SUS CORTINA!

Spectacolecare nutrebuieratate� Dac` ai luat o pauz` mailung` [i n-ai mai dat pe lateatru, poate ai nevoiede c\teva recomand`ri. — Magdalena COLOMBET

N-ai mai fost la teatru de mult:lipsa de timp din programult`u, lipsa de coordonare dintreprogramul t`u [i al prietenilor.Ai cam lipsit \n ultima vreme [iai vrea s` recuperezi. Acum ai

renun]at la scuze, ai f`cut rost de c\tevaseri libere, ]i-ai convins ni[te amici s` te\nso]easc` la teatru, dar, dup` o a[a pauz`,nu mai [tii ce s` alegi. C\]iva critici de tea-tru [i oameni de cultur` \]i spun ce piesen-ar trebui s`-]i scape \n stagiunea asta.Magdalena Boiangiu, Nicolae Prelipceanu[i Alice Georgescu te trimit la TeatrulNa]ional din Bucure[ti, s` vezi „Comediero[ie“ de Constantin Turturic`, \n regia luiAlexandru Tocilescu. Adrian Mihalache \]irecomand` spectacolul „joi.megaJoy“ \nregia lui Radu Afrim la Odeon, iar IleanaLucaciu te \ndrum` c`tre Teatrul deComedie pentru piesa „Ce formidabil`harababur`“, \n regia lui Gelu Colceag,dup` Ionesco. Carmen Mu[at te sf`tuie[tes` vezi „Un Tango Más“ la Odeon, unspectacol de [i cu R`zvan Mazilu. |naceea[i not`, Marian Popescu \]irecomand` „Simfonia fantastic`“ a luiBerlioz la Opera Na]ional` din Bucure[ti,\n regia lui Gigi C`ciuleanu. Pentru cei

„nemul]umi]i dedistan]a dintre

scen` [i sal`propus` deteatrultradi]ional“,MagdalenaBoiangiupropune oricepies` la

Teatrul Act.

Supliment editat de ziarul

„Capote“, un lungmetraj lent, de aproapedou` ore, e solicitant pentru spectator.|l oblig` s`-[i pun` neuronii la treab` [i econstruit \n jurul unei crime, f`r` s` fie

thriller sau film poli]ist. ��06

Vineri, 26 mai 2006

— Alina STANCIU

AGEN}IILE DE PUBLICITATE[i clien]ii lor lucreaz` pentru unscop comun: binele unui brand.S\nt parteneri. Uneori se \n]elegdintr-o privire, alteori convin-gerile lor despre business saudespre ce este bine pentru bran-

dul pe care \l promoveaz` s\ntdiametral opuse. Este un lucrufiresc [i constructiv. Mai ales c`,de obicei, ambele p`r]i \ncearc`s` ajung` la un punct comun.Discut`, argumenteaz`, cerce-teaz`. Nu \n ultimul r\nd, faccompromisuri. {i toate acesteapentru un scop comun: un brand

mai puternic care genereaz` maimulte v\nz`ri. Exist` \ns` [icazuri \n care tensiunile devinmult prea mari, a[a c ̀una dintrep`r]i decide c` este mai bine s`se retrag` din joc. Cu toate c` \ngeneral rela]iile s\nt de foartelung` durat`, aproape fiecareagen]ie de publicitate s-a con-fruntat cu plecarea unor clien]isau a renun]at din proprie ini-]iativ` la unele rela]ii. Motiveles\nt dintre cele mai diverse: de lanepotriviri \n ceea ce prive[te

viziunea asupra brandului \ncauz`, la diverse a[tept`ri carenu s-au materializat. Exigen]a,de ambele p`r]i, este oricumdestul de mare. Astfel, \n vremece clientul \[i dore[te din parteaagen]iei g\ndire strategic ,̀ cre-ativitate care vinde, proactivitate[i rapiditate, publicitarii a[teap-t` de la cei cu care colaboreaz`mult curaj, deschi-dere c`tre nou, o ati-tudine de \nving`tor [i, de multeori, mult` libertate.

� Agen]iile de publicitate [i clien]ii lor s\ntca \ntr-o c`snicie [i fac totul pentrusuccesul copiilor – brandurile promovate.

Magdalena Boiangiu apreciaz` spectacolelelui Alexandru Tocilescu sau Radu Afrim.

��04-05 ��07

GRAFICA: ELENA NEDELCU

SE PLAC, SE IAU {I TR~IESC MAI MULT SAU MAI PU}IN ZBUCIUMAT

Rela]ia agen]ie-client:o c`snicie cu n`b`d`i

CampioniiurechelilorTeleviziunile na]ionale auprimit, din 2003 \ncoace,amenzi \n valoare total` deaproximativ [apte miliardede lei vechi. ��03

Ironiaemigrantului|n romanul „Catrafuse“,[vabii deporta]i decomuni[ti car` cu ei pestetot o m\n` de proiecte [iamintiri inutile. ��06

M`rirea [i dec`derealui Truman Capote

Televiziune pe alese�

Vineri, 26 mai 2006 �Media cultur`

� Ideea c` Iisus s-a c`s`torit cu MariaMagdalena nu e o „descoperiere“ a „Codului

lui Da Vinci“. Ea mai apare [i \n „Ultimatenta]ie a lui Hristos“ (1988), regizat de

Martin Scorsese dup` un roman de NikosKazantsakis. (Vineri, TVR 1, ora 00,20)

02

HBO PUNE FA}~-N FA}~ SPIRITUL ENGLEZ CU CEL FRAN}UZESC

Francezii – mai taridec\t Agatha Christie

„PISCINA“ este primul film\n limba englez` al luiFrançois Ozon. Filmulpune fa]` \n fa]` dou`genera]ii [i dou` culturidiferite. Sarah Morton esteo englezoaic` \ntre dou`v\rste, autoare de romanepoli]iste. Pentru a scrie onou` carte, ea se retrage lacasa editorului s`u din

sudul Fran]ei, unde intr`repede \n conflict cu fiicaacestuia, o t\n`r` fran]u-zoaic`, lipsit` de prejude-c`]i [i cu o moralitatefoarte elastic`. Povestea ceurmeaz` rivalizeaz` cucele mai bune intrigi poli-]iste pe care [i le ima-ginase vreodat` urma[aAgathei Christie.

19.15 BBC PRIME EMISIUNE

Via]a la ]ar` (DinBolton în Cumbria)

20.00 HBO FILM

Aten]ie, morsosiile!Romantic, SUA,2004. Regia: JoelZwick. Cu:John Corbett,Kim

Basinger, Denise Richards,Sean Astin.

22.45 TVR 1 EMISIUNE

Lumea cite[te!„Acte ratate“ deSigmund Freud Invita]i: Constan-

tin B`l`ceanu-Stolnici[i FlorianaJucan.

VINERI, 26 MAI S|MB~T~, 27 MAI DUMINIC~, 28 MAI

09.0009.30 HBO FILM

A zecea var`Aventuri, Germania, 2003.Regia: Jörg Grünler. Cu:Kai Wiesinger, ErikaMarozsán, KatharinaBöhm, Martin Stührk,Michelle Barthel.

13.00 DISCOVERYDOCUMENTAR

Jafuri imposibile: Jefuireafort`re]ei plutitoare|n 1999 s-a furat un Picassode pe iahtul unui magnat alpetrolului, dar nimeni nu[tie cum. Va reu[i oare

echipa s` reproduc` unuldintre cele mai spectacu-loase jafuri din lume?

00.20 TVR 1 FILM

Filme [oc: „Ultimaispit` a lui Iisus“

Regia: Martin Scorsese.Filmul lui Scorsese estebazat pe romanulomonim al lui NikosKazantsakis. Ce s-a\nt\mplat \n mintea luiIisus, pe cruce, p`r`sit deapostoli [i de Dumnezeu?

01.40 HBO FILM

Jaf în stil italianAventuri, SUA, 2003.Regia: F. Gary Gray.Cu: Mark Wahlberg,Charlize Theron, EdwardNorton, Seth Green,Jason Statham.

09.0009.05 TVR CULTURALSERIAL

Cutia fantastic`Marea Britanie/Canada,2004. Episoadele 2, 3.Regia: James Henry, JustinMolotnikov. Cu: VivienEndicott-Douglas.

10.35 HBO FILM

Jocuri politice Thriller, Danemarca, 2004.Regia: Nicolai Arcel. Cu:

Nastja Arcel, SorenPilmark.

12.05 TVR CULTURALDOCUMENTAR

Gala imperialisAustria, 1998.Lipi]anii albi de la herghe-lia Piber, simbol al AustrieiImperiale, s\nt protago-ni[tii Galei Imperialis caremarcheaz` 200 de ani de laînfiin]area hergheliei delipi]ani Piber, vedetele {co-lii Spaniole de C`l`rie –

SpanischeHofreitschule.

21.45 ANTENA 1DIVERTISMENT

Pia]a Divertis

22.20 REALITATEA TVEMISIUNE

Realitatea sportiv`Prezint`: Emanuel Terzian.

09.0009.15 HBO SERIAL

JoeyComedie, SUA, 2005, ep.36. Regia: Kevin Bright.Cu: Matt LeBlanc, PauloCostanzo, Drea De Matteo.

12.05 TVR CULTURALDOCUMENTAR

Simone Veil – Dinlag`rul nazist înParlamentul European Fran]a, 2004. Regia: DavidTeboul.De-a lungul acestui docu-mentar, redutabila politi-cian` francez` SimoneVeil, fost pre[edinte alParlamentului European,accept` s` ridice v`lul de pe

cea mai mare tain` a sa: ofemeie c`reia îi lipse[te înpermanen]` prezen]amamei sale, o femeie carese simte înc` vinovat` c` afost arestat` de Gestapo, ofemeie care a cunoscut celemai cumplite umilin]e [icare nu poate sc`pa deamintirile din infern.

21.00

23.05 TVR CULTURAL FILM

Inim` înghe]at`Fran]a, 1992. Regia: ClaudeSautet. Cu: AndreDussolier, EmmanuelleBéart, Daniel Auteuil.Maxime patroneaz` unatelier de construit [i dereparat instru-mente muzi-cale, al c`rui

maestru-lutier e prietenuls`u, taciturnul Stephane(interpretat de DanielAuteuil). Într-o zi, Maximei-o prezint` lui Stephane peCamille (EmmanuelleBéart), amanta sa, o t\n`r`[i talentat` violonist`pasionat` de Ravel.

