Cavalerii de Malta - Libris.ro de Malta - Eugene Su… · Cavalerii de Malta 9 din extrasele...

13
ff to ffiffiffiGffi

Transcript of Cavalerii de Malta - Libris.ro de Malta - Eugene Su… · Cavalerii de Malta 9 din extrasele...

ffto

ffiffiffiGffi

@,,uaono Ofiuo

-

.t

CttveleriiIV-,'$ wlGw

de

Capitolul I

Introdu0.,ere

Cdldtorii de azicare navigh eazd de-alungul coastelor pitoregtidin districtul Bouches-du-Rhone - fie ei locuitori pagnici ai 16r-murilor parfumate de portocalii din Hyeres, sau turiqti curiogi pecare bdrCile cu aburi ii transportd fdrd incetare din Marseilles laNice sau la G6nes - probabil nu cunosc c6, in urmd cu doud sute deani, pe vremea administra,tiei infloritoare a Cardinalului Richelieu,f[rmul Provenfei era prldat, aproape zilnic, de pirafi algerieni saude al{i jefuitori berberi a cdror indrdzneald nu cunogtea limite.Aceqtia nu numai cd refineau toate navele comerciale care pdriseauportul - degi vasele erau echipate de rdzboi -, dar acostau chiar subtunul forturilor qi ii duceau cu ei, fbrd a fi pedepsili, pe localnicii alecdror case nu erau indeajuns de inarmate qi de fortificate.

Aceste ravagli s-aurintensificat intr-o asemenea mdsurd incit, in1633, Cardinalul Richelieu l-a insdrcinat pe M. de S6guiran, unuldintre birbalii eminenli ai acelor vremuri, sd viziteze coastaProvenfei pentru a stabili cele mai bune mijloace de proteclieimpotriva invaziei pirafilor.

Vom cita un pasaj din raporful lui M. de S6guiran, pentru ca citi-torul si-gi facd o imagine exact[ asupra scenelor ce vor urma.

,,Existd", spune el, ,,in oragul LaCiotat, o ghereti de strijer, con-struit5 de consuli intr-un punct al stdncii Capul I'Aigle, in care unbdrbat, expert in navigafie, sti de garddzi qi noapte pentru a obser-va navele pirafilor. Seard de seard, la apropierea nopfii, straja dingheretd aprinde un foc, gest care este preluat de toate gheretele si-rnilare pdnd la farul din fortul Bouc. Acesta este un semn special

6 @,ugtna Muo

prin care se transmite cA nu se afld niciun corsar pe mare. Dacd,dimpotrivd, straja din ghereta in cauzd a recunoscut weun corsar,aprinde doud focuri 9i la fel procedeazd Si celelalte straji de laAntibes pdndla farul din Bouc, toate acestea fiind rcalizate in maipufin de jumdtate de ord. Locuitorii din La Ciotat susfin c5, inultimii ani, comerful s-a imbundtd[it, dar, din cdte se poate aprecia,el este, de fapt, ruinat. Intr-un singur an, corsarii berberi le-au luatoptzeci de nave gi le-au pus in lanfni aproximativ cincizeci dintrecei mai buni marinari."

Dupd cum spuneam, intr-atdtde mare era teroarea pe care acegtipirali berberi o inspirau de-a lungul coastei, incit fiecare casi setransforma intr-o fortireafd.

,,Continudndu-ne drumul,'o spune M. de S6guiran, ,,ajungem lareqedinfa lordului de Boyer, nobil al camerei regale, pe care o gdsimpregdtitd de apdrare impotriva unei eventuale descinderi a pirafilor- avdnd inaintea sa o terasl orienlati spre port, iar pe teras[dou[sprezece piese de artilerie din font[, altele cdteva de un calibrumai mic, doui arme pivotante, iar in casa mentionatd, patru sute deliwe de praf de pugc6, doud sute de ghiulele, doud seturi de armurdgi doudsprezece muschete gi sulife scurte."

