05 MAN.de OPER.-vol I. Docum. Generala

S.C.HIDROEDIL.S.R.L. PROIECT : REABILITARE STATIE DE EPURARE BRASOV

CONTRACT:1775/2011 (HE 121/2011)

MANUAL DE OPERARE SI INTRETINERE Volumul I – Documentatie de Ansamblu

Data: August 2015

SemnăturaA.G.

Revizia nr. REVIZIA Data reviziei Semnătura

1. SCOPUL DOCUMENTATIEI

Prezentul manual descrie modul de exploatare si intretinere a statiei de epurare

Brasov, responsabilitatile personalului de exploatare precum si inregistrarile privind modul de

exploatare si intretinere ce trebuie respectate pentru a demonstra ca statia este exploatata

corespunzator.

Documentele principale care au stat la baza executiei lucrarilor de reabilitare a statiei

de epurare Brasov sunt anexate la prezentul manual de exploatare pentru putea fi consultate

de personalul de exploatare pentru clarificarea unor aspecte aparute in timpul operarii sau

daca sunt necesare unele interventii tehnice. In principal documentele semnificative sunt

urmatoarele:

Proiectul staţiei, cu notele de calcul, memoriu şi piesele desenate,

Profile hidraulice ale apei şi nămolului,

Planurile de execuţie cu modificările făcute în timpul execuţiei,

Documentatiile tehnice ale echipamentelor,

Manualele de operare ale echipamentelor sau instrucţiunile de funcţionare predate de

furnizorii echipamentelor,

Planurile de detaliu ale instalaţiilor electrice.

Prevederile prezentului manual de exploatare trebuie sa fie insusite de fiecare

membru din cadrul personalului de exploatare al statiei de epurare. Instructiunile acestui

manual trebuie urmate in concordanta cu obligatiile si sarcinile de serviciu stabilite prin fisa

postului.

Fisele postului vor fi intocmite pe baza organigramei stabilite de catre Conducerea

Companiei de apa Brasov, iar cerintele privind incadrarea pe posturi, obligatiile si

responsabilitatile, subordonarile, vor fi stabilite prin Regulamentul de ordine interioara,

propriu operatorului.

Alexandru, 01/03/-1,

Alexandru, 01/03/-1,

In afara instructiunilor date prin acest manual, vor fi respectate intocmai toate

instructiunile date de catre autoritatile superioare prin normative legale existente sau aparute

ulterior.

Vor fi respectate toate legile si ordinele legale privind si securitatea in munca si PSI

conform prevederile regulamentul de exploatare si intretinere propriu al operatorului, precum

si prevederile din cartile tehnice ale utilajelor

Manualul de exploatare si intretinere are anexate cartile tehnice si instructiunile

producatorilor de echipamente ca si proceduri de lucru in regim normal sau accidental.

Toti angajatii trebuie sa fie instruiti cu prevederile prezentului manual si cu specificatiile

prezentate in cartile tehnice ale echipamentelor inainte sa inceapa lucrul. Anual sau ori de

cate ori se considera necesar, se vor efectua reinstruiri ale personalului de exploaatre.

Instruirile si reinstruirile se vor finaliza cu un proces verbal de instruire si, daca este

cazul , cu un test de cunostinte.

2. DOCUMENTATIA DE REFERINTA

Proiect HC1775/2011(HE121/2011)–Reabilitarea statiei de epurare Brasov,

intocmit de Hidroedil SRL Bucuresti, str. Nic. Fillipescu 53-55, sect 2, tel: 021-318.12.40, fax:

021-318.12.21

Legea calitatii in constructii nr. 10/1995

Legea protectiei mediului nr. 195/2005

Legea apelor nr. 107/1996

Legea privind securitatea si sanatatea in munca 319/2006

Normativ NP 032/1999 – Proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a

apelor uzate orasenesti, Partea I: Treapta mecanica


apelor uzate orasenesti, Partea a IIa: Treapta biologica


apelor uzate orasenesti, Partea a IVa: Treapta de epurare avansata a apelor uzate


apelor uzate orasenesti, Partea a Va: Prelucrarea namolurilor

Normativ NP 133/2011 Normativ privind proiectarea executia si exploatarea

sistemelor de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor

Legea nr. 310/2004 – Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.

107/1996

Cartile tehnice aferente echipamentelor tehnologice montate in statie.

3. DATE GENERALE

3.1. Denumirea obiectivului de investiţii: Reabilitare statiei de epurare Brasov

3.2. Antrepenor general: S.C. HIDROCONSTRUCTIA S.A, ABEIMA, PROBIT S.R.L.

Adresa: Calea Dorobantilor 103-105, sectorul 1, Bucuresti Romania,Telefon:

021.208.14.00 021.208.14.11

3.3. Proiectant general: S.C. HIDROCONSTRUCTIA S.A

Adresa: Calea Dorobantilor 103-105, sectorul 1, Bucuresti-Romania, Telefon:

021.208.14.00 021.208.14.11

3.4. Proiectant de specialitate: S.C. HIDROEDIL S.R.L.

Adresa: str. Nicolae Filipescu 53-55, sectorul 2, Bucuresti-Romania,

Telefon: 021.318 12 40

Fax :021 318 12 21

3.5. Autoritatea contractanta: S.C. Compania APA Brasov S.A.

Adresa: str. Vlad Tepes nr. 13 C, 500092-Brasov-Romania

Telefon: 026.840.86.02

Fax: 026.847.14.27

3.6. Localizarea obiectivului

Judetul : Brasov

. Localitatea : Municipiul Brasov

. Bazinul hidrografic: Olt

Curs de apa ( Emisar): paraul Ghimbasel, afluent al raului Olt

Statia de epurare Brasov este localizata in partea de NV a municipiului Brasov, pe

strada Plugarilor in cartierul Stupini.

Canalul de evacuare a apei epurate este amplasat paralel cu strada Plugarilor de la

statia de epurare pana la deversarea in paraul Ghimbasel

4. PREZENTAREA PROIECTULUI DE REABILITARE

4.1. Obiectul proiectului de reabilitare.

Proiectul are ca obiect Reabilitarea si extinderea statiei de epurare a apelor uzate

Brasov.

Rolul Statiei de epurare este separarea si îndepărtarea elementelor impurificatoare

conţinute in apele uzate, aducandu-le in limitele admise de legislatia in vigoare, respectiv

Normativul NTPA 001/2005.

Proiectul de reabilitare a statiei de epurare face parte din programul privind strategia

de dezvoltare a alimentarii cu apa, a colectarii si epurarii apelor uzate in perspectiva anului

2026, program care urmeaza sa fie dezvoltat in jud Brasov Conform Master Planului aplicat

la nivelul întregului judeţ Brasov, acoperind sectoarele apă potabilă şi apă uzată.

Proiectul de reabilitare are ca obiectiv reabilitarea si modernizarea statiei de epurare

existente pentru a satisface cerintele actuale de protectie a mediului.

In principal se cere :

- Reabilitarea treaptei mecanice existente – incluzind lucrari la intrare pentru

repartitia debitelor, lucrari de reabilitare la deznisipatoare si transformarea separatorului de

grasimi in bazin de retentie;

- Mentinerea in functiune a gratarele dese si rare precum si a decantoarele primare

existente;

- Extinderea si reabilitarea treaptei biologice cuprinzand in principal reabilitarea si

extinderea bazinelor de namol activat, reechiparea statiei de suflante, instalatii de pompare,

camere de distributie, si deversoare, rebilitari canale, etc.

- Mentinerea in functiune a decantoarele secundare;

- Extinderea si reabilitarea lucrarilor de tratare a namolului (Ingrosare si deshidratatre

namol, gazometre noi, reabilitare fermentatoare de namol, instalatii de pompare, etc);

- Amenajari, extinderi retele, drumuri, platforme

Statia de epurare existenta a fost extinsa si reabilitata conform Proiectului

1775/2011(121/2011)

Schema de epurare implementata, corespunde cerintelor din Documentatia de

Atribuire volumul 3. capitolul 3.2.2. urmareste retinerea materiilor in suspensie (MTS), a

substantelor flotante, eliminarea substantelor organice biodegradabile (exprimate inCBO5),

nitrificarea, denitrificarea si stabilizarea aeroba a namolului.

Calculul statiei de epurare reabilitata are la baza debitele caracteristice ale apelor

uzate si concentraţiile indicatorilor de poluare stabilite pentru etapa de perspectiva la nivelul

anului 2026

Conform Studiului privind optimizarea “Etapizarea punerii in functiune a statiei de

epurare Brasov”, s-a decis adaptarea functionarii constructiilor si instatiilor proiectate, pentru

etapa de perspectiva finala 2026 si pentru o prima etapa pentru urmatorii 8-10 ani, pe care

se va denumi in continuare ETAPA 1 -2016

Ca urmare a situatiei specifice in care operarea statiei de epurare trebuie sa satisfaca

atat etapa finala - 2026 cat si etapa 1 - 2016 in prezentul manual se vor prezenta regulile de

operare si intretinere pentru ETAPA FINALA - 2016, dar si cu particularizare pentru ETAPA 1

- 2016

4.2 . Provenienta apelor uzate: Influentul statiei este reprezentat de apa menajera

a localitatilor racordate la reteaua de canalizare a Brasovului, precum si de apa uzata

industriala, preepurata, colectata de la sistemele de canalizare din zona Brasov si localitatile

invecinate.

4.3. Procedeul de canalizare al localitatii: in sistem unitar (ape uzata + ape

meteorice) si mixt in unele zone.

4.4. Lucrari incluse in proiect

Lucrarile necesare incluse in proiectul de reabiltare a statiei de epurare Brasov sunt in

urmatoarele categorii:

- constructii si instalatii noi ,

- constructii si instalatii care se reabilitaeza se modifica sau se reechipeaza.

Lucrarile care au fost incluse in fluxul tehnologic al proiectului de reabilitare sunt

urmatoarele:

1) Ob2 (CR) - Camera de admisie si dirijare debite (obiect nou)

2) Ob2.5 – Bazin de receptie vidanje

3) Ex1,2 (GR1,GR2) - Gratare rare (obiect existent care se mentine )

4) Ex3,4 (GD1,GD2) – Gratare dese (obiect existent care se mentine )

5) Ob3.1 (DzSG1) - Desnisipatoare-separatoare de grasimi linia L1 (reabilitare)

6) Ob3.2 (DzSG2) - Deznisipatoare-separatoare de grasimi linia L2 (reabilitare)

7 ) Ob 3.3 Statie suflante pentru deznisipator +clasificator nisip linia L1(obiect nou)

8 ) Ob 3.4 Statie suflante pentru deznisipator +clasificator nisip linia L2( obiect nou)

9) Ob 3.5 Put colector de grasimi (obiect nou)

10) Ob3.6 Bazin de retentie ape pluviale inclusiv statie de pompare ape pluviale

(Transformarea separatorului de grasimi in bazin de retentie)

11) Ob3.7 (CD1) - Camera de distributie la decantoarele primare (reabilitare)

12 Ob 4 (D1PP)Debitmetru si prelevare probe influient(obiect nou)

13) Ob5 (RB2) - Bazin de namol activat existent (reabilitare)

14) Ob6 (Spi) - Statie de pompare intermediara apa uzata si deversor spre treapta

biologica (Obiect nou)

15) Ob7.1 (RB1) - Bazin nou de namol activat (reactor biologic nou)

16) OB7.2 (CD2)- Camera de distributie la decantoarele secundare (obiect nou

17) Ob8 (SS) - Statia de suflante existenta (reechipare)

18) Ob9 (UCF) - Unitatea de dozare chimica pentru eliminarea fosforului)

19) Ob10 (SPnre) -Statie de pompare namol de recirculare si in exces (obiect nou)

20) Ob11.1 (INp)- Concentrator gravitational de namol primar (obiect nou)

21) Ob11.2 (BTA)-Bazin tampon de amestec namol primar cu namol in exces (obiect

nou)

22) Ob11.3 (SPnp)-Statia de pompare namol primar (reechipare)

23) Ob 11.4 (BTnf)-Bazin tampon de namol fermentat (obiect nou

24) Ob12.1 (RFN1,2) -Rezervoare de fementare namol 2x4000 mc (reechipare)

25) Ob12.3 (RFN1,2) –Camera de manevra la rezervoare de fementare

2x4000 mc (reechipare)

26) Ob12.1 (RFN 3,4) -Rezervoare de fermentare 2x3000 mc si camera

de manevra (reechipare)

27) Ob13.1 (SIM)-Extinderere statie de ingrosare mecanica namol (obiect nou)

28) Ob 13.2 (IN+DH)-Statie de deshidratare mecanica (reechipare))

29) Ob14 (Gz) - Gazometre (obiect nou)

In tabelul care urmeaza se prezinta obiectele care vor functiona in cele 2 etape de

operare, precum si unele caracteristici tehnice:

Tabelul nr 1- OBIECTELE COMPONENTE ALE STATIEI DE EPURARE CARE VOR FUNCTIONA IN CELE DOUA ETAPE DE OPERARENr Ob. DENUMIRE OBIECT CARACTERISTICI ETAPA II CARACTERISTICI ETAPA I0 1 2 3

2.1. Camera de admisie si dirijare debite

1 unitate in operare 1 unitate in operareQc=2382 l/s, Qv 4764 l/s Qc=1786 l/s, Qv=3573 l/sVutil =214 mc Vutil =214 mcMixer P=4 kw -1 buc Mixer P=4kw -1 bucStavila reglabila P=0.1kw -2buc Stavila reglabila P=0.1kw -2buc

2.5. Bazin de receptie vidanje1 unitate in operare 1 unitate in operareV=60 mc V=60 mcPompa namol P=11kw -1+1rez Pompa namol P=11kw -1+1rez

Mixer P=3.3 kw 1 buc Mixer P=3.3 kw 1 buc

ExGratare rare manuale linia 1 (existenta) 2 unitati in operare B=1600mm 2 unitati in operare B=1600mm

ExGratare rare manuale linia 2 (existenta) 2 unitati in operareB=1600mm 2 unitati in operare B=1600mm

Ex Gratare dese lina 1(existenta) 2 unitatiin operare B=2000mm 2 unitati in operare B=2000mmEx Gratare dese lina 2(existenta) 2 unitati in operare B=2000mm 2 unitati in operare B=2000mm3.1+3.3 Deznisipatoare si separatoare

degrasimi linia 1

4 compartimente in operare 4 compartimente in operareQc=2382 l/s, Qv 4764 l/s Qc=1786 l/s, Qv=3573 l/sRaclor P=5.65kw - 1 buc Raclor P=5.65kw - 1 buc

Suflanta P=11kw - 1+1 rezerva Suflanta P=11kw - 1+1 rezereva

Clasificator nisip Qn=3mc/hP=0.63 kw -1 buc

Clasificator nisipQn=3mc/hP=0.63 kw -1 buc

3.2+3.4 Deznisipatoare si separatoare

de grasimi linia 2

3 compartimente in operare 3compartimente in operareQc=2382 l/s, Qv 4764 l/s Qc=1786 l/s, Qv=3573 l/sRaclor P=5.65kw - 1 buc Raclor P=5.65kw - 1 bucSuflanta P=15kw - 1+1 rezerva Suflanta P=15kw - 1+1 rezerva

Clasificator nisip Qn=3mc/hP=0.63 kw, 1 buc

Clasificator nisip Qn=3mc/hP=0.63 kw 1buc

3.5. Put colectare si pompare grasimi

1 unitate in operare 1 unitate in operareVu=10.5mc Vu=10.5mcPompa grasimi Q=2mc/h, P=1.7 kw -1+1 rez

Pompa grasimi Qn=2mc/h, P=1.7 kw -1+1 rez

3.6. Bazin retentie ape de ploaie

1 unitate in operare 1 unitate in operareVu=1100mc Vu=1100mcPompa apa pluviala Qn=278mc/h P=9.0kw - 1+1

Pompa apa pluviala Qn=278mc/h P=9.0kw - 1+1

Stavila P=0.1 kw - 1 buc Stavila P=0.1 kw - 1 buc

3.7.