02.10 HBO FILM

So]ia lui GillesDram`, Belgia, 2004.Regia: FredericFonteyne. Cu: Laura Smet,Clovis Cornillac,Emmanuelle Devos.

23.00

16.0016.15 PRO CINEMA FILM

MarnieThriller, SUA, 1964. Regia:Alfred Hitchcock. Cu: TippiHedren, Sean Connery,Diane Baker, Martin Gabel,

Louise Latham, PodSweeney, Milton Selzer.Considerat cel mai poeticfilm al lui Hitchcock,„Marnie“ este o capodoper`a misterului psihologic, \ncare se reg`sesc toateobsesiile regizorului:sexualitatea feminin`inhibat`, personalit`]ileduplicitare [i identit`]ilefalse, trauma copil`rieiconduc\nd la adultul defor-mat, dar \n special mareadragoste a lui Hitchcockpentru blondele superbe.

23.00

19.00

Kim Basinger

Sean Connery

14.00 TVRCULTURALFILM

Fanfan laTulipeFran]a/Italia,1952. Regia:

Christian-Jaque. Cu:

Gérard

Philipe, Gina Lollobrigida(foto), Marcel Herrand.Temerar, n`valnic,generos [i plin de umor,Fanfan la Tulipe, soldat înarmata regelui Ludovical XV-lea, încearc` s` cuce-reasc` dintr-un foc at\tgloria militar`, c\t [i inimafrumoasei Adeline, fiicasergentului recrutor.

20.30 ANTENA 1 FILM

Colombo [i via]a denoapte Poli]ist, SUA, 2003. Regia:Jeffrey Reiner. Cu: PeterFalk, Matthew Rhys,Jennifer Sky, DouglasRoberts.Matthew Rhys face primasa gre[eal` c\nd î[i ajut`iubita s` scape de cadavrulfostului ei so]. Apoi face o adoua c\nd îl ucide pereporterul de la ziar care îl

[antaja. Dar asta nu e tot,cea mai mare gre[eal` a saeste atunci c\nd îl con-cediaz` peColombo,care dejab`nuiacrima...

20.00

23.00 HBO FILM

PiscinaDram`, Fran]a, 2003.Regia: François Ozon.Cu: Ludivine Sagnier,Charlotte Rampling,Charles Dance.

00.10 TVR 1 FILM

StanderThriller, SUA,2003. Regia:Bronwen Hughes.Cu: Thomas Jane,Ashley Taylor.

La începutul anilor ’80,ofi]erul de poli]ie AndresStander, din Johannes-burg, este obligat s` par-

ticipe la o confruntare destrad` cu negrii, tragic

finalizat` pentruace[tia din urm`.Urm`rit mult`

vreme de aminti-rea tristei înt\m-pl`ri, el decide s`loveasc` într-o

societate pe care oconsider` str\mb`.

23.00

Charlotte Rampling Emmanuelle Béart

Divertis

Peter Falk

15.00 PRO CINEMADOCUMENTAR

CineProfil: Uma Thurman

18.10 HBO FILM

Sub soarele Toscanei Comedie, SUA, 2003.Regia: Audrey Wells. Cu:Diane Lane, Sandra Oh,Lindsay Duncan.

20.10 TVR 1 FILM

JoculThriller, SUA, 1997. Regia:David Fincher. Cu: MichaelDouglas, Sean Penn.Nicholas Van Orton, unbogat om de afaceri, pri-me[te de la fratele s`u, cuocazia zilei de na[tere, uncadou ciudat – un joc.

15.00

UmaThurman

MattLeBlanc

14.00

„Marnie“, la PROCINEMA, ora 16.15

„Piscina“, la HBO,ora 23.00

„Jocul“, la TVR 1, ora 20.10

Radio&TV�

03� Vineri, 26 mai 2006Media cultur`

�� Eteromania

Actelela control!— Diana LAZ~R

Fie c` au iz fran]uzesc, fie c` vin de pesteocean sau c` s\nt produc]ie proprie,jingle-ul, sloganul [i semnalele de post s\ntcartea de identitate a unei sta]ii radio.

Semn`tur` de import„Un slogan de radio trebuie s` fie simplu,u[or de \n]eles [i s` exprime \n c\teva cuvintebine alese ceea ce este reprezentativ pentrupostul respectiv“, define[te termenul Vale-riu Ru[, director de programe la Kiss FM.Pentru a respecta regulile, radiourile apelea-z` la diferite metode de produc]ie a semna-lelor audio. Astfel, Europa FM a angajat unstudio francez care le face treaba. „Noine-am propus \nc` de la \nceput s` l`s`mprofesioni[tii s` se ocupe de orice am`nuntcare ]ine de imaginea radioului. |n 2000, c\ndne-am lansat pe pia]`, nici un studio dinRomânia nu putea realiza jingle-uri la nive-lul dorit de noi, a[a c` am preferat s` lerealiz`m \n Fran]a. Ei aveau o experien]` decel pu]in 20 de ani \n fa]a oric`rui studio dinRomânia“, justific` alegerea George Zafiu,director muzical la Europa FM. {i Kiss FMmerge pe m\na occidentalilor, ei prefer\ndfirme de produc]ie din Statele Unite, dup`cum poveste[te Ru[. La polul opus sesitueaz` InfoPro [i Radio Guerrilla, ambeleposturi aleg\nd varianta „de cas`“. „Jingle-urile propriu-zise au fost compuse de unartist român care a creat tema muzical`, aales soli[tii, s-a ocupat de \nregistrarea voci-lor [i mai apoi de realizarea produselor fini-te. Totul s-a ambalat \n radio“, spune MariaZ`rnescu, director de programe la InfoPro.

Principiul v\rstei|n realizarea jingle-urilor, ca peste tot \naudiovizual, publicul-]int` este etalonul lacare se raporteaz` managerii posturilor.„|ntr-un fel sun` un semnal radio destinatunui public t\n`r, altfel cel dedicat adul]ilor[i complet diferit unul generalist, care va\ncerca s`-i mul]umeasc` pe to]i. Fire[te,cel mai greu de realizat s\nt cele din ultimacategorie“, sus]ine Z`rnescu. {i directorulde la Kiss \mparte publicul dup` criteriulv\rstei. „Nu po]i s` te adresezi unui publicadult cu sonorit`]i hip-hop sau house. {iinvers, unor adolescen]i nu po]i s` le vor-be[ti cu sunete de jazz sau muzic` clasic`.De aceea, hainele muzicale ale jingle-uluitrebuie s` fie adaptate gusturilor [i preocu-p`rilor fiec`rui segment de popula]ie \nparte“, consider` Ru[.

Mesaj cu personalitate„Ai auzit?“ sau „Ciule[te urechea“ ale luiInfoPro se pliaz` perfect pe ceea ce \[i do-re[te radioul. „Mesajul e dinamic [i concis.Este combina]ia perfect` \ntre vechiul [ineao[ul «{tia]i c`?» [i modernul [i ameri-canul «What's new?», crede directorul deprograme al sta]iei. Mariajul dintre target[i personalitatea postului func]ioneaz` cauns [i la Europa FM. «Un radio de milioanede români» a venit firesc, pentru c` expri-m` valorile sta]iei. Este primul post privatcare a atins 2,5 milioane de ascult`torizilnic“, afirm` Zafiu. |n cazul Kiss FM, for-matul presupune difuzarea 100% de hituri,motiv pentru care semn`tura audio HitMusic Station se muleaz` perfect pe identi-tatea postului, dup` cum sus]ine Ru[. Pede alt` parte, Guerrilla elibereaz` radioul\n pauzele dintre [tiri, din c\nd \n c\nd maifilosofeaz` cu „Kafka frate!“ sau \[i distrea-z` audien]a cu c\te un telefon la familiaPatapievici. Spoturile Guerrilla fac not`aparte at\t prin originalitate, c\t [i prin vo-cea inconfundabil` a lui Tamango, membrual forma]iei Shukar Collective, cel care amin-te[te ascult`torilor zi de zi c` „Binele \n-vinge“. „Jingle-urile noastre s\nt pe departecele mai haioase, [i asta o s` ne diferen]ieze\ntotdeauna de celelalte radiouri“, conchideMihai Dobrovolschi, directorul radioului.„Spre deosebire de televiziune sau presascris` unde [tii permanent la ce post te ui]isau ce ziar ]ii \n m\n`, la radio, dac` n-aiacel display modern care afi[eaz` numele[i frecven]a, e[ti adesea pus \n situa]ia dea te \ntreba: «Bine, bine, da’ cine-s`[tia?»“, subliniaz` \n final importan]ajingle-urilor Maria Z`rnescu.

� Televiziunilena]ionale au primitamenzi \n valoaretotal` de aproape[apte miliarde delei vechi.— Bety BLAGU

LUPTA CONTINU~ [i superme-diatizat` dintre Consiliul Na-]ional al Audiovizualului [imarile televiziuni a adus bu-getului, \n trei ani [i jum`tate,aproape [apte miliarde de lei.Num`rul amenzilor este \n cre[-tere, tot a[a [i curajul CNA de ada amenzi mari sau chiar de a\ntrerupe emisia. Cu toate aces-tea, amenzile s\nt plafonate lamaximum aproximativ 15.000de euro (echivala]i \n lei), fa]`de 150-200.000 de euro, c\t elimita \n alte ]`ri.

Pole position|n ciuda percep]iei generale,

Prima TV cu al ei „Big Brother“nu a fost primul caz amendat deCNA cu una dintre cele mai marisume prev`zute prin lege. Barie-ra amenzilor de maximum 50 demilioane de lei vechi a fost spul-berat` de B1 TV, \n 2003. „Ma[i-na adev`rului“ a primit o amen-d` de 250 de milioane de leipentru prezentarea m`rturieiunui minor care descria abuzu-rile sexuale la care a fost supusde c`tre tat`l s`u.