,,La Bormez gi St. Tropez," spune M. de S6guiran mai departe,,,comerful este atdt de serios afectat, incdt nu se poate ridica la.zecemii db liie, ceea ce este o consecinfi nu doar a s6rdciei locuitorilor,ci gi a invaziilor pirafilor, care pdtrund in porturile acestora aproapezilnic, fo{6nd foarte des navele sd acosteze pentru ca cei de pe elgsi se poatd salva sau ca localnicii sd se poatd inarma. La Martignes,se afld o comunitate care a suferit mari pierderi de locuitori - apre-cia{i ca fiind cei mai pricepufi gi mai curajogi marinari

-din

Mediterand -, mul,ti dintre ei devenind sclavi ai corsarilor dinAlgerqi Tunis, carc pirateazi mai mult ca niciodat[, in vdzul forturiloi gia fortirefelor acelei provincii."

Cititorul i;i poate imagina dispregul acestor pirali berberi fafi deforturile de pe coastd, gtiind c5 fdrmul era intr-o stare de apdrare atdtde deplorabild incdt M. de S6guiran spune, intr-un alt pasaj al rapor-tului sdu cdtre Cardinalul Richelieu:

,,A doua zi, pe 24 ianr:nidre,la ora gapte diminea\a, am mers lacastelul fortificat Cassis, care ap@ine Lordului Episcop deMarsilia, unde am aflat cd" intreaga gamizoand, consta numaidintr-un portar, sewitor al episcopului in cavzd, care ne-a prezentatlocul, gi unde se aflau doar doud arme mici de artilerie, dintre care

Cavalerii de Malta 7

una fusese desc[rcat5."Mai tdrziu, arhiepiscopul de Bordeaux a fbcut aceeaqi remarcd

referitoare la una dintre cele mai fortificate gi avantajoase pozilii aleToulon-ului.

,,Primul gi cel mai important dintre aceste forturi," spunerizboinicul prelat in raportul sdu, ,,este un turn vechi in care se aflidoud baterii cu capacitatea de a cuprinde cincizeci de tunuri gi doudsute de solda{i; in ele se afld tunuri de calitate, dar sunt toatedemontate gi nu au alt6 munigie in afara celei trimise din ordinulEminenfei voastre (Cardinalul Richelieu) cu cincisprezece zlle inurm6. Comandanful este un om cumsecade gi simplu, care are ingarnizoand doar pe solia sa gi pe servitoarea acesteia gi care, potri-vit celor spuse de el, nu a fost plitit nici cu doi bani timp de doud-zeci de ani."

Aga stdteau lucrurile cu cdfiva ani inainte ca Ludovic aI XIII-leasi-l investeascd pe Cardinalul Richelieu ?n funcfia de mare maestruqi administrator general al navigaliei qi comerfului Franfei.

Studiind cu atenfie {elul, evolufia, metodele gi .rezultateleguverndrii lui Richelieu - compardnd, adicd, punotul de pornire aladministraliei sale cu finalul autoritar de cerrtralizare totald, cdtrecare tinsese constant gi pe care l-a oblinut atitt de triumfrtor -, sun-tem impresionafi mai ales de schimbdrlle realizate asupra stdriiflotei, confuziei teribile gi numSrului mare de autoritAf sau dedrepturi concurente care se extindeau inifial peste ldrmul regatuluiintr-o refea inextricabild.

Cdnd cardinalului i-au fost incredin{ate interesele maritime aleFran{ei, putea conta prea pulin pe sprijinul unui rege slab, timid,nelinigtit qi capricios; in plus, simfea cd Franfa era agitatd in surdindde profunde diferende poli.tice qi religioase. Opundndu-se de unulsingur pretenfiilor excesive ale celor mai influente case ale Frahlei- p[strdtoare arogante qi geloase ale ultimelor tradifii de indepen-denfd feudald-, era esenfial ca voinfa lui fuchelieu sI fie de nestd-vilit, inflexibild chiar. pentru a strivi gi aduce la nivelul unitdtiiadministrative interese atOt de numeroase, de tenace gi de rebele! $itofuqi astfel a fost opera acestui mare ministru.