Camera de distributie la decantoare primare (existenta)

1unitate in operare 1unitate in operare

Qc=2382 l/s, Qv 4764 l/s Qc=1786 l/s, Qv=3573 l/s

Ex Decantoare primare4 unitati ,D=35 m - Existente 4 unitati ,D=35 m - Existentein operare - 4 DP in operare - 3 DP; in stand by -1 DPQc=2382 l/s, Qv 4764 l/s

4.1.Debitmetru masura debite si prelevare probe

1 unitate in operare 1 unitate in operareQmax=5700l/s, Qmin=570l/s Qmax=5700l/s, Qmin=570l/s

5.1.Reactor biologic existent, reabilitat(RB2)

1 unitate in operare In stand by

Qc=2382+1600=3982l/s IN ETAPA I NU OPEREAZA

V=15000mc

6.1.Statia de pompare intermediara

1 unitate in opoerare 1 unitate in operareQc=2382 l/s Qc=1786 l/s, Pompe P=90 kw - 2+1rez Pompe P=90 kw - 2+1rezPompe P=55kw - 2 buc PompeP=55kw -1+1stand by

7.1.Reactor biologic nou

1 unitate in operare 1 unitate in operare

Qc=0.75x2382=1787l/s Qc=0.75x2382=1787l/s

Qre=0.75 x1600=1200l/s Qre=0.75 x1600=1200l/sV=47000mc V=47000mc

7.2Camera de distributie la decantoatrel secundare 1 unitate in operare

Qc=2382 +1600= 3982l/s1unitate in operareQc=1787+1200=2987l/s

8.1. Statia de suflante (rechipare)

1 constructie existenta 1 constructie existentaQ aer=42000Nmc/h Q aer=21000Nmc/h

Suflante Qn = 10500Nmc/h ( 3+1 )si (1+1)

Suflante Qn =10500Nmc/h - (2+1)+3stand by

P=300kw P= 300kw

Ex Decantoare secundare (DS)5 unitatiD=35 m Existente 5 unitati ,D=35 m Existentein operare - 5 DS in operare - 5 DS;

9.1. Unitate de precipitare chimica pentru eliminarea fosforului

1 unitate in operare 1 unitate in operare

Recipiente stocare FeCl3, Vu=40mc in operare-2 buc

Recipiente stocare FeCl3,V=40mc -2 buc

Pompe de umplere P=4 kw - 1+1 buc Pompe de umplere P=4 kw - 1+1 bucPompe dozare P=0.25 kw - 2+1 buc Pompe dozare P=0.25 kw - 2+1 buc

10 Statie de pompare namol de recirculare si in exces

1 unitate in operare 1 unitate in operareQc=1600l/s Qc=1200l/sPompe P=75 kw - 2+1rez Pompe P=75 kw - 2+1rezPompe P=37kw - 1+1 buc Pompe P=37kw -1+stand byPompe P=6kw - 2+1 buc Pompe P=6kw - 2+1 buc

11.2.Concentrator gravitational de namol primar

1 unitate, D=17m 1 unitate, D=17m

Raclor concentrator - P=0.25 kw - 1buc Raclor concentrator - P=0.25 kw - 1buc

11.3. Bazin de amestec namol primar si in exces

1 unitate 1 unitate D 10m,Vu=314mc D= 10m,Vu=314mcMixer amestec P=7.5kw -1buc Mixer amestec P=7.5kw -1buc

11.4.Bazin tampon namol fermentat

1 unitate 1 unitate D 10m,Vu=314mc D 10m,Vu=314mcMixer amestec P=7.5kw -1buc Mixer amestec P=7.5kw -1buc

11.5. Statie de pompare namol primar

1 unitate in operare 1 unitate in operareQc=200mc/h Qc=200mc/hPompe P=25Kw- 2+1rez Pompe P=25Kw- 2+1rez

12.1. Rezervoare de fermentare 2 X 4000mc

1baterie in operare 1baterie in operare

2cuvex4000mc+camera manevra 2cuvex4000mc+camera manevra

Mixer amestec P=11kw - 2 buc Mixer amestec P=11kw - 2 buc

Pompe rcirculare P=7.5 kw - 2+2rez Pompe rcirculare P=7.5 kw - 2+2rez

Pompe alimentare P=3.35- 1+1 rez Pompe alimentare P=3.35- 1+1 rez

12.2.Rezervoare de fermentare

2 X 3000mc

1baterie in operare in stand by

2x3000mc+camera manevra

Mixer amestec P=11kw - 2 buc

Pompe rcirculare P=9.2 kw - 2+2rez Pompe alimentare P=3.25 - 1+1 rez

13

13

Statie de ingrosare si deshidratare mecanica inclusiv extindere

Statie de ingrosare si deshidratare mecanica inclusiv extindere

In operare:1 unitate reechipata +1 unitate extindere

In operare:1 unitate reechipata +1 unitate extindere

Capacitate ingrosare Qc=225mc/h Capacitate ingrosare Qc=150mc/h

Capacitate deshidratare Qnf=55mc/h Capacitate deshidratare Qnf=30mc/h

Constructie existenta +extindere Constructie existenta +extinderePompe nam. prim alim.BTA-P=6.86kw -2+1rez

Filtru banda P=0.75Kw - 2+1rezFiltru banda P=0.75Kw - 1+1rez+1stand by

Pompe alim.F banda.P=9.72Kw -2+1rezPompe alim.ingr.P=9.72Kw -1+1rez+1stand by

Pompe evac.nam.ing.P=1,54kw -2+1rezPompe evac.n.ing.P=1,54kw -1+1rez1stand by

Centrifuga deshidr.P=55kw -1 buc Centrifuga deshidr.P=55kw -1 buc

Pompe alimentare desh.P=3.7Kw -2+1rez

Pompe alim. desh.P=3.7Kw -1+1rez+1stand by

Tranportor nam.desh.P=1.62kw - 3 buc Tranportor nam.desh.P=1.62kw - 3 buc

Inst.polielectrolit ingrosare P=1.5Kw -1 buc

Inst.polielectrolit ingrosare P=1.5Kw -1 buc

Inst.polielectrolit deshidratare P=1.3kw -1buc

Inst.polielectrolit deshidratare P=1.3kw -1buc

Mixere nam.in exces P=3kw - 3buc Mixere nam.in exces P=3kw - 3bucPod rulant P=8.24 kw - 1 buc in constr.extindere

Pod rulant P=8.24 kw - 1 buc in constr.extindere

14 Gazometre si facla biogaz

2 unitati 2 unitati Q biogaz =1577mc/h Q biogaz =277mc/hV=1500mc V=1500mc

Accesorii gazometre P=4 kw -2 buc Accesorii gazometre P=4 kw -2 buc

SIMBOLURI CARACTERISTICE

Qc – Debit orar maxim pe t imp uscat Vu – Volum util conf. Calcul de process Hu-Inaltime utila

Qv – Debit orar max pe t imp umed D – Diametrul characteristic Qre - debit recirculare externa

Qn – Debit nominal al echipamentului P – Putere motor echipament

4.5. Tehnologia adoptata pentru epurarea apei uzate şi tratarea nămolurilor

Staţia de epurare este dezvoltată pe 3 module tehnologice de proces.

I. Epurarea primara - include: camera de repartitie, gratarele rare si dese,

desnisipatoarele -separatoare de grasimi si decantoarele primare

- Materiile retinute pe gratare si nisipul retinut in desnisipatorul-separator de grasimi

vor fi spalate pentru reducerea procentului de materii organice atasate; materialele retinute

de catre gratare vor fi compactate iar continutul de apa al nisipului va fi redus inainte de

transportul la locul de depozitare

- Grasimile separabile, retinute in desnisipatoarele -separatoare de grasimi vor fi in

continuare separate de apa si, in functie de aptitudinea pentru fermentare, vor fi trimise prin

pompare la fermentare, impreuna cu namolul, sau vor fi stocate temporar si apoi transportate

la locul de depozitare.

II. Epurarea secundara - bazata pe procesul biologic cu namol activat, care include:

reactoarele biologice, decantoarele secundare si instalatilile anexa (instalatii de pompare

namoluri, instalatii de insuflare cu aer comprimat , instalatii chimice de dozare reactivi.

Reactoarele biologice sunt alcatuite din urmatoarele compartimente de proces:

- Compartimente anaerobe care asigură reducerea biologică a fosforului prin

stimularea energetică a bacteriilor heterotrofe în condiţii lipsite total de oxigen.

- Compartimente anoxice destinate eliminării azotului în formă gazoasă de către

bacteriile heterotrofe care vor prelua oxigenul legat în nitrat (NO3) în lipsa oxigenului gazos.

- Compartimente aerate care asigură oxigenul necesar acţiunii bacteriilor heterotrofe

în faza de reducere a carbonului din compuşii organici precum şi pentru acţiunea bacteriilor

chemo-autotrofe în faza de transformare a azotului amoniacal în nitrit şi apoi nitrat.(Cele trei

bazine constitue asa numitul reactor biologic)

III. Tratarea nămolului – namolul rezultat din etapele de epurare, respectiv

namolul primar provenit din decantarea primara si namolul biologic in exces vor fi

ingrosate separat si stabilizate impreuna prin fermentare anaeroba mezofila;

namolul fermentat (mineralizat) va fi ulterior deshidratat mecanic inainte de a fi

transportat la locul de depozitare.

4.6. Date de proiectare

Schema de proces aleasa corespunde cerintelor din Documentatia de Atribuire

volumul 3. capitolul 3.2.2.

Calculul statiei de epurare reabilitata are la baza debitele caracteristice ale apelor

uzate si concentraţiile indicatorilor de poluare propuse in specificatiile tehnice, fiind

dimensionata pentru urmatoarele date :

A. ETAPA FINALA -2026

A1 - Debitele caracteristice la intrarea in statia de epurare:

Qu.zi med 114826 m³/zi 1.329 l/s

Qu.zi max 138240 m³/zi 1.600 l/s

Qu.or max 8575 m3/h 2.382 l/s

Qu.or min 2304 m3/h 640 l/s

Populatia echivalenta considerata este de 500.000 PE.

A2 - Calitatea influentului:

Caracteristici

fizico - chimice

Intr.tr.mecanica Intr. tr. Biologica

( incl supernatant)

mg/l Kg/zi mg/l Kg/zi

CBO5 260 36000 192 26471

SS 300 41500 132 18310

CCO 390 54000 287 39707

Ntotal 44 6085 44.4 6132

Ptotal 7 970 6.6 911

A3 - Calitatea efluentului epurat:

CBO5 25 mg/l

SS 30 mg/l

CCO 97,5 mg/l

Ntotal 10 mg/l

Ptotal 1 mg/l

B - ETAPA 1- 2016

B1 - Debitele caracteristice la intrarea in statia de epurare:

Qu.zi med 86120 m³/zi 997 l/s

Qu.zi max 103680 m³/zi 1.200 l/s

Qu.or max 6431.4 m3/h 1786 l/s

Qu.or min 1728 m3/h 480 l/s

B2 - Calitatea influentului:

Caracteristici

fizico - chimice

Intr.tr.mecanica Intr. tr. Biologica

(incl. Supernatant)

mg/l Kg/zi mg/l Kg/zi

CBO5 208 21564 158 16376

SS 240 24883 119 12313

CCO 312 32348 237 24563

Ntotal 35 3750 36 3696

Ptotal 5.6 581 5.3 548

B3 - Calitatea efluentului epurat:

CBO5 25 mg/l

SS 30 mg/l

CCO 97,5 mg/l

Ntotal 10 mg/l

Ptotal 1 mg/l

5. EXPLOATARE SI INTRETINERE

5.1. Responsabilitati

Responsabilitatile personalului de exploatare vor fi stabilite si insusite prin fisa postului,

functie de organigrama ce va fi adoptata.

Persoana responsabila pentru modul de exploatare si exploatare al statiei de epurare,

este seful de statie, care lucreaza conform ordinelor primite de la sefii ierarhici superiori. Toti

ceilalti membrii ai personalului de exploatare lucreaza conform instructiunilor date de seful de

statie.

Seful de statie este responsabil de utilizarea corecta si eficienta a fortei de munca in

interiorul statiei pentru a asigura exploatarea normala si economica a statiei. El trebuie sa fie

sigur ca personalul din subordine este suficient calificat si capabil din punct de vedere fizic

pentru a-si indeplini responsabil sarcinile ce-i revin.

Accesul persoanelor straine in statie se face doar cu autorizarea Companiei de apa

Brasov si a sefului de statie. Inainte de intrarea in statie, persoanelor vizitatoare li se va face

instruirea din punct de vedere a sanatatii si securitatii in munca.

In interiorul statiei este permis doar accesul personalului de exploatare. Starea de

sanatate a pesonalului de exploatare va fi verificata anual de catre personal medical

autorizat.