Faima „Big Brother“, \n 2004,a venit \ns` din faptul c` a fostprima produc]ie amendat` cusuma maxim` prev`zut` de lege:500 de milioane de lei pentrudifuzarea, \n miez de noapte, aunei presupuse partide de sexpetrecute \ntr-o camer` \ntune-coas`, sub o plapum`. DeciziaCNA a fost motivat` [i prin fap-tul c` postul de televiziune fuse-

se deja amendat cu 200 de mi-lioane de lei pentru difuzareaaceleia[i produc]ii.

Cu toate acestea, „Big Bro-ther“ nu mai este, din acest an,produc]ia care a \ncasat cel maimare total de amenzi. Titlul laacest capitol este de]inut mo-mentan tot de Prima TV, dar cu„Tr`da]i \n dragoste“, emisiunecare a \ncasat, din 2005 \ncoace,trei amenzi de c\te 250 de milioa-ne de lei fiecare.

La r\ndul s`u, OTV este pos-tul care a primit cele mai multeamenzi, majoritatea \n cursulacestui an. Dintre cele 17 sanc-]iuni pecuniare, zece au fostacordate \n 2006, acestora ad`u-g\ndu-li-se dou` decizii de \n-trerupere a emisiei.

Becali [i Parazi]iiPrima TV nu a r`mas singu-

rul post care a \ncasat o amend`maxim`. |n prima lun` a lui2006 i s-a al`turat OTV, televi-ziunea cu care CNA are cele maimulte [i mai frecvente probleme.Cele 500 de milioane imputategarsonierei din Pia]a Roman` sedatoreaz` uneia dintre emisiu-nile \n care Gigi Becali [i-a v`rsatoful pe to]i [i pe toate.

De amenzi de 250 de milioa-ne de lei nu au sc`pat nici postu-

rile muzicale, iar motivul sup`-r`rii CNA a fost, cum altfel, versu-rile trupei Parazi]ii. MTV [i TVK Lumea au \ncasat c\te o astfelde „bucurie“ \n 2005, dup` ceMTV primise un „avertisment“de 50 de milioane de lei \n 2003,pe acela[i motiv.

Fotbal [i DarwinNici transmisiunea meciu-

rilor de fotbal nu a sc`pat deochii CNA, mai ales \n ultimeleluni, o parte dintre difuzorii tra-di]ionali de astfel de evenimente[i-au v`zut u[urate buzunarelecu c\te 150 de milioane de lei,pentru c` au difuzat spoturi pu-blicitare \n momentele \n carejuc`torii nu aveau bunul-sim] s`\ntrerup` jocul.

Tot la 150 de milioane aajuns p\n` la urm` pedeapsaCNA [i pentru un alt „prieten“ alinstitu]iei, Dan Negru. Produc]ia„Ciao, Darwin!“ a fost \ns` maimult amenin]at ̀[i somat ,̀ dec\tamendat`. |n \ntreaga sa isto-rie, „Darwin“ a primit doar treiamenzi, \ntr-un trend constantascendent: 50 de milioane de lei,la \nceputul lui 2004, 100 de mi-lioane de lei, la sf\r[itul lui 2004,[i 150 de milioane de lei, \n 2005.

Cele mai „n`zdr`vane“Conform centraliz`rii datelor

prezentate pe CNA, Prima TVeste campioana absolut ̀a amen-zilor primite pentru \nc`lcarea

legii audiovizualului. Din 2004\ncoace, postul proasp`t mutat\n Pipera a avut de pl`tit c`trebugetul de stat un supliment de1,9 miliarde de lei.

Pe locul doi, nu foarte depar-te, este OTV, care a \nsumat dejasanc]iuni \n valoare total` de1,725 miliarde de lei. Garsonieralui Diaconescu este \ns` cam-pioan` la \ntreruperea emisiei.L`s\nd la o parte suspendarealicen]ei pentru o perioad` deaproximativ 18 luni, OTV a avut\ntrerupt` emisia de dou` ori \ncursul acestui an. |n luna martie,la o distan]` de trei s`pt`m\ni,OTV a afi[at zece minute [i apoitrei ore decizia CNA privind mo-tivele pentru care a fost sanc]io-nat. Cele dou` sanc]iuni au dusla \nmul]irea zvonurilor legatede inten]ia lui Dan Diaconescu dea vinde postul care l-a consacrat.El va r̀ m\ne, astfel, doar cu DDTV,post \nfiin]at \n urm` cu un an[i ocolit p\n` acum de CNA.

De altfel, OTV nu a pl`tit nicio amend` primit` de la Consiliu,prefer\nd s` le conteste pe abso-lut toate \n tribunal. P\n` acum,toate deciziile definitive [i irevo-cabile ale instan]ei s\nt \n fa-voarea autorit`]ilor.

De o \ntrerupere a emisiei a„beneficiat“ [i Na]ional TV, dup`ce [i-a f`cut un obicei din a-l invi-ta pe Gigi Becali la talk-show-urilede sear`. Dup` ce Becali l-a f`cutpe T`riceanu „Very Important Pa-

pagal“, Na]ional TV a fost obligatla zece minute de \ntrerupere aemisiei. Pe l\ng ̀aceast ̀sanc]iu-ne, postul, \mpreun` cu „fratelemai mic“ N24, a mai \ncasat, de-alungul timpului, amenzi de 550de milioane de lei.

Cele mai cumin]iPRO TV este televiziunea ca-

re a primit, de-a lungul ultimilorpatru ani, doar trei amenzi, \nvaloare total ̀de 125 de milioanede lei. De[i CNA a protestat, laun moment dat, [i fa]` de emi-siunea „Vacan]a Mare“, ac]iuneanu s-a l`sat cu amenzi ustur`-toare. Nici televiziunea public`nu a s`rit calul \n ace[ti ani, acu-mul\nd doar 225 de milioane delei \n amenzi.

Cu toate c` a avut parte deprima mare amend` din istoriaCNA, B1 TV nu a repetat expe-rien]a, astfel c` cele [ase amenziprimite p\n` acum \nsumeaz`425 de milioane de lei.

|n doar doi ani, 2005 [i 2006,Realitatea TV a reu[it deja s`primeasc ̀patru amenzi \n cuan-tum total de 500 de milioane delei. Cele mai mari „g`uri“ au fostprovocate de meciurile de fotbaltransmise \n aceast` prim`var`.

Antena 1 este pe drumul sprepodiumul amendatelor. Cu „aju-torul“ lui Dan Negru [i al me-ciurilor de fotbal, postul din B`-neasa a adunat p\n ̀acum 850 demilioane de lei \n amenzi.

Cele mai mari amenziAnul Amenda Televiziunea Infrac]iunea

2004 50.000 RON Prima TV (pentru „Big Brother“) difuzarea de imagini cu con]inut sexual explicit

2006 50.000 RON OTV (pentru „Dan Diaconescu Direct“) declara]ii discriminatorii ale lui Gigi Becali

2003 25.000 RON B1 TV (pentru „Ma[ina adev`rului“) \nc`lcarea protec]iei minorilor

2005 25.000 RON Prima TV (pentru „Tr`da]i \n dragoste“) nerespectarea dreptului la via]` privat` [ipublicitate mascat`

2005 25.000 RON MTV difuzarea pieselor trupei Parazi]ii

2005 25.000 RON TV K Lumea difuzarea pieselor trupei Parazi]ii

2004 20.000 RON Prima TV (pentru „Focus“ [i „Big Brother“) prezentarea unei [tiri cu strip-tease [i difuzareade scene cu nuditate cu implica]ii sexuale

„Cu Dan Diaconescu noi tot discut`m.Iar el d` impresia, pe moment, c` ne\n]elege [i chiar e de acord cu noi.“

— Ralu Filip, pre[edinte CNA

„Ciao, Darwin!“ a fost mai mult amenin]at` dec\t amendat`.

750 de milioane de lei estecea mai mare amend`

cumulat` primit` de c`tre oemisiune – „Tr`da]i \ndragoste“ de la Prima TV.

CNA D~ AMENZI TOT MAI MULTE {I MAI MARI

Campionii urechelilor

Bani din imagine�

04

„Clientul artrebui s`\n]eleag` c`agen]ia este unpartener al lui.Dac` el estemamabrandului,atunci agen]iatrebuie s` fietat`l. |n aceast`rela]ie, fiecare\[i aducecontribu]iapentru a cre[tecopilul c\t maibine.“ — Drago[ Popescu, directorde crea]ie Young&Rubicam

„Nu trebuie s` netransform`m\n «yesmeni».Nu s\ntempl`ti]i pentrua-i da clientuluidreptate.S\ntem pl`ti]is` g`sim celemai bune idei,s` construim\mpreun` cuclientul unbusiness desucces.“

— Paula Hotea, groupaccount director la

Saatchi&Saatchi

— Alina STANCIU

|N GENERAL s\nt parteneri,iar uneori ajung s` nutreas-c` sentimente de prietenie.Fiecare are rolul s`u de la\nceput asumat: clientul vi-ne cu problema, iar agen]iacu solu]ia. Scopul, chiar dac`exprimat \n al]i termeni,este \n esen]` acela[i. Ambe-le p`r]i \[i doresc ca emble-ma c`reia \i fac publicitates` devin` mai puternic`, iarv\nz`rile s` creasc`. De mul-te ori \ns ,̀ ideile [i convinge-rile lor despre businessulrespectiv nu coincid. |n con-secin]`, una dintre p`r]itrebuie s`-[i impun` punc-tul de vedere sau cel pu]in s`\l influen]eze pe cel`lalt.Decizia final` trebuie s`convin` am\ndurora. Altfel,„c`snicia“ ajunge la final.

