AFACERI ÎNSTELATE

Pia]ahotelier` eprimitoare� Marile companii s-au orientatp\n` în prezent la construireaunor unit`]i de trei [i cinci steleîn Bucure[ti.

RESTUL CATEGORIILOR, în special hotelu-rile de dou` [i patru stele, s\nt înc` neaco-perite, afirm` speciali[tii unei firme str`inede consultan]`.

Se caut`, spun [i speciali[ti români, ho-teluri ieftine în care tarifele s` înceap` de la30 de euro pe noapte, dup` moda din UE.

Succesul nu vine de la sine, o mare impor-tan]` av\nd-o strategia de administrare alea-s`, respectiv administrarea proprie, contractde management sau franciz`. Dac` admi-nistrarea proprie este aleas` de c`tre cei carevor s` p`streze individualitatea unit`]ilorhoteliere, externalizarea managementuluieste recomandat` celor care vor ca afacerealor s ̀fie caracterizat ̀prin maximum de per-forman]`. Franciza asigur` operarea hotelu-lui sub un brand interna]ional al c`rui suc-ces a fost confirmat \n \ntreaga lume.Important este [i conceptul hotelului,dotarea acestuia în conformitate cu standar-dele interna]ionale din industria ospitalit`]ii.

Supliment editat de ziarulJoi, 4 mai 2006

CU C|TEVA LUNI |NAINTE deintegrarea în UE, imagineaIMM-urilor din România esteuna a unor firme care nu s\ntb`gate în seam` de bancheri,c`rora, de altfel, le este [i team`

s` apeleze la ace[tia [i care folo-sesc resursele proprii pentrudezvoltare. Un sondaj efectuatrecent arat ̀c ̀doar a cincea par-te dintre patronii de IMM alegcreditul bancar. Anii cu dob\nzi

mari la credite [i \n care b`ncileau ignorat clien]ii din categoria\ntreprinderilor mici [i mijlociiau trecut, \ns` ruptura dintreIMM [i b`nci a l`sat urme.

Managerii români de \ntre-prinderi mici [i mijlocii î[i asi-gur` banii necesari în propor]iede 44,6% din sursele proprii aleac]ionarilor, au-tofinan]area esteutilizat` de 26,22%, \n vreme cecreditele bancare de]in 22,37%.

� |ntreprinderile mici [i mijlocii dinRomânia au ales p\n` acum caleaautofinan]`rii pentru dezvoltare.Doar 20% aleg creditul bancar.

Bani afaceri&

��04-05

��06

Cereri c`tre stat� O treime dintre IMM-uri vordeduceri fiscale pentru inves-ti]ii de la stat, 28% [i-ar doricredite subven]ionate, iar20% ar vrea deduceri fiscalepentru angajarea [omerilorsau a tineretului. Constr\nge-rile s\nt birocra]ia, impoziteleridicate [i lipsa de capital sauaccesul la finan]are.

DUP~ CE I-AU ASIGURATpe cei mari, firmele de asigu-r`ri î[i îndreapt ̀acum aten-]ia [i spre cei mici. P`rin]iigrijulii pot comanda pentrucopii asigurarea de dot`pentru c`s`torie, aceastaput\ndu-se face din prima

zi de via]` a acestuia. Produ-sul garanteaz` c` la v\rstade 18 ani copilul va dispunede un capital de 10.000 deeuro, totul contra unei asi-gur`ri la care prima anual`este de 450 de euro. |nsitua]ia \n care copilul are

zece ani, pentru a primiaceea[i sum` va trebui s`pl`teasc` 1.200 de euro lu-nar. Banii vor putea fi folo-si]i oricum, respectivdot` pentru c`s`to-rie, rent` de studii sau achi-zi]ionare de bunuri.

MOTORIZ~RILE ma[inilorv\ndute pe pia]a româneas-c`, din import sau din pro-duc]ia autohton`, [i-au alesfiecare partea de pia]`.

Dac` motoarele diesel auavut cea mai mare cre[tere\n produc]ia autohton`,ponderea motoarelor pebenzin` pentru autoturis-mele din import, \n primele

trei luni ale acestui an, acrescut cu 5 pro-cente. Introdu-cerea versiuniidiesel de 1,5 litripe Logan a fostprincipalul motorcare a propulsatv\nz`rile pe moto-rin` \n România.Modelul a dat peste

cap la noi tendin]a dinEuropa, unde cere-

rea de autoturismeechipate cu mo-

toare diesel s-aplafonat \n pri-mele dou` luni

din acestan, dup` treiani de cre[tere sus-

]inut`.

Firmele de asigurare \[i facplanuri pentru cei mici

Dieselul [i benzina cad la pace

��02��07

Absorb]ia pie]ei de 5 stele

Cerere

1.354

1.298

79 94 132 70153

365493

625

1.478

1.8302.016

2.016

1.544 1.738

1.953

2.1232.272

2.3612.454

Ofert`Capacitate absorb]ie

IMM-URILE S~RACE {I CURATE SE PREG~TESC S~ INTRE |N EUROPA

Firmele mici nu preatrec pragul b`ncilor

INFO_COTIDIANUL

V\nz`torii deevenimenteO afacere care necesit` investi]ii minime este înfiin]area unei firmespecializate în organizarea de evenimente. ��06

Fiscul nu iart`veniturile Dac` nu v` depune]ideclara]iile de venituri, Fisculpoate stabili din oficiuobliga]iile, prin estimareabazei de impunere. ��03

Paria]i pe aurDintre toate pie]ele externe de capital,cele futures pe m`rfuri s\nt cele maivolatile, adic` prezint` un risc foarteridicat pentru investitorii neini]ia]i, darpot aduce profituri consistente \nintervale relativ scurte de timp pentrujuc`torii experimenta]i. ��03

— Dan ODAGIU

„DAC~ UN P~RINTE \n v\rst̀de 40 ani, care are un copilde un an, vrea ca la v\rsta de18 ani acesta s` dispun` deun capital de 10.000 de euro,atunci va trebui s` \ncheie oasigurare la care primaanual` este de 450 de euro.|n situa]ia \n care copilulare zece ani, pentru a primiaceea[i sum` va trebui s`pl`teasc` 1.200 de euro lu-nar“, ne anun]`, care estepre]ul unei rente de studii,Anca Ro[c`neanu de la fir-ma de brokeraj \n asigur`riEOS România. Practic, \nprimul caz suma care tre-buie pl`tit` lunar de p`rin]ieste de 37,5 euro.

De la ce v\rst` poate fif`cut` asigurarea

|n general, asigurarea dedot` pentru c`s`torie poatefi f`cut` din prima zi devia]` a copilului, iar acestava beneficia de ea la 18 sau

la 25 de ani. O condi]ie supli-mentar ,̀ care este impus ̀defirma de asigur`ri, se refer`la v\rsta maxim` a copilului\n momentul \ncheierii po-li]ei, care nu poate fi maimare de 13 sau 14 ani.

Valoarea primei de asi-gurare este \n func]ie de maimul]i parametri. Adic` seiau \n calcul anii copilului,la care se \ncepe asigurarea,valoarea poli]ei, dar [i v\rstap`rin]ilor. Una este valoareaprimei la o poli]̀ de 10.000 deeuro, [i alta la 100.000 de euro.De aceea, se porne[te de lac\teva sute de euro anual [i seajunge la mii de euro. E drept,apar [i \ntreb`ri. Spre exem-plu, ce facem dac ̀copilul nuse c`s`tore[te? Pierdem ba-nii? „Dota pentru c`s`torie se\ncaseaz ̀\n momentul c`s`-toriei sau, \n cazul \n careasiguratul nu se c`s`tore[te,la expirarea poli]ei“, sus]ineAnca Ro[c`neanu.

„Asigurarea de dot ̀ofer`de regul` libertatea de a ale-

ge, la sf\r[itul contractului,modul \n care copilul va be-neficia de suma economi-sit`. Adic` dot` pentru c`s`-torie, rent` de studii, achizi-]ionare de bunuri sau porni-rea unei afaceri. |n unelecazuri, poate fi \ncheiat` osingur` poli]`, care s` asi-gure at\t o dot` pentru c`s`-torie, c\t [i plata unor sumela intervale de timp regu-late – renta de studii“, sus]i-ne Anca Ro[c`neanu.

