in schimbul unei sume de bani, strict fixata, de o som-

58

plectA autonomie. In genere, Turcii, cariii au legea din Coran,feriattd, §i pentru cad .natia e religie e tot una, lasA grija fie-carui popor, cu legea lui, blsericesc: Patriarhul grec, celarmean, capeteniile Evreilor. Impositul de singe nu revolts de-cit arare ori: a da un copil Tarului, ImpAratului, e a-I inscriela §coala a-i face carierda : din ace§ti fii al Impl-ratului-Parinte (Padiph-baba"), copiati, de altfel, dupA afiii deTurd" *1- fill de Franci". ai Bizantului, cum spahiii WARnu sint decit stratiotii bizantini, iese ImparAtiei. Aceasta eprofund .democraticA : toti sint robii singurulul om liber de sus;ei n'au familie, nici avere ; fiecare poste sd se ridice oricit desus. De obiceiu saracil ImpAratuluim, in toate conflictele, andreptatea.

Astfel mii §i mii de oameni au trait multatniti supt acela pecare-I priviau ca pe Domnul for firesc (Grecul Critobul din Im-bros a avut sA arate, in cartea lui greceasca despre Mohammedal 11-lea, ca acesta se trage din Imparatii bizantini, al cAror titlu

luase in grece§te). 0 noun Roma rasarise in Orient, in-trebuintind, cu o religie *laid ca a vechilor Cesari, toate for-tele umane ce-i stAteau la indeminA §i dind fiecaruia rolul lacare-I chemau puterile sale. Cu aceasta insA se intemeiazacresc Statele. Romanul de lege arabd Soliman va fi astfel Cesar'de organisare, de etichetA ca ale predecesorilor lui creVini.

LECTIA a XVIII -a.

Problema monarhiei ludoviciene.Anume obi§nuinte interese presinta Revolutia francesA, fac-

tor generator al lumii contemporane, ca viind dintr'o reactiuneimpotriva monarhiei absolute, tiran stapinind conducind sauimpiedecind orice mi*care a societatii, monstruoasa forma-tiune care ar fi sAcAtuit toate mijloacele de energie §i de avereale unui mare popor, pricinuitoare neobosita a unor razboaiede glorle care au aruncat in miserie atitea din teritoriile eu-ropene.

sefului

milliard",

sefii

it si

si

si

si

59

$i aceastA monarhie absoluta s'ar intrupa cu toate defectelesi crimele ei in marele rege at Franciei secolului at XVII-lea, inLudovic at XIV-lea. Peruca lui maiestoasA, Infofoleala in dan-tele, calcdile pretentioase ale incAltdmintii lui, intregul lui porn-pos portret contribute sd-1 facd a fi considerat ca simbolul aces-tei apasari si stoarceri care a cerut neapArat interventia libera-toare a Revolutiel.

Nu se tine in samA faptul CA mijloacele de actiune ale ab-solutismului, pe care le-a creat sistemul napoleonian, iesit toc-mai din Revolutie, descoperirile tehnice ale veacului at XIX-lea,lipsiau atunci, ca nu se poate concepe tirania imixtiunilor nein-cetate Vara functionarii pe cart -i pune in miscare mecanica te-lefoanelor si telegrafelor noastre, ca rdzboaiele lui Ludovic, oncita grija de glorie ar fi fost in scopurile tor, au complectat fi-reasca granita de Rasarit a Franciei, muscatel pdna atunci deenclauele spaniole, de la Cerdagne si Roussillon la FrancheComte burgundy si de acolo la Terile-de- Jos. $i mai ales seconfunda o pompa extraordinary, adusa mai ales de Ana deAustria, mama regelui, din Spania el, care o avea de la Arabi,acestia de la Bizant, tar Bizargul de la marile monarhii asia-tice, cu puterea insasi in adevAr si deplin exercitatd.

0 cercetare mai atenta ajunge a deslusi care e caracteruladevarat si care sint si originile acestei monarhii, pe care,pentru a o deosebi de alte wabsolutisme", pans la acela, actual,at senior de guvern, exponenti de partide, as numi-o ludovi-ciana, precum alt fel de a guverna se numeste curent : napo-leonian.