Primul [i ultimulcuv\nt

Dac` o parte dintre pu-blicitari [i clien]i spun c`\ntre ei exist` un raport deegalitate, al]ii s\nt convin[ic` \n rela]ia agen]ie-clientexist` „un coco[ [i o g`in`“,exact ca \ntr-o c`snicie. Ori-cum, fie c` „pacientul“ nueste con[tient de boala sa,fie c` o cunoa[te mult preabine [i se teme s`-i \ncre-din]eze \n \ntregime „doc-torului“ g`sirea solu]iei,„raportul de for]e“ difer` dela caz la caz. „Unii s\nt maihot`r\]i [i [tiu ce vor s` fac`.Al]ii se bazeaz` destul demult pe agen]ie. Este ca [i \nvia]`: s\nt oameni care potdelega anumite responsabi-lit`]i [i oameni care nu potface acest lucru. Noi \i prefe-r`m pe cei care deleag` maimult. Aceasta [i pentru c`eu am \ncredere \n agen]iamea. Spre deosebire de ce se\nt\mpl` \n afar`, \n Româ-nia clien]ii au tendin]a s`dea cu pumnul \n mas`. Dar\ncet-\ncet au devenit con-vin[i de eficien]a noastr`,astfel c` ne las` m\na destulde liber`“, explic` BogdanNaumovici, director de crea-]ie Leo Burnett.

„Avem [i clien]i mai duri,[i unii foarte maleabili careau \ncredere \n noi [i punpre] pe p`rerea noastr`. Dareste pl`cut s` avem clien]icare au ceva de spus“, sus]i-ne [i Drago[ Popescu, di-rector de crea]ie Young&Ru-bicam/Team Advertising.Mai tran[ant, Bogdan Eno-iu, directorul general de laMcCann Erickson, apreciaz`c`, cel pu]in \n cazul agen]i-ei pe care o conduce, rapor-tul de for]e este de 70%-30%,pozi]ia dominant` av\nd-oclientul.

Nu de aceea[i p`rere este[i Laura Tampa, director exe-cutiv adjunct la Grey World-wide. „Raportul este sau tre-

buie s` fie unul de egalitate,pentru c` scopul agen]ieieste acela[i cu cel al clien-tului – s` creasc` branduri,s` creasc` v\nz`ri. Rezultatebune de partea clientuluiconduc la rezultate buneale agen]iei“, explic` aceas-ta, \n vreme ce Paula Hotea,group account director laSaatchi&Saatchi, apreciaz`c` „rela]ia agen-]ie-clientnu este una impus` [i nici

nu se deruleaz` de pe pozi]iide for]`“. Din „tab`ra“ opus ,̀clien]ii vorbesc tot despreegalitate. „|n efortul de con-struire a brandului, agen]ia[i clientul au roluri [i res-ponsabilit`]i egale – acestaeste spiritul pe care \ncer-c`m mereu s` \l imprim`mrela]iilor cu agen]iile“, spuneRamona Brad, external rela-tions&medical affairs ma-nager P&G România.

Teme de disput`Agen]ia vrea s` poat`

pune \n aplicare orice ideecreativ`, indiferent de cos-turi, \n timp ce clientul \[icalculeaz` fiecare b`nu] [ivrea v\nz`ri pe m`sura in-vesti]iei. Consumatorul este[i el „cercetat“ din toatepunctele de vedere, ambelep`r]i crez\nd c` \l cunoa[tecel mai bine. Iar acestea s\ntdoar c\teva dintre puncteledivergente care pot ap`rea\ntr-o rela]ie dintre o com-panie [i agen]ia de publici-tate cu care lucreaz`. Ca s`nu mai vorbim de faptul c`discu]iile se poart ̀la nivelulmai multor departamente.„Dezbaterile apar \n maimulte zone: la stabilireaobiectivelor [i a priorit`]ilor,la \n]elegerea consumato-rului, la evaluarea execu]ii-lor [i a felului cum vor fi elem`surate, dar [i la timpul[i resursele necesare dezvol-t`rii lor“, sus]ine reprezen-tanta P&G. O alt` surs` decontroverse este, potrivit luiBenoit de Lavarenne, direc-tor marketing Danone, „în-]elegerea diferit ̀a strategieide comunicare ce poate aveaca rezultat o strategie decrea]ie nesatisf`c`toare“.Ceea ce se pare c` \i nemul-]ume[te cel mai tare pe

clien]i, sau cel pu]in pe re-prezentan]ii Elite, s\nt „stra-tegia de comunicare pe l\ng`brief, execu]iile mediocre,termene improbabile [i cos-turile prohibitive sau fan-teziste“, dup ̀cum apreciaz`Florin Cojocariu, marke-ting director Elite Balkans.„|n momentul \n care nu ammai avea dispute pe subiec-tele astea, ar fi grav“, trageconcluzia acesta.

C\t despre crea]ie, Nau-movici apreciaz` c` estecapitolul care st\rne[te celemai multe reac]ii, \ntruc\t„lucrurile s\nt mai subiecti-ve: func]ioneaz` pe princi-piul „\mi place sau nu \miplace“. „Exist` o mie de mo-tive. Pot fi legate de solu]ie,de pre], de idee – \n Româniaclientul ar vrea s ̀aib ̀o agen-]ie care lucreaz` c\t trei. Da-c` [i preten]iile noastre s-arridica la acela[i nivel, nu armai exista agen]ii [i clien]i.Dar undeva se \nt\lnesc cere-rea cu oferta“, exemplific` [iDrago[ Grigoriu, directorTempo Advertising.

Idei \n picaj Oric\t de premiat` ar fi

agen]ia [i oric\t de nepre-ten]ios ar fi clientul, refu-zarea unor lucr`ri este unlucru extrem de obi[nuit,care nu ridic` foarte multesemne de \ntrebare niciuneia dintre p`r]i. „Refuzulface parte din func]iona-rea echipei agen]ie-client,la fel cum face parte din asta[i \nc`p`]\narea agen]ieiatunci c\nd crede realmente\n ceva“, sus]ine reprezen-tantul Elite. „Se \nt\mpl`destul de des! Este normal.Dar dac` clientul argumen-teaz` clar ce este bine [i cenu este bine \ntr-o propu-nere, accep]i situa]ia. Co-munic`m! Mergem maideparte [i \ncerc`m s` g`-sim alte idei mai bune“, po-veste[te Hotea.

Cum se trece pestefrustrare

Uneori clientul nu [i-af`cut bine temele \n prezen-tarea brief-ului. Alteori, agen-]ia nu a reu[it s` p`trund`esen]a brandului. Sau, pur [isimplu, subiectivitatea [i-aspus cuv\ntul. Acestea s\ntuneori motivele pentru careexecu]ia nu iese din prima.„În general, agen]ia propuneclientului c\teva idei din ca-re, de cele mai multe ori, unaeste c\[tig`toare. Au fost îns`[i cazuri în care o idee a fostrespins`, iar motivul a fostfie brieful din partea clien-tului, fie o ruptur` în în]ele-gerea acestuia din parteaagen]iei. Dar, at\t timp c\tdiscu]iile pe marginea ide-ilor s\nt constructive, totuleste ok“, este de p`rere LauraTampa. |mpotriva frustr`ri-lor inerente, publicitarii aug`sit solu]ia. „S\ntem agen-]ia care vinde cel mai u[or [iaceasta pentru c ̀insist`m s`vindem mai \nt\i strategia.Astfel, s` vindem crea]iadevine un lucru banal, iardac` nu se vinde, nu exist`nici o frustrare. Dac` ai stra-tegia, execu]ia vine foarteu[or. La noi se refuz` execu-]iile, nu idei de brand saustrategii“, explic ̀Naumovici.

� Fie c` s\nt multina]ionalesau companii autohtone,clien]ii agen]iilor de publi-citate s\nt prin defini]iepreten]io[i. Vor s`-[i „forti-fice“ m`rcile, s` fac` v\n-z`ri [i, dac` este posibil, [icreativitatea este foartebinevenit`. „G\ndirea stra-tegic`, proactivitatea, crea-tivitatea [i modul \n care\n]elege, „simte“ marca, pu-blicul c`ruia i se adreseaz` –s\nt principalele criterii \nalegerea agen]iilor cu carelucr`m“, spune C`t`linIgnat despre publicitarii cucare colaboreaz`. „Consu-matorul nu vede strategii,ci execu]ii. |n cele din ur-m`, consumatorul vede o

reclam` la tv, un spot ra-dio, o pagin` \ntr-o revist`,etichet` de raft \n magazin,un eveniment pe strad`.Dac` \[i aminte[te o anu-mita «dram`» legat` de opoz` sau o anumit` acti-vitate promo]ional`, dar nureu[e[te s` fac` leg`turacu marca, toat` muncaclient-agen]ie este irele-vant`. Scopul este s` dez-vol]i o marc` puternic`!Vrem creativitate ce vin-de“, explic` [i RamonaBrad. {i, pentru c` totuleste \n cele mai multecazuri contra cronometru,Florin Cojocariu consider`c` agen]iile trebuie s`-[irespecte deadline-urile.

Ce vrea clientul de la agen]ie

� Agen]iile depublicitate [iclien]ii lor s\ntca \ntr-o c`snicie[i fac totulpentru succesulcopiilor –brandurilepromovate.

Chiar dac` este mai maleabil sau mai dur, clientul are \ntotdeauna ultimul cuv\nt.

SE PLAC, SE IAU {I TR~IESC MAI MULT SAU MAI PU}IN ZBUCIUMAT.

Rela]ia agen]ie-client:G

RA

FIC

~: E

LEN

A N

EDEL

CU

„ De multe ori exist`compromisuri \n zonapre]ului sau a bugetelor.“— Drago[ Grigoriu, director Tempo Advertising

Vineri, 26 mai 2006 �Media cultur`

Bani din imagine�

05� Vineri, 26 mai 2006Media cultur`

C\nd agen]ia bag`„divor]“

Odat` \nceput`, rela]iaagen]ie de publicitate -clienteste, \n cele mai multe cazu-ri, un angajament pe termenlung. Iar compromisuriles\nt la ordinea zilei din am-bele p`r]i. Aceasta nu \n-seamn` c` nu se produc [i„divor]uri“. Motivele s\ntfoarte diverse, de la incom-patibilitatea \ntre p`r]i, p\n`la diverse a[tept`ri ne\mpli-nite. „Dac` incompatibilita-tea dintre oameni se poate

rezolva, cea între filosofii-le de business duce în timpla ruperea rela]iilor dintrep`r]i“, poveste[te LauraTampa. Potrivit acesteia,conducerea Young&Rubi-cam nu ar accepta s ̀executeidei \n care nu crede. „Nis-au \nt\mplat multe astfelde cazuri, dar s\nt foarte par-ticulare. Fiind o agen]ie in-dependent`, uneori nu ne\n]elegem cu oamenii careimplementeaz` execu]ia.Mai s\nt [i situa]ii \n care\ncepi o rela]ie [i descoperipe parcurs c` problemele \[i

au originea \n alte depar-tamente“, exemplific` [iGrigoriu. Totodat`, \n cazulMcCann Erickson, rela]ia serupe c\nd „clientul nu maieste profitabil [i ne face s`pierdem resurse [i bani“,dup` cum recunoa[te Bog-dan Enoiu.