Probleme carepot ap`rea

De regul`, asigurarea dedot` pentru c`s`torie aredou` componente: o compo-nent` de protec]ie (respectivasigurarea de deces pentrup`rin]i) [i o component` deinvesti]ii. La momentul c`-s`toriei, se \ncaseaz` sumaasigurat` (aferenta compo-nentei de protec]ie), plus va-loarea economisit` p\n` laacea dat` (aferent` compo-nentei de investi]ie). Sumatotal` este transferat` bene-ficiarului poli]ei, care poatedispune de aceasta dup` ne-cesit`]ile personale. Compa-nia de asigur`ri nu impunerestric]ii cu privire la modulde utilizare a sumei primite.

Microinvesti]ii�

Joi, 4 mai 2006 �Bani afaceri&02„Pia]a asigur`rilor din România vade]ine, în urm`torii trei ani, circa 2-3%din Produsul Intern Brut (PIB).“

— Nicolae Cri[an, pre[edintele CSA

� Asigurarea de dot` pentru c`s`toriacopilului poate fi f`cut` din prima zide via]` a acestuia, iar el va beneficiade ea la 18 sau la 25 de ani.

PUBLICITATE

INVESTI}IILE |N VIITORUL CELOR MICI TREBUIE S~-I INTERESEZE PE P~RIN}I

40 de euro pe lun`asigurarea pentru copii

Viitorul copiilor st` [i \n calcule bine f`cute.

— Iulian PANAIT,pre[edinte KTD Invest

DINTRE TOATE PIE}ELEexterne de capital, cele deinstrumente derivate [i \nspecial cele futures pe m`r-furi s\nt cele mai volatile,adic` prezint` un risc foarteridicat pentru investitorii ne-ini]ia]i, dar pot aduce profi-turi consistente \n intervalerelativ scurte de timp pentrujuc`torii experimenta]i.

Cel mai bun exemplu c`aceste aprecieri s\nt c\t sepoate de corecte o constituieevolu]ia metalelor pre]ioase\n ultimele s`pt`m\ni/luni.De[i noi, ca [i multi al]i ana-li[ti cu experien]` \n dome-niu, eram tenta]i \nc` de la\nceputul lunii ianuarie s`credem c` pre]ul auruluieste deja supraevaluat [i caatare ar trebui s` aib` o pe-rioad` de sc`dere sau deconsolidare, el a continuat s`urce [i s` marcheze noi ma-xime istorice. Asta \nseamn`ca cine ar fi deschis o pozi]iede cump`rare ar fi c\[tigat\n ultimele s`pt`m\ni foartemul]i bani, iar cei care ar fiv\ndut short ar fi pierdutfoarte mul]i bani.

Motiva]ia principal`pentru aceast` ascensiune aconstituit-o instabilitateapolitic` [i militar` din zonaGolfului, \n special criza ira-nian` [i atentatele teroristedin Irak [i Egipt, care au dusprintre altele [i la cre[tereaspectaculoas` a pre]ului pe-trolului (o alt` marf` intenstranzac]ionat` pe pie]eleinterna]ionale specializate).

Dar s` revenim la aur.P\n` \n urm` cu c\]iva ani,metalul galben se putea tran-zac]iona doar de c`tre inves-titori institu]ionali sofisti-ca]i, pe pie]ele futures dedi-cate metalelor (de ex. Lon-don Metal Exchange sau NewYork Mercantile Exchange),\n tranzac]ii de valoare maimare de 100.000 de euro.

ExchangeTraded Funds

Primul pas c`tre deschi-derea acestor pie]e „elitiste“c`tre investitorii mici [i me-dii a fost constituirea unorvehicule de investi]ie detipul fondurilor \nchise deinvesti]ii tranzac]ionate la

burs`, denumite pe scurtETF (de la Exchange TradedFunds) \n r\ndul cunosc`to-rilor. Acestea mobilizau re-surse b`ne[ti importante dela sute de investitori, cump`-rau aur sau alte active rare,dar de interes pentru public [iemiteau apoi un num`r marede unit`]i de fond de valoarenominal` accesibil` (c\]ivadolari) care se tranzac]ionauliber la burs`. Pentru inves-titorul mic, a de]ine \n por-tofoliu c\teva unit`]i emisede un astfel de fond era ca [icum ar fi de]inut de faptc\teva grame de aur, pentruc` pre]ul unit`]ilor respec-tive cre[tea sau sc`dea peburs` \n direct` leg`tur` cufluctua]iile pre]ului aurului.

Cu c\t interesul publiculuilarg pentru aceste active debaz` de tipul metalelor pre-]ioase a crescut \n timp, fir-mele de brokeraj au \nceputs` ofere spre tranzac]ionarechiar [i minicontracte futu-res pe m`rfurile respective,a c`ror valoare este de exem-plu de o zecime din cea a con-tractului standard. Mai multdec\t at\t, la momentul actualmulte dintre casele de broke-raj din top 25 la nivel mon-dial ofer ̀spre tranzac]ionarecontracte spot, de valoaremic ,̀ pe aur denominate at\t\n euro, c\t [i \n dolari.

Practic, o dat ̀cu apari]iaacestui din urm ̀instrument,oricine poate investi \ntr-unactiv legat direct ca evolu]iede pre]ul aurului, f`r` s` de-]in` efectiv \n seif sau \n ca-sa de bani cantitatea respec-tiv` de metal pre]ios [i f`r`s` fie nevoie s` aloce o sum`foarte mare pentru tranzac-]ia respectiv`.

Cum se joac`Concret, dac ̀un client al

SaxoBank dore[te s` spe-culeze pre]ul unciei de aurcotat` \n sistemul de tran-zac]ionare pus la dispozi]iede firma danez` de brokeraj,acesta poate cump`ra spotun minicontract la pre]ulde 626 de dolari cu marja de10%, adic` pentru aceast`tranzac]ie nu imobilizeaz`ini]ial dec\t 626 de dolari.

|n cazul \n care a intuitcorect mi[carea pe termen

scurt [i pre]ul urc` la 630de dolari, juc`torul c\[tig`100� (636–626)�10%, adi-c` 40 de dolari (6,4% fa]` demarja imobilizat`). Dac`\ns` a gre[it \n evaluarea sa[i pre]ul scade la 622 de do-lari pe uncie, atunci a pier-dut cei 40 de dolari.

Toate acestea se pot petre-ce \n interval de c\teva minu-te sau c\teva ore, pentru c`,a[a cum v` spuneam la \nce-put, pia]a metalelor pre]ioaseeste extrem de volatil`, iarcota]iile fluctueaz` aproapenebune[te pe intervale scur-tede timp. Acest gen de specu-la]ii nu s\nt f`cute pentru ceineexperimenta]i sau cu inim`slab ,̀ ci numai pentru juc t̀o-rii cu apetit ridicat pentru risc,cu experien]` de mai mul]iani \n tranzac]ionarea instru-mentelor financiare derivate[i cu un capital disponibil decel pu]in 10.000 de dolari.

Investi]ii mari�

03� Joi, 4 mai 2006Bani afaceri&

3.01

51,7693

54,7192 54,6642

52,4407

51,6153

54,8652

53,9900

58,4285

57,1855

31.01 7.02 20.02 8.03 3.04 5.04 20.04 27.04

Evolu]ia aurului \n perioada 3.01-22.04

INFO_COTIDIANUL

� Casele de brokeraj de afar` ofer`spre tranzac]ionare contracte spot,de valoare mic`, pe aur denominateat\t \n euro, c\t [i \n dolari.