Am vazut ca in secolul at XV -lea regalitatea francesa se ser-veste de aceleasl mijloace ca in evul mediu, farA nicio schim-bare importantA, fArA nicio adevarata creatiune. Unitatea insasia Franciei se face prin simple accidente de persoane in dinas-tine provinciale de Proventa, de Burgundia si de Bretania. Cas-nic, strain de petreceri -7- care 1 -au ispravit rapede dupd cd-satoria cu vioaia si capricioasa princesa englesd Maria , Lu-dovic al XII-lea represintA mai curind tipul burghesului francesmedieval.

gi

60

Dominat de sentimente medievale e stralucitorul Hu a! Lui-sei de Savoia, care-i aduce insa simtul de Curte al Italiei sale,Francisc l-iu. Mai presus de scopurile sale politice la Milan, else coboara in Italia fiindca o astf el de cAlatorie military e ceamai incintatoare din distractii. 0 viata de zbucium si de placedse inchiaga grew intro serie de actiuni politice. $i fiul lui, Hen-ric al II-lea, mort de un accident de tournoi, arata ca moste-nise aceste preocupatii ale fluturatecului sau parinte.

Principatul Italian se introduce si se populariseaza in Frantaprin actiunea Ecaterinei de Medicis, sotia acestui Henric, tutoa-rea copiilor ei regal, Francisc al II-lea, Carol al IX-lea si Hen-ric al III-lea. Curtea devine o realitate. Batalionul de dame"al reginei-mame conduce politica. Peste luptele religioase aleunei nobilimi vanitoase, torturatA de ambitii, strAlucirea acesteimici lumi de curtisani, intre cari si Petru Cercel al nostru, sepAstreaza. Intriga incurca imprejurarile sl lovitura de pumnal,ca in casul ducelui de Guise, omorit in apartamentul regelui,li da singeroasa solutie tradatoare.

Dar iatA ca familiaritatea spiritualA a saracului" Henric alal IV-lea, dusman al ttituror formelor, se interpune. Cita dis-tantA de la zglobiul amant batrin si jucAusul tats de familie pangla imposantele zorzoane ale nepotului de fiu I

Trecerea o face vice-regatul, viziratul, supt bietul rege bol -nay Ludovic al XIII-lea, al cardinalului Richelieu, al urmasuluiacestuia, cardinalul Mazarin, in momentul cind solemnitateacastillana se instaleazA la Curte cu mindra reginA Ana.

SA nu pierdem din vedere Ca Richelieu, care desfiinteazA re-gionalismul medieval al guvernatorilor de provincie, care su-prima orasele de libertate ale calvinilor si suie pe esafod si pecel mai de aproape favorit al Suveranului sau, represintA, ca epis-cop si cardinal, felul de a vedea al monarhiei pontificale, alperfectei ierarhii romane. E, printr'insul, un fel de papalisarea monarhiei de drept divin. La moartea lui, cu toate viitoareletulburari ale Frondei damelor prelatilor de Paris, ea e gata.

Ludovic al XI V-lea o prime0e num& joaca teatral rolul.

51

0-1

61

El a mostenit de japt mai mull pe cei doi cardinal! deaf pebunul, blegul sau pdrinte. .57 grija cea mai mare Ii e n'aibdun ministru, prejacindu-se el insusi In ministru al proprielsale regalitaji.

Nu-i trebuie nobili ca atutatori. In Versailles, creatiunea sa,care nu e decat o copie, cu alt zeu, a Escurialului lui Filip al

.11-lea, el tine supt cheie aceasta aristocratic care poate fi peri-cuioasa numai in provincie, acasa la d'ansa, unde-51 are vechileradacini trainice. Birocrat, ca *I Fouquet, intendentul de Fi-nante pe care din gelosie 1 -a rasturnat *i osindit, el cautaoameni activi, buni contabili, intre burghesi sau intre cei cusistemul de lucru burghes.