Seful de statie este responsabil pentru:

aplicarea tuturor regulilor si instructiunilor de exploatare in conformitate cu legile

privind sanatatea si securitatea in munca;

instruirea periodica a personalului de exploatate in acest sens;

functionarea corecta a utilajelor si echipamentelor tehnice, pentru prevenirea si

protectia personalului de exploatare de eventuale accidentari ;

oprirea din operare a partilor periculoase ale echipamentelor tehnice, instalarea

unei protectii temporare, dar sigure, pina la eliminarea deficientei;

Aditional acestor sarcini generale, seful de statie trebuie sa asigure protectia muncii si

prin:

afisarea la locuri vizibile a regulilor si instructiunilor specifice de protectia muncii;

afisarea in locuri vizibile a numerelor de telefon de urgenta (salvare, pompieri,

politie) precum si ale sefilor ierarhici superiori;

instalarea tuturor semnelor de atentionare si interzicere, sau orice semne

importante;

permiterea accesului usor la echipamentele de prim ajutor, la hidrantii pentru

stingerea incendiilor, la echipamentul de salvare (colaci salvare) si la toate echipamentele

pentru protectia muncii ( manusi de protectie, cizme, ochelari, antifoane, haine de protectie);

supravegherea tuturor lucrarilor ca fiind conforme cu regulile si instructiunile in

vigoare privind securitatea si sanatatea in munca;

inspectarea conditiilor de igiena in zonele sanitare, vestiare, locuri de servit masa,

acordarea materialelor sanitarea necesare pentru igiena si dezinfectie ( sapun, alcool

sanitar);

Lucrul in interiorul bazinelor de namol, in statiile de pompare namol, in hala de tratare

a namolurilor (ingrosare – deshidratare) , in camera de manevra pentru metantanc, sau in

alte zone neventilate, unde pot aparea gaze toxice sau explosive, este permis doar dupa

inspectarea de catre seful de statie si utilizarea daca este nevoie a aparatelor de respirat sau

a mastilor de gaze.

In cazul producerii unui accident , se va acorda primul ajutor dar va fi solicitata

concomitent si o echipa de salvare specializata. Accidentele produse vor fi raportate imediat

autoritatilor superioare.

Personalul ce va efectua diverse prestari de servicii in incinta statiei, ca si vizitatorii,

trebuie informati si instruiti asupra pericolelor la care se pot expune in interiorul statiei.

5.2. Regulamentul de ordine interna

Statia de epurare trebuie sa aiba un regulament de ordine interioara (ROI).

Regulamentul de Ordine Interioara stabileste raporturile de munca intre angajat si angajator

precum si regulile de comportament ale angajatilor. Continutul ROI va fi in concordanta

sistemul de organizare general al unitatii de de operare. Cu caracter informativ se recomanda

ca ROI sa cuprinda urmatoarele capitole:

- Dispozitii generale;

- Drepturile si obligatiile angajatorului;

- Drepturile si obligatiile salariatului; timpul de munca si timpul de odihna;

- Raspunderea discilplinara ;

- Raspunderea patrimoniala;

- Formarea profesionala;

- Dispozitii finale.

Pentru fiecare angajat trebuie sa existe o fisa a postului intocmita in conformitate cu

cu sistemul de organizare a unitatii de operare , cu ROI si cu sarcinile specifice de operare a

statiei de epurare.

Fisele postului trebuie sa fie clare, cu sarcini bine delimitate , astfel ca intre salariati sa

nu apara discutii de competenta.

Cu caracter de recomandare se prezinta in tabelul nr. 3 cateva din atributiile care se

pot include in fisa postului. Fata de acestea se pot adauga sarcini specifice obiectului care

este operat, precum si alte atributii:

Tabelul nr. 3 – Model fisa post

Atribuţiile postului

Periodicitatea Modul de realizare a atribuţiilor

Efectele ce pot surveni în cazul neîndeplinirii atribuţiilor sau a intervenţiilor necorespunzătoare

1 2 3 4Luarea postului în primire

La intrarea în schimb

- Controlează starea tehnică a aparaturii şi a instalaţiilor electrice, starea echipamentului şi a dispozitivelor de protecţia muncii.- Se informează de la electricianul de la care ia serviciul în primire cum au funcţionat aparatele şi instalaţiile electrice pe care le deserveşte, ce defecţiuni au fost în ultimele 8 ore, cum au fost remediate şi ce defecţiuni au rămas de remediat pentru schimbul său.

Nu cunoaşte situaţia reală şi pot apare defecţiuni (avarii) care să ducă la oprirea întregului flux tehnologic al staţiei de epurare

Asigură funcţionarea motoarelor de acţionare, a aparaturii şi a instalaţiilor electrice de forţă,comandă, protecţie,semnalizare şi iluminat

Permanent - Verifică pe teren starea tehnică a aparaturii şi a instalaţiilor electrice, verifică funcţionarea motoarelor de acţionare, sesizează manifestările de funcţionare anormală (zgomote, şocuri, supraîncălziri, valori mari ale puterii absorbite, încărcarea neuniformă pe faze, etc.), depistează cauzele acestora (fixarea pe postament, centrajul, ungerea, starea cuplajului, conexiuni, etc.) şi le înlătură.- Atunci când nu este posibil, înlocuieşte motorul în cauză cu motorul de rezervă.- Anunţă şeful de schimb atunci când cauzele sunt de natură mecanică.- Controlează starea circuitelor de forţă, comandă, protecţie, semnalizare şi iluminat şi înlătură defecţiunile constatate colaborând,

Pot apare defecţiuni (avarii) la aparatură şi instalaţii electrice care să ducă la oprirea întregului flux tehnologic al staţiei de epurare

după caz, cu ceilalţi electricieni din schimb.- Verifică existenţa legăturii motoarelor de acţionare la centura de împământare.- Înlătură defecţiunile care provoacă oprirea utilajelor şi a instalaţiilor tehnologice solicitând prin şeful de schimb ajutoarele necesare.

.Execută lucrări de întreţinere şi de recondiţionare de piese

Recondiţionările de piese le execută în perioadele când nu are defecţiuni şi după ce a verificat pe teren starea tehnică a aparaturii şi a instalaţiei electrice pe care le deserveşte

- Supraveghează aparatura şi instalaţiile electrice în funcţiune pentru a preveni opririle accidentale, acţionând, după caz, când este nevoie.- Pregăteşte materialele pentru intervenţii.- Recondiţionează piesele înlocuite (automate, siguranţe, contactoare, relee, prize, stechere, etc.).- Recondiţionează şi pregăteşte motoarele de rezervă.- Schimbă rulmenţii gripaţi la motoarele de acţionare.- Controlează aparatura şi instalaţiile electrice după căderea de tensiune.

Pot apare defecţiuni (avarii) la aparatura şi instalaţiile electrice care să ducă la oprirea întregului flux tehnologic al staţiei de epurare

Execută lucrări de întreţinere şi de recondiţionare de piese

Când se execută asemenea lucrări

Participă efectiv la lucrările de revizii şi reparaţii, făcând parte din echipa respectivă pe toată perioada când se execută asemenea lucrări la aparatura şi instalaţiile electrice pe care le deserveşte

Se întârzie lucrările de revizii şi reparaţii

Predarea postului

La ieşirea din schimb

Informează electricianul căruia îi predă schimbul în primire despre starea tehnică a aparaturii şi a instalaţiei electrice pe care le deserveşte, cum au funcţionat, ce defecţiuni au fost în ultimele 8 ore, cum au fost remediate şi ce defecţiuni au rămas de remediat pentru schimbul următor.

Nu se cunoaşte situaţia reală şi pot apare defecţiuni (avarii) care să ducă la oprirea întregului flux tehnologic al staţiei de epurare

Programul de lucru ( orele de lucru), numarul necesar de muncitori sau orice alte

reglementari sunt facute de catre autoritatile superioare cu consultarea si la propunerea

sefului de statie. Seful de statie este responsabil de respectarea acestor reglementari. Statia

nu trebuie parasita in timpul orelor de program fara aprobarea sefului de statie. Angajatii care

se prezinta la serviciu sub influenta alcoolului, drogurilor sau alte substante care afecteaza

peformantele profesionale.

5.3 Operarea

5.3.1.Operarea normala

Operarea normala curenta cuprinde in principal urmatoarele activitati:

- supravegherea functionarii Instalatiilor hidromecanice la toate obiectele

componente ale statiei de epurare

- sesizarea manifestărilor de funcţionare anormală (blocari la unele subansamble,

pertubări, zgomote atipice, defecţiuni la partea electrică, etc.), depistarea cauzele acestora şi

înlăturarea lor;

- indepartarea periodica a substantelor plutitoare si a grasimilor acumulate la

suprafata apei.

- evacuarea periodica rezidiilor din proces : retineri pe gratere, alte produse

plutitoare , nisip si namoluri retinute de unele obiecte tehnologice,etc.

- controlul umplerii conteinerelor de reziduri;

- intretinerea curateniei in interiorul constructiei si a utilajului;

Inainte de darea in expoloatare se vor intocmi regulamente de operare pentru fiecare

obiect si se va face instruirea personalului asupra modului de operare si asupra masurilor de

protectia muncii, tehnica securitatii si sanatatii personalului.

Operarea se refera la urmatoatele parti componente :

- obiectele tehnologice , complect echipate

- instalatii hidromecanice,

- Instalatii electrice si automatizare,

- Instalatii sanitare, ventilatii,

- conductele si canale prin care se realizeaza legaturile functionale intre obiectele

tehnologice.

Statia de epurare trebuie operata si intretinuta de personal calificat. Furnizorii

echipamentelor si constructorul un sunt responsabili pentru dereglari, greseli de exploatare,

sau accidente provocate de exploatarea defectuasa sau cu lipsuri in intretinere.

Operarea statiei de epurare cuprinde totalitatea activitatilor care se efectuiaza de

personalul unitatii de operare pentru a asigura functionarea corespunzatoare a tuturor

componentelor statiei in vederea asigurararii calitatii apei epurate la parametrii proiectati si in

concordanta cu cerintele legale de protectia mediului.

Acest capitol se refera la exploatarea statiei de epurare in conditii normale. In cazul

aparitiei unor dificultati in exploatare cauzate de schimbari majore ale calitatii influentului

ca :

- schimbari majore de sezon,

- aparitia unui impact negativ generat apele uzate industriale nepreepurate provenite

de la unii agenti economici

- alte produse si materiale indezirabile conform normativului NTPA-002/2002,.

In astfel de situatii sint necesare noi instructiuni adaptate de catre seful de statie sau

autoritatile superioare.

Admisia influentului in statie nu poate fi inchisa sub nici o forma decit prin ordinal

autoritatilor superioare.

Inchiderea unei instalatii din statie, pentru intretinere, este permisa doar cu aprobarea

sefului de statie.

Cunoasterea temeinia a tuturor instalatiilor, echipamentelor tehnice si utilajelor din

statie, precum si cunoasterea modului de functionare a acestora este necesara pentru

exploatarea normala cu rezultate optime in ceea ce priveste epurarea apelor uzate influente

cit eficienta economica ridicata.

Operarea curenta cuprinde in principal urmatoarele operatiuni:

- supravegherea functionarii Instalatiilor hidromecanice la toate obiectele

componente ale statiei de epurare

- sesizarea manifestărilor de funcţionare anormală (blocari la unele subansamble,

pertubări, zgomote atipice, defecţiuni la partea electrică, etc.), depistarea cauzele acestora şi

înlăturarea lor;

- indepartarea periodica a substantelor plutitoare si a grasimilor acumulate la

suprafata apei.

- evacuarea periodica rezidiilor din proces : retineri pe gratere, alte produse

plutitoare , nisip si namoluri retinute de unele obiecte tehnologice,etc.

- controlul umplerii conteinerelor de reziduri;

- intretinerea curateniei in interiorul constructiei si a utilajului;

5.3.2.Situatii de risc in Operare (Operare accidentala)

Disfunctionalitatile in operarea statiei pot avea multe cauze. Cele mai obisnuite dintre

ele precum si solutii recomandate sint prezentate in cele ce urmeaza. Problemele ce pot

aparea se impart in probleme externe si probleme interne.

5.3.2.1. Riscuri externe

Problemele externe nu pot fi influentate de catre personalul de exploatare. Totusi

acesta este obligat sa reduca efectele negative ale proceselor perturbatoare.

Aparitia fibrelor sintetice, carpelorsi altor materiale grosiere care pot obtura

( imbacsi ) instalatia de de gratare dese, trecerea apei in aval de gratere facindu-se cu

greutate. In acest caz trebuie oprit gratarul infundat si curatat manual pentru desfundarea

fantelor.

aparitia de uleiuri, sau materii volatile ( hidrocarburi-pacura, motorina ). Aceste

materiale acumulate la suprafata desnisipatorului cuplat cu separator de grasimi vor fi

combatute cu substante absorbante sau coagulante. O alta solutie este ca materialele astfel

acumulate la suprafata bazinului se vor colecta manual cu dispozitive create in acest scop

sau se vor evacua cu cisterne echipate cu tancuri de aspiratie. Cantitatile de absorbant sau

coagulant trebuie sa existe in cantitati suficiente in statie pentru utilizarea lor atunci cind sint

poluari accidentale cu astfel de compusi.

Materiile volatile se vor neutraliza si se va evita patrunderea acestora in bazinul de

aerare sau pe linia de gospodarire a namolurilor.

aparitia de agenti toxici; substantele toxice sint dificil de detectat, dar exista

semene caracteristice care atentioneaza asupra schimbarilor majore in compozitia apei uzate

influente:

- valoarea pH-ului;

- culoarea, turbiditatea, mirosul;

- scaderea majora a raportului CBO5/ CCOCr;

- scaderea importanta a necesarului de oxygen in bazinul de aerare;

Daca aceste substate toxice apar laboratorul trebuie sa preleveze probe imediat si in

functie de tipul substantei chimice pe care o depisteaza sa stabileasca metoda de diminuare

a consecintei( neutralizare, floculare, etc.)

aparitia de substante organice ; acestea apar cel mai probabil de la instalatiile de

prelucrare a produselor agricole sau alimentare. Prezenta lor in statie se poate remarca prin

cresterea importanta a CBO5, CCOCr, NH4

- mirosuri caracteristice;

- cresterea pH-ului;

- cresterea cantitatii de substante organice plutitoare;

- cresterea smnificativa a cererii de oxygen in bazinul de aerare;

5.3.2.2. Riscuri interne

La aparitia unor defectiuni interne trebuie eliminate atit efectele acestora cit si cauzele

care le-au generat. Procedurile in caz de deficiente pentru echipamentele mecanice sint

descrise in detaliu in manualele de exploatare ale fiecarui de echipamente Daca apar

defectiuni aceste manuale trebuie consultate inaintea luarii vreunei decizii.