�� Flash bancarBCR lanseaz` cardulpentru copii

�� Taxe [i impoziteFiscul stabile[teobliga]iile [i \n lips`

— Doru CIREA{~

AFIRMA}IA ESTE VALABIL~poate doar la modul gene-ral. Dac` lua]i în calcul de-junul lips` de la bord [icheltuielile suplimentarepresupuse de transportulde la un aeroport deseorimai îndep`rtat dec\t cel fo-losit de liniile aeriene obi[-nuite p\n` la destina]ie, ve]ivedea c` uneori low-costule de fapt... high-cost.|nainte de angajarea unei

c`l`torii este bine s` veri-fica]i [i ofertele liniiloraeriene obi[nuite. Ve]i fisurprins c` uneori tarifeleacestora s\nt mai micidec\t cele ale companiilorlow-cost. Astfel, potrivitcalculatorului de tarife depe site-urile Tarom [i BlueAir, un zbor pe distan]aBucure[ti-Roma [i retur,pentru zilele de 22 [i 28mai, va costa 151 de eurola compania de stat [i152 de euro la Blue Air.

�� Mituri demolateCompaniile low-costau tarife mai mici

� Banca Comercial` Româ-n` (BCR) a lansat pe 27aprilie 2006 primul carddin portofoliul b`ncii des-tinat exclusiv adolescen]i-lor: BCR VISA ElectronJunior. BCR VISA ElectronJunior este un card dedebit \n lei, emis sub siglaVISA, tranzac]iile efectu\n-du-se \n limita disponibilu-lui din contul de card. Car-dul este destinat persoane-lor fizice minore, rezidentesau nerezidente, cu v\rstecuprinse \ntre 14 [i 18 ani.� ING ofer` pentru clien]iis`i serviciul Home’Bank,disponibil la orice or`, ac-cesibil de oriunde în lume,pentru efectuarea opera-]iunilor bancare f`r` nu-merar. În c\teva secunde,prin accesarea adreseiwww.homebank.ro, clien]iiING pot efectua în deplin`siguran]`: transferuri în leidin contul curent c`tre unalt cont deschis la ING Banksau la alt` banc`, adminis-trarea liniei de credit

Extra’ROL, schimburi valu-tare, vizualizarea soldurilor[i a istoricului tranzac]iilordin ultimele [ase luni.� Prin modernizarea [i dez-voltarea infrastructuriiinformatice, derulat` \nultimele [ase luni, Casa deEconomii [i Consemna]iuni(CEC) opereaz` online \nmai mult de 650 de unit`]idin totalul de peste 1.400.Ca urmare, mai mult de4.000 de utilizatori se potconecta simultan pentru aefectua tranzac]ii \n sistemulinformatic al b`ncii, ceea ce\nseamn` un volum aproapedublu fa]` de anul trecut.� Institu]iile financiare ne-bancare (IFN) care au însold finan]`ri acordate depeste 25 de milioane de lei[i un nivel al capitalurilorproprii, împreun` cu surse-le împrumutate mai maride 50 de milioane de lei vorfi înscrise în Registrulspecial, potrivit unuiproiect elaborat de BancaNa]ional` a României.

DECLARA}IA FISCAL~ sedepune de c`tre persoaneleobligate, potrivit Coduluifiscal, la termenele stabi-lite de acesta. În caz deinactivitate temporar` sauîn cazul obliga]iilor de de-clarare a unor venituricare, potrivit legii, s\nt scu-tite la plata impozitului pevenit, organul fiscal com-petent poate aproba, lacererea contribuabilului,alte termene sau condi]iide depunere a declara]iilorfiscale, în func]ie de necesi-t`]ile administr`rii obliga-]iilor fiscale. Declara]iafiscal` se întocme[te princompletarea unui formularpus la dispozi]ie gratuit deorganul fiscal. |n aceastacontribuabilul trebuie s`calculeze cuantumul obli-ga]iei de plat` c`tre stat.Potrivit Codului de proce-dur` fiscal`, declara]ia:� se semneaz` de c`trecontribuabil sau de c`treîmputernicit.� trebuie înso]it` de docu-

menta]ia cerut` de preve-derile legale.� se depune la registraturaorganului fiscal competentsau la po[t` prin scrisoarerecomandat`. � poate fi transmis` prinmijloace electronice � poate fi redactat` de orga-nul fiscal sub form` de pro-ces-verbal, dac` din motiveindependente de voin]acontribuabilului acesta esteîn imposibilitatea de a scrie.Data depunerii declara]ieifiscale este data înregis-tr`rii acesteia la organulfiscal sau data depunerii lapo[t`, dup` caz. Organulfiscal poate s` procedeze lastabilirea din oficiu a obli-ga]iilor fiscale prin estima-rea bazei de impunere. Sta-bilirea din oficiu a obliga-]iilor fiscale nu se poateface \nainte de \mplinireaunui termen de 15 zile dela \n[tiin]area contribuabi-lului privind dep`[irea ter-menului legal de depunerea declara]iei fiscale.

10.000 de dolari este sumaminim` necesar`

juc`torilor pentru a ie[i \n pia]`.

TRANZAC}IILE PE METALUL GALBEN AU VALORI DE 10.000 DE EURO

Speculatori pe aur

Pa[ii jocului pe bursele de metale

Cump`r` aur prin intermediul calculatorului

Deschide co

nt Activare cont

Retragere bani

Consultan]`

Alimentare

cont

SAXO BANK

CLIENT

SAXO BANK

LONDON METALEXCHANGE

KTD Invest

INFO

_CO

TID

IAN

UL

REU

TER

S

— Daniel OAN}~

ANII CU DOB|NZI MARI lacredite [i \n care b`ncile auignorat clien]ii din categoria\ntreprinderilor mici [i mij-locii au trecut. Acum majo-ritatea b`ncilor comerciale]intesc sectorul IMM cu oofert` consistent`. Rupturadintre IMM [i b`nci a l`sat\ns` urme. Potrivit unui re-cent sondaj al Centrului Ro-mân de Sociologie Urban`(CURS), „IMM \n pragul in-tegr`rii europene“, autofi-nan]area este regul` atuncic\nd \ntreprinz`torii dorescs`-[i dezvolte afacerea.

Cu bani de-acas`Pu[i s` indice sursele de

finan]are ale firmei pe careo conduc, managerii românide \ntreprinderi mici [i mij-locii au r`spuns c` \n pro-por]ie 44,6% banii provindin sursele proprii ale ac]io-narilor. Autofinan]area esteutilizat` de 26,22% dintreace[tia, \n vreme ce creditelebancare ocup` locul 3, cudoar 22,37%. Alte modalit`]ide finan]are s\nt o necunos-cut` pentru sectorul IMMdin România, coeficientele\ntre 0 [i 2,09% folosindemisiunea de ac]iuni, finan-]area prin intermediul pie]eide capital, fonduri de inves-ti]ii sau nerambursabile, res-pectiv leasing. Structura definan]are a IMM relev` ungrad extrem de sc`zut alintermedierii financiare

pentru acest sector. Faptul\ndrept`]e[te \ngrijorareac` foarte multe astfel deafaceri \[i vor \nchide por]ile\n primii ani dup` aderarepentru c` nu au f`cut inves-ti]iile obligatorii pentru arezista concuren]ei de pepia]a unic`.

La banc`, f`r` garan]iiDe[i lucrurile au \nceput

s` se mi[te \n ceea ce pri-ve[te facilitarea \mprumu-turilor pentru IMM, b`ncileoferind \n prezent un accesmult mai u[or la crediteacestei categorii de \ntre-prinz`tori, aproape o treimedintre cei chestiona]i spunc` au fost refuza]i de banc`.Iar primul motiv este lipsagaran]iilor. Lipsa garan]iilorsau garan]ii insuficiente sauinadecvate au fost indicatede managerii de IMM \n pro-por]ie de 40,8% ca motiv derefuz din partea b`ncilor. |n-tre garan]iile cerute de b`ncipentru \mprumuturi, tere-nurile [i imobilele s\nt celemai solictate, \n procent de52,1, respectiv 15,7. Fondu-rile de garantare au fost so-licitate ca garantori doar \npropor]ie de 12,8%. Aviz ne-gativ din partea b`ncilor auprimit 23,1% pentru c` b`n-cile au considerat c` nu estenecesar` acordarea finan-]`rii, \n vreme ce 6,1% aufost refuza]i din simplul mo-tiv c` valoarea \mprumutu-lui solicitat a fost conside-rat` prea mic`.