Sup`r`rile clientului{i din perspectiva cli-

entului incompatibilitateaeste un motiv de ruptur`.De asemenea, ace[tia ar re-nun]a f`r` s` clipeasc` laagen]iile de publicitate care,\n opinia lor, nu se ridic` lanivelul a[tept`rilor. „Nu sepot face compromisuri încazuri în care crea]ia nu seridic` la nivelul dorit [i nuîndepline[te obiectiveleafacerii noastre [i nici obiec-tivele de imagine pe care nile-am propus“, sus]ine repre-zentantul Danone. Un altelement deranjant este, con-form Ramonei Brad, de laP&G, „lipsa de \ncredere reci-proc` sau \nc`lcarea aces-teia, lipsa spiritului de echi-p` [i a implic`rii \ntr-unanumit proiect sau lipsa deresponsabilitate“. Nu \n ul-timul r\nd, \n]elegerea bran-dului este o condi]ie f`r` decare o astfel de rela]ie nupoate continua. „Cel maigrav lucru pentru o agen]ieeste s` nu \n]eleag` marca,partea emo]ional` [i func-]ional ̀a acesteia [i modul \ncare brandul r`spunde ce-rin]elor consumatorilor.Pentru c` atunci c\nd nu„sim]i“ acest lucru, nu po]iconstrui o comunicare coe-rent` [i relevant` pentruconsumatori“, este de p`rere[i C`t`lin Ignat, director demarketing la URBB.

� |n vreme ce clien]ii \[i do-resc de la agen]ia de publi-citate cu care colaboreaz`lucruri cuantificabile, pu-blicitarii vorbesc despredeschidere c`tre nou saucuraj. Cu alte cuvinte, des-pre acele caracteristici care\i pot propulsa pe primelepozi]ii din categoriile \n ca-re activeaz`. „Clientul tre-buie s` fie lipsit de preju-dec`]i, curajos, dispus s`treac` de limite [i s` \[i cu-noasc` foarte bine produ-sul“, este de p`rere Drago[Grigoriu. Mai mult dec\tat\t, s\nt agen]ii care„v\neaz`“ de obicei lideri depia]`, followeri (cei afla]ipe pozi]ia secund` dinpunct de vedere al cotei depia]`) sau cei care aspir` laaceste pozi]ii. „Clien]ii carelucreaz` cu Leo Burnetttrebuie s` aib` mentalitatede c\[tig`tor, s` schimbeceva, s` devin` num`rulunu, iar, dac` este dejanum`rul unu, s` fie dornic

s` creasc`, s` fie dispus s`-[i asume riscuri [i s`aib` \ncredere \n agen]ie [i\n consumator“, \[i descrieNaumovici actualii [i po-ten]ialii clien]i. Nu \nultimul r\nd, publicitariicred c` un advertiser artrebui s` [tie s` se compor-te cu marca sa exact ca omam` cu propriul copil.„Clientul ar trebui s` \n]e-leag` c` agen]ia este unpartener al lui. Dac` el estemama brandului, atunciagen]ia trebuie s` fie tat`l.|n aceast` rela]ie, fiecare\[i aduce contribu]ia pentrua cre[te copilul c\t mai bi-ne. Pentru c`, dac` mamase ceart` cu tata, copilulfuge de acas` de la 14 ani.P`rin]ii trebuie s` stea devorb`, s` ajung` la o con-cluzie. S\nt p`r]i comple-mentare [i trebuie s` eviter`zboiul de orgolii“, este dep`rere Drago[ Popescu,director de crea]ie laYoung&Rubicam.

Ce vrea agen]ia de la client

QAB [i Leo Burnett pentru Prigat. Elite [i Saatchi&Saatchi pentru Elite Selected. Romtelecom [i Grey Worldwide pentru Click Net.

URBB [i Graffiti BBDO pentru Tuborg. P&G [i Leo Burnett pentru Tide. Danone [i Young&Rubicam pentru Danette.

PUBLICITATE

TOTUL PENTRU CA BRANDUL „S~ CREASC~ MARE“.

o c`snicie cu n`b`d`i

„S\nt clien]i pe care \i avem de foartemult timp. Nu este simplu. Trebuies` ai rezultate de ambele p`r]i.“

— Bogdan Enoiu, director McCann Erickson

Arte [i carte�

Vineri, 26 mai 2006 �Media cultur`06

�� Cartea de weekend

Ironiaemigrantuluidezam`git� |n „Catrafuse“, [vabii deporta]isau alunga]i de comuni[ti car`cu ei peste tot o m\n` deproiecte [i amintiri inutile. — C`t`lina GEORGE

BANATUL DIN ROMANUL „Catrafuse“, deRichard Wagner, arat` ca o Americ` pe dos.|n timp ce coloni[tii de peste ocean au ridi-cat o nou` for]` mondial`, [vabii b`n`]eniau r`mas doar cu visul. Pe care cele dou`R`zboaie Mondiale, apoi deport`rile \nRusia [i \n B`r`gan l-au ciop\r]it o dat` cup`m\nturile colectivi-zate, iar emigrarea \nGermania l-a distrus,ca [i cum n-ar fi fostniciodat`. Pe scurt, cuasta r`m\ne WernerZillich, [vab b`n`]eancare [i-a cump`ratemigrarea \n Germaniape bani grei da]i auto-rit`]ilor comuniste.Nici m`car pove[tilecelor din familia sa nu-l ajut` s` \n]eleag`lumea visat`. Pentru c` lumea aceasta n-aexistat dec\t \n mintea coloni[tilor, la felcum nu exist` nici Germania salvatoare deminciunile absurde ale comunismului. Aco-lo, \n or`[elul Sudhofen, emigrantul d` deacelea[i m\n`rii ca \n România. {eful [antie-rului unde lucreaz` Werner ca inginer cum-p`r` materiale ieftine [i umfl` pre]urile.Chiar dac`, a[a cum apreciaz` Zillich, „\ncli-na]ia [vabilor b`n`]eni spre autocomp`ti-mire e mai mare chiar dec\t h`rnicia lor pro-verbial`“, autorul prinde pove[tile de familie\ntr-un limbaj simplu, curat [i plin de nerv.De ironia t`ioas` [i deopotriv` deta[at` sca-p` doar pove[tile tat`lui deportat cinci ani\n Rusia. Autorul le red` a[a cum trebuie s`le fi spus fiului s`u un om pe care nu-l maimira [i nu-l mai revolta nimic. Pentru c` a\nghi]it at\ta mizerie, eforturile acestuia auavut o singur` ]int` – supravie]uirea. Iar as-ta li s-a \nt\mplat tuturor, de la str`buniciipleca]i \n SUA p\n` la unchii \nrola]i \n ar-mata lui Hitler, fugi]i apoi \n America Latin`.|ntre ei stau acum doar distan]ele. Vechiulvis comun al coloni[tilor s-a transformat, \nimpresia lui Werner, deoarece totul s-a \nt\m-plat \nainte de el. C` lui nu i-a mai r`mas ni-mic de f`cut: „Recapitulez ultimele zile [im` g\ndesc, iaca, a[a ajungi s ̀ba]i c\mpii,ajungi din lac \n pu] [i nicic\nd \napoi la tine“.

Richard Wagner, „Catrafuse“, Polirom,272 de pagini, 23,90 RON.

— Ileana DIMA

PREZENTAT |N PREMIER~ laTIFF [i apoi pe marile ecranedin 9 aprilie, lungmetrajul carepoart ̀numele celebrului scriitoramerican aduce a biografie. {itotu[i nu e. Nu trebuie s` urm`-re[ti scenariul hollywoodianp\n` acum b`tut \n cuie: traumadin copil`rie care consolideaz`„geniul“ [i apoi lupta acestuiacu tenta]ii ca sexul excesiv saudrogurile. Miza acestui lungme-traj e ceva mai complex`: opunescriitorul, al c`rui interes estes` exploateze un subiect p\n` lacap`t (o crim ̀abominabil̀ ), pro-priei sale con[tiin]e etice.

Uciga[ „Cu s\nge rece“„Capote“ vorbe[te despre

Truman Capote (Philip SeymourHoffman), pe c\nd acesta seapuc` de prima lui carte denonfic]iune [i ultima lui carte \ngeneral. Al`turi de prietena sadin copil`rie, Harper Lee (Ca-therine Keener), scriitorul sedeplaseaz` la locul unei crime: o\ntreag` familie a fost ucis` dec`tre doi indivizi. Capote seapropie, pe parcursul interviuri-lor, de unul dintre criminali,Perry Smith (Clifton Collins jr.) –Harper Lee vorbe[te despre în-dr`gostire –, ca apoi s` se înde-p`rteze, pe m`sur` ce nu g`se[teun final pentru cartea sa. Ac]iu-nea lungmetrajului se desf`[oar`cu \ncetinitorul, tocmai pentrua ajuta spectatorul s` observe \ndetaliu evolu]ia psihic` a per-sonajului principal, punctul deplecare fiind un egocentrismadorabil [i tolerat de apropia]iiomului de litere. Urm`toarea

etap` e marcat` de „triplicitate“:Capote spune una prietenilor,alta lui Perry Smith, ambelediferite de adev`ratele lui inten-]ii. Urm`toarea situa]ie parado-xal ,̀ aceea de a a[tepta cu ner`b-dare decesul unei persoane decare e ata[at (Perry, care e con-damnat la moarte), \l precipit`pe Capote pe panta autodistruge-rii. Nu f`r` a se victimiza \ns`: \iexplic ̀lui Harper Lee c ̀a[tepta-rea \n cauz ̀e „o tortur̀ “ pentru el.