Se evidentiaza in continuare cateva disfunctionalitati ale procesului de epurare, care

trebue eliminate cu promptitudine de personalul de operare

a) La Bazinul de namol activat

la aparitia unei usoare cresteri a presiunii in interiorul conductelor de distributie a

aerului sau a neomogenitatii in disiparea bulelor de aer este un semn de infundare a

panourilor de aerare. Probabilitatea aparitiei acestui effect este foarte mica si poate fi eliminat

prin golirea bazinului si curatirea cu apa sub presiune a panourilor. Pentru a evita aceasta

infundare prin sedimentarea namolului, alimentarea cu aer a panourilor trebuie asigurata

continuu. Panourile defecte trebuie inlocuite sau reparate in timpul perioadei de intretinere

anuala ( conform manual exploatare instalatie de distributie aer ).

In interiorul bazinului pot aparea reziduuri solide - daca debitul de apa la intrare

are o valoare mica sau daca sistemul de agitatoare/aerare nu functioneaza continuu. Acelasi

lucru se poate intimpla daca instalatia de degrosisare nu este operata corespunzator,

permitind aparitia depunerilor solide. Aparitia acesor reziduuri cu densitate mare conduc la

scaderea indicelui de volum al namolului si o depunere buna in decantoarele secundare, dar

la o diminuare a fractiunii volatile a namolului cu effect negativ asupra fermentarii anaerobe si

a productiei de biogas. Depunerile pot fi eliminate prin cresterea turbulentei in zonele afectate

si a debitului influent in bazinul de aerare.

Concentratia de oxigen dizolvat in zona aerata nu trebuie sa fie mai mica de

0,8-1 mg/l -intrucit activitatea biologica va fi foarte redusa, in consecinta si procesul de

epurare diminuat. Daca se inregistreaza valori scazute ale oxigenului dizolvat, trebuie facute

si determinari de laborator pentru comparatie. In cazul in care laboratorul confirma aceste

valori scazute, este necesara calibrarea aparatelor de masura on-line , este necesara

schimbarea membranelor panourilor de aerare. Trebuie crescut debitul de aer si verificat

sistemul de distributie de aparitia unor eventuale pierderi. Pierderile de aer la panourile de

aerare pot fi usor depistate datorita aparitiei unei cantitati mari de bule mari in zona

respective. Se va inchide robinetul de izolare a ramurii respective, iar la revizia anuala se va

repara defectul aparut in sistemul de cuplare al panoului la instalatia de aer sau chiar panoul

daca membrana este deteriorata.

Aparitia spumei pe suprafata bazinului de aerare - se datoreaza unei cantitati mici

de namol activ in bazin, dar si unor proprietati ale apei uzate influente ( detergenti,

substante spumante deversate in reteaua de canalizare a orasului). Pentru reducerea

cantitatii de spuma se iau urmatoarele masuri:

- Cresterea cantitatii de namol activ in bazin prin cresterea debitului de namol

recirculat;

- Distrugerea mecanica a spumei cu jet de apa sub presiune;

- Depistarea poluantilor cu detergenti sau spumanti si reducerea debitului lor;

- Utilizarea de substante antispumante biodegradabile;

Aparitia bacteriilor filamentoase in namolul activ - conduce la cresterea

volumului namolului depus - cresterea indicelui de volum al namolului ( namolul umflat ), la o

decantare si ingrosare necorespunzatoare. Aceasta conduce la pierderea namolului in apa

evacuata in emisar. Pentru reducerea dezvoltarii bacteriilor filamentoase se iau urmatoarele

masuri:

- Folosirea de agenti de floculare care afecteaza formarea bacteriilor filamentoase

- Optimizarea debitului de recirculare prin cresterea debitului daca parametrii de

sedimentare o permit.

- Introducerea in bazin a apei de rejectie din procesul de ingrosare deshidratare cu un

continut mai mare de solide in suspensie.

Inaintea alegerii uneia dintre aceste variante este necesar un examen microscopic

pentru alegerea celei mai bune variante.

b) La decantoarele secundare

Una dintre problemele obisnuite ale decantoarelor secundare este aparitia spumei.

Intrucit decantoarele secundare sint dotate cu instalatii de curatare si preluarea spumei,

aceasta problema va fi usor de controlat in statia de epurare . Eventualele colonii de alge ce

se pot forma pe lamelele deversoare si in canalele de preluare apa epurata ale decantoarelor

secundare pot fi curatate cu jet de apa si perii

ci) La rezervoarele de fermentare anaeroba (metantancuri)

scaderea brusca a temperaturii namolului din metantanc se datoreaza

alimentarii cu cantitati prea mari de namol si cu o viteza prea mare , intr-un timp prea scurt.

Pentru a evita acest inconvenient namolul se ingroasa la concentratia proiectata pentru a

introduce volume mai mici si se regleaza debitul pompei de alimentare astfel incit perioada de

alimentare sa fie mai indelungata pentru ca socul termic sa nu fie resimtit.

Scade productia de biogaz; acest fenomen poate aparea datorita acumularii unei

cantitati mari de spuma - crusta care nu permite evacuarea constanta a biogazului, acumularii

unei cantitati mari de nisip in interiorul metantancului ceea ce diminueaza spatiul de

fermentare, cresterea excesiva a acizilor volatili (peste 500 mg/l) si datorita unei cantitati mici

de namol proaspat alimentat . aceste efecte pot fi eliminate prin:

- Combaterea spumei prin pornirea la intervale de timp regulate a pompei de

recirculare ( mixer) ;

- Urmarirea atenta a modului de functonare a desnisipatorului pentru evitarea riscului

de a incarca metantancul cu nisip;

- Urmarirea pH-ului pentru mentinerea in limitele necesare fermentarii metanice

( eventual adaugare de var pentru cresterea pH-ului la 6,8-7,0 )

- Marirea dozei de incarcare ( in limitele prescrie de 1,5-5 kg SUV/ mc, zi)

Formarea unei cantitati excesive de spuma este generata de o fermentare

incompleta, adica de lipsa unui echilibru intre namolul proaspat alimentat si namolul suficient

fermentat, de un calcul eronat al cantitatii de namol ce trebuie alimentat zilnic in metantanc.

Efectul poate fi oprit prin :

- Reducerea incarcarii zilnice mai cu seama cu un namol cu un continut mare in

substanta uscata volatile;

- Adaugarea de var pentru mentinerea pH-ului in limitele normale;

- Recircularea continua namolului pentru restabilirea unui amestec bun in interiorul

rezervorului ;

- Spargerea crustei prin sistemul de recirculare interna ( mixer);

5.4. Supravegherea functionarii

Pentru a avea o functionarea economica, ecologica si lipsita de evenimente neplacute,

este necesara supravegherea regulata a tuturor componentelor. Problemele identificate

trebuie rezolvate conform importantei lor si corespunzator instructiunilor din cartile tehnice ale

utilajelor si echipamentelor. Toate examinarile si controalele trebuie efectuate constiincios la

fel ca si operatiile de supraveghere.

5.4.1. Reguli generale de supraveghere

La inceputul fiecarui schimb trebuie examinata intreaga statie prin inspectia tuturor

sectoarelor, verificindu-se in special starea echipamentelor mecanice si a celor de masura si

control.

Acest lucru trebuie facut chiar daca toata informatia este valabila la panoul de control

al statiei in incinta dispecer..

La sfirsitul fiecarui schimb inspectia trebuie repetata , pentru a fi siguri ca totul este

predat in ordine turei urmatoare. La schimbul de tura lucratorii se vor informa reciproc asupra

tuturor problemelor si a modului de functionare a statiei.

O data pe an vor fi inspectate toate constructiile din incinta statiei ( cladiri, poduri,

balustrade, canale, etc. ) pentru a permite sefului de statie planificarea bugetului de reparatii.

In fiecare toamna, toate componentele ce se pot deteriora la temperaturi scazute se

vor verifica si asigura impotriva inghetului. Se va verifica si sistemul de incalzire al pavilionului

si al cladirilor anexe.

5.4.2.Masuratori, citiri si verificari locale

Toate rezultatele masuratorilor, citirile si examinarile locale trebuie inscrise in jurnalul

de exploatare si comparate cu valorile normale. Cauzele existentei unor diferente trebuie

identificate si eliminate daca este necesar.

Se vor completa formularele propuse la cap. 6.3 – Evidente si rapoarte.

Suplimentar formularelor propuse, se pot intocmi si alte evidente, considerate

necesare pentru ca, in urma inregistrarilor facute, sa poata fi optimizata si imbunatatita

exploatarea statiei de epurare.

5.4.3 Laboratorul statiiei de epurare

Laboratorul statiei de epurare are in principal urmatoarele sarcini:

- Stabilirea parametrulor de optimi de de functionare a fiecarui obiect tehnologic din

cadrul statiei, in functie de caracteristicile apei uzate si de posibilitatile instalatiilor de de

epurare;

- Stabilirea si controlarea eficientei fiecarui obiect tehnologic;

- Depistarea abaterilor anormale ale procesului tehnologic, stabilirea cauzelor

acestora si a masurilor ce trebuiesc luate pentru inlaturarea abaterilor , inclusiv controlul

aplicarii efective si corecte a indicatiilor date;

- Controlul calitatiiapei evacuate la in emisar;

- Organizarea si tinerea evidentei asupra modului cum evoluiaza in timp

caracteristicile apei epuratei pe obiecte tehnlogice si pe ansamblul statiei de epurare ;

- Interpretarea rezultatelor analizelor din evidente in vederea fundamentarii masurilor

de imbunatatire a procesului de epurare;

- Folosirea corecta si intretinerea in buna stare a aparaturii, ustensilelor si sticlariei

din dotare ;

- Efectuarea de studii pe baza rezultatelor analizelor pe perioade mai indelungate in

vederea imbunatatirii continue a procesului de epurare

Urmatoarele valori / date de process trebuie urmarite pentru a aprecia randamentul

statiei de epurare.

Temperatura exterioara;

Debitul de intrare;

Caracteristicile apei uzate influente ( pH, temperature, MSS, CBO5, CCOCr,

NH+4 PO3+

4);

Caracteristicile namolului activ ( O2, MSS, IVN, examen microscopic);

Caracteristicile namolului recirculat ( MSS);

Caracteristicile apei epurate( pH, temp., MSS, CBO5, CCOCR, NH4, NO3, PO4 );

Cantitatile de deseuri retinute la sita, de nisip, grasimi;

Caracteristicile namolului ingrosat si deshidratat ( MSS, SUV, SUM, );

Caracteristicile apei de rejectie eliminata de la ingrosare si deshidratare( MSS );

Caracteristicile namolului fermentat( pH, temp., MSS, SUV, SUM, acizi volatili,

alcalinitate)

Compozitia biogazului ( CH4, CO2, H2S, ).

Intervalele de examinare vor fi stabilite de seful de statie impreuna cu seful de

laborator.

Pentru o buna comparatie intre rezultate examenele zilnice vor fi effectuate pe probe

medii prelevate fie de prelevatorul automat fie de personalul de laborator la ore stabilite de

seful de laborator. Examenele microscopice trebuie effectuate de fiecare data de aceeasi

persoana. La prelevarea probelor este necesara consemnarea debitului la ora prelevarii

pentru calcule riguroase asupra parametrilor.

5.4.4. Sistemul de control al procesului

(((!!!! De consultat dl Tudor Ion)))

Echipamentele din statie pot fi operate atit local cit si de la distanta, operatiile fiind

monitorizate prin sistemul SCADA. Instalatiile de automatizare vor monitoriza, controla si

conduce procesele asigurind un mod de exploatare complet automatiza si in deplina

siguranta.

Centrul de control si de monitorizare la distanta este in cladirea dispeceratului de unde

sint vizualizate toate PLC- urile din tablourile de automatizare aferente fiecarei instalatii. Mai

jos sint redate in ansamblu locatiile si rolurile pe care le au PLC-urile de urmarire a

procesului:

TA 1 - tablou de automatizare 1– urmareste si comanda procesul de control

functionarii pentru utilajele si echipamentele de la treapta mecanica (Epurarea primara)

TA 2 - tablou de automatizare 2– pentru procesul de control al functionarii utilajelor

si instalatiilor din statia intermediarea de pompare apa uzata;

TA 3 - tablou de automatizare 3 - pentru procesul de control si comanda al

functionarii Epurarii biologice(epurarea biologica

TA 4 - tablou de automatizare 4 – pentru procesul de control al functionarii utilajelor

si echipamentelor Tratatrea namolurilor

…??????……..

Toate unitatile PLC pot fi operate cu panouri de exploatare locale OP7, dar si de la

distanta din dispecerat, prin sistem SCADA

Programul aplicat pentru urmarirea prin SCADA este proiectat sa vizualizeze

semnalele date de PLC-uri. Sistemul este configurat sa faca usor de accesat informatiile

necesare pentru personalul operant. Astfel toate datele masurate sint transferate

computerului si afisate de acesta.

Intr-o vedere de ansamblu, fiecare sectiune a statiei afiseaza detaliile fiecarui pas ca

un process real. Orice cadere a componentelor sistemului, pentru motoare ca si pentru

instrumentele de masura, declanseaza o alarma ce este afisata pe monitor. Toate alarmele

au un timp de pornire, de sfirsit si un timp de recunoastere. Toate alarmele sint colectate intr-

un fisier de date si dispar de pe aceasta lista doar daca motivul alarmei nu mai exista si

alarma a fost recunoscuta.

Toate valorile masurate pot fi afisate in diagrame care pot fi listate.

6.ORGANIZAREA EXPLOATARII SI INTRETINERII

6.1.Selectia si instruirea personalului

Unitatea de operare va angaja personalul de exploatare ca numar si pregatire

pe specialitati prevazut in documentatia aprobata.

Recrutarea si selectia personalului este o premiza importanta pentru o buna

exploatare

Pentru exploatare , propunem o organigrama a statiei de epurare,

Organigrama si necesarul de personal propuse sunt informative, putand fi

modificate si adaptate in functie de modul de organizare a operatorului si de continulul

contractului de operare intre proprietarul statiei de epurare si operator

Pentru partea de automatizare a statiei de epurare este necesara scolarizarea cel

putin a sefului statiei, a adjunctului, a sefului de laborator si a sefilor de tura .

Conducerea statiei de epurare va organiza echipele de lucru , pe schimburi, avand

sarcina de exploatare permanenta a tuturor obiectelor.