Consultan]`neprofesionist`

Un rezultat extrem de re-levant privind modul \n care\ntreprinz`torii mici [i mij-locii \[i g\ndesc afacerea estelegat de modul \n care ace[-tia apeleaz` la consultan]`profesionist`. Peste jum`-tate dintre ei, potrivit rezul-tatelor sondajului, nu au ape-lat la nici un fel de asisten]`,12,9% au cerut sfatul priete-nilor, \n vreme ce pentru6,9% rolul de consultant l-aujucat rudele. Un coeficientnesemnificativ, doar 9,2%,a apelat la societ`]i de con-sultan]`.

Unul dintre motivelepentru care acest tip de con-sultan]` este ocolit este datde faptul c` IMM-urile con-di]ioneaz` plata serviciu-lui de succesul pe care-l au\n ob]inerea de finan]are,fapt ce relev` o ne\n]elegerea rostului consultan]ei pro-fesioniste \n evaluarea uneiafaceri.

Lipsa de capital e pelocul 3 la constr\ngeri

|ntre constr\ngerile pecare IMM-urile le resimt \nactivitate, evaluate cresc`torpe o scar` de la 1 la 5, pe pri-mul loc se afl` birocra]ia, cuun punctaj de 4,5, urmat` deimpozite, cu o not` de 4,4, [ide lipsa de capital sau de ac-cesul la finan]are, cu 3,8.

O treime din IMM-uriconsider ̀c ̀autorit`]ile sta-tului ar trebui s` acorde de-duceri fiscale pentru inves-ti]ii, 28% [i-ar dori creditesubven]ionate, iar 20% arvrea deduceri fiscale pentruangajarea [omerilor sau atineretului.

Bani \n buzunar�17 miliarde de euro este valoareafondurilor structurale alocate

pentru perioada 2007-2013.

05� Joi, 4 mai 2006Bani afaceri&

Bani \n buzunar�

Joi, 4 mai 2006 �Bani afaceri&

Lipsa garan]iilor constituieprincipalul refuz din parteab`ncilor la cererile de creditare.

04

Concuren]`subevaluat`

|n pragul integr`rii,IMM-urile par a ignoraconcuren]a care le a[-teapt`, \n schimb ar doridin partea autorit`]ilordeduceri fiscale pentruinvesti]ii [i crearea delocuri de munc`, creditesubven]ionate. Deschide-rea f`r` precedent a pie]eiromâne[ti dup` 1 ianuarie2007 nu pare a \ngrijoramanagementul IMM-uri-lor autohtone. La \ntreba-rea privind a[tept`rileconcuren]ei, o propor]iecov\r[itoare, 72%, consi-der` c` aceasta va venidin partea firmelor româ-ne[ti. Doar 2% din res-ponden]i v`d o competi]iedin partea firmelor str`i-ne. Peste o treime dintreIMM-uri nu au cuno[tin]`de regulile pe care vor tre-bui s` le \ndeplineasc`pentru a func]iona \nUniunea European`. Pede alt` parte, cei care [tiuce reguli trebuie \ndepli-nite estimeaz` c` vor aveanevoie de mai mult de [aseluni de zile pentru a ob]ineautoriza]iile [i licen]ele defunc]ionare necesare. Oparte cov\r[itoare de peste90% nu au beneficiat definan]`ri nerambursabiledin fondurile europene.

PUBLICITATE

|N PRAG DE INTEGRARE EUROPEAN~, IMM-URILE SE PL|NG DE LIPSA FINAN}~RILOR OFERITE DE B~NCI, |N TIMP CE INSTITU}IILE DE CREDIT CER PLANURI DE AFACERI MAI BUNE

Firmele mici nu prea trec

— Daniel OAN}~

CU C|TEVA LUNI |NAINTEde aderarea cu drepturi de-pline la Uniunea European ,̀România se afl` \ntr-o si-tua]ie financiar` stranie,dac` o privim prin prisma aceea ce se \nt\mpla \n urm`cu [ase ani, de exemplu.Dac` atunci economia seafla \n cea mai nefericit`postur`, aceea a \ncet`rii depl`]i, acum lucrurile stauexact pe dos. Fluxurile decapital au dat buzna pur [isimplu, practic finan]areaar trebui s ̀fie mai ieftin ̀caniciodat`, [i totu[i ace[tibani de lipsa c`rora ne-ampl\ns at\t timp par a ne \n-curca. C` nu s\ntem capabilia-i cheltui stau dovad` mul-te lucruri. De la autostr`zilecare avanseaz` cu un kilo-metru pe an la tragerea lor\n rezerv` la BNR pentru anu b`lti \n pia]`.

Vin bani mul]iEstim`rile privind banii

de care urmeaz` s` benefi-cieze România de la 1 ianua-rie 2007 dau o idee despre di-mensiunea fondurilor ce artrebui cheltuite. ConformGrupului de Economie Apli-cat` (GEA), vorbim de fon-duri structurale \n valoarede 17 miliarde de euro, \nperioada 2007-2013, potrivitestim`rilor bazate pe pre-

lungirea pachetului finan-ciar 2007-2009, garantat prinTratatul de aderare. A[a cumarat` ast`zi climatul econo-mic din România, un e[ec\n absorb]ia acestor fondurieste mai degrab` probabil,dec\t improbabil.

De[i logica economic`spune c` o asemenea opor-tunitate ar trebui folosit` decompaniile române[ti fie [inumai din instinct de su-pravie]uire, pentru a se pre-g`ti \n fa]a concuren]ei dinpia]a unic ,̀ lucrurile nu staua[a. Un procent infim de \n-treprinderi din zona celormici [i mijlocii au accesatfondurile Uniunii Europene.

Potrivit unei declara]iirecente a lui Ludovic Orban,secretar de stat \n MinisterulIntegr`rii Europene (MIE),doar 2,24% dintre întreprin-derile mici [i mijlocii auaccesat fonduri europene[i finan]`ri nerambursabilede la stat.

S\nt b`ncile reticentela finan]are?

Experien]a statelor careau aderat la UE \naintea noas-tr` arat` c` firmele care nuau f̀ cut investi]ii pentru mo-dernizare anterior ader`riiau avut cele mai mari pier-deri [i s-au \ndreptat sprefaliment. Orientarea b`nci-lor comerciale din Româniac`tre creditul de consum sau

mai exact c`tre finan]areapopula]iei este evident`.Contrar \ns ̀aparen]elor, cre-ditul pentru companii de]i-ne ponderea \n total, numaic` \n cazul lui cre[terea nueste at\t de vizibil`. Creditulpentru companii de]ine pon-derea cu circa 70% din total.

Se practic`autofinan]area

Un studiu recent publi-cat pe site-ul BNR arat ̀c ̀\nceea ce prive[te creditul pen-tru companii exist` [i un de-ficit de cerere, generat deautofinan]are. Cu alte cu-vinte, firmele nu cer bani dela b`nci pentru c` fac rost deei pe alte c`i. „Compar\nd va-loarea capacit`]ii de autofi-nan]are a companiilor [ivaloarea finan]`rii acestoraprin datorii, altele dec\t celebancare, cu valoarea finan-

]`rii prin credit bancar, ob-]inem valori puternic supra-unitare (de 13,3, respectivde 3,5), niveluri situate petrend ascendent.

În fapt, companiile nefi-nanciare au ajuns în anu-mite perioade s` aib` cali-tatea de creditor net în sis-tem, economisind mai multdec\t se împrumut` de lab`nci“, se arat` \n studiulrespectiv. Atunci b`ncile co-merciale nu pot fi acuzate,c` nu dau aten]ia cuvenit`credit`rii afacerilor.

Totu[i, este clar c` inter-medierea financiar` estefoarte departe de ceea ce-artrebui s` fie \n cazul com-paniilor [i asta se \nt\mpl`din cauza relativei lipse deinteres pentru sectorulIMM-urilor, de[i din ofertab`ncilor nu lipsesc produ-sele pentru aceste firme.

Creditare insuficient`

Lu\nd \n considerareoferta dedicat` sectorului de\ntreprinderi mici [i mijlo-cii, tot mai multe b`nci \[idiversific` produsele desti-nate acestora, atunci de un-de apar problemele? Un re-cent sondaj CURS referitorla modul \n care \ntreprinde-rile mici [i mijlocii române[ti\[i asigur` finan]area relev`o situa]ie invers` celei dinUniunea European`.