Se poate zice astfel de aceasta vreme, pe care o va inlocui,de alminterea, alta, a regilor timizi, ascun*i in micile aparta-mente", frico*i de decor *i pompa, ca ea represinta, inainte detoate, pe linga utillsarea acestei burghesii din oraple moarteca valoare politica in Razboiul de 0 suta de ani, educatia eipentru un rol pe care fara aceasta educatie n'ar fi fost nici-odata in stare sa- I joace.

EECTIA a XIX-a.

Problema filosofiei" reformatoare.Contra monstruoasei cetati a absolutismului continua a se

spune *i astazi se ridica in secolul al XVIII-lea propaganda,con*tienta, activa, solidara, sigura de scopurile el, a ,,filosofiei"din Franta, care ajunge a stapini, rapede, *i spirant celorlaltenatiuni. Si in fruntea acestei opere reformatoare, in domeniileeconomic, social *i politic, stau trei scriitori ale caror sfortariar fi fost convergente : Voltaire, Montesquieu, Rousseau. larideile no," se cuprind intro vasta Biblie care e Enciclopediadin Paris, intr'un scurt *i hotaritor catehism, Contraclul socialal lui Rousseau.

De fapt niciunul dintre cei trei ilu*tri scriitori n'au avut invedere o revolutie n'ar fi fost dispu*i a-i conduce mersul.

sa

62

Ca $i la toll ceilalti filosofr, scopul for e numai acela de a,lumina" pe contemporani, de a-i scoate dinsonfusla traditiilorsi formelor istorice pentru a-i face sA inteleaga necesitatea crea-tiunilor unitare, logice, pur rationale.

Voltaire e un flu al burghesiei, de care, in ce are mai cultsi mai bogat, nu s'a despartit niciodata si n'a vrut sA se des-partA. E revolutionara la douazeci de ani pentru a se face mailute visibil. Bastiliel trebuia sA-i fie recunoscAtor pentru cáIn confortabilele-i dinar* a gasit un spor de popularitate.S'a dus in Anglia, We° calatorie de prestigiu intelectual, simai-mai sA ramiie acolo. A laudat secolul lui Ludovic al XIV-lea" si wsecolul lui Ludovic al XV-lea`. A primit pensii de laCurte si, cind i-au fost refusate, s'a plins doamnei de Pom-padour. A vrut sA 1ntre in serviciul lui Frederic al II-lea si, iz-gonit, a aruncat insulta unde-si intinsese lingusirea. A rAmascurteanul talentelor si frumusetel Ecaterinei a 11-a. Instalat ca unprint la Ferney, pe teritoriu Tiber, a luat drepturi feudale si aexploatat lucratori la ceasornice. A venit spre moarte la Parispentru a primi ovatii de la toata nobilimea, cu Maria-Antoi-netta in frunte, precum in e.xilur sau se oferise admiratieituturor printilor.

Montesquieu e un sever magistrat, rAmas totdeauna cam pro-vincial, care incepe scriind pentru doamne, in Lettres persanes,o criticA supt perdea a ultimilor ani din Domnia lui Ludovical X1V-lea. Despre decaderea romans vorbeste fall alusii, iarobiectivul Spirit al legilor" e o carte de analisa rece pentrucugetAtori.

Geneves si limas astfel, 'Ana la capAt, cetatean" cu mindrieal unei aspre oligarhii inchise, Rousseau isi paraseste mica pa-trie pentru a exercita lipsa de profesie, in poalele femeilor pecare le exploateazA si le batjocureste, in suita ambasadoruluidin Venetia pe care-I insulta, in societatea unei femei de rind,pe ai carii copii 1i aruncA in strada. Parasit extraordinar de inso-lent, el cultiva ca diletant fail convingere si caldura para-doxul. De Nona HeloisA" a lui s'au desgustat sentimentalii.

63

Emile" traieste numai pentru o pedagogie rutinard, iar Con-tractul social", evident menit sd fie un articol de Enciclope-die" n'a fost asa de mutt cetit, cum Enciclopediag, InsAsi, asade scumpA, n'a putut rAsbate.