Actorie economic`Dat` fiind complexitatea

acestor emo]ii, actorul principalduce tot greul filmului. O face\ntr-un mod c\t se poate deexact, reproduc\nd toate manie-rismele lui Capote, de la voceade copil p\n` la degetul micmereu ridicat, dar [i foarte eco-nomic, reu[ind s` aduc` la ega-

litate ponderea verbal` [i cea alimbajului corporal. Presta]iaactoriceasc` excelent` i-a adusde altfel un Glob de Aur [i unOscar pentru Cel mai bun actor\ntr-un rol principal. Pe de alt`parte, totul este g\ndit pentru a-ipune jocul \n valoare. Mizan-scena se caracterizeaz` prinmonotonie, inclusiv la nivel cro-matic, toate culorile fiind \n-chise, lumina r`m\n\nd mereudistant` [i difuz`. Camereleinspir` claustrofobie, \n pofidaconfortului [i a decorului, ope-ratorul de imagine le filmeaz`\n a[a fel \nc\t s` semene mereucu celulele criminalilor. |n plus,ca [i la Ang Lee, camera r`m\nefix` \n majoritatea filmului.Excep]iile, c\nd camera e ma-nevrat` manual, puncteaz` anu-mite momente-cheie din invo-lu]ia lui Capote.

Filmul din umbra filmului

Regizorul Bennett Miller,autorul lui „Capote“, nu estesingurul cineast care a v`zutpoten]ialul cinematografic alc`r]ii „Cu s\nge rece“. Aceasta afost ecranizat` deja \n 1967, laun an dup` apari]ie, de c`treRichard Brooks. A rezultat unfilm alb-negru, cu o distribu]iecvasinecunoscut`, care \ns`includea personaje reale: jura-]ii care i-au condamnat pe cri-minali [i c`l`ul lor. |n plus,scriitorul Truman Capote [i-af`cut apari]ia pe platou, cau-z\ndu-i nepl`ceri regizorului.Pelicula a avut succes comercial,dublat de patru nominaliz`ri laOscar. Mai t\rziu, [i HallmarkTV a comandat o ecranizare aaceleia[i c`r]i a lui Capote, fina-lizat` \n 1996.

� Cu r`zboiulconjugal marcaIonesco, regizorulClaudiu Gogadeclan[eaz`Apocalipsa. — C`t`lina GEORGE

T|N~RUL REGIZOR s-a l`-sat sedus de lupta inutil` acuplului din „Delir \n doi“.Cu dou` personaje puse pehar]` [i r`zboiul de pe str`zicare dubleaz` lupta de dor-mitor, povestea promite de-licii de un comic absurd [iplin de ironie. Cum altfel,c\nd to]i [tim c` astfel decerturi nu l`muresc nimic[i nu ajut` cu nimic. Ce felde certuri? Cele st\rnite de

plictiseala \n doi. To]i avemnevoie s` g`sim un vinovatpentru e[ecul [i blazareapersonal`. Iar c\nd vedemcum el (Drago[ Huluba) [iea (Mirela Opri[or) se ceart`la nesf\r[it, nu ne putemab]ine s` ne amuz`m peseama lor. Spectacolul de laComedie, cu puternicele saleaccente caricaturale, \]i so-licit` sim]ul ridicolului \nambele sensuri. Pe de o par-te, pune reflectoarele pe ceidoi care, \n focul conflictu-lui, nu-[i mai v`d propriastupiditate. Pe de alt` parte,te vezi chiar pe tine acolo –cu replicile tale absurde, cumicile tale vendete cara-ghioase, cu meschin`ria tac\nd nu mai [tii de ce e[ti [icontinui s` r`m\i cu cel`lalt.

Grenadele opresccearta din dormitor

Spectacolul lui Goga ara-t ̀ca o caricatur ̀\n mi[care.Pe protagoni[ti \i cuno[ti \ntimp ce-[i beau \n pat cafea-ua de diminea]`, r`sfoiescc\te un ziar [i schimb ̀c\tevareplici de complezen]`. Defapt, dezbat problema mel-cului [i a broa[tei ]estoase.Ea afirm`, cu argumente, c`s\nt unul [i acela[i animal, elo contrazice. |n cele din ur-m`, tensiunea explodeaz` cao bomb` atomic`, iarexplozia \nghite totul. Nimicnu-i mai poate potoli pe ceidoi. Se acuz`, se atac`, sarunul la beregata celuilalt.Pun \n scen` adev`rate sce-ne de kick-box [i nu se opresc

dec\t atunci c\nd se trezesccu grenade aruncate \n ca-mer` [i pere]ii c`zu]i r\ndpe r\nd. Despre cei de afar`nu [tie nimeni de ce se lupt .̀

|n dormitor sau pe str`zi,r`zboiul arat` la fel de ab-surd. Aceasta-i impresiafinal` pe care ]i-o las` „Delir\n doi“. Din p`cate, regizorulrecurge uneori la poante deduzin`. A[a se \nt\mpl` c\ndcei doi \ncearc` s` scape de ogrenad`, pas\nd-o de la unulla altul. Spectacolul mizeaz`pe ironie cu t`i[ de bisturiu[i nu pe un ludic de desenanimat. Astfel, Claudiu Gogareu[e[te, din loc \n loc, s`-[isurpe singur construc]ia, lafel cum distrug personajeletot ce se putea distruge \n-tr-un cuplu.

C|ND DOI SE CEART~ F~R~ SIM}UL PROPRIULUI RIDICOL

Apocalipsa \ncepe \n dormitor

Mirela Opri[or [i Drago[ Huluba ruleaz` o ceart` continu`.

„Philip Seymour Hoffman era singurulactor de pe lista noastr`. Dac` ar fizis «nu», nu am fi f`cut filmul.“

— Bennett Miller, regizor

� „Capote“, unlungmetraj lent deaproape dou` ore,e solicitant pentruspectator. |l oblig`s` \[i pun` neuroniila treab`, f`r` a fithriller sau poli]ist.

SCRIITORUL SCRIS DE AL}II

M`rirea [i dec`derealui Truman Capote

Ascensiunea scriitoarei Harper Lee ia startul odat` cu autodistrugerea lui Capote.

— Magdalena COLOMBET

AI CHEF S~ VEZI o pies` bun`,dar nu [tii ce s` alegi. C\]iva cri-tici de teatru [i oameni de cultu-r` \]i spun ce piese n-ar trebuis`-]i scape \n stagiunea asta.

Teatrul bate politicaCriticul Magdalena Boiangiu

\i trimite pe cei „nemul]umi]i delentoarea cu care avanseaz ̀legealustra]iei [i de felul \n care seproduce desp`r]irea de comu-nism“ s` vad` „O zi din via]a luiNicolae Ceau[escu“ la Teatrul Mic[i „Comedie ro[ie“ la Teatrul Na-]ional din Bucure[ti, ambele \nregia lui Alexandru Tocilescu.Criticul te avertizeaz` \ns` c` nuvei vedea o comedie cu final ve-sel, pentru c` „dictatura a pututs`-[i impun` fe]ele monstruoasecu ajutorul [i complicitatea celorcare au suportat-o“. Poetul [ipublicistul Nicolae Prelipceanute trimite tot la „Comedia ro[ie“a lui Tocilescu pentru a vedea opies` „despre ceea ce am tr`it [imul]i dintre noi nu [tiau. O foar-te ingenioas` tratare cinemato-grafic` a planurilor [i a timpilorac]iunii, cu mari actori de alt`-dat :̀ Ion Lucian, Sanda Toma“. |naceea[i not`, criticul MihaelaMichailov v ̀trimite la piesa „8.9,8.9... fierbinte dup` ’89“ la TeatrulMic, \n regia Anei M`rgineanu –„un spectacol despre derularea\nainte-\napoi a României ante[i postcomuniste, cu pui congela]i[i familii destr`mate“.

Ironia bate sentimentulCriticul de teatru Adrian Mi-

halache te \ndrum` c`tre stu-dioul Casandra, unde s` vezi „Oscrisoare pierdut`“ transpus` \ncontemporaneitate [i s` te „de-lectezi urm`rind personajele cu-noscute, aduse la v\rsta tineriloractori“. Pe cei care „gust` ironiamai mult dec\t \nduio[area“, cri-ticul \i trimite la „joi.megaJoy“,

\n regia lui Radu Afrim, la Tea-trul Odeon, pentru c ̀personajeles\nt „magnific interpretate deactori de mare talent, unii dintreei revenind pe scen` \n for]`, du-p` o absen]` \ndelungat`“. Mag-dalena Boiangiu alege acela[ispectacol tot pentru personaje,care, „gonite de istorie la margi-nea societ`]ii, \[i tr`iesc decrepi-tudinea (indiferent de vîrst`) în-tr-o tonalitate dulce-am`ruie“.Nicolae Prelipceanu spune c`piesa aduce un „Radu Afrim maipe \n]elesul conservatorilor“ [i]i-o recomand` pentru „crea]iileactorice[ti extraordinare“ [i pen-tru c` e „un spectacol despre tre-cerea timpului [i a corpurilorumane, \mpletit` cu presiunearegimurilor asupra omului“. Cri-ticul Ileana Lucaciu te trimite laTeatrul Na]ional pentru „Inim`de c\ine“, un spectacol \n regialui Iuri Kordonski dup` nuvelalui Bulgakov, o poveste „fantas-tic`, ironic`, despre intelectuali,visele lor [i proletarii din vremealui Stalin“. Te trimite [i la Teatrulde Comedie, unde trebuie s ̀vezineap`rat „Ce formidabil` hara-babur`“, \n regia lui Gelu Col-ceag dup` Ionesco.