Dac` \n UE sursele de fi-nan]are ale IMM provin \npropor]ie de aproape 80% dinb`nci, patronii români ape-leaz` la b`nci doar \n pro-por]ie de 24-26%, iar finan-]area din sursele proprii aleac]ionarilor este preponde-rent` \n propor]ie de 45%.Asta \n vreme ce 26% dintreIMM-uri se autofinan]eaz`.

pragul b`ncilor comerciale

� |ntreprinderile mici [i mijlocii dinRomânia au ales p\n` acum caleaautofinan]`rii pentru dezvoltare.Doar 20% aleg creditul bancar.

Birocra]iede businessOferta bancar`, de[i dince \n ce mai variat` pefondul unei concuren]eacerbe pentru cota depia]`, pare a nu se inter-secta cu cererea de finan-]are a IMM-urilor. Lipsa garan]iilor solidedin partea IMM-urilorpare a fi cea mai grav`problem`, al`turi de ocultur` economic` pre-car` a solicitan]ilor de\mprumuturi bancaredin sfera IMM. Bancherii comerciali„acuz`“ micii \ntreprin-z`tori c` nu [tiu s`-[ifac` un plan de afaceripentru proiecte finan]a-bile, \n vreme ce IMM-urile consider` c` b`nciles\nt exagerat de birocra-tice \n acordarea credite-lor. Aceast` situa]ie pares` se schimbe \ns` rapid\n bine, o dat` cu modifi-carea radical` a contex-tului macroeconomicdin România. Dac` \n urm` cu doi-treiani condi]iile de creditareerau adecvate unei infla]ii\nalte [i lipsei de predicti-bilitate pe termen scurt,acum b`ncile se orientea-z` rapid spre atragereaclien]ilor din sectorulIMM. Cu alte cuvinte,am putea avea de a facedoar cu o problem` decomunicare.

Patronii se uit` \n treac`t pe ofertele b`ncilor, miz\nd \n schimb pe autofinan]are.

Surse de finan]are pentru IMM-uri

Investi]ii miciInvesti]ii mari

Fonduri proprii Împrumuturibancare / credite

Programeguvernamentale

87,5

77,4

32,9

56,9

16,511,1

INFO_COTIDIANUL

� România are at\t de mul]i bani,\nc\t stabilitatea ei financiar` e pus`\n discu]ie. UE va plusa bani grei.

Miliardele de euro care vor invada România dup` aderare risc` s` r`m\n`, \n mare parte, nefolosite.

Destina]iacreditelor

33,3%5,8%

5,8%

9,3%

45,7%

Construc]ii

Altele

Servicii

Industrie

Comer]

Sursa: BNR

Cine d` mai mult: b`ncile sau UE?

INFO_COTIDIANUL

Bani&idei�

Joi, 4 mai 2006 �Bani afaceri&

Pia]a hotelier` din Bucure[ti nu va suporta hoteluri adi]ionalede categoria trei stele.

06

— Doru CIREA{~

PRECONIZATA INTRARE AROMÂNIEI în clubul UE de-termin` firmele care facmarketing în industria os-pitalit`]ii s ̀arunce o privireasupra posibilit`]ilor pe carele ofer` investi]iile \n pia]ahotelier` de la noi.Aderarea la UE, trecerea laeuro, armonizarea legilor cucele europene, securitateapolitic ,̀ corelate cu satura]iaredus` a pie]ei prin prismaevolu]iilor pozitive a[teptate,determin` o rentabilitatesporit` a investi]iilor ho-teliere, mai ales pe termenmediu [i lung, spun consul-tan]ii firmei britanice HVSInternational. „Istoria ]`riicuplat ̀cu un nivel atractiv alpre]urilor [i o relativ` secu-ritate vor duce la o cereresporit` pe segmentul de pe-trecere a timpului liber deaici“, spune un studiu al fir-mei men]ionate [i care a fostdat publicit`]ii în aprilie.Tonul l-au dat mai multe lan-

]uri hoteliere interna]ionale,a c`ror prezen]` în Româniagaranteaz` orice investi]iiviitoare, chiar [i mai mici.

Capacitatea hotelier`e înc` sc`zut`

Ceea ce va determina ocerere sporit` de locuri decazare este tendin]a de cre[-tere a num`rului vizitato-rilor în urm`torii ani. Dealtfel, actuala dezvoltare apie]ei hoteliere este datorat`unei cre[teri anuale a rateivizitatorilor în perioada1999–2004 de 5,1% pentruBucure[ti, cu un v\rf de 20%în ultimul an luat \n calcul.

Potrivit HVS Internatio-nal, capacitatea hotelurilorde trei, patru [i cinci steledin Bucure[ti este relativsc`zut`; acum acestea ofer`1.400, 1.000 [i, respectiv,1.500 de camere. Rata deocupare pe aceste segmentea fost cuprins` între 65 [i70%, comparabil` cu situa-]ia înregistrat` la niveleuropean.

Care s\nt ni[elepotrivite?

Ni[ele pe care se pot facecele mai bune investi]ii s\ntcele ale hotelurilor de dou`sau patru stele sus]in spe-ciali[tii, îns` p`rerile aces-tora s\nt împ`r]ite.

„Credem c` pia]a hote-lier` din Bucure[ti nu vasuporta hoteluri adi]ionaleîn categoria trei stele, înspecial dac` rata ocup`rii,

de 65%, va trebui men]inu-t .̀ Aceasta se datoreaz ̀uneicre[teri substan]iale a capa-cit`]ii în aceast` categorie,prev`zut` pentru perioada2005-2008“, spun JakobForstnig [i Elana Bader,consultan]i HVS Internatio-nal. Pia]a se va elibera de-abia în 2011, c\nd „va devenifezabil` deschiderea hote-lurilor de trei stele, cu apro-ximativ 120 de camere“. Prinprisma raportului profit

opera]ional pe camer` - cos-turi de construc]ie, cele maibune inves]i]ii s\nt cele înhotelurile de patru [i cincistele. Totu[i, deoarece costu-rile de realizare a unei came-re de cinci stele, fa]` de celea uneia de patru stele, s\ntcu 30% mai mari, iar dife-ren]a de tarif este de doar 40de euro pe noapte, consul-tan]ii HVS Internationalrecomand` categoria patrustele. Raportat la cele de treistele, investi]iile în categoriapatru stele nu s\nt cu multmai mari. „Acestea s\nt sigu-re [i atractive pe termen lung,date fiind performan]ele deoperare [i estimarea privi-toare la costurile construc-]iilor“. Potrivit speciali[tilorde la firma Peacock Hotels,investi]iile convenabile s\ntcele în hoteluri de dou` ste-le. |n acest caz, tarifele vor în-cepe de la 30 de euro pe noap-te, iar acest tip de unit`]i s\ntla mod` în ]`rile UE. Odovad ̀a rarit`]ii hotelurilorde categorie inferioar` estetariful mediu practicat dehotelurile din Bucure[ti, de106 euro, care este peste me-dia european`, spun re-prezentan]ii Peacock Hotels.

Recuperarea investi-]iei – între 5 [i 15 ani

Ini]iativa unei investi]iihoteliere nu trebuie s` sebazeze doar pe situa]ia ac-tual` a pie]ei, ci pe dinami-ca [i perspectiva ei pentruurm`torii 5 - 15 ani, deoare-ce o asemenea investi]ie areun termen de amortizare cu-prins în acest interval, spunePaul M`r`[oiu, de la firmaPeacock Hotels. Trebuie con-siderate [i tendin]ele de con-sum [i concuren]` pe fiecarefunc]iune pe care proprie-tatea o va oferi (centre de a-faceri [i de conferin]e, rela-xare [i divertisment, s`n`-tate [i wellness etc.).

Managementul perfor-mant poate asigura acope-rirea prin încas`ri a cheltu-ielilor de exploatare dinchiar primele luni de func-]ionare. Succesul sau e[eculpropriet`]ii hoteliere depin-de de corela]ia dintre ideeaafacerii, construc]ia în sine[i procedurile opera]ionaleimplementate. |nainte deproiectarea investi]iei hote-liere în sine, este esen]ial s`existe o definire atent` aconceptului.