De fapt, curentul de reforme e mai vechiu.Descartes, puind totul pe silogism, dA directia. De la Cogito

ergo sum pleacd rationalismul care disolvd organisme si punein loc simple alcatuiri mecanice. Zeita Ratiunea, primblatA laParis de revolutionari, e o filed a cugetArii lui.

Indata o societate superficiala adopta, In toate domeniile, me-toda, asa de potrivita, de attfel, cu tendintile geometrice .alespiritului frances. Planul de educatie pentru ducele de Burgun-dia, nepotul de fiu at lui Ludovic al XIV-lea, e un programrevolutionar. Telemaque at lui Fenelon dd liniile noii societaticonstruite pe simple base de logica. Idomeneu, regele Salentei.e, contra Suveranului care este, Suveranul care trebuie sA fie.

Regeatul numele copilului Ludovic at XV-lea, ducele deOrleans, minte bund pe un caracter ran, vine imediat cu o reformsa Franciei, cu care n'a putut rdzbi. Dar de acuma toatA nobi-limea, apoi cu Suveranul In frunte, e reformistA, gata a 'M-asi positii pe care le crede usurpate. Clerul deist' tot asa,iar Parisul vesnic tulburat dA vastele ecouri ale stradei sale.Revolutia de la 1789 nu Incepe tulburdrile, ci e la capdtul ace-lora care ocupd aproape tot secolul.

Lipsia proba cd republica" lui Rousseau e posibilA. Americao dovedeste, dar In alts lume, pentru alt popor, cu alte mo-ravuri.

LECTIA a XX-a.

Problema Revolufiei francese.Intre revolutia coloniilor englese din America si Revolutia fran-

ces& e o foarte mare deosebire supt toate raporturile : punctde plecare, principii de base, clase participante, metode Intre-buintate.

in

$i

64

Americanii pleaca de la o calcare de drepturi din partea Me-tropolei, din partea regelui, adecd a celor cari vorbesc in nu-mele lui, mini5trii. Et an un statut, azela care s'a desvoltat dela sine in Cara cea noun, unde.s'au dus, ca dissenieri, ca sase Inchine lui Dumnezeu a5a cum vreau, ca nemultamiti de onoun ordine de lucruri, imposite 51 altele, pe care o judeca lie -gala. Regele 1-a aprobat ; prin charta lui, prin atita sint ei legatide Anglia, din care nu se socot a face parte pentru Ca nu par-ticipa la jocul liber al institutiilor ei. Acasa, in vechea patrie,cre5te din ce in ce gelosia fats de ei, aceia cari au constituitprin vitejie, munca staruinta in acele locuri a5a de indepar-tate un fel de Romanie" de-a evului mediu. Producatori, panaatunci, de materii prime, pe care trebuie sa le vinda numai me-tropolei in conditiile singure pe care le vrea aceasta, ei segindesc a fabrics, a-5i ci5tiga intretinea propriile relatii deconvert. Si aceasta tocmai in momentul cind societatea englesaare impresia ca slAbesc propriile ei mijloace, cind ceva din spi-ritul monarhic continental a trecut strimtoarea. Deci, in tenta-tiva care se face de a lega silnic productia indiand cu acestdebneu, America, se produce conflictul: ceaiul varsat in Marede o multime care, inbracata ca Piei Ro5ii, se 5i distreazd.

Nimic nu e gata pentru razboiu. 0 militie pentru hoti 5i pen-tru salbateci trebuie sa devie o armata. La inceput ceia ce in-vinge nu e puterea, ci conditiile de lupta, favorabile rascula-tilor, calitatea inferioara a unor trupe germane cumpArate cani5te sclavi.

Si, a doua zi dupa consolidarea victories, spiritul lui Rous-seau, care a cucerit pe Franklin pe timpul chid acesta statea.in Anglia, itnpune cautatotilor unei noud base de drept, unei,charte" cake ei metoda unei adunari populare elaborindo Constitutie, cum Anglia n'o avuse niciodata, nu cdutase a oavea, n'o credea necesara pentru prosperitatea 51 desvoltarea ei.