Mai inteligen]i [i mai cul]iIleana Lucaciu recomand` o

pies` despre „ve[nicul conflictdintre genera]ii, conceput cu fi-ne]e de regizoarea C`t`lina Bu-zoianu \n scenografia original`a lui Drago[ Buhagiar“: „Cum g\n-de[te Amy“, la Teatrul Mic dinBucure[ti. Dac` e[ti „\ntr-o starepoetic`“, Adrian Mihalache tetrimite la Odeon pentru „Cymbe-line“ de Shakespeare, \n regia luiBocsárdi László, o pies` „monta-t ̀cu mult ̀inventivitate, sim] alritmului [i fin` muzicalitate“.Dac ̀te vrei mai inteligent [i maicult, criticul te sf`tuie[te s` pe-treci o sear ̀la „Nottara“, „\n com-pania doctorului Freud“ din pie-sa „Vizitatorul“, \n care vei auzi

„replici sclipitoare [i vei urm`rira]ionamente sofisicate“. {i, cas` vezi c` „v\rsta nu reu[e[te s`-i\ncremeneasc` pe marii actori\n vechile lor proiecte“, AdrianMihalache \]i recomand` s`-ivezi pe „mon[trii sacri ai Tea-trului Na]ional, \n savuroasa co-medie «Egoistul»“.

Drama, muzica [i dansulCriticul literar Carmen Mu-

[at te trimite la Odeon, pentru„Un Tango Más“ al lui R`zvanMazilu, \n direc]ia de scen` alui Alexandru Dabija, „un spec-tacol plin de culoare [i fantezie“,\n care „R`zvan Mazilu dove-de[te, o dat` \n plus, c` este unartist complex, care provoac` [idelecteaz`“. Teatrologul MarianPopescu \]i recomand` „Sim-fonia fantastic`“ a lui HectorBerlioz la Opera Na]ional` dinBucure[ti, \n regia lui Gigi C`-ciuleanu, \n care s` vezi „numede referin]` pentru dansul [i co-regrafia din România“: R`zvanMazilu, Cosmin Manolescu, Mi-hai Mihalcea, Eduard Gabia.

Condimentulneconven]ionalit`]ii

Magdalena Boiangiu \i trimi-te la Teatrul Act pe cei care caut`o alternativ` la teatrul tradi]io-nal, pentru „sistemul de adresaredirect`, conven]ia neadev`ruluiadev`rat“, elemente care „permito altfel de implicare, o apropierede teatru pe c`i mai pu]in b`tu-te“. De la Act, Mihaela Michailov\]i recomand` „Ora[ul“, \n regialui Cristi Juncu, pentru c ̀e „unadintre cele mai atente radiografiiale \nstr`in`rii“.

Nicolae Prelipceanu alege,de la Teatrul Act, „Creatorul deteatru“ [i „Ultima band` a luiKrapp“, pentru un „Marcel Iure[extraordinar“. Marian Popescute \ndrum` [i la ARCUB, pentrupiesa „I Hate Helen“ de Peca {te-fan, \n regia lui Carmen Vidu, unspectacol multimedia „pe temasingur`t`]ii unor tineri pentrucare minunatele tehnologii IT[i fascina]ia unor emisiuni dedivertisment prelungesc durerosalienarea“.

� Dac` ai luat o pauz` mai lung` [i n-aimai dat pe la teatru, poate ai nevoiede c\teva recomand`ri.

K-avem kef!— Ioana CALEN

� Cine nu r`sfoie[te din c\nd \n c\nd revistaTiuk, cine zice c` blogurile de literatur`s\nt ni[te t\mpenii scrise de ]\nci, cine n-acitit „Letopizde]“ de Alexandru Vakulovskisau nu a ascultat ultimul album Luna Amar`[i, mai ales, cine scuip`-n s\n c\nd d` de„bong“ sau „t\rfa [i curva“ \ntr-un text, ̀ lanu e cool(t) pe lume [i condamnat s` r`m\n`\n mainstream \n vecii vecilor amin, acolounde nici revolt` nu e, nici via]` nu e, niciexperiment, ci numai canoane f`r` de sf\r[it.

� Am zis de Tiuk. K-am avut kef, cum arspune poe]ii de serviciu care centreaz` [idau cu capul printre versuri, l`s\nd urmede manuscris pe link-urile acestui portal,pe numele lui de cod tiuk.reea.net. Nu prea[tiu c\nd s-a \nfiin]at revista asta, [i nici nuo s` m` documentez pe tema asta, c` nu eat\t de important. Dar numerele peste caream dat m-au bucurat foarte tare, pentru c`s\nt complet diferite de celelalte revisteelectronice, site-uri „literare“ [i cenaclurionline \n care orice b`tut de inspira]ie sed` artist. Tiuk respir` libertate. {i tinere]ef`r` b`tr\ne]e. Un bine dozat teribilism, cenu deranjeaz` prea tare.

� La „`[tia s\ntem“, aflu c` Tiuk are o m\n`de oameni care se \ngrijesc de fericirea [ibun`starea lui (sau ei): Alexandru [i MihailVakulovski, Viorel Ciam`, Dan Perjovschi,Carmina Trâmbi]a[, Dumitru Crudu.Vakulovski s-a impus oarecum ca brand \nliteratura mai mult sau mai pu]in underground. Dan Perjovschi este deja unbrand \n arta contemporan` româneasc`.Restu’ [i textu’ de pe link-uri s\nt livrate decolaboratorii revistei. Spiritul de ga[c` cetranspir` din aceast` poveste nu este delocderanjant, oamenii nu s\nt obseda]i s` sepromoveze reciproc [i nici s` se scuipe uniipe al]ii, sau cel pu]in nu prin paginile site-ului, dup` moda prim`var`-var` a site-urilor literare române[ti. Toat` lumea[tie c` fra]ii Vakulovski s\nt \n prietenii dec\nd lumea cu b`ie]ii de la Luna Amar`(care scriu la fel de bine precum c\nt`) [i cuDumitru Crudu. S\nt tocmai de-aia maioriginali [i autentici, pentru c` lucrurilecare \i ]in \mpreun` le ofer` un soi de coe-ren]` \n discurs, la nivelul \ntregii reviste.

� Textele \n manuscris s\nt semnate de DanSociu, R`zvan }upa, Ruxandra Cesereanu[i al]i poe]i care deja s-au impus \n peisaj,printre care [i Nick F`g`dar [i MihneaBlidariu, de la Luna Amar`, \n acela[i toncontestatar, sc\rbit, resemnat, din versurilelor: „|n ]ara asta/lunile anului/s\nt toateamare/\n ]ara asta/eu cad \n genunchi/st\nd \n picioare“.

� Numele Tiukvine de la un textde Daniil Harms.Entuziasmulexagerat dinacest text setrage de la kefulcontagios alg`[tii. Alte lucrurisuplimentarelegate devakulovski&comp.vin de la www.vakulovski.boom.ru [i de lawww.blogs.mail.ru/mail/vakulovski/.Faptul c` acest num`r din Tiuk s-ar puteas` fie [i ultimul, vine de la faptul c`b`ie]ii fac revista doar de pl`cere, [i astade ani \ntregi.

Cultura pentru to]i�

07� Vineri, 26 mai 2006Media cultur`

„|i \ndemn pe to]i s` mearg` la teatru: chiar [i \ncazul unui spectacol neizbutit, destina]ia aceasta emai profitabil` dec\t, s` zicem, c\rciuma de al`turi.“

— Alice Georgescu, critic de teatru

�� Lectura cu mouse-ul SUS CORTINA!

Spectacole de teatrucare nu trebuie ratate

� Ileana Lucaciu recomand`Teatrul din Tulcea cu „Tinere]ef`r` b`tr\ne]e“, un basm „adre-sat publicului matur“. MarianPopescu te conduce la Teatrulde Stat Oradea, pentru „Neves-tele vesele din Windsor“, osoap opera realizat` de „unuldintre cei mai importan]iregizori români din ultimeledecenii, Victor Ioan Frunz`“.Ajungi apoi la Teatrul Germande Stat din Timi[oara pentru„Opera de trei parale“ deBertold Brecht, „un spectacol-protest pe tema r`ului dinlumea de azi“. At\t MarianPopescu, c\t [i Mihaela Michai-lov te trimit la „A[tept\ndu-l peGodot“ la Teatrul Na]ional„Radu Stanca“ din Sibiu. Pri-mul \l recomand` pentru c` eun spectacol „construit cu ointeligen]` a jocului mai rarv`zut` la noi“, iar Mihaela

Michailov admir` actorii care„joac` [i dejoac` a[teptarea \ncea mai muzical` poveste des-pre repeti]ie“. Criticul mairecomand` [i „Livada de vi[ini“a Companiei „Tompa Miklós“din T\rgu Mure[, o „cas` ap`pu[ii pe pere]ii c`reia trun-chiul copil`riei \nghite maturi-zarea“. Alice Georgescu v`trimite tot \n Transilvania, pen-tru un „A[tept\ndu-l pe Godot“la Teatrul „Tamási Áron“ dinSf\ntu Gheorghe, \n regia luiGábor Tompa, un spectacol„superb, jucat (cu supratitluriromâne[ti) de una dintre celemai bune trupe din ]ar`, \nacest moment“. Criticul deteatru \]i mai recomand` [ipiesa „Copilul \ngropat“ aTeatrului „Sic` Alexandrescu“din Bra[ov, „pus` \n scen` cuinteligen]`, cu sensibilitate [icu actori minuna]i“.

Spectacole din provincie

� |n verv` dup`„Leg`turiboln`vicioase“,Tudor preg`te[tecu Vama Vechelansareaalbumului„Fericire \n rate“. — C`t`lina GEORGE

� Ce ave]i mai mult pe noulalbum? Dragoste, boemie,revolt` sau nervi?� Ne-am \ntors la protest.De fapt, nu l-am abandonatniciodat`, pentru c` [i „Ams` m` \ntorc b`rbat“ a fost oform ̀de protest. |n albumulacesta, protest`m fa]` de na-tura uman`. Fa]` de faptulc ̀nu mai putem fi ferici]i \ntotalitate, pentru c` bucu-riile simple, care fac adev`-rata fericire, ne scap ̀printredegete din ce \n ce mai des [ide asta s\ntem numai noi vi-nova]i. Progresul tehnologic,via]a \n vitez ̀mult prea ma-re, superficialitatea prezen-t ̀din ce \n ce mai mult [i da-torit` exploziei media, toateastea ne fac s` ocolim bucu-riile simple. Atunci devenim,eventual, ferici]i „\n rate“.