— Doru CIREA{~

UNA DINTRE AFACERILE care pre-supun investi]ii minime este înfiin-]area unei firme specializate în or-ganizarea de evenimente, spreexemplu conferin]e, traininguri,congrese, [edin]e, concerte privatepentru companii, petreceri aniver-sare în firme, campanii de samplingpentru clien]i etc. Interesul firme-

lor de a-[i externaliza aceste preo-cup`ri este mare, deoarece acesteanu s\nt specializate în aceast` di-rec]ie [i ating o productivitate spo-rit` dac` î[i angreneaz` angaja]iiîn activit`]i în domeniile în cares\nt preg`ti]i.

Puncte slabe, puncte tariDeschiderea unei firme specializa-te are avantaje certe. Astfel, aceas-

ta este u[or de pornit pentru c` nuexist` costuri fixe mari, iar num`-rul clien]ilor pentru astfel de servi-cii va fi în continu` cre[tere. Com-paniile cu acoperire regional` sauna]ional` vor fi mai deschise lacolabor`ri cu firme de dimensiunimici, în ceea ce prive[te evenimen-tele speciale, deoarece strategiilede promovare le vor diferen]ia deconcuren]`. Din p`cate, afacerea

presupune un anume nivel superiorde expertiz` în domeniu, spre exem-plu turism de afaceri, rela]ii publi-ce etc. [i de aceea este accesibil`numai celor care au experien]` înacest domeniu. Uzura este ridicat`at\t pentru antreprenor, c\t [i pen-tru angaja]i, iar lucrul cu calendarestricte [i termene-limit` face caaceast` afacere s` fie una în carese poate gre[i pu]in sau deloc.

Cu ce se ia startul?Spa]iul necesar pentru afacere esteminim, spre exemplu o singur` ca-mer` din propriul apartament. |n domeniul samplingului, primulpas este crearea unei mape de pre-

zentare, în care s` fie descris do-meniul de activitate a firmei. Mapa va include detalii privitoarela serviciile oferite, cum ar fi pla-nificarea pe zile a campaniilor desampling, suport cu resurse uma-ne, preg`tirea persoanelor care facsampling [i monitorizarea campa-niilor. Ca personal se poate lucracu studen]i colaboratori, care vor fiangaja]i pe baz` de contract deprest`ri servicii. Odat` extins`afacerea, se pot derula paralel maimulte campanii de sampling, pot fiangaja]i supervizori, iar serviciilepot fi direc]ionate [i c`trecompanii importante na]ionale [imultina]ionale.

Management sau franciz`?

Pentru administrarea afa-cerii, proprietarul nouluihotel poate opta între treisisteme, respectiv admi-nistrarea proprie a aces-tuia, managementul in-terna]ional sau franciza-rea, spun consultan]iiPeacock Hotels. Prefe-rin]a mondial` tot maivizibil` a oaspe]ilor pen-tru loca]ii de cazare cuconcept inedit, cu o filo-sofie proprie determin` opreferin]` pentru indepen-den]a afacerii. |n sistemulde externalizare a mana-gementului, transferul deknow-how ajut` hoteluls` î[i optimizeze perfor-man]ele de exploatare, iarcompania î[i asum` r`s-punderea pentru condu-cerea [i operarea hotelu-lui. Franciza hotelier` per-mite ca toate cuno[tin]e-le, programele de marke-ting [i promovare, imagi-nea [i succesul unei m`rcide lan] hotelier s` fie fo-losite de hotelul francizat.

Investi]ii minime necesare în organizarea de evenimente

Pia]a micilor hoteluri de dou` [i patru stele a r`mas neacoperit` inclusiv dup` investi]iile majore f`cute de marile lan]uri hoteliere.

�� Culoar liber la oportunit`]i

� Pia]a serviciilor hoteliere vacunoa[te o dezvoltare important` pe termen mediu.

Rentabilitatea hotelurilor din Bucure[ti

Profit brut din operare anual Costuri construc]ie pe camer` f`r` achizi]ie teren

150 camere

15.000 E

90.000 E120.000 E 160.000 E

26.000 E

30.000 E250 camere

250 camere

SURSA: HVS INTERNATIONAL

CEI INTERESA}I DE INDUSTRIA HOTELIER~ AU LA DISPOZI}IE O PIA}~ PENTRU TOATE GUSTURILE

Investi]ii de cinci stele

Auto�22.220 de autoturisme cumotoare diesel au

fost v\ndute \n primele trei luni.

07� Joi, 4 mai 2006Bani afaceri&

— Florin CEPRAGA

NUM~RUL AUTOTURIS-MELOR care au fost v\ndutepe pia]a româneasc` \nprimul trimestru din 2006a dep`[it pragul de 25.000de unit`]i la import, repre-zent\nd o cre[tere de 40,4%,comparativ cu perioada si-milar` a anului trecut, c\ndau fost comercializate17.807 de unit`]i. |n schimb,num`rul de autoturisme dinproduc]ia autohton` a sc`-zut cu 17,2 puncte procentu-ale, de la 30.489 unit`]i \nprima parte a anului trecutla 25.253.

De[i cifrele de v\nz`ripentru ma[inile din import[i cele autohtone s\nt aproa-pe egale, motoarele pe ben-

zin` au c\[tigat teren \n ca-zul primelor, iar motoriz`-rile diesel s-au majorat sub-stan]ial \n cazul produc]ieilocale.

Astfel, la sf\r[itul prime-lor trei luni din 2006, pon-derea motoarelor Otto acrescut cu 4,8%, comparativcu perioada similar` a anu-lui trecut. Aproximativ12.000 de unit`]i echipatecu motoare pe benzin` aufost comercializate \n acestan, comparativ cu 7.685 anultrecut. De[i a crescut nume-ric de la 10.126 de unit`]i la13.017 unit`]i, dieselul pen-tru automobilele din import[i-a diminuat ponderea dela 56,9%, \n primul trimes-tru din 2005, la 52,1%, \nacela[i interval din acest an.

De 22 de ori mai multdiesel autohton

Introducerea versiuniidiesel de 1,5 litri pe Logan afost principalul motor care apropulsat v\nz`rile pe moto-rin ̀\n România. |n perioadaianuarie-martie 2006, nu-m`rul de autoturisme dieselde pe pia]a româneasc` a a-tins cifra de 9.203 de unit`]i,de 21,8 ori mai mult dec\t\n aceea[i perioad` a anuluitrecut, c\nd au fost comer-cializate doar 421 de unit`]ipe motorin`. Tot \n cazulproduc]iei locale, num`rulde ma[ini echipate cu mo-toare pe benzin` aproape c`s-a \njum`t`]it \n prima par-te a acestui an, ating\nd16.050 de unit`]i, fa]` de30.068 de unit`]i \n 2005.

Pe ansamblul pie]ei autodin România, v\nz`rile pebenzin` de autoturisme dinimport [i locale s-au cifrat la28.040 de unit`]i, cu 22,4%mai pu]in fa]` de anul tre-

cut, c\nd au fost \nregistrate37.753 de unit`]i. Pondereav\nz`rilor diesel a urcat de la21,8% \n 2005 la 44,2% \nprimele trei luni din acestan, c\nd a fost consemnat` odublare a v\nz`rilor, de la10.547 de unit`]i la 22.220de unit`]i.

Cererea de autoturismeechipate cu motoare diesel\n ]`rile europene s-a plafo-nat \n primele dou` luni dinacest an, dup` trei ani decre[tere sus]inut`, se arat`\ntr-un studiu realizat decompania de cercetare depia]` Jato Dynamics.

Cota de pia]` a ma[inilorechipate cu motoare dieselnou \nmatriculate a marcatun declin de 0,3% \n perioa-da ianuarie-februarie din2006 fa]` de intervalul si-milar al anului trecut, ajun-g\nd la nivelul de 50,7%. Ra-ta medie de cre[tere pe acestsegment a fost de 7,5% \nultimii trei ani.

Costurile de retehnolo-gizare suportate de construc-torii auto pentru adoptareanormelor de poluare Euro 4au condus la m`rirea dife-ren]elor de pre] dintre ma[i-nile echipate cu motoare pebenzin` [i cele cu propul-soare diesel, ceea ce a dimi-nuat cererea pentru vehicu-lele cu propulsie diesel, afir-m` anali[tii Jato Dynamics.