Organigrama statiei de epurare

Tinand seama de capacitatea statiei de epurare, de componenta (ca obiecte

tehnologice) si de gradul de autumatizare a procesului , pentru exploatarea si intretinerea

corespunzatoare a statiei de epurare Stupini este necesar urmatorul personal deexploatare

pentru 3 schimburi a 8 ore, apreciat ca minim

1 sef de statie – inginer hidrotehnician sau cu pregatire similara in domeniul

epurarii si hidraulica;

1 adjunct set statie – inginer electromecanic sau inginer mecanic

3 sefi de tura subingineri sau tehnicieni in specialitatea tehnca edilitara;

1 sef de laborator – chimist sau biolog

3 laboranti – chimisti sau biologogi;

6 operatori - muncitori calificati (3 electro mecanici sau mecanici, 1electrician, 1

lacatus, 1 instalator);

4 muncitori necalificati;

3+1 portari.

Total 23 persoane, dintre care minimum 3 cu studii superioare (sef statie, adjunct sef

statie, sef laborator)

Schema propusa este informativa , ea putand fi modificata sau adaptata in functie de

modul de organizare a operatorului si de continulul contractului de operare intre proprietarul

lucrarii si operator

Pentru partea de automatizare de proces de epurare si de automatizare este

necesara scolarizarea cel putin a sefului statiei, a adjunctului, a sefului de laborator si a celoe

3 sefi de tura

Conducerea statiei de epurare va organiza echipele de lucru , pe schimburi, avand

sarcina de exploatare permanenta a tuturor obiectelor.

6.2. Organizarea intretinerii

Intretinerea instalatiilor si constructiilor de epurare cuprinde totalitatea operatiilor care

se efectuiaza asupra constructiilor si instalatiilor pentru ca acestea sa isi mentina sau in

cazul avariilor, sa isi restabileasca capacitatea de epurare a apelor uzate , in conditii

corespunzatoare tehnice sanitare si economice. Operatiile de intretinere se executa in mod

planificat, pe baza de grafice elaborate din timp, pe o perioada de cel putin 6 luni. Fac

exceptie avariile care se inlatura imediat ce se constata. Operatiile de de intretinere se

executa cu mentinerea in functiune a statiei de epurare la capacitatea integrala a acesteia. In

cazul in care aceasta conditie nu poate fi respectata operatiunile de intretinere se vor executa

fragmentat, izolandu-se partea de obiect de restul statiei.

Intretinerea statiei de epurare cuprinde in principal urmatoarele operatii :

- revizia preventiva a constructiilor si instalatiilor;

- remedierea avariilor.

Revizia preventiva se face in scopul prevenirii pe cat posibil a defectiunilor care ar

putea duce la intreruperea epurarii apei.

Revizia preventiva cuprinde urmatoarele operatiuni, ce se efectuiaza la fiecare 3- 6 luni

, in mod obisnuit inainte de inceperea iernii , sau la inceputul primaverii:

- revizia si repararea, utilajelor complexe , podurilor racloare , suflantelor, mixerelor,

pompelor, robinetelor, instalatiilor electrice, instalatiilor de semnalizare, automatizare, etc;

- revizia si reetalonarea aparatelor de masura si control;

- revizia si repararea partilor de constructii din punct de vedere al rezistentei si

etanseitatii, cuprinzand refacerea unor betoane degradate, a tencuielilor cazute,

complectarea treptelor, a capacelor , balustradelor, vopsirea partilor metalice, etc;

Remedierea avariilor cuprinde repararea defectiunilor care se produc si care pot

determina intreruperea epurarii apei uzate la constructii, conducte, canale, utilaje , etc.

Remedierea avariilor se va efectua de regula cu materiale de aceleasi caracteristici si

dimensiuni cu cele originale. In nici un caz nu se va admite ca remedierea sa se faca in

conditii care ar putea afecta capacitatea de epurare sau parametrii calitativi ai apei la

descarcarea in emisar.

In cazul in care volumul lucrarilor de intretinere a statiei de epurare depaseste

capacitatea echipelor de exploatare din statie, unitatea de operare a intregului sistem de

canalizare va asigura echipe de lucru cu profil corespunzator .(zugravi, zidari, betonisti,

instalatori electricieni , mecanici, etc) care in raport cu natura avariei sau interventiei vor

efectua remedierile respective.

La toate utilajele si echipamentele , operatiile de intretinere se vor executa pe baza

recomandarilor furnizorilor din cartea tehnica, manuale de operare sau din documentatiile

specifice transmise de furnizori in aces

Manualele - cartile tehnice ale utilajelor, dau suficiente informatii pentru a executa

toate lucrarile necesare de intretinere si reparatii, in scopul asigurarii unei functionari

corespunzatoare fiecarui echipament.

La efectuarea activitatilor, se va completa data, persoana care a efectuat activitatea,

semnatura, consumabilul utilizat ( sa respecte specificatiile din cartea tehnica a utilajului ).

Inregistraile se vor pastra in dosare, pentru a putea fi prezentate in perioada de

garantie si dupa aceasta , pentru a demonstra buna exploatare a echipamentelor / utilajelor.

Statia va dispune de un atelier de intretinere propriu, organizat pentru

rezolvarea unor reparatii sau interventii de amploare mai redusa. Pentru lucrari mai

complicate sau mai ample se va apela la operatorul sistemului de canalizare care va lua

decizia adecvata tehnic si economic.

Pastrarea materialelor necesare exploatatrii si intretinerii curente a statiei de

epurare (piese de schimb, rulmenti, garnituri, lubrefianti, combustbil ,etc) se vaface in spatiile

prevazute in proiect unde se vor depozita corespunzator . Paza si evidenta acestor materiale

va fi de asemenea in sarcina personalului de exploatare. Felul se volumul materialelor ce va

constitui stocul de rezerva , va fi stabilit pe baza experianteiunitatii sau a experientei altor

unitati de operare care au in exploatare statii de epurare similare.

6.3. Evidente si rapoarte

Evidenţele şi rapoartele periodice servesc unui şir întreg de scopuri: celor care

exploatează staţia, conducerii unitatii de operare , cercetatorilor,proiectanţilor, etc.

Conducătorul staţiei de epurare va dispune de un număr mare de înregistrări si va

putea să aprecieze mai bine mersul staţiei şi în acelaşi timp să regleze unele procese care nu

se desfăşoară în condiţii corespunzătoare. Ele pot servi drept criteriu de comparaţie pentru

cazurile când ape uzate puternic impurificate – de la o fabrică nouă de exemplu – pătrund în

staţia de epurare, fără să fie anunţate.

Aceste înregistrări sunt de o deosebită importanţă şi pentru autoritatile care se ocupă

de gospodărirea apelor si protectia mediului, acestea putând determina gradul de poluare pe

emisar în mod cât mai corect, în acelaşi timp putând face şi aprecieri asupra posibilităţilor de

a primi şi alte surse de impurificare.

Evidenţele privind elementele componente ale staţiei, cuprind:

1) Proiectul staţiei, cu notele de calcul, şi piesele desenate,

3) Profile hidraulice ale apei şi nămolului

4) Planurile de execuţie cu modificările făcute în timpul execuţiei,

5) Documentatiile tehnice ale echipamentelor

6) Manualele de operare ale echipamentelor sau instrucţiunile de funcţionare

predate de furnizorii echipamentelor,

7) Planurile de detaliu ale instalaţiilor electrice,.

Evidenţele privind exploatarea trebuie să cuprindă suficiente date pentru a putea

servi în principal la reglarea instalaţiilor de epurare.

În ceea ce priveşte înregistrările zilnice, acestea se înscriu într-o serie de registre

specifice.

In Anexa II se prezinta cateva modele de inregistrari enumerate si mai jos.

1) Datele generale – Modelul 1

2) Epurarea mecanica- Degrosisarea - Modelul 2

3) Treapta biologica - Modelul 3

4) Metantancul (Bazinul de fermentare a nămolului) - Modelul 4

5) Instalaţia pentru deshidratarea nămolului - Modelul 5

6) Utilajele din staţie - Modelul 6

7) Predarea – primirea staţiei între schimburi - Modelul 7

8) Registru de servici pe schimb. Instalatii electrice – Modelul 8

9) Registru de servici pe schimb. Instalatii de automatizare Modelul 9

10 Fisa tehnica de reparatii efectuate la echipamente ,aparate si

utilaje- Modelul 10

Inregistrarile se pot face pe suport de hartie ( registre) sau pe suport electronic

Rapoartele lunare au drept scop să evidenţieze valorile medii privind unele

determinări principale, să facă unele constatări privind performanţele staţiei, deranjamentele

mai importante, respectiv remedierile efectuate, precum şi aprecieri asupra funcţionării,

exploatării şi întreţinerii, pentru viitor

7. DESCRIEREA TEHNICA SI FUNCTIONALA . REGULI SPECIFICE DE OPERARE

7.1. Comentarii generale privind etapizarea punerii in functiune

Descrierea tehnica si functionala presentata in continuare se refera la ETAPA FINALA

2026 Situatiile diferite specifice ETAPEI 1 se vor prezenta in continuare in capitolul care

urmeaza.

In functie in functie de solutiile specifice stabilite prin “Documentatia privind

Etapizarea punerii in functiune a statiei de epurare Brasov la unele obiecte se vor face si

mentiuni speciale pentru operare

In etapa 1- 2016 sunt diferente in operare fata de situatia finala 2026 la 7 obiecte

obiecte:

1) Obiect existent – Decantoare primare - Din motive de proces de denitrificare se

va opera cu numai 3 decantoare din cele 4 existente.

2) Ob. 5.1. - Reactor biologic existent reabilitat RB2 - Din motive de proces de si de

calitatea apei uzate in etapa I, conform calculelor de proces atasate la Studiul de etapizare,

nu se va opera cu acest obiect in etapa 1

3) Ob 6.1. - Statia de pompare intermediara - Este echipata cu 3 pompe P=90kw si 2

pompe P=55kw. In etapa 1 va opera (

(2+1) x 90 kw si 1x55 kw (1 pompa P=55 kw va fi rezerva rece)

4) Ob.8.1. Statia de suflante (Ep.biol) – Este echipata cu 6 suflante (2+1 pentruRB1

si 1+1 pentru RB2. In etapa 1 va deservi numai reactorul bologic nou RB1.Va opera cu 2+1

suflante ( Presiune 0.8 bar).

5) Ob.10. Statie de pompare namol de recirculare si in exces - Este echipata cu 3

pompe P=75kw , 2 pompe P=37kw., 3 pompe P=6 kw. In etapa 1 va opera 2+1x75 kw si

1x37kw (1 pompa P=37 kw va fi rezerva rece) Namol in exces 2+1 pompe P=6k w

6) Ob.12.2. Rezervoare de fermentare 2x3000mc

Echipare: 2 amestecatoare (mixere) P=11kw; 2+2 pompe P=9.2kw; 1+1P=3.25kw. In

etapa 1 acest obiect nu opereaza.

7) Ob.13.1+13.2. Statie de ingrosare mecanica si deshidratare namol

Echipare : Filtre banda pentru ingrosare 3 buc, C=75 mc/h

Centrifuge pentru deshidratare 1 buc C 30mc/h, 2 buc C-25mc/h

In etapa 1 se va opera cu 1+1 filtre banda si 1 centrifuga C=30kw

In ce priveste de operarea, se are in vedere buna pregatire profesionala si experianta

vasta a personalului de exploatare din Compania de apa Brasov la obiective din domeniul

tratarii si epurarii epelor uzate. In accesta situatie se vor face in continuare recomandari in

special la unitatile de proces nou incluse in fluxul de epurare si cu caracter mai complex

Se mentioneaza ca in ANEXA 1 atasata la prezentul manual este prezentat un capitol

denumit Notiuni privind epurarea biologica avansata . Definitii, Termeni specifici

epurarii apelor uzate

7.2. Sistemul de admisie a apei uzate

Lucrarile proiectate sunt urmatoarele:

- Camera de admisie si dirijare ape uzate (Predarea 2.1)

- Deviere colectoare de admisie C1b si C2 (Predarea 2.2)

- Canal de legatura la colectorul existent de by passe C5 (Predarea 2.3)

- Canale de legatura la liniile de gratare si deznisipatoare C3 si C4 (Predarea 4.2.)

- Camin de plecare spre SE Feldioara ( Predarea 2.4)

- Bazin de receptie vidanje ( Predarea 2.5)

7.2.1. Camera de admisie (Predarea 2.1)

Nota Etapizare

Etapa I – 2016 este identica cu Etapa finala - 2026

7.2.1.1 Scop

Sistemului de admisie are urmatoarele obiective:

- Receptia apelor de canalizare colectate de reteaua de canalizare,

- Distributia apelor uzate la constructiile si instalatiile din statia epurare

- Transferul unui debit de apa uzata din sistemul de canalizare Brasov in sistemul

Feldioara

- Evacuarea pe timp de ploaie a debitului de apa uzata ce depaseste 2Quz max orar

7.2.1.2. Descriere

Camera de admisie este o constructie rectangulara cu dimensiunile de 8,25 x 11,55 si

adancimea de 4.42 m. In interior, in camera de repartitie sunt prevazuti pereti de separatie cu

deversoare de repartitie a debitelor de apa uzata catre instalatiile de pretratare (gratare si

deznispatoare) si spre noul canal de by passe..

7.2.1.3. Echipamente

a) - Mixer submersibil pentru omogenizarea continutului camerei de repartitie - 1 buc

Tip RW 4031 -ABS Sulzer

Putere P= 4 Kw

Turatie n= 680 rpm (470 rpm)

Diametru elicei D= 400mm

Inaltime de liftare h=4,5 m

Greutate G=102 kg

b) Stavila deversanta reglabila, cu actionare electrica cu reglaj – 2 buc

Tip SKK300.40 KMA7 –SISMAT

Ghidaj aplicat pe perete

Etansare pe 3 laturi

Lungime L=3000 mm,

Cursa de reglaj h = 400 mm

Putere motor P = 0,1 Kw

Material Otel inox 316L

c) Stavila plana cu actionare manuala pe canalele de intrare - 2 buc

Tip SKK180.160 KM.R7 –SISMAT

Ghidaj aplicat pe perete


Lungime =1800 mm,

Inaltime H1600 mm,


d) Macara pivotanta manuala pentru liftarea mixerului – 1 buc

Furnizor ELMAS

Sarcina de ridicare G=125 kg

Inaltimea de liftare h=5,5 m

e) 2 buc – debitmetre ultrasonice instalate pe canalele deschise C3, C4 - OB. 4(vezi

Predarea 4.2)

7.2.1.4. Functionare

Distributia debitelor de apa uzata de la caminul de admisie se face astfel :

i) Spre gratare si deznisipatoare se transfera debitul 2Qor.maxim = 4764 l/s. Catre

fiecare linie de gratare (L1, L2).se transfera 50% din acest debit Repartitia se face prin

deversoare cu lungimea de 3,00m, corespunzatoare debitului spre fiecare linie de gratare.