Dar ace5ti oameni sint fermien", rdze5i, gospodari. Ei 5tiuca nimic nu se poate face fara ordine ca aceasta nu poatefi garantata decit numai de autoritate, Ord ca pentru aceasta

si

Si

5i

MO,

5i

65

sa se tncerce, pe motive abstracte Si cu cadre artificiale,centralisare. De aici autonomia complecta, legislatia deosebitda fiecdreia dintre provinciile devenite un Stat, de alci exis-tenta a doud Adunari : cea pe State opusd aceleia care MM.-tiseazA numai socoteala numerics a capetelor. De aid acea pu-tere a presedintelui, care, panel azi, intrece pe a multora dintreSuveranii constitutionali ai Europei.

and vestea acestui mare si rdsundtor succes, al unei socie-tati noun, clAdita pe basele de rationalism ale Alosofier, a-junge in Franta, ea gAseste un mediu revolujionar gala sa semaniieste prin fapte. Regele, filantrop", bun cetatea, nu vreaputerea, preferindu-i aplausele oamenilor liberia ; cler $i aris-tocratie °fed, din convingere ca 51 din snobism, toate privile-gine for ; burghesia crede ca asteapta de prea multa vreme Intam pentru care munceste mai mutt decit altii. Revolutia se vaproduce ; ea e o datorie teoreticd, o necesitate morald, un actde omagiu laid de biruitorii de peste Ocean, un mifloc de asatisface vanitatea nalionalo, care nu urea ca ideile el scY cre-eze o lard pentru

Zilele re volutionarea, care sint la bass istoriografiei 51 in ca.:pitolele InvAtamintului istoric, uu trebuie sd ne insele, cum, dealifel, prin salbdtdcie, dar mai ales prin lipsa for de frumuseta

inteligentd, prin singeroasa for prostie, nu pot cistiga decitpe aceia cars au tot interesul de a pastra ideile de la 1789" catemeiu al societatilor moderne, clAdite pe o libertate, egalitatesi fraternitate" pe care o apreciem fiecare, dupa onorurile ra-pile prin sill dupd waffle dobindite adesea prin fur-tul legal si ilegal, dupd cea 'mai mare brutalitate pe care a cu-noscut- o omenirea. $i fara cedarea ministeriald pe chestia re-presintarii duble a stdrii a treia, fait admiterea de cAtre re-ge a lucrAril ordinelor impreund 51 a votarii pe capete, si farafrasa celebra, dar ridicul de teatiala a lui Mirabeau, apoi §i

fara distrugerea 'unei cetalui medievale care era un domiciliusilit pentru tined' de buns familie, dar 51 de purtari proaste,

5

o

si

intriga,

altil.

ti

Ai

66

gra navala desordonata a precupetelor din Paris, platite saumomite de intrigi dinastice straine pentru a da pine Pari-sului", tirind intre capete de curind taiate pe rege, regina §i fiultor, fara fuga de la Varehnes a lui Ludovic cel totdeauna blind§i totdeauna flAmind, fart toate acestea revolutia s'ar fi Jdcuf.

Si s'ar fi facut asa. 0 stare de spirit s'a transpus imediat infapte de citeva sute de oameni carora li lipsia once expert-entA proprie, once stmt istoric, once grija pentru legi, pe carebe credeau cazute in desuetudine, cari n'aveau alt indreptariudecit logica perfecta a uparelor for silogisme. In loc de state-generale pentru dificultatile financiare ale Statului, AdunareaNationalA ; in be de un rege guvernind, unul tolerat temporar,in loc de miniVri la lucru comitete parlamentare incapabile dea recunoa§te in adevar *i de a cirmui de fapt ceva. Furioasacentralisare, culminind in oameni cari sau sint tirani sau aco-

cu numele for anarhia ; totals ignorare a caracterului na-tional, ie§irea din conti luitate §i interzicerea de a se intoarcevre-odata la dinsa, asimilarea intregii omeniri dupA conceptia,nula, a omului" abstract.

Cind insa a§a ceva se petrece, castelul de hirtie se darima.Dar, cum materialele sint mai grele de cum admite comparatianoastra, ele strivesc pe meVerul constructor. Altii vin la rind,§i li se intimplA tof a§a. Majoritatile desordonate n'atx niciovaloare ; once minoritate organisata be doming.