Nu incape indoiali cd doar iubirea inflicdratd 9i sacrd pentrubinele general, inlelegerea nobil[ qi instinctivd a nevoilor gi progre-sului umanitdltli - acele aspiralii pure qi serene ale unui De Wiff sauFranklin -, nu ar fi fost suficiente cardinalului in intreprinderea gisusfinereaunei lupte afirtde aprige. Poate, de asemenea, era esenfial

8 @,ry;tne Mua

ca el si se simt6 animat de o ambilie dezlinfuiti qi insafiabili pen-tru a face fa[d atdtor formidabile antagonisme, pentru a disprefuiatdtea proteste, pentru a preveni sau pedepsi atdtea revolte pericu-loase cu inchisoarea, exilul sau egafodul, gi pentru a-gi atinge, incele din urm6, scopul de a strdnge in mdna sa muribundd gi suve-rand" toate resursele statului.

Prin asemenea mijloace - cel pufin aga credem -, geniul luiRichelieu, potenjat de o personalitate invincibild, a reuqit sd per-feclioneze aceast[ admirabil5 centralizare de forle conflictuale - {elconstant gi final glorios al administraliei sale.

Din nefericire, a murit in perioada in care incepea sd-qi orga-nizeze aceasti autoritate atdt de curajos cuceriti.

Dacd Fran{a, in momentul morlii cardinalului, prezenta inci lasuprafafd semne evidente ale unei rdsturndri sociale complete, celpufin fundafia statului incepea si se curele de miile de forfe paraziteqi devoratoare care-i extenuaseri atdta vreme forfa.

Am putea spune ci aproape intotdeauna birbalii eminen{i, degide genii diferite, se nasc la timp pentru a-qirealizamarile travalii deguvernare. Lui Richelieu, cel care a deslelenit atdt de ferm gi deqeobosit pdmdnful, i-a succedat Mazarin, care a nivelat suprafafaprofund aratd, apoi Colbert, care a sem[nat-o gi a frcut-o rodnicd.

Voinfa imperiald a lui Richelieu s-a ardtat in cea mai strdluci-toare formd in lupta de duratd pe care a fost nevoit s6 o duc6atunci cdnd i-a fost incredin[atd organizarea marinei.

Pdnd in acel moment, guvernatorii generali ai Provenfei contes-taserl regulat ordinele amiralititii Fran{ei, autointitulandu-se,,ami-rali inniicufi" ai Levantului. in u""urid calitate, ridicau preienliiasupra comenzii maritime a provinciei; c6{iva dintre aceqti guver-natori, cum ar fi conlii de Tende gi de Sommerives, iar, pentruperioada la care ne referim, ducele de Guise, primiserd de la regescrisori speciale care le confereau titlul de amiral. Astfel de conce-sii, ndscute din slibiciunea monarhului, erau departe de a sprijinipreten{iile guvernatorilor generali gi se opuneau, dimpotrivd", uzur-p[rii intreprinse de aceqtia, din moment ce titlurile indicau cu cla-ritate necesitatea separdrii comenzii maritime de cea terestri.

Infelegem astfel cOt de impdrlite gi antagonistice erau aceste pu-teri rivale pe care cardinalul, in exercitarea funcfiei sale de maremaestru al naviga{iei, igi propusese, atAt de autoritar, sd le uneasclqi sd le centralizeze.

Se poate vedea din aceastd parcurgere rapidi gi superficiali qi

Cavalerii de Malta 9

din extrasele imprumutate din raportul lui M. de S6guiran cum odezordine teribil5 domnea in fiecare departament al puterii. Aceastddezordine era gi mai mult sporit[ de veqnic recurentele conflict'e dejurisdicfie, datorate guvernatorilor provinciei, amiralitdfilor, orirevendicirilor feudale ale multor nobili riverani.

Pe scurt, abandonarea sau dezorganizarea fortifica{iilor, ruinacomerfului, j efuirea trezoreriei, invadarea fdrmului, teroarea popu-lafiei care se retrdgea din calea atacurilor pirafilor berberi spre inte-riorul !6rii, toate acestea constituiau tabloul dureros al Provenlei dinperioada in care incepe aceastd poveste, o poveste cu intdmpldriincredibile, care par a apa\ine mai degrabd barbariei Evului Mediudecdt secolului al XVII- lea.