Oscila]ii diesel \nEuropa

Cota de pia]` a ma[inilorcu motoare diesel s-a res-tr\ns cu 7% \n Austria, cu4% \n Italia, cu 6% \n Slo-venia [i 2% \n Fran]a [i Ci-pru. O reducere de un punctprocentual a cotei de pia]` afost consemnat` \n Germa-nia, Letonia [i Lituania. |nschimb, \n Marea Britanie,Grecia [i Luxemburg pon-derea vehiculelor cu mo-toare diesel \n totalul v\n-z`rilor a r`mas constant`.

La polul opus se plaseaz`]`ri precum Norvegia, cu ocre[tere de 16% a ma[inilordiesel \n totalul v\nz`rilor,Polonia cu 8%, Suedia cu7%, Slovacia cu 4% [i Da-nemarca cu 3%.

Pia]a auto european` acrescut cu 2% \n luna fe-bruarie, comparativ cu in-tervalul similar al anuluitrecut, ajung\nd la 1,09 mi-lioane de unit`]i. V\nz`rilecumulate pentru primeledou` luni din 2006 au atinsnivelul de 2,36 milioane deunit`]i, corespunz\nd uneicre[teri de 2,6%.

V\nz`rile din Belgia,Olanda, Danemarca, precum[i rezultatele consemnate \n}`rile Baltice sus]in cre[te-rea general`, pe c\nd \n ]`riprecum Norvegia, Polonia [iSlovacia cererea de autotu-risme noi s-a redus semni-ficativ \n primele dou` luni.

� Toyota \[i \mparte v\nz`rilecu am`nuntulCompania britanic` Inchcape In-ternational Group a decis s` divid`dealerul auto Toyota România, dincare se va desprinde Inchcape Mo-tors, firm` care va coordona v\nz`-rile cu am`nuntul. M`sura urm`-re[te eficientizarea activit`]ii com-paniei, potrivit unui anun] al fir-mei publicat \n Monitorul Oficial.O dat` cu transferul c`treInchcape Motors a activit`]ilor dev\nzare cu am`nuntul a autovehi-culelor va fi redus [i capitalul so-cial al Toyota România cu 1,33milioane de lei. Fondurile vor fiutilizate pentru constituirea

societ`]ii nou-\nfiin]ate. InchcapeInternational Group va controlaintegral noua companie. Potrivitanun]ului, Toyota România \[i vap`stra forma juridic` de asociatunic, toate celelalte activit`]i dinobiectul de activitate, precum [itoate contractele\ncheiate.Toyota România,\nfiin]at` \n anul2000, este impor-tatorul general alautovehiculelorToyota [i Lexus,asigur\nd [i serviciide service [i post-v\nzare. V\nz`rile

Toyota au ajuns anul trecut \nRomânia la 3.673 de autoturisme,\n cre[tere cu 68% fa]` de 2004.Lexus a comercializat 62 deautomobile, comparativ cu 52 deunit`]i cu un an \nainte.

� Venituri cu 6% mai mari la Renault Produc`torul francez de automo-bile Renault a raportat pentru pri-mul trimestru venituri \n cre[terecu 5,8%, comparativ cu aceea[iperioad` a anului trecut. Veniturilecompaniei au urcat la 10,53 miliar-de de euro, \n pofida sc`derii v\n-z`rilor de automobile \n Europa.

Divizia de automobile aconsemnat venituri de10,055 miliarde deeuro, \n urcare cu5,8%. V\nz`rile deautomobile au sc`zutla nivel global cu 2,6%,

dar impactul a

fost compensat de efectelebenefice ale cre[terii v\nz`rilor depiese de schimb [i servicii, precum[i de evolu]ia cursului de schimb.Num`rul de unit`]i comercializate\n Europa s-a redus cu 7,1% \nprimul trimestru din 2006. |n afaraEuropei, v\nz`rile au urcat cu12,4%, pe fondul unui avans de14,1% pentru marca Renault, 11,6%pentru Dacia [i 7,5% pentru Sam-sung. |n regiunea Euromed, careinclude Europa de Est, Rusia, Co-munitatea Statelor Independente,Turcia [i statele din Maghreb,avansul v\nz`rilor a fost de 12,1%,favorizat de lansarea cu succes amodelului Logan \n Rusia [i Maroc.

�� Nout`]i \n grila de start

Cu un num`r relativ egal de unit`]i v\ndute, cele dou` tipuri de motoriz`ri \[i disput` suprema]ia pe pia]a auto romåneasc`.

BENZINA C|{TIG~ TEREN DIN IMPORT, IAR MOTORINA DIN PRODUC}IA LOCAL~

Motoarele diesel mu[c`din pia]a benzinei

Pondere diesel - motorin` 2005-2006

Diesel

Martie 2005

20,5% 41,6%

58,4%

55,8%

44,2%21,8%

78,2%

79,5%

Cumul 2005 Martie 2006 Cumul 2006

Benzin`

INFO_COTIDIANUL

� Ponderea motoarelor pe motorin`cre[te masiv, iar benzina urc` cu 5%pentru autoturismele din importv\ndute \n primul trimestru din 2006.

� |nceput` \nurm` cu 200 deani, afacereaBorsec a adusanul trecutproprietarilors`i peste 100de milioanede euro. — Florin CEPRAGA

„POVESTEA BORSECULUIa \nceput dinainte s` ne fig\ndit la aceast` afacere“,spune Octavian Cre]u, pre[e-dintele Romaqua Holding,compania care de]ine Borsec.

|nainte de a intra pe seg-mentul produc]iei de ap`mineral`, Cre]u ocupa func-]ia de director general laComchim, unde a cump`ratpachetul de ac]iuni de]inutde stat.

„Totul a \nceput atuncic\nd ne-am hot`r\t s` priva-tiz`m pe Legea 77 din 1994Comchim SA, care este o fos-t ̀central̀ industrial̀ . Firmadesf`cea la intern \ntregulimport de m`rfuri chimicecentralizate de stat. Dac`vre]i, era un instrument alconducerii centralizate aeconomiei. Bine\n]eles c`asta era ideea veche de co-mer] \n care statul dirija tot,cine cump`ra, cine videa, lace pre]uri etc.“, \[i aminte[teCre]u despre modul \n carese f`ceau afacerile pe atunci.

„Am sesizat c` acest lu-cru nu are cum s ̀continue [ine-am g\ndit cum o s` scoa-tem noi banii, la c\t o s` cum-p`r`m... P\n ̀la urm ,̀ ne-amluat inima \n din]i [i am pusla b`taie tot ce aveam“, spuneCre]u despre prima afaceredin domeniul comer]ului,care nu avea viitor la mo-mentul respectiv.

„E un fel de a spune c ̀f`-ceam comer]. Ni se spunea«uite, \ntreprinderile asteade comer] exterior o s -̀]i adu-c` materiile astea prime, pecare tu le vinzi acestor \ntre-prinderi din economia na-]ional`, la pre]urile astea».Deci `sta nu e comer], pen-tru c` nu aveai tu ini]iative.Aceast` poveste a durat p\n`la dispari]ia comer]uluicentralizat, p\n` c\nd statulnu a mai intervenit, \nce-p\nd cu semestrul \nt\i alanului 1992. Pe urm`, firmaa tr`it din stocuri“.

Afacerile cu statulstau \n comisioane

„Am cump`rat acest Com-chim, de[i am v`zut foarteclar \n viitor [i am remarcatc` nu are nici o [ans` s` su-pravie]uiasc ̀chiar [i cu toa-te aceste intermedieri gen«d`-mi tu banii c`-]i cump`reu materia prim`». E de r\s,uit\ndu-te \n lume [i v`z\ndcum se fac afacerile. Din p`-cate, acest mod de businessmai este \nc` prezent numai\n industria de stat, undeintermedierea este vehicululcomisionului.“

Cu statul nu a avut nicio-dat ̀rela]ii contractuale [i s-a

ferit de acest lucru. „Nu-miplac afacerile cu statul pen-tru c` nu mi-a pl`cut nicio-dat` ideea de comision.“

Restructurare de profil „Eu am preluat Comchim

\n 1993. Tot atunci m-amg\ndit s` restructurez pro-filul. Pe mine, av\nd expe-rien]` \n partea de produc-]ie, m-a atras aceast` latur`,pentru c` produc]ia d` se-riozitate [i stabilitate oric`-rui sistem economic. Comer-]ul, [ti]i cum e, azi \l faci,m\ine nu-l faci. S\nt at\teapove[ti de succes care au\nceput cu «vai ce mobil`f`ceam eu pentru Grecia» [is-au terminat «dar a muritgrecul. Cine mai cump`r`?Am dat faliment».