Pe fiecare canal de legatura (C3 si C4) la linia de gratare se va instala cate un debitmetru de

masura a debitului.

ii) Spre canalul de by passe este prevazut un alt deversor cu lungimea de 11,2 m

peste care va trece debitul care depaseste valoarea de 2xQor maxim = 4764 l/s.

iii) Spre statia de epurare Feldioara se poate repartiza un debit maxim de 1296 l/s.

Controlul acestui debit se face prin robinet de Dn 700 mm instalat intr-un camin de vane

Caminul este amplasat in incinta statiei de epurare, langa camera de admisie

Sistemul de admisie al apei uzate este controlat si prin urmatoarele stavile:

- Stavile deversante reglabila cu deschiderea B = 3000mm si actionare electrica, vor fi

instalate pe peretii deversori spre liniile de gratare L1 si L2 .

Controlul distributiei debitelor de apa uzata atat pe timp uscat cat si pe timp polios

catre cele 2 linii de gratare se face prin reglarea inaltimilor celor 2 stavile reglabile in functie

de debitele prestabilite masurate de debitmetrele instalate pe canalele C3 siC4

Controlul debitului de apa pe timp ploios deversat spre canalul general de by passé se

face hydraulic prin deversorul instalat pe peretele deversor cu lungimea de 11,2 m. Pentru

acesta se regleaza inaltimea maxima de apa in camera de repartitie prin ajustarea lamelor

deversoare.

Aceasta ajustare se face numai la punerea in functiune pentru calibrare. Apoi ramane

de principiu in pozitie fixa.

7.2.2. - Camin de plecare spre SE Feldioara ( Predarea 2.4)

Nu face parte din obiectul contractului.Operarea acestui obiect va fi stabilita de seful

statiei de epurare in functie de strategia sectorului de canalizare al Companiei de apa Brasov

7.2.3. - Bazin de receptie vidanje ( Predarea 2.5)

Nota Etapizare


7.2.3.1 Scop

- Receptia rezidurilor vidanjabile provenite de la canalizarile locale din localitate, in

vederea analizei parametrilor acestora,

- Descarcarea vidanjelor in bazinul de receptie,

- Pomparea acesteia catre cele 2 linii de canale ale statiei de epurare, amonte de

gratarele rare si dese.

7.2.3.2. Descriere

In proiect a fost propus un obiect tehnologic de receptie si control al rezidurilor aduse

de vidanje care are componenta urmatoare:

- o unitate de receptie si prelevare probe fluid de vidanja;

- un bazin de receptie, prevazut cu 2 pompe si un mixer

Unitatea receptie si prelevare probe fluid de vidanja este un ansamblu de instalatii,

recipiente de prelevare si analiza probe, adapostit intr-un container de dimensiunile LxBxH =

2.40 x 1.40 x 2.35 m Acesta unitate este livrata ca echipament de catre furnizor

Bazinul de receptie vidanje este o constructie ingropata din beton care are

dimensiunile interioare LxBxH=5.0 x 4.0 x 3.30 m.

.7.2.3.3. Echipamente

a) Unitate receptie si prelevare probe apa de vidanja - 1 buc

b) Pompe centrifuge montate in mediu umed Q=60 mc/h, H=20 mCA. (1+1)

Tip : XFP 80E CB1 ; Putere motor : 8.75 kW

c) Mixer submersibil Tip: RW200; Putere 3.3 kW; Turatie : 1450 rpm – 1 buc


Vidanjele ajunse in statia de epurare sunt conectate la unitatea de receptie si

prelevare probe fluid de vidanja, dupa care se descarca gravitational in bazinul de receptie.

Continutul bazinului de recptie va fi descarcat periodic prin pompare in canalele de intrare in

treapta mecanica de epurare. Mixerul prevazut are rolul de a impiedica acumularea de

depneri pe fundul bazinului

In fata unitatii receptie si prelevare probe apa de vidanja a fost prevazute o platforma

carosabila LxB = 3.0 x 3.0 m, cu pante de 1% si scurgere in centrul acesteia. Aceasta

platforma are rolul de a drena scurgerile accidentale generate de descarcarea vidanjelor in

bazinul de receptie vidanja. Apele scurse accidental pe suprafata acestei platforme este

dirijata printr-o conducta Dn100 catre linia 1 de canale, amonte de gratare.

7.3. Epurarea primara

7.3.1. Gratare rare si dese (existente)

Nota Etapizare


7.3.1.1 Scop

Rolul gratarelor rare este retinerea substantelor grosiere in suspensie si a celor

plutitoare cu dimensiuni peste 80 mm

Gratarele dese au scopul de a retine din apa uzata materiile in suspensie cu

dimensiunea peste 10 mm

Deasemenea in hala gratarelor se realizeaza compactarea, presarea si colectarea

rezidurilor retinute la gratare.

7.3.1.2. Descrierere

Gratarele rare si dese sunt instalatii existente la care nu se intervine.

Exista doua linii de gratare rare urmate de gratare dese, care vor fi alimentate de la

noua camera de repartitie.

Fiecare linie include cate 2 canale cu latimea B=1600 mm pe care sunt instalate

gratare rare cu distanta intre bare de 80mm, urmate de 2 canale cu latimea B=2000 mm pe

care sunt instalate gratare dese cu distanta intre bare de 10mm, care lucreaza ìn paralel.

Cele 2 linii de gratare rare si dese sunt amplasate in 2 hale in care sunt instalate si

echipamentele transport si presare a materiilor retinute pe gratare precum si containerele de

colectare a materialului presat si deshidratat

Gratarele dese se curata automat, sistemul de curatare fiind activat de diferenta de

nivel a apei in amonte si aval de gratare sau de un interval de timp selectat.

Pentru inchiderea fiecarui set de gratare rare si dese pe durata operatiunilor de

intretinere, sunt montate stavile in amonte si aval de fiecare linie de gratare.

Pe noile tronsoane de canal de alimentare a liniilor de pretratare, in noul proiect s-a

prevazut cate o stavila de inchidere actionata manual care permite inchiderea unei linii in

timpul operarii.

7.3.1.3. Echipamente (Existente)

Fiecare linie de gratare cuprinde urmatoarele echipamente existente:

- 2 gratare rare plane cu latimea de 1600 mm si distanta intre bare 80mm; montate

inclinat la 750 ,cu curatire manuala

- 2 gratare dese plane cu latimea de 2000 mm si distanta intre bare 10mm;

montate inclinat la 750 ,curatire cu grebla mecanica avand P= 0,55 kw,

- 2 buc - prese pentru reziduri de la gratare dese

- 1 Transportor cu banda cu cu 2 palnii de descarcare reziduri ,cu motor de antrenare:

P = 0,37 kw, n=1500 r/m

- 4 Stavile plane cu actionare manuala, montate pe fiecare canal de gratar, amonte si

aval de acesta

- 2 Containere pe roti pentru reziduri retinute pe gratare avand capacitatea de 1.1 mc


Rezidurile retinute pe gratarele rare sunt curatite manual.

Rezidurile retinute pe gratarele dese sunt curatite automat cu greble mecanice .

Sistemul de curatare fiind activat de diferenta de nivel a apei in amonte si aval de gratare sau

de un releu de timp la un interval de timp preselectat. Ambele gratare sunt active.

Rezidurile colectate de greble sunt descarcate independent in containerele pe roti.

7.3.2. Deznisipatoare - separatoare de grasimi -Liniile L1 si L2 ( Predarile 3.1, 3.2)

Nota Etapizare


Lucrarile proiectate incluse in acest obiect sunt urmatoarele;

- Deznisipator si separator linia L1(Predarea 3.1)

- Deznisipator si separator linia L1(Predarea 3.2)

- Statie de suflante si clasificator de nisip( Predarea 3.3)

- Statie de suflante si clasificator de nisip( Predarea 3.4)

- Put colector de grasimi Linia L1+L1( Predarea 3.5)

- Bazin de retentie ape pluviale cu deversor si SP ape pluviale( Predarea 3.6)

- Camera de distributie la decantoarele primare CD1( Predarea 3.7)

- Camera operator tratare mecanica( Predarea 3.8)

7.3.2.1. Scop

Retinerea din apa uzata a particulelor in suspensie cu dimensiunea peste 0,2 mm

(nisip) si a grasimilor

7.3.2.2. Descriere

Deznisipatoarele existente sunt construite cu doua linii independente:

- Linia L1 cu 4 compartimente

- Linia L2 cu 3 compartimente.

Dimensiunile deznisipatoarelor existente:

Linia 1 - 4 compartimente, B = 2.0 m, H t = 2.69 m, L = 30.0 m

Linia 2 - 3 compartimente, B = 2.95 m, H t = 3.0 m, L = 30.0 m

Bazinele de deznisipare existente se vor transforma in deznisipatoare cu separarea

de grasimi.

Lucrarile de transformare a deznisipatoarelor constau in urmatoarele:

- Se vor monta pereti metalici longitudinali scufundati la distanta de 0.65 m pe linia I,

respectiv 0,95 m de peretii bazinelor pe linia II - pentru a se delimita zona de separare a

nisipului de zona de separare a grasimilor (compartimentul de colectare grasimi) ;

- In capatul amonte a fiecarui compartiment de colectare grasimi se va monta o cutie

metalica care va deveni basa de colectare grasimi a fiecarui compartiment. Evacuarea

grasimilor de la fiecare linie se face gravitational printr-o o conducta conducta conectata la

basele de grasimi ale fiecarei linii. Conductele de colectare grasimi de la fiecare linie vor

descarca grasimile intr-un put de colectare amplasat intre cele 2 linii de deznisipatoare.

Nisipul depus pe fundul compartimentelor deznisipatoare vs fi evacuat cu pompe din fiecare

compartiment.

- Se va monta la fiecare linie cate un jghiab lateral amplasat la o inaltime suficienta

pantru a alimenta clasorul de nisip. In acest jghiab vor refula pompele de nisip ale fiecarei

linii.

- Se vor monta deversoare in zona aval a fiecarui compartiment de deznisipare

pentru a se mentine nivelul in acestea .

- La fiecare linie se va executa instalatia de distributia aerului care consta din :

conducte de alimentare cu aer pe fiecarui compartiment si conducte distribuitoare de aer.

Pe fiecare conducta de distributie se vor instala conducte verticale de distributie si

conductele orizontale perforate pentru difuzia aerului.


Se vor instala urmatoarele echipamente :

Pentru linia 1

a) Raclor tip SDS890.3000.4PO27- SISMAT

- pentru 4 compartimente, echipat cu 4 lame racloare de suprafata P=0,25 kw si 4

pompe de nisip Q = 9 mc/h; H= 10m CA; P=4x1,1 kw

- Ecartamentul E=8900mm,

- Cale de rulare L=30m;

b) Stavila cu actionare manuala pe canalele de intrare la desnisipator

B x H = 2950 x 1500 mm, otel inoxidabil marca

Pentru linia 2

a) Raclor Tip SDS940.3000.3PO27- SISMAT

- pentru 3 compartimente, echipat cu 3 lame racloare de suprafata P=0,25 kw si 3

pompe de nisip Q = 12 mc/h; H= 10 m CA; P=3x1,1 kw

- Ecartamentul E=9400mm,

- Cale de rulare L=30m;

b) Stavila cu actionare manuala pe canalele de intrare la desnisipator

B x H = 2950 x 1500 mm, otel inoxidabil marca 316L- 3 buc\linie


Prin amenajarile constructive propuse la cele 2 linii se va crea in fiecare compartiment

cate 2 spatii functionale: zona de deznisipare si zona de separare a grasimilor.

Deznisipatoarele vor fi aerate cu ajutorul a 1+1 suflante pe fiecare linie. Pentru

introducerea aerului in apa uzata se va utiliza un sistem de insuflare cu bule medii. Liniile

distribuitoare de aer vor fi amplasate excentric in sectiunea transversala compartimentului ca

sa genereze miscarea elicoidala

Datorita curgerii apei in bazin si a insuflarii de aer se creaza o miscare elicoidala care

favorizeaza realizarea simultana a celor doua functiuni: sedimentarea particulelor de nisip si

flotarea grasimilor.

In fiecare compartiment deznisipator - separator se va realiza urmatorul proces: nisipul

va fi separat din apa uzata si va sedimenta pe fundul bazinului, iar substantele plutitoare se

vor flota la suprafata apei datorita aerului care se va insufla in partea de jos bazinului

La fiecare linie existenta se va instala cate un echipament raclor montat care va

circula pe coronamentul peretilor. Podul raclor va cuprinde si un numar de 3(4 )pompe de

nisip.

Podul raclor este automatizat in functie timp de cantitarea de nisip acumulata in

rigolele de fund.

Echipamentul raclor cuprinde in principal:

- Pompe de absorbtie a nisipului din rigolelele de fund ( 4 buc la L1 si 3 buc la L2).

Pompele pompeaza simultan amestecul nisip-apa din toate compartimentele liniei de

deznisipare. Pomparea se face intr-un jghiab colector, amplasat lateral peste nivelul peretelui

bazinului.

- Lame racloare de suprafata pentru antrenarea grasimlor (4 buc l linia 1 si 3 buc linia

2). Aceste lame racloare antreneaza grasimile de la suprafata apei din fiecare bazin catre

basele de colectare prevazute in zona amonte la fiecarei linie

Functionarea raclorului poate fi automatizata si pe baza unui releu de timp care va fi

setat in functie de experienta in operare.

Pe fiecare linie de deznisipare se propune instalarea unui senzor de masura

concentratiei de solide evacuate prin pompare. Senzorul se va instala pe conducta de

refulare a unei singure pompe a fiecarui raclor. Masurarea unei valori de concentratie sub o

valoare prestabilita va comanda oprirea deplasarii raclorului si implicit a tuturor pompelor pe

linia respectiva

Amestecul nisip-apa din jghiabrile colectoare ( L1 si L2) este descarcat gravitational in

echipamentul de spalare a nisipului de unde este colectat in containerul de depozitare.

Jghiaburile de preluare a nisipului se va monta la o inaltime suficienta pentru a se asigura

curgerea spre clasoarele de nisip montate intr-o cladire, in zona aval a deznisipatoarelor. Din

clasorul de nisip, nisipul separat va fi descarcat in conteinere.