Capitolul 2

Iv{istralPe la finalul lunii iunie 1633, trei cdldtori distingi, sosind in

Marsilia, au tras la cel mai bun han din oraq. Dupi imbrdciminte giaccent erau striini. S-a aflat curdnd cd erau moscovifi gi cd, degi nuaveau mulli servitori, stilul lor de viald era unul magnific. Cel maiin vOrstd dintre cei trei cildtori fbcuse o vizitd Mareqalului de Vitry,guvernatorul Provenlei, aflat atunci in Marsilia, iar mareqalul iiintorsese vizita, imprejurare ce a sporit in mare mdsurd stima ge-nerald fala de strdini.

Cei trei igi petreceau timpul vizitdnd, clSdirile publice, portul 9idocurile. Preceptorul celui mai tdndr dintre acegti cllStori, cu per-rnisiunea Maregalului de Vitry a fbcut investigalii atente pe ldngdconsulii regiunii cu privire la producfia gi comerful din Provenla,starea marinei comerciale, echipamentul de apdrare al acesteia, des-tina[ia armamentului ei, fiind in mod evident nerdbddtor sd fac6, inbeneficiul elevului s[u, o compara{ie intre marina in plind dez-voltare a Nordului qi cea a uneia dintre cele mai importantepro^vincii din Franla.

Intr-o zi, aceqti moscovili gi-au indreptat paqii spre Toulon.Cel mai in v0rstd dintre cei trei strdini pbrea sd aibd cincizeci de

ani. Fizionomia sa prezenta o imbinare neobignuitd de mdndrie giseveritate. Era invegmdntat in catifeaneagri; o barbd lungd, roqcat[,

10 @rEtne Mue

ii acoperea pieptul, iarpdrul sdu, de aceeagi culoare, in care se amestecau gi cdteva

quvile argintii, se zdrea de sub o c[ciul5 tdtdreascd" decorati cublinuri scumpe. Ochii de un verde marin, tenul pdmdntiu, nasulcoroiat, sprdncenele groase gi buzele subliri compuneau o expresiedurd qi ironic[.

Mergea la oarecare distanfl faJE, de companionii sdi qi rareorivorbea, iar al;nci c6nd o frcea, era doar pentru a-i improgca peceilalli doi cu sarcasmul sdu amar.

Vdrsta qi infdgiqarea celorlalqi doi moscovili fdceau un contrastizbitor.

Unul dintre aceqtia, cel care pdrea a fi preceptorul celui maitdndr, avea in jur de patruzeci gi cinci de ani. Era scund gi gras,a,proape obez, deqi constitulia sa inspira vigoare. Purta o robd lungdde mdtase maro grosolan fesut5, dupd moda orientald, qi o bonetiasiaticS; un pumnal persan de o rard calitate ii impodobea centurade mdtase portocalie. Fafa plini gi rumen5, acoperitd cu o deasdbarbi maronie, qi buzele groase inspirau senzualitate; ochii s[i miciqi gri striluceau malilioqi. Din cdnd in c6nd, cu vocea sa stridentd,se deda unor glume de un cinism indrdznel, adesea in latind gi intot-de-auna imprumutate de la Petronius sau Martial; aga cd ceilal1i doicdlStori, fdcdnd aluzie la gustul insolitorului lor pentru opeia luiPetronius, il botezaseri Trimalcyon, dupd numele unuia dintre eroiiscriitoru[ui.

Elevul acestui preceptor aparte pdrea sd aibd cel mult doudzecide ani. Avea o stafurd medie, dar foarte arrnonioasd; vestimentaliasa, in ton cu cea a moscovifilor de vdrsta sa, imbina in mod fericitmoda Nordului cu cea a Estului, fiind aranjatd cu un gust impeca-bil. P5rul siu lung gi gaten cidea in bucle naturale de sub o beretdneagrd,, platd qi fdrd bor, purtatd intr-o parte gi ornamentatd cu opanglicd aurie gi violetd; cele doud capete ale acestei benzi, brodateqi tivite cu finefe, atdrnau peste gulerul unei jachete negre de ldnd,cu desene reliefate in violet gi auriu, care se lega pe qolduri cu unqal din caqmir; o a doua jacheti cu mdneci largi, fdcutd dintr-o fesi-turi venefiandneagrd qi densd qi dublati la interior cutafta stacojie,ii ajungea ceva mai jos de genunchi; pantalonii largi mauri atdmdndpeste incilldrile din marochin rogu ii completau costumalia pitore-ascd.