Trebuie s` te g\nde[ti la\ntemeierea unui businessat\t de mare, [i cu c\t estemai mare, cu at\t este mairiscant pentru c` inputuleste substan]ial. Trebuie s`g\nde[ti \n perspectiv` laposibilit`]ile de dezvoltare [i

la posibilit`]ile reale dev\nzare.

Criteriul cel mai impor-tant pentru mine a fost celvaloric. S\ntem prea s`racica s` investim \ntr-un lucruieftin [i prost. {i atunci amzis: care este locul care esteneprivatizat [i \n care noiam putea s` intr`m?“

„Atunci am alesBorsecul“

A \nceput s ̀se g\ndeasc`la acest proiect \nc` din pe-rioada 1996-1997. {tia c` vafi o afacere greu de \nceput.„A fost o investi]ie extremde costisitoare pentru c`tehnologia de acolo aveapeste 35 de ani vechime“,spune Cre]u despre cum ag`sit fabrica.

„Investi]ia ini]ial` a fostde 25 de milioane de m`rcigermane \n 1998. |n aceast`sum` a intrat cump`rareade la FPS a ac]iunilor [i apoiachizi]ionarea liniilor defabrica]ie. Liniile tehnolo-gice performante s\nt foarte

scumpe. Pe cele vechi le-amscos pur [i simplu.“

„Tot ceea ce producemnoi este \n regim de ultra-clean. Am folosit din primulmoment cea mai bun` teh-nologie existent` la aceadat`, tot din aceast` obsesiea mea pentru partea de cali-tate. Am investit continuu [iam devenit primul \mbute-liator de orice lichid din Ro-mânia. Am fost primii dinindustria de \mbutelierecare au implementat siste-mul ISO. Al doilea a fostTuborg.“

Schimbare de nume Romaqua Group SA Bor-

sec a luat na[tere la 1 ianua-rie 1998 prin schimbareadenumirii fabricii din Borseccare se chema Regina ApelorMinerale Apemin Borsec.

„Regina Apelor Mineraleeste un titlu. Nu noi am de-numit-o astfel. Este titlulacordat, \mpreun` cu Meda-lia de Aur, de \mp`ratul FranzJosef \n 1873, la T\rgul de la

Viena. Dar nu era o denumi-re bun` pentru o firm`. Deaceea, nou` ni s-a p`rut c`acest nume de Romaqua estefoarte sugestiv pentru do-meniul nostru de activitate“.

Comchimul nu l-a v\n-dut, dar i-a schimbat denu-mirea, av\nd \n vedere c ̀95%din toat` activitatea compa-niei este \n domeniul ali-mentar. „Suna cam r`u c\nd\ntreba cineva cine s\nt pro-prietarii de la RomaquaGroup SA Borsec. «P`i, Com-chim!». Suna nepotrivit. Nuera o denumire pentru do-meniul nostru de activitate.Am cump`rat de la FPS Com-chimul, pe aceast` Lege 77,care acum se nume[te Rom-aqua Holding.“

Cele mai dificile12 luni

Primul an pentru Borseca fost foarte greu, sus]ineCre]u, „pentru c` trebuia s`pl`tim datorii la b`nci. Deabia intrasem pe pia]`“.

„G\ndi]i-v` c`, dintre fir-mele cunoscute \n România,noi am intrat cu sticla dePET ultimii. Eram la vremearespectiv ̀la o cot̀ de pia]̀ desub 8%. |n prezent de]inem24% la total ap`, la carbo-gazoase e b`t`lia cea mare.“

„Dup` 1999 am \nceputu[or, u[or s` cre[tem [i s` neimpunem pe pia]` p\n` c\ndam ajuns unde suntem as-t`zi. |n 2004, am \mbuteliat165 de milioane de litri, iaranul trecut, 197 de milioanede litri de ap`, \n condi]iile\n care pia]a total` a sc`zutcu 6% din cauza inunda]iilor[i a vremii rele.“

Pe val�

Joi, 4 mai 2006 �Bani afaceri&08

8 miliarde de litri de ap` mineral`este cantitatea extras` de la

izvoarele Borsec \n perioada 1806-2006.

RomaquaGroup SABorsec� 1806: \ncepe \mbuteliereaindustrial` a apei Borsec� 1948: compania estena]ionalizat`� 1998: fosta \ntreprinderede stat devine privat`� 2006: au fost v\ndu]iaproximativ 200 demilioane de litri de ap`mineral`

„Nu-mi placafacerile custatul pentruc` nu mi-apl`cut nicio-dat` ideea decomision.“

„Comer]ul,[ti]i cum e, azi\l faci, m\inenu-l faci. S\ntat\tea pove[tide succes careau \nceput cu«vai ce mobil`f`ceam eupentru Grecia»[i s-auterminat «dara murit grecul.Cine maicump`r`? Amdat faliment».“

„S\ntem preas`raci ca s`investim\ntr-un lucruieftin [i prost.“

— Octavian Cre]u

Borsec, dincolo de orizontul de timp 2007

Borsec are toate premiselede a avea o continuitate [io consolidare deosebit` \npia]` pentru c` este unprodus premium prin cali-tatea [i tehnologiile utili-zate, crede Cre]u despreevolu]ia m`rcii dup` mo-mentul 1 ianuarie 2007,c\nd România ar puteaintra \n Uniunea Europea-n`. |n privin]a exportuluicare acum atinge 2% din

produc]ia firmei, pre[edin-tele Romaqua Holding nuva paria prea mult peacest sector. „Exportul este ca o sabiecu dou` t`i[uri. Imagi-na]i-v` dac` aveam acumo pondere de 45% din can-titatea care mergea la ex-port, ce ar fi cauzat toateaceste fluctua]ii de curs.Eram \n faliment, am fi\nchis por]ile pentru c`

trebuia s` ne onor`m con-tractele cu cei care neerau clien]i \n afar`.“ |ntrebat dac` va vindevreodat` Borsecul, Cre]ua r`spuns c` nu are de g\nds` v\nd` o afacere careanul trecut a adus peste100 de milioane de euro.„Nu am de g\nd s` v\nd.Cel pu]in \n timpul vie]iimele acest lucru nu seva \nt\mpla.“

Educa]ie pentruconsum de ap`

� |ntrebat cum afecteaz`educa]ia românilor de aconsuma ap` mineral`afacerile, Cre]u a spus c`va fi nevoie de timp. „Nu po]i s` faci educa]iaunui popor, s` avem to]iochi alba[tri, s` netundem to]i nu [tiu cum.La noi \nc` se bea ap` dela robinet. G\ndi]i-v` c`acest lucru este aproapeo utopie \n Occident.|n Paris nu se mai beaap` de la robinet de prinanii ’30. Dar autorit`]ileromâne [i-au asumatacest lucru. Cel mainociv lucru este faptulc` nu se respect` valorile.{i de cele mai multe oripentru ni[te lucuri at\tde meschine \nc\t nicinu v` vine s` crede]i“,afirm` Cre]u. � |n Bucure[ti, consumulde ap` mineral` pe capde locuitor este, \n medie,de 47 de litri pe an. |n]`rile din Vest se beauanual 150 de litri de ap`mineral`. |n Europa deEst consumul esteapropiat de cel al Româ-niei, media fiind deaproximativ 50 de litripe an pe cap de locuitor.

Peste 25 de milioane de m`rci germane au fost investite \n 1998 \n modernizarea fabricii.

INEPUIZABILELE IZVOARE DE AP~ MINERAL~ ADUC BANI GREI

Sute de milioane de eurot\[nesc din bulele Borsec