Ea a fost intaiu minoritatea tiraniilor asasine ale e§afodului.Dar astfel de regimuri nu pot trAi. Si, din fericire pentru Franta,locul de stapinire I-a luat o altA minoritate organisata : aarmatei.

LECTIA a XX1-a.

Probleme napoleoniene.Traim lumea lui Napoleon §i ne-am deprins a privi pe

Imparatul incoronat de singurul sau geniu ca intemeietof prinspontaneitatea, neinfluentata, a propriului sau geniu, al acelei

par

In

si

67

not ordine de lucruri in care trAim astAzi, de bine, de ran,fiecare natie, cu exceptia Englesilor, in afara de ceia ce creaseea insasi pans atunci.

0 analisA strinsa a celor intimplate dupA abdicarea Revo-lutiei francese ajunge a ne face, Vara sa tAgadulm geniul deafirmatie necontenita, indrazneata creatiuner sa ni schimbAmparerea asupra omului cum n'a mai fost, care face lucruri cumnu s'au mai vazut.

Intaiu e sigur ca, fait lupta pe cheiurile Seine! a luiBonaparte cu ceata navalitoare a oamenilor trecutului, regalistii,cari alergau la prada cadavrului revolutionar, Revolutia abdi-case. Incercase toate formele si usase pe oamenii ; ea muriade moartea bleagA a regimurilor care nu pot till, se istovia inneputinta si expira in ridicul.

Intors din Egipt, unde imitase pe Alexandru-cel-Mare, pecare-1 aveau in minte, de sigur, ca si pe Cesar, toti absolventlide scoalA militarA la sfarsitul secolului al XVIII-lea, generalulbiruintilor din Italia n'a facut decal sa constate agonia pe carea avut caritatea de a o scurta.

Dar el n'ar fi facut un siligur pas, daca n'ar fi ajuns a fi, el,generalul care se amestecase mai pu /in fn politica de partid,care era, deci, mai nou, represintantul armateh

Nu al unei armate care e numai armat6. De loc. Bonapartenu s'a napoleonisat" prin pronunciamentul unor trupe rebelecontra Constitutiei ca unul din multii imitatori stingaci earl antrecut de la o uniforms la alta stapinirea republicilor sud-ame-ricane. Armata era, atunci, oriunde pe harta Europe! s'ar fi

gasit ea, o forma, forma cea mai deplind fi cea mai curat6 aFrancieh

In fata si impotriva pseudo-Franciei politicianilor profitori,exprimati in chipul cel mai antipatic prin regalistil sau indife-rentii cari-si instalasera epicurisinul pe tronul in trei al Direc-toratului, armata e represintanta autentica, emanatia directs amaselor populare", adecA, pentru a nu intrebuinta un termende materialism discreditat, a acelor mit de sate ale terii in care

si

II

011

68

fr nicio prefacere din partea scolii inspirate de RenasteretrAia seculara traditie a terii. Acesti tineri de la tarn, alaturide bune elemente muncitoare de la orase, aveau dreptul de acere pentru dinsii, pentru omul for aces putere pe care fericitiiluptAtori de coterie si-o treceau unii de la altii pentru singurulfor folds. Ei represintau o suferinta si o glorie, state de ser-viclu Insemnate cu singe, dar, in acelasi timp, represintau cevade care, Inca de mult, societatea civila era incapabila: o or-dine, deci : o ascultare §i o lerarhie. 0 adevArata ierarhie, incare nu era unui care sA nu poata Invedera oricui de ceocupA locul uncle se gAseste si se bucura de onorurile care -iincunjur5.

De la el, afara de privirea lui sigura, de despretul pentruforma, cu care in niciun domeniu nu se cistiga bAtAiiile, de ne-vola lui de a vedea cine e mai capabil sA indeplineasca He-care punct dintr'un imens program, omul n'aducea nimic decitcunostinta, la inceput superficialA, foarte solids niciodata, aistoriei lumii si, inainte de toate, a terii sale, pe care In nece-sitNile el organice n'o schimbase fi nu putea s'o schimbenimeni.