Grasimile din basele de colectare de la fiecare linii sunt descarcate gravitational in

putul colector subteran amplasat intre cele 2 linii de deznisipare - separare de grasimi. Din

putul colector, grasimile sunt pompate catre rezervoarele de fermentare (RFN). Este

prevazuta si posibilitatea de pompare la presa de la gratare si compactarea lor odata cu

reziduurile de la gratare.

7.3.3. - Statia de suflante si clasificator de nisip ( Predarile 3.3, 3.4)

Nota Etapizare


7.3.3.1. Scop si descriere

Sunt 2 constructii anexa la pentru fiecare linie de desnisipator separator de grasimi

(L1,L2)., care au rolul de a adaposti echipamentele auxiliare necesare retinerii nisipului si

grasimilor.

Se va executa pentru fiecare linie cate o constructie anexa noua amplasata adiacent

fiecarei linii de deznisipare, in care se vor instala echipamentele liniei respective : suflantele

care vor furniza aerul necesar, echipamentul de spalare si clasificare nisip, containerele de

nisip)


Linia 1

a) Suflante la separatorul de grasimi cu carcasa de insonorizare, convertizor de

frecventa si accesorii 1+ 1 buc

- Tip DeltaGM10S – AERZEN – 1+1 buc

- Debit Q = 506 Nmc/h,

- Presiune Δp=.400 mbar

- P= 11 kw

- Nivel de zgomot – 67dB

- Turatie 2950 rpm

b) Instalatie de spalare nisip si clasare nisip C= 3m3/h, P=0.63 kw - 1 buc

c) Container de colectare nisip spalat si deshidratat V = 4 m3 - 2 buc

d) Debitmetru pentru aer DN 150 mm Q min = 200 mc/h ,Q max = 700 mc - 1 buc

Linia 2

a) Suflante la separatorul de grasimi cu carcasa de insonorizare, convertizor de

frecventa si accesorii 1+ 1 buc

- Tip DeltaGM10S - AERZEN

- Debit Q = 598 Nmc/h,

- presiune Δp=.400 mbar

- Nivel de zgomot – 71dB

- Motor P 15 kw

- Turatie 2950 rpm

b) Instalatie de spalare nisip si clasare nisip C= 3m3/h, P=0.63 kw - 1 buc

c) Container de colectare nisip spalat si deshidratat V = 4 m3 - 2 buc

d) Debitmetru pentru aer DN 150 mm Q min = 200 mc/h Q max = 700 mc/ - 1 buc

7.3.4.Putul colector de grasimi( Predarea 3.5)

Nota Etapizare


7.3.4.1 Scop si Descriere

Grasimile din basele de colectare de la fiecare linii sunt descarcate gravitational in

putul colector subteran amplasat intre cele 2 linii de deznisipare - separare de grasimi. Din

putul colector, grasimile sunt pompate catre rezervoarele de fermentare (RFN). Este

prevazuta si posibilitatea de pompare la presa de la gratare si compactarea lor odata cu

reziduurile de la gratare.

7.3.4.2. Echipamente:

a) Pompe submersibile pentru grasimi Q=2 mc/h, H=25 mCA , P=1,7 kw ( amplasate in

bazinul de colectare grasimi care deseveste ambele linii de deznisipare) - 1+1 buc

7.3.5. Bazin retentie apa pluviala cu deversor si SP ape pluviale- Predarea 3.6)

Nota Etapizare


7.3.5.1. Scop

Preluarea pe timp ploios a debitului de apa uzata care depaseste debitul Qorar maxim

daca se depasaeste capacitatea decantoarelor primare

7.3.5.2. Descriere si functionare

Asa cum este cerut prin Documentatia de atribuire (Cap.3.2.2.7 si 3.2.3.6), separatorul

de grasimi existent va fi amenajat ca bazin de retentie apa pluviala prin transformarea

separatorului existent in bazin de retentie.

Separatorul de grasimi existent a fost construit ulterior pe partea stanga canalului

deschis de evacuare dupa deznisipatoare. Intr-o etapa anterioara acest canal transporta apa

uzata preluata de la deznisipatoare si o descarca in camera de distributie la decantoarele

primare.

Cu ocazia construirii separatorului de grasimi s-a modificat traseul apei uzate pentru a

asigura trecerea apei mai intai prin separatorul de grasimi si apoi sa descarce apa in camera

de distributie la decantoarele primare. Canalul de evacuare de la deznisipatoare a fost inchis

si s-a construit un canal nou de ocolire spre camera de distributie. Intrarea apei uzate

separatorul de grasimi se facein prezent printr-o stavila manuala montata in peretele

canalului de evacuare.

In fata separatorului se afla un bazin tampon care include un perete deversor care

distribuie apa intr-un canal distribuitor in amonte de separator Din acest canal se repartizeaza

apa uzata la cele 6 compartrimente ale separatorului.

In aval cele 6 compatimente evacuiaza apa pe la partea inferioara prin 6 conducte

subterane Dn 800 care descarca apa intr-un canal de receptie deschis cu sectiune

rectangulara.

Solutia de modificare are in vedere mentinerea in cea mai mare parte a structurii

constructive existente.

Aceasta solutie comporta urmatoarele lucrari :

Mentinerea tuturor lucrarilor existente de alimentarea separatorului de grasimi:

Stavila de intrare, bazin tampon cu deversor.

Mentinerea totala a separatorului cu cele 6 compartimente existente inclusiv

tevile de iesire din fiecare compartiment.

Modificarea sistemul actual de evacuare pentru a se permite plecare din bazin pe la

partea inferioara. Pentru aceasta s-au taiat cele 6 conducte Dn800 de evacuare in zona cea

mai de jos. Cele 6 conducte s-au interconectat cu o conducta cu diametrul Dn 300mm.

Acesta conducta va descarca apa acumulata in bazin in camera de colectare a unei noi statii

de pompare apa meteorica – constructie noua.

Statia noua de pompare are rolul sa goleasca bazinul de retentie intr-un timp mai

lung (maximum 6 ore). Descarcarea se face controlat in camera de distributie a decantoarelor

primare.

Statia de pompare este echipata cu 1+1 pompe submersibile avand Q=278 m³/h, H=

6.5 m ;

d) Curgerea apei pe canalul C8 de la deznisipatoare a fost redeschisa si apa va intra

din nou in camera de distributie existenta( asa cum a fost inainte de construirea separatorului

de grasimi) .Astfel, apa uzata va intra din nou direct in camera de distributie la decantoarele

existente.

Statia noua de pompare are rolul sa goleasca bazinul de retentie intr-un timp mai

lung (minim 6 ore). Descarcarea se face controlat in camera de distributie a decantoarelor

primare pentru a nu supraincarca statia de epurare.

Intrarea in functie a statiei de pompare se va face dupa incetarea ploii cand se

semnalizeaza ca bazinul de retentie este plin.

Deoarece apa de ploaie din bazinul de retentie se va evacua periodic prin pompare cu

o conducta cu Dn250mm. In noua solutie cu deznisipatoare-separatoare de grasimi s-a

renuntat la canalul de ocolire care transporta apa de la separatorul vechi la camera de

distributie la decantoarele primare.

Stavila manuala existenta pe canalul lateral de alimentare a separatorului existent s-a

inlocuit cu o stavila electrica. Stavila se deschide numai la ploaie din dispozitia sefului de

statie. Daca ploaia dureza mai mult si in bazinul de retentie se atinge nivelul maxim se va

deschide stavila electrica de by passe de la camera de distributie si se inchide stavila de

acces in bazinul de retentie.

Devesorul existent aflat in bazinul tampon se mentine pentru a controla debitul pe timp

de ploaie care trebuie sa intre in noul bazin de retentie. Cota de retentie a acesui deversor

este verificata conform calculelor hidraulice intocmite pentru prezentul proiect.


a) Stavila plana cu actionare electrica pe canalul de intrare basinul de retentie -1buc

Tip SKK210.150 KM.A7 –SISMAT

Ghidaj incastrat pe perete


Lungime =2100 mm,

Inaltime H1500 mm,

P=0.1 kw


b) Pompa submesibila in camera umeda -1+1 buc

tip XFP 150E CB1 – ABS Sulzer

Q= 277 m3/h

P = 9 kw

H=6.5 m

c) Macara manuala pivotanta – 1 buc

Furnizor ELMAS

G=300 kg

H ridicare =7.0m

7.3.6 Camera distributie catre decantoarele primare (CD1)

Nota Etapizare


7.3.6.1. Scop

Rolul camerei de distributie este alimentarea cu debite egale a fiecarui decantor primar

.

7.3.6.2. Descriere

Camera de distributie existenta a fost executata in etape, are o configuratie care nu

permite distributia hidraulica controlata a debitului de ape uzate catre cele 4 decantoare.

Structura existenta este o camera rectangulara cu 4 nise de distributie in care sunt

instalate stavile de perete catre fiecare decantor. De la fiecare nise pleca cate o conducta de

alimentare a decantorului cu diametrul Dn 800mm

Camera de distributie existenta primeste apa uzata de la la separatorul de grasimi

existent care se va transforma in bazin de retentie. Exista si un canal (C8) construit intr-o faza

anterioara care transporta initial apa uzata de la liniile de deznisipare . Acest canal a fost

inchis cand s-a construit separatorul de grasimi deoarece apa uzata de la deznisipatoare

trebuia sa treaca mai intai prin acel separatorul de grasimi.

S-a propus mentinerea structurii camerei existente la care se vor face urmatoarele

lucrari:

1) Reconectarea camerei de distributie la canalul existent C8 in aval de liniile de

deznisipare si inchiderea curgerii apei de la canalul lateral de transport apa uzata de la

separatorul de grasimi existent care se va transforma in bazin de retentie.

2) Instalarea unui robinet de inchidere a debitului pe fiecare conducta de alimentare

decantoarelor Dn800mm.

Robinetele propuse sunt montate in camine de separate din beton care construite in

afara camerei de distributie existente

7.3.6.3. Echipamente, instalatii

Se vor instala urmatoarele echipamente :

a) Robinete de inchidere cu actionare manuala Dn 800mm, Pn=2.5 bar - 4buc

b) Stavila plana cu actionare electrica pentru by pase,

Tip SKK 200.200 KM.A7- SISMAT -1 buc

Cu inchidere pe 3 laturi si ghidaj aplicat pe perete

B = 2000mm

H= 1500 mm

P = 0,1 kw

Material : otel inox 316 L

7.3.7. Instalatie de masura debite si echipament de luat probe

Nota Etapizare


7.3.7.1. Scop

Masura debitului influient in statia de epurare

7.3.7.2. Descriere

Masura debitului de apa uzate intrata in statia de epurare se va face pe canalul

C8 ,dupa instalatiile de gratare si deznisipatoarele - separatoare de grasimi.

Canalul C8 are sectiunea dreptunghiulara cu latimea B= .... m, inaltimea H.=..... m,

Hmax apa =.......m.

Datorita diferentei mici de nivel disponibile in cadrul treptei de tratare mecanica este

necesar sa se instaleze un debitmetru ultrasonic special pe canal deschis. Acest tip de

debitmetru nu introduce nici o pierdere de sarcina suplimentara in canalul deshis pe care

este instalat deoarece nu exista o strangulare a canalului

Masura debitului se va transmite local si la dispecer


1 buc – debitmetru ultrasonic instalat pe canalul deschis C8,

Domeniul de debite masurat Q=450 – 4800 l/s Domeniul propus acopera ambele

etape 2026 si 2016

Inaltimea apei in canal va fi cuprinsa intre …….m si ……. m.

7.3.8. Decantoare primare (Existente)

Nota Etapizare

Decantoarele primare existente se vor integra in proiectul de reabilitare astfel

- In etapa finala 2026 vor opera toate cele 4 decantoare existente

- In etapa I – 2016 se poate opera numai cu 3 decantoare ( conform calculelor de

process)

7.3.8.1. Scop

Retinerea suspensiilor din apa uzata pretratata prin gratare si desnisipator

7.3.8.2. Descriere

In statia de epurare exista 4 decantoare primare de tip radial.

Decantoarele primare sunt bazine in care curgerea apei este radiala. Bazinele sunt de

forma cilindrica cu diametrul interior de 35m. Radierul este de forma tronconica cu

adancimea la perete de 2.30 m . O base de colectare a namolului, de asemenea tronconica

este prevazuta in zona centrala radierului. La partea superioara a peretelui este amplasat un

jghiab un jghiab inelar amplasat periferic care colecteaza apa limpezita.

Alimentarea cu apa bruta a fiecarui decantor face printr-o conducta cu Dn 800 mm

instalata sub radierul constructiei, care introduce apa in zona centrala a bazinului la partea

superioara.

Bazinele vor fi echipate cu pod raclor radial cu lame.Raclorul antreneaza namolul

sedimentat pe radier si il antreneaza catre basa centrala de unde este evacuat gravitational

printr-o conducta cu Dn 150mm instalata sub fundul decantorului.

Nu sunt prevazute lucrari de reabilitare a decantoarelor existente.

7.3.8.3. Echipamente (existente)

a) Poduri racloare cu lame racloare de fund, lama racloare de suprafata si sistem

de colectare spuma – 4 buc P= 0,55 kw


Alimentarea cu apa bruta se face cu o conducta DN800 care debuseaza in zona

centrala in partea de sus a bazinului.

Debitul care intra in fiecare decantor va fi controlat prin deversoarele metalice

prevazute in compartimentele de repartitia ale camerei de distributie( CD1) mentionate la

cap. 4.. Robinetele respective sunt instalate in camerele CVD1- CVD4, care sunt exterioare

constructiei decantoarelor.

Colectarea apei limpezite se face intr-un jgheab perimetral prevazut cu lame

deversoare reglabile .

Namolul depus pe radierul decantorului va fi impins de catre podul raclor spre basa

centrala de colectarea namolului. Prin deschiderea pe rand a vanelor se va asigura

evacuarea periodica a namolului din basele centrale ale decantoarelor spre statia de

pompare namol existenta.

Deschiderea vanelor va fi controlata de catre un temporizator pentru a se asigura

evacuarea namolului de 4-8 ori pe zi.

Inchiderea vanelor va fi controlata de catre un echipament de masurare a concentratiei

suspensiilor in namolul evacuat, instalat pe conductele de admisie namol in statia de

pompare, inainte de intrarea in statia de pompare. Vana va fi inchisa la atingerea unei valori

minime preselectate a concentratiei de suspensii.

Perioadele de deschidere a vanelor si valoarea concentratiei in suspensii la care se

inchid vanele sunt adresabile prin procesul de control SCADA.