� Ce po]i s` faci pentru a re-cupera bucuriile astea mici?� Poate e mult spus c ̀po]i s`tragi un semnal de alarm`.Dar e datoria ta, ca artist, da-c` reprezin]i mai mul]i oa-meni. Poate c` oamenii sevor g\ndi c` ar trebui s` z\m-bim mai mult pe strad`, s`ne uit`m mai mult la cer, s`bem o sticl` de vin lini[ti]i,f`r` s` ne g\ndim la alte pro-bleme. S` con[tientiz`m bu-curiile mici. Ne mai bucur`doar succesele profesionale[i to]i alerg`m doar dup` lu-cruri mari. Mult` lume se vareg`si \n versuri. C\nd lucramcu Bobi]` de la Voltaj, cu ca-re \nregistrez vocea, la ulti-mul c\ntec, el a citit versurile[i a spus: „Putem s`-i punemorice linie melodic`, e foartetare [i foarte adev`rat“. C\n-tecul e „Fericire \n rate“.

� Care e cel mai puternicc\ntec de pe album?� Foarte puternic cred c` ec\ntecul al c`rui titlu l-amg`sit zilele trecute, \ntr-o di-minea]`. Se nume[te „Buzeblonde“. De obicei, alegem unvers ca titlu. Eu nu s\nt foar-te bun la asta, m`rturisesc.„Buze blonde“ vorbe[te des-pre un om care a \ncetat s`mai iubeasc`. Pentru el, fe-meile au devenit obiecte deconsum. A ridicat un zid \njurul lui. {i-a construit sin-gur \nchisoarea, singur s-acondamnat, pentru c ̀a omo-r\t iubirea. Oamenii \[i facasta cu m\na lor. |[i distrugcapacitatea de a se deschide[i a primi iubire nu doar \ncuplu, ci [i de la prieteni. Numai reac]ioneaz`, ajung lao form` de autism.

� }i s-a \nt\mplat [i ]ie?� To]i trecem prin asta. Nupo]i fi sincer \n c\ntece dac`nu pui pu]in din tine. Nu

cred c` exist` scriitor marecare s` nu apeleze la expe-rien]a personal`, indiferentdac` ea e transformat` \npoveste sau conform` curealitatea vie]ii lui. |n plus,noi nu scriem fic]iune, nus\ntem Arthur C. Clarke. Numi-a pl`cut niciodat` lite-ratura science-fiction tocmaidin cauza asta, c` nu pot citila nesf\r[it despre ceva ce

nu exist`. Basmele pentrucopii mi se par mult mai an-corate \ntr-o experien]` per-sonal` dec\t genul SF.

� Am v`zut pe blogul t`uc` nu-]i plac jurnalele. Nicic\nd ai fost mic nu ai ]inutun jurnal?� Nu, chiar [i oracolele pecare le f`ceau fetele \n gene-ral` [i \n liceu mi se p`reau

o t\mpenie. Jurnalul e o for-m` de expunere, o form`minor` de literatur`. Credc` literatur` trebuie s` scriidac` ai ceva de spus [i dac`po]i face o structur` epic`.Dac` nu, stai acas`, nu nemai plictisi cu jurnalul t`u.Merit` s`-]i faci memoriilepe la 50-60 de ani, c\nd to-tu[i ai ceva de povestit. Amacceptat s` fac un blog, pen-

tru c` mi se pare interesant\n aceast` perioad`, c\nd noitr`im la un nivel de tensiuneenorm, c\nd miza este acestconcert la Sala Palatului du-p` patru ani. Oamenii tre-buie s` [tie c\t` munc` [i c\tchin mental se ascund \nspatele unui asemenea act.

� Te temi de prejudec`]i?Ce prejudec`]i au ceilal]ifa]` de tine?� Lumea m ̀consider ̀un tiparogant. Habar n-am de ce.Eu nu fac nici un efort s`-iconving c` a[ fi altfel dec\ts\nt. Sper doar s ̀nu m ̀con-sidere prost. M` deranjeaz`c ̀m ̀consider ̀arogant doarpentru c`, dac` apuci s` staide vorb` cu mine, vezi c` amfoarte multe temeri [i mult`nesiguran]` fa]` de profesiamea, \nc\t nu-mi permit s`fiu arogant. Arogan]a vinedin prea mult` siguran]`.

� De ce ]i-e cel mai team`?� De blazare m` tem cel maitare, mai ales c` este un vi-rus, se ia. Lucrez cu oameniblaza]i. M` duc acas`, seara,\mi arunc repede hainele as-tea [i m` apuc repede s` ci-tesc un autor mare, m`cartrei versuri. {tii ce m` de-ranjeaz`? C` oamenii nu auproiecte pe termen lung.Tr`iesc f`r` s` se g\ndeasc`la faptul c` via]a se termin`.Familie, copii, m\ncare, su-permarket, birou de la optdiminea]a la opt seara [i at\t.Cum s` tr`ie[ti a[a? Oame-nii se blazeaz` pentru c` nufac ce le place.

� Unde trebuie s` depui celmai mult efort: pe scen`, lafilm`ri sau la un concert?� E cam egal. La film`ri staide la [apte diminea]a la optseara. Chiar dac` nu ai cevade f`cut tot timpul, a[tep-tarea te nenoroce[te. C\ndn-ai nimic de f`cut, ri[ti s`te relaxezi [i, c\nd ajungi lacadru, nu e[ti ceea ce trebuies ̀fii acolo. Atunci trebuie s`stai tot timpul \ntr-un soide tensiune din-asta. La con-certe, efortul fizic e foartemare, mai ales c` eu m` zbatmult pe scen`. Iar la teatru eun efort de concentrare \ntimp real, dublat de efortulfizic – ca \n „Chiri]a“, unde[i dans`m. Fizic, \n concertm` consum cel mai mult.Dar la film`ri, numai g\ndulc ̀a doua zi te treze[ti la ace-ea[i or` e groaznic.

� Dac` n-ai avea bani dinmuzic`, te-ai mul]umi cusalariul de actor?� Nu, probabil a[ avea banidin altceva. Poate c ̀a[ vindeulei de motor. Ar trebui s`fac bani din ceva.

� |ntre concerte, spectacole,film`ri, ce faci s ̀te relaxezi?� Ieri am stat la o teras` treiore, pentru c` am avut o zi\n care nu mi-a ie[it nimic.|not foarte mult. E o form`foarte bun` de a-]i [tergecreierul, pentru c` numeribazinele. Dac` sari unbazin, munce[ti \n plus.C\nd ie[i din bazin, dup` o

or` de \not, e[ti un alt om.

Pe val�

Vineri, 26 mai 2006 �Media cultur`08

„|n afaratalentuluievident, Tudorare o alt`calitatenecesar` unuiprofesionist –e foarte atentla detalii, at\t\n teatru, c\t [i\n muzic`.“

— George Iva[cu, actor

„Am lucratminunat cuTudor pentruc` e un tipfoarteinteligent [i sepune foarteu[or pe aceea[ilungime deund` curegizorul.“

— Vlad Massaci, regizor

� Pe Sandu, personajul s`udin „Leg`turi boln`vicioa-se“, Tudor se vede tentats`-l comp`timeasc`. Sanduare o rela]ie incestuoas` cusora lui, interpretat` deMaria Popista[u. |n opinialui Tudor, Sandu [tie c`lucrurile func]ioneaz` gre-[it \n mintea lui, \ns` nu sepoate opune iubirii, chiar [iincestuoas`. Totu[i, dou`lucruri nu poate suferi Tu-dor la Sandu – arogan]a [imitoc`nia cu care reac]io-neaz` fa]` de cei din jur,tocmai pentru c` vrea s`ascund` ce se \nt\mpl` cuadev`rat.

� Cel mai amuzant lucrui s-a \nt\mplat pe scen`, \n

primul spectacol jucat laComedie. Tudor poveste[tec`, fiind doar un „pu[ti“atunci, farsele \l urm`-reau. |n timpul unei repre-zenta]ii cu „Mireasa mut`“,a crezut c` nu mai vedebine c\nd a intrat pe scen`.George Iva[cu [i MihaiBisericanu \i lipiser` unscotch negru pe lentile.Noroc c` r`m`sese omic` fant` neacoperit`,ca Tudor s` poat` ve-dea o raz` de lumin`.A[a [i-a dat seama cese \nt\mplase [i a re-ac]ionat simplu – [i-adat ochelarii jos,pentru c`-l p\ndea[ansa de a se \m-piedica pe scen`.

Personajele lui [i farsele altora

TudorChiril`� N`scut: 28 mai 1978,Bucure[ti� Studii: |n 1996 termin`Academia de Teatru [iFilm, Sec]ia Actorie. Dup`absolvirea facult`]ii,fondeaz`, \mpreun` cuLiviu M`nescu [i TraianB`l`nescu, forma]iaVama Veche� Peste 300 de concerte [itrei albume Vama Veche:„Nu am chef azi“ (1998),„Vama Veche“ (1999), „Ams` m` \ntorc b`rbat“ (2002)� Joac` la Teatrul deComedie \n spectacole ca„Mireasa mut`“, regizat deAlexandru Tocilescu(1995), „Trei femei \nalte“,regizat de Vlad Massaci(1997), „Comedia erorilor“,regizat de Alexandru Dabija(1997), „A dou`sprezeceanoapte“, regizat de GeluColceag (2003), „Chiri]a ofB\rzoieni“, regizat deIarina Demian (2004)� Regizorul Tudor Giurgiu\l distribuie \n filmul„Leg`turi boln`vicioase“|n 29 mai 2006 lanseaz` celde-al patrulea album VamaVeche – „Fericire \n rate“

CHIRIL~ NU ESTE DE ACORD CU IMAGINEA PE CARE-O ARE

„Lumea m` consider`arogant [i nu-n]eleg de ce“

Tudor Chiril` spune c` se teme cel mai mult de blazare. ALEX GÅLMEANU

„Tudor e bun \n toate [i are voie s` fie [irebel, [i ciudat, [i genial, [i absent. A aless` fie autentic [i de-aia mor dup` el.“

— Mihaela R`dulescu