Lovitura contra Camerei celor Cinci Sute nu e decit, in cola-boratie cu fratele lui, mai invAtat si mult mai experient, Lu-cien, decit reeditarea unui capitol din viata lui Cromwell: im-prAstierea cu armata a unui parlamentarism decAzut si com-promis.

De a doua zi, el ar fi putut sA facA apel, nu numai la oa-menii cei mai capabili si rare on s'a fAcut o selectie maicutezAtoare si mai potrivita, dar la toatd energia inovatoare aFranciei fnsdsi. S'o tntrebe necontenit, s'o descopere fn nesffr-Otele ei potenlialitati, s'o ajute In ceia ce Insofi putea sd deiede acum tnainte.

In loc de aceasta uriasul semi-doct se inspira de lectiile pri-mite la scoala, de cartile cetite in treacAt. DupA ce inlAturasedin mostenirea revolutionara toatA superfetatia ideologiei, decare -i era sclrba, retinind numai care,nimeni nu le-ar

$i

situafil_pe

69

fi putut schimba, §i bun bucuros ci ele s'au Mut WA lupta §1riscul lui, el a reluat Int Alu sistemul lui Ludovic al XIV -lea, alfrontierelor naturale, caruia, tot dupa idelle secolulul al XV11-lea,i s'au opus coalltille europene. Toate razboaiele primului consul§1 Imparatului sint determinate de aceste reminiscence. La Mos-cova el apAra hotarul de la 1709.

Dar, pe o vreme cind tot spiritul societatii ajunsese a fi do-minat de modelele antice, mai ales romane, aka cum apar in,Vietile lui Plutarh, el a contrafacut, tntrecind insAsi operape care o imita, pe Cesar. §I astfei in earl el a lucrat capentru o singuro lame, In stare de a fi shYptnild cu o singurdming, iar in launtru a presidat, mai mult decit atita : a facutbucata cu bucatA, in leg', institutii i lucrari de utilitate publicA,o Renastere ant/ca. Si, ca §i cealalta, nu una a spiritulul, careera Imposibilet, ci numai una a formelor.

Le avem astAzi pe amindold : In culturi pe cea de la 1400,in viata pcilitica, afarA de ornamentul nepotrivit al Pariamen-telor de formA englesa, pe cea de la 1800. 51, precum la cead'intaiu am regretat pierderea mull originalitAti a evului mediu,tot aka aici regretAm o tntreagd comoard Oared, de la des-groparea sl fructificarea cdreia attrna tot ohlorul omenirti.

TABLA LECTIILOR

Paella

Cuvintarea la deschiderea cursurilor. . , . 3Lectia I-iu : Probleme de prelstorie . 6

a II-a : Probleme orientale . 9a ;II-a . Probleme ele nice 12a 1V-a : Probleme romane . 16a V-a : Probleme crestine 19a VI-a : Probleme barbare . 22a VII-a : Problema noilor State . . 25

11 a VIII-a : Problema popularci in evul mediu . 29a IX-a : Problema evului media . . . . 31a X-a : Problema relatiiilor dintre R'dscirit si Amis.

Justinian i Carol-cel-Mare -. . . 35a XI-a : Problema regalitritllor medievale 38a XII-a : Problema papalitdtii . 41a XIII-a . Problema cruciatelor . . 44a XIV-a : Problema inchiderii evului media . 46a XV-a : Problema inceputului si valorii epocei mo-

derne . . . 49a XVI-a: Problema Renasterii . 52a XVII-a: Problema turceascd . . 55

lf a XVIII-a: Problema monarhiei ludoviciene . 58,, a XIX-a :

a XX-a :a XXI-a :

Problema filosofiei" reformatoareProblema Revolutiei francese .

Probleme napoleoniene . .

616366

. .

. . .

. . . . .

. . . .

.

.

. .

.

.

. . .

. . .

. .

. ..

.

:-Tipografia

Datina Romfineasci"Valenii-de-Munte

:-

Pretul: 20 lei

a..

/`

N

7.

'I-,

r.

,

.

-

J's

,%

7..

5

..t..

".-