Un observator ar fi fost pus in incurciturd dacd ar fi trebuit s6atribuie un anumit caracter infrtigarii acestui tdndr. Trds[turile sale

Cavalerii de Malta 11

erau de o regularitate perfectl; o barbd tinereascd gi mdtdsoasd iiumbrea birbia qi buzele; ochii mari strdluceau ca nigte diamantenegre de sub sprdncenele drepte gi castanii; smalgul orbitor aldinlilor era cu greu pe mdsura rogului profund albuzelor; tenul sduera de o paloare mat[ gi bruni, iar silueta sazveltd combina fota cutttfflJ:r."std

fizionomie, pe atdt defermecdtoare pe cdt era deexpresiv5 gi de schimbitoare, reflecta pe r0nd influenlele diferite pecare cei doi insolitori le ldsaserd asupra minlii tdndrului.

Cdnd Trimalcyon lansa unele glume dezgustdtoare qi licenlioase,tdndrul, pe care il vom numi Erebus, aplauda rdnjind sarcastic sauchiar rdspundea in cuvinte ce depdgeau cinismul preceptorului siu.,

Dacd nobilul Pog, primul descris, un bdrbat ticut gi ursuz, ficeao remarcd de o acreall ieqitd din comun, n[rile lui Erebus se dilatauindat6, buza superioard i se arcuia cu dispre!, iar intregul sdu chipexprima cel mai strivitor sarcasm.

Dimpotrivd, atunci cdnd Erebus nu se afla sub aceste doui fataleinfluenle gi vreo lduddrogenie absurdd nu-l transforma in adept alviciului, fafa ii devenea dulce gi senind - un calm fermecdtor radiadin frumoasele-i trdsdturi, cdci cinismul gi ironia ii tulburau doarsuperficial sufletul -, instinctele nobile gi pure curdnd igi restabileaudominafia, precum o ffint0nd curatd iqi recapdtd claitatea atuncicdnd elementul disturbator nu-i mai afecteazd apele de cristal.

Astfel erau aceste trei distinse persoane. Se deplasau, dupi cumam spus, de la Marsilia la Toulon.

Erebus, tdcut gi g6nditor, mergea acum cu cdgiva pagi inainteainsolitorilor sdi. Drumul se afunda in defileurile din Ollioules gi se

ascundea printre stdncile solitare.Erebus tocmai ajunsese intr-un spaliu mic Ai des-chis de unde

putea vedea o bund parte a drumului, care devenea foarte abrupt inacel loc Ai forma un soi de cot in jurul proeminenfei pe care stiteatdndrul. Reveria fiindu-i intreruptd de sunetul distant al unei cdntdn,Erebus s-a oprit sd asculte,

Vocea se apropia tot mai mult. Era vocea unei femei, cu un tim-br,u plin de prospelime gi de grafie. Melodia qi cuvintele cdnteculuiexprimau o melancolie naiv5. Curdnd, la o intoarcere brusci a dru-mului, Erebus a putut vedea, frrd a fr vdzvt, un grup de cdldtori; seacomodaserd tdculi cu pasul cailor lor ingeuafi care urcau cu difi-cultate drumul abrupt.

In timp ce coasta Provenlei era adesea pustiitd de pirafi, nici inte-

L2 6,ug;?ne Muo

riorul !6rii nu era mai sigur, deoarece stramtorile din Ollioules, de opustietate aproape impenetrabild, serviserd de multe ori dreptrefugiu bandililor. Erebus n-a fost uimit sd vadd micufa procesiuneinaintdnd cu un soi de circumspecfie militari.

Pericolul nu pdrea s5. fie iminent, cdci tdndra fatd. a continuat sdcdnte, deqi cdlireful care conducea margul igi ajusta precautmuscheta pe coapsa stingS, iar la anumite intervale igi testa armelede foc, ldsdnd in urmi cOte un noriqor de fum albistrui.

Acest bdrbat, militar aflat in floarea vdrstei, purta un vestonvechi de piele, o p5l[rie mare gri, pantaloni stacojii, cizme masive,qi cilirea un cal mic ai alb; un hanger sau cufit de vdndtoare atdrnade cureaua lui, iar un ogar mare gi negru, cu blana lungd gi o zgarddde piele cu finte de fier mergea inaintea calului sIu.

Cu aproape treizeci de pagi in urma acestei santinele veneau unbitrdn qi o tdndrd femeie. Cea din urmd era cdlare pe o m0rfoagd1ent5, neagr[ ca smoala, gdtitd elegant intr-un material din plasd demitase gi catifea albastri; montura de argint a cipistrului striluceasub razele soarelui la apus; frdiele, abia linute de t0ndra fatd,, atdr-nau neglijent pe gdtul calului, al cdrui pas delicat gi regulat nu intre-rupea defel acordurile armonioase ale c6ntdrii frumoasei cdldtoare.

Aceasta etala cu nobie{e veqm0ntul incdntdtor de cilIrie atdt dedes reprodus de pictorii regelui Louis XIII. Avea pe cap o pildriemare neagrd cu pene albastre, care ii cddeau pe spate peste unamplu guler de dantelS de Flandra; haina strdnsd pe corp, din taftade un gri perlat, cu corsaj larg gi drept, avea o fustd lungi din ace-lagi material gi aceeaqi culoare, iar atdt fusta cdt qi corsajul erauornate cu dantelS delicatd din mdtase de culoarea cerului albasku, acdrei nuanfdpalidd se potrivea admirabil culorii veqmdntului. Dacdcineva s-ar fi indoit vreodatd cd soiul grec s-a pdstrat in intreaga sapuritate in cdteva dintre familiile din Marsilia gi partea sudici aProvenfei, de la momentul colonizirii feniciene - restul populafieiaducdnd mai mult cu fizionomia arabd gi liguricd -, trds[turile aces-tei tinere ar fi oferit o dovadd frapantd a transmiterii frumusetii

-'li:#'XTTfe;"d*TT;ff#i:41"" u"*at sau mai pur dec6tliniile desdvdrqite ale chipului ei; nimic mai limpede decdt albastrtrlochilor ei, ingridit de lungi gene negre; nimic mai alb decdt fildegulfrunlii ei regale, in jurul cdreia se jucau bucle castaniu-deschis careconffastau delicios cu arcul perfect al sprdncenelor negre ca smoalagi catifelate; propor,tiile taliei sale, rotunde gi fine, o aseminau cu

Cavalerii de Malta 13

Hebe sau cu Venus a lui Praxiteles, mai degrab[ decdt cu Venus dinMilo.

in timp ce cdnta, se ldsa in voia pasului misurat al armisarului,iar fiecare migcare a corpului ei fermecitor gi grafios revela noicomori de frumusefe. Piciorul ei mic, arcqit, inchis intr-o gheatl dincordovan, care se lega pe gleznd, era vizibil din cdnd in cdnd de subfaldurile ample ale fustei lungi, in timp ce mdna sa, micd precum aunui copil, inmdnuqatg in pi9!e $amoa cu broderii, se juca neglijentcu nulaua cu care mai imboldea mersul m64oagei sale.

Ar fi difrcil de descris onestitatea care strdlucea pe chipul aces-tei tinere, seninitatea ochilor ei mari albaqtri, lucind de fericire,speranld qi prospefime, dulceala nesofisticatd a zdmbetului ei gi,mai mult decdt orice, privirea plin[ de solicitudine gi veneralie fi-lial6 pe care o indrepta cdtre tatdl sdu vdrstnic, dar robust, care oinsolea.

Aerul ner[bditor, temerar qi jovial al acestui domn in vdrstd con-trasta nu pulin cu musta{a sa albd gi cu roqeafa obrajilor sdi careanunfa cd nu-l lSsa indiferent atracfia exercitatd de vinurile bogateale Provenfei.

Pdl5ria neagrd cu pan[ roqie, jacheta skdnsd pe corp gi decoraticu argint, mantaua asortatd, gnurul din mdtase de pe um[r, brodatfastuos gi care suslinea o sabie lungd, 9i cizmele inalte din piele albdde oaie, cu pinteni poleili, atestau valoarea lui"Raimond V Barondes Anbiez, cap al uneia dintre cele mai vechi case ale Provenfei,inrudit sau aliat cu cele mai ilustre case baroniale din Castelanne,Baux, Frans gi Villeneuve.

Drumul urmat de mica procesiune era atdt de ingust incdt abiaingdduia mersul a doi cai unul ldngd altul. O atreiapersoan5 cdldreala c6fiva pagi in urma baronului 9i a fiicei sale. Doi servitori cdlareqi inarma{i incheiau grupul.

Aceastd atreia persoani, un t0n6r in jur de doudzeci gi cinci deani, inalt qi bine f6cut, cu o fafd chipegd gi amabild, cdldreacu gralieqi uqurinfd. Purta un vegmdnt verde de vdndtoare, decorat cu danteldaune.

Fafa lui exprima o incdntare de nedescris in timp ce o contemplape Mlle Reine des Anbiez care, intrerupdndu-gi cOntecul, se intorceadin cdnd in cdnd cdtre el cu o privire fermecitoare, cdreia CavalerulHonordt de Berrol ii rdspundea cu intreaga ardoare a unui logodnicindrdgostit gi pasional.

Baronul asculta cdntecul fiicei lui cu bucurie gi mOndrie patemd.

1,4 @,ug;tna Mue

infbliqarea sa cordiald gi venerabild strdlucea de fericire. Fericireasa contemplativd" eru, totuqi, nu de pufine ori tulburatd de sdriturilebrugte ale micului sdu cal, adus din insula camargue - un armdsarmurg.cu coama qi coada lungi gi negre, o privire rdutdcioasi qi o dis-p-ozilie feroce, debordAnd de energie gi pbsedat, in mod evident, dedorinfa de a-gi arunca stdpdnul din qa gi a-gi recOgtiga libertateaavutd in mlaqtinile solitare qi bdrdganul sdlbatic in carJse ndscuse.

- Din nefericire pentru intenliile lui Mistral - numit dupd impetu-osul v0nt din nord-vest, datoritd rapiditdlii pasului qi a iautadi ca-racterului sdu -, baronul era un excelent c6ldre!. Degi indurdnd con-secinfele unei rdni la gold, suferite in timpul r[zboiului civil,Raimond Y, aqezat intr-una dintre acele vechi qei cdrora le spunemgei-fdruq, rdspundea capriciilor rdutdcioase ale neimbdnzitului ani-mal cu lovituri rdsundtoare de bici gi pinteni. Mistral, cu acea per-spicacitate rdbddtoare 9i diabolicd irr care caii exceie azd, pdid, lage4g, dupd cdteva incercdri equate, aqtepta imperturbabil o ocaziemalfa.vorabil[ pentru a-gi indepdrta cdllreful.

-

Reine des Anbiez continua sd cdnte. Ca un copil, ea se amuzatrezind ecourile defileurilor din ollioules, prin inflexiuni ale vociic0nd tari, cdnd incete, care ar fi disperatp6nd gi o privighetoare.

Tocmai realizase un arpegiu de o deosebita muzicalitate, cdnd,deodatd, anticipdnd ecoul, o voce masculini, dulce gi melodioasd, arepetat cdntecul tin-erei cu o incredibild exactitate. Timp de cdtevamomente, aceste doui voci fermecdtoare, int6lnindu-se intdmpldtorintr-o minunatd uniune, au fost reluate de multele 6couri ale aceleiprofunde pustietdfi.

Rein-e, s-a oprit din cdntat gi s-a inrogit in timp ce privea in susspre tatdl sdu. Baronul, uimit, s-a intors citre Honordt de Berrol 9ia spus, cu exclamafia sa obignuitd:

; Manjow!-Cavalere, ce diavol imiti astfel vocea unui inger?

^ ^ In momentul surprizei, baronul ldsase sd cad6, din nefericire,

fr0iele pe gdtul lui Mistral. un timp, ingeldtorul animal a linut pasuic-u o-gravit{e gi o demnitate demne de catdrul unui episcop,

-apoi,

din doud salturi viguroase, inainte ca baronul si aibd fimp fentru ase aduna, s-a c5!6rat pe un povOrnig ivit in drum._ Din nefericire, calul a depus un asemenea efort pentru a urca

abrupta pantd,, incdt apoi a alunecat in cap, cu frdieG at6rn6ndu-ipeste urechi la intdmplare. Toate acestea s-au petrecut intr-un timpmai scurt decdt este necesar pentru a le descrie.

Baronul, excelent cdldre[, deqi nu pulin surprins de riscanta

Cavalerii de Malta l-5

intreprindere a lui Mistral, gi-a recdpdtatpozi[ia in ga; primul.sduefort a fost de a recupera fr6iele - nu le putea ajunge. Apoi, in ciudacurajului sdu, s-a infiorat ingrozit,vdzdndu-se iamila unui cal ne?n-frdnat care, in frenezia sa, incerca acum sd sard peste margineapr[pdstioasd, a albiei unui torent secat.

Abisul addnc Ai larg se intindea paralel cu drumul, de care ildespdr,tea doar un spafiu de cincizeci de picioare.

Agezat in gaua sa gi neputdnd sd se extragl din ea datoritd r[niisale, inainte de plonjarea calului in gol, bdtrOnul gi-a indreptatultimele gdnduri c[tre Dumnezeu qi fiica sa, a ficut o promisiuneprivind o liturghie sdptdmdnali 9i un pelerinaj anual la Capela dinNotre Dame de la Garde gi s-a pregStit sd moard.

De la indlfimea la carc se afla, Erebus avdz;trt pericolul in carese gSsea baronul; a vdnfi cd era separat de el de albia addncd atorenfului, de zece sau doisprezece picioare addncime , cdtre care selansa calul.

Cu o migcare mai rapid[ decdt gdndul qi intr-un salt aproape dis-perat, Erebus a sirit peste prdpastie qi s-a aruncat in faga calului,apucdnd fr0iele libere. Baronul a strigat de groazd, crezdnd cd sal-vatorul. sdu va fi purtat qi el in hduri, cici, in ciuda durerii gi aspaimei pe care smucitura sever[ i le cauzase, Mistral nu era in stares6-qi reprime impetuozitatea saltului gi l-a tdrdt pe Erebus cd[ivapa$i.

Insd acesta din ur45, dotat cu o forfd ieqitd din comun gi unadmirabil sdnge rece, igi rdsucise frdiele in jurul incheieturilor intimp ce se l[sa sd cadd, astfel incdt calul, coplegit de marea greutatecare atdrna de el, s-a lisat pe coapse, lipsit de impulsul inilial careprovocase toatd aceastd intOmplare.

Abia dac[ mai erau zece pagi intre baron gi prdpastie, cAndErebus s-a ridicat ugor, a apucat cu o mdni zilbala insAngeratd acdpistrului, iar cu cealaltd a aruncat frdiele peste gdtul infierbdntatal lui Mistral, oferindu-le bdtrdnului.

Toate acestea s-au intdmplat atdt de rapid incdt Reine des'Anbiezqi logodnicul acesteia, urcdnd la rdndul lor povdrnigul,'au ajunsldngd baron lard a bdnui pericolul infricoqitor din care acesta toc-mai scdpase.

Erebus, care redase bdtrdnului frdiele, gi-a cules pdldria, a scutu-rat praful de pe hainele sale gi gi-a aranjat p6ru1, astfel incdt, cuexcepfia imbujoririi nefiregti a obrajilor, nimic din infrgigarea sa nutrida rolul avut in aceastd intdmplare.