Pe conductele de evacuare namol de la fiecare decantor sunt prevazute camine cu

robinet Dn150 cu actionare electrica. Robinetele respective sunt instalate in caminele existent

CN1-CN4, care sunt exterioare constructiei decantoarelor.

Spuma acumulata la suprafata apei va fi colectata de catre podul raclor si impinsa spre

palnia de colectare a spumei, de unde va fi transportata gravitational spre caminul de

colectare si pompare spuma CS1

Efluentul tratat in treapta de tratare primara va fi transportat spre trepta biologica –

respectiv va fi colectat in bazinul de aspiratie al statiei de pompare intermediare. Transportul

apei si va face prin canalele deschise existente si pe tronsoanele de canal noi.

In spatiul din zona decantoarele primare se va amplasa o Camera pentru operator -

tip container, care va contine:

- spatii pentru personal;

- aparatura de monitorizarea calitatii apei brute la intrarea in epurare;

- echipament pentru prelevare probe.

7.4. EPURAREA SECUNDARA

7.4.1. Statie de pompare intermediara zone anoxice si deversor amonte de

treapta biologica

Etapizare

Statia de pompare: intermediara va functiona astfel:”

- In etapa finala 2026 vor opera cu debitul maxim Q=2382 l/s

a ) spre reactorul Nou RB1nou –Q=2382x075=1787l/ s

Echipamente 2+1 pompe P=90 kw

b) spre reactorul +RB2reabilitat –Q=2382X0.25=596l/s

Echipamente 2 pompe P=55kw

In etapa I – 2016 va opera opera numai cu reactorul biologic nou RB1

Reactorul reabilitat va fi in stand by conform calculelor de proces)

a) spre reactorul Nou RB1nou –Q=2382x075=1787l/ s

Echipamente 2+1pompe P=90kw +1pompa P=55kw

7.4.1.1.Scop

Statia de pompare intermediara are 2 obiective:

pomparea apei uzate epurate mecanic catre cele 2 reactoare biologice

RB1(nou) si RB2(reabilitat) .

descarcarea pe timp de ploaie a apelor mari decantate primar in canalul de

general de by-passe executat la limita estica a statiei de epurare.

7.4.1.2. Descriere

Statia de pompare intermediara include in aceiasi constructie atat instalatia de

pompare spre bazinele biologice cat si deversorul amonte de treapta biologica. Statia de

pompare va pompa apa uzata epurata mecanic prin conducte separate catre cele 2

reactoare biologice.

Statia de pompare intermediara este o constructie semi ingropata compusa din:

- infrastructura – constructie in cuva din beton armat, care cuprinde 3 spatii

functionale :bazinul comun in care se instaleaza pompele, deversorul amonte de treapta

biologica si camera instalatiilor

- suprastructura - cuprinde partea supraterana a camerei instalatiilor.

Instalatia de pompare cuprinde : conducte de refulare de la pompe, robinete tip fluture

cu actionare manuala, robinete tip fluture cu actionare electrica cu reglaj , compensatoare de

montaj robinete de retentie cu clapa.

7.4.1.3. Echipamente si instalatii

Etapa finala 2026

Se vor instala 4+1 pompe submersibile racire activa interna, instalate in camera

umeda, care vor functiona cate 2 pentru fiecare bazin:

a) Spre bazinul nou se va pompa debitul Q=2382x075=1787l/ s Vor pompa 2 pompe

submersibile, tip XFP 510U-SK3 avand urmatoarele caracteristici:

- Q= 2880 m³/h; H = 6.10 m H20

- Putere motor P= 90 kw

- Turatie nominala: n=990 rpm

- Greutatea totala 2096 kg

b) Spre bazinul reabilitat se va pompa debitul Q=2382X0.25=596 l/s Vor pompa 2

pompe submersibile, tip XFP 351M-CH3 avand urmatoarele caracteristici:

- Q= 1800 m³/h; H =6 m H20




c) Cea dea 5 a pompa va fi rezerva, va fi tot de tip XFP 510U-SK3 submersibila si va

avea caracteristicile:

- Q= 2880 m³/h; H 6.10 m H20




Toate pompele sunt echipate cu convertizor de frecventa

d) Debitmetru ultrasonic pe conducta de refulare spre RB1 -1 buc

e) Debitmetru ultrasonic pe conducta de refulare spre RB2 – 1buc

f) Pentru operatiile de manipulare a pompelor amplasate in bazinul de receptie este

prevazuta o macara pe monosina cu carucior manual si palan electric cu urmatoarele

caracteristici:

- Sarcina G = 5 t,

- P = 2.3 kw,

- Lungimea caii de rulare Lc=16.8m

g) Pentru manipularea componentelor de instalatii (armaturi, fitinguri, etc) in camera

de instalatii s-a prevazut un pod rulant monogrinda cu palan electric avand urmatoarele

caracteristici :

- sarcina de 2 tone

- P= 8.24 kw

- ecartament E=6.3 m,

- Lungimea caii de rulare Lc=14.6m.

Etapa I - 2016

a) Spre bazinul nou vor pompa 2+1 pompe submersibile, tip XFP 510U-SK3 avand

urmatoarele caracteristici:

- Q= 2880 m³/h; H = 6.10 m H20




1 pompa submersibila, tip XFP 351M-CH3 avand urmatoarele caracteristici:

- Q= 1800 m³/h; H =6 m H20




c) Cea dea 2 a pompa de tip XFP 351M-CH3 va fi rezerva rece(neconectata electric,

va fi de submersibila si va avea caracteristicile:

- Q= 1800 m³/h; H 6.10 m H20

- Putere motor P= 55kw kw



Toate pompele sunt echipate cu convertizor de frecventa

Instalatia de pompare cuprinde :

- Robinete tip fluture, Dn1000 cu actionare manuala - 2 buc

- Robinete tip fluture, Dn1000 cu actionare electrica cu reglaj - 2 buc

- Robinete tip fluture, Dn700 cu actionare electrica ON/OFF - 5 buc

- Compensatoare de montaj cu tiranti Dn1000 – 2 buc

- Compensatoare de montaj cu tiranti Dn7000 – 5 buc

- Clapet antiretur cu clapa batanta si contragreutate Dn700 – 5 buc


Conform proiectului tehnologic aprobat apa uzata pretratata mecanic dupa

decantoarele primare este transportata prin canalele proiectate

(C11) si (C12) pana la statia de pompare , unde in intra in bazinul pompelor. In bazinul

unde sunt instalate pompele este construit si deversorul de ape mari inainte de treapta

biologica

Debitele caracteristice maxime la intrarea in statia de pompare sunt urmatoarele :

Etapa 2026

Pe timp uscat - Qu.or max = 8575 m3/h = 2382 l/s

Pe timp de precipitatii - Q= 2 Qu.or max =17150 m3/h = 4764 l/s

Functionarea instalatiei este urmatoarea :

Pe timp uscat

Intreaga cantitate de apa uzata, respectiv Qor max=2382 l/s, este pompata la camera

de distributie a fiecarui bazin de namol activat

Pe timp de precipitatii

Qor max=2382 l/s este pompat la cele 2 bazine de namol activat, iar diferenta

2XQmax or - 1xQmaxorar = 4764-2382=2382l/s este transferata peste deversor la canalul

(C14) pentru a ajunge in canalul de by passe (C1)

Debitele maxime repartizate la cele 2 bazine de namol activat sunt urmatoarele :

Spre reactorul biologic nou 75% din debitul total :Qor max=1787 l/s =6431 m3/h

Spre reactorul biologic existent reabilitat 35 % din debitul total Qor max=596 l/s =

2144 m3/h

Etapa 2016

Pe timp uscat - Qu.or max =6431 m3/h = 1787 l/s

Pe timp de precipitatii - Q=2 Qu.or max =12866 m3/h = 3574 l/s

Functionarea instalatiei este urmatoarea :

Pe timp uscat

Intreaga cantitate de apa uzata, respectiv Qor max=1787 l/s, este pompata la camera

de distributie a bazinului RB1 de namol activat

Pe timp de precipitatii

Qor max=1787 l/s este pompat la bazinul de namol activat RB1, iar diferenta

2XQmax or - 1xQmaxorar = 3574-1787=1787/s este transferata peste deversor la canalul

(C14) pentru a ajunge in canalul de by passe (C1)

Debitul maxim repartizat este :

Spre reactorul biologic nou :Qor max=1787 l/s =6431 m3/h

Spre reactorul biologic existent reabilitat este zero deoarece acest bazin nu opereaza

in etapa I

Debitele mentionate in cele 2 etape sunt debite maxime.

Debitele alimentate in timpul zilei vor avea valori diferite in functie cantitatea de apa

uzata influienta in statia de epurata ,

Pe fiecare conducta de refulare catre camerele de distributie a reactoarelor biologice

este instalat cate un robinet cu actionare electrica cu reglaj care este montat in camera de

instalatii a statiei de pompare.

Controlul debitului refulat spre cele 2 reactoare la valorile de 75%, respectiv 25% este

controlat de debitmetrele instalate pe conductele de refulare in caminele( CD2 siCD3).

Intrucat toate pompele vor functiona cu convertizoare de frecventa, acestea vor regla

pompele spre fiecare reactor biologic pentru a pompa cantitatea de apa variabila intre valorile

minime si maxime de functionare a fiecarui reactor biolgic pastrand permanent raportul de

alimentare – 75%, respectiv 25 %. Astfel in functie de debitul influient la fiecare reactor se va

functiona cu 1 sau 2 pompe pe linie

7.4.1.5 Reguli privind exploatarea

Exploatarea curenta cuprinde in principal urmatoarele operatiuni:

- supravegherea functionarii instalatiei: pompe, robinete, instalatii electrice,

aparatura de masura si control; şi a dispozitivelor de protecţia muncii.

- verificarea starii instalatiilor si echipamentelor;

- sesizarea manifestărilor de funcţionare anormală (zgomote, şocuri, supraîncălziri,

valori mari ale puterii absorbite, încărcarea neuniformă pe faze, etc.), depistarea cauzelor

acestora şi înlăturarea lor.

- inregistrari evenimente

- intretinerea curateniei

7.4.2. Reactoare biologice

Etapizare

Reactoarele biologice vor functiona astfel:

- In etapa finala 2026 vor opera ambele reactoare biologice

RB1nou+RB2reabilitat

- In etapa I – 2016 va opera opera numai cu reactorul biologic nou RB1

( Reactorul reabilitat va fi in stand by conform calculelor de process)

7.4.2.1. Scop

Reactoarele biologice ,denumite si bazine cu namol activat, fac parte din treapta

secundara de epurare. In aceste obiecte tehnologice au loc procesele de epurare biologica, in

zone consecutive anaerobe, anoxice si aerobe, respectiv descompunerea produsilor carbonului

nitrificare si denitrificare si reducerea fosforului;

7.4.2.2. Descriere

S-a prevazut realizarea a 2 linii independente de reactoare biologice : un bazin nou

construit si al doilea este un bazin realizat prin restructurarea bazinului de aerare existent.

Conform calculelor de proces, conform revizuite volumul total necesar al bazinelor

biolgice este de 62000.m³, din care :

- zone anaerobe 5000 m³

- zone anoxice 19000 m³

- zone aerobe(aerate) 38000m3

Datorita spatiului disponibil limitat in incinta statiei de epurare existente si a cerintei de

a utiliza si constructia bazinului existent, cele 2 reactoare biologice proiectate vor avea

dimensiuni diferite. Astfel rectorul biologic existent dupa reabilitare va asigura cca 25% din

volumul necesar calculat, iar reactorul biologic nou construit va asigura cca 75% din volumul

necesar calculat.

In tabelul urmator se prezinta volumele utile necesare ale compartimentelor si voumele

proiectate din proiectul de executie.

RB1- 75% dinVt (mc) RB2-25% din Vt(mc) Total baz. biol (mc)

Vol. calc. Vol.real

conf Pr

Vol. calc. Vol.real

conf Pr

Vol. calc. Vol.real

conf Pr

BAN 5.000 5.000 0 0 5.000 5.000

BAX 8.600 13.821 10.400 9.281 2x9500 21.145

BAE 33.400 30.808 4.600 6.187 38.000 36.995

Vt 47.000 47.672 15.000 15.468 62.000 63.140

a) Bazin cu namol activat nou construit

Reactorul biologic nou este o constructie tip bazin deschis de forma rectangulara,

amplasata semiingropat cu volumul de aproximativ 47000 mc si dimensiunile in plan

de 86,85x86,43m si inaltimea apei de min. 7.00 m.

Constructia bazinului biolgic nou cuprinde 2 linii biologice paralele, impartite in

zone consecutive anaerobe, anoxice si aerobe:

- Zona anaeroba care asigură reducerea biologică a fosforului.Pentru asigurarea

eficientei zona este compartimentata, iar circulatia apei este in sicana

- Zona anoxica anoxic destinat eliminării azotului Pentru asigurarea eficientei si

aceasta zona este compartimentata, iar circulatia este in sicana

- Zona aerata care asigură oxigenul necesar acţiunii bacteriilor. Zona aerata este

compusa din 2 compartimente cu sens de curgere diferit pentru a permite recircularea interna

din zona aerata in cea anoxica cu pompele montate in peretii despartitori dintre cele 2 zone.

Spectru de curgere cat mai uniform prin toate compartimentele celor 2 reactoare s-a

realizat prin dispunerea conductelor de intrare si de iesire si a ferestrelor de trecere intre

bazine in pozitii diferite atat in plan cat si pe verticala.

De asemenea pentru mentinerea in suspensie a amestecului de apa uzata si namol

activ si pentru asigurarea circulatiei acestuia de-a lungul bazinului prin zonele de tratare,

masa de lichid este mixata continuu si integral cu ajutorul mixerelor instalate in

compartimente anaerobe si in compartimente anoxice.

In compartimente aerobe sunt instalate sisteme de difuzie a aerului in vederea

transferului de oxigen in apa. Debitul de aer necesar este asigurat de statia de suflante

Instalatiile reactorului biologic consta din:

- conducte de intrare apa pretratata in treapta mecanica

- conducte de evacuare efluient biolgic catre decantoarele secundare

- sistemul de insuflare a aerului: conducte de alimentare cu aer, conducte de

conectare a difuzorilor de aer, robinete ,de reglare, robinete de inchidere,alte accesorii.

- pompe de joasa presiune pentru recircularea interna a efluientului, instalate in

peretele despartitor intre cea anoxica

b) Bazin cu namol activat, zonele anaerobe si anoxice.(existent reabilitat)

Este o constructie existenta care se reabiliteaza si se reechipeaza.

Bazinul de aerare existent cuprinde 3 linii paralele de compartimente aerate. are un

volum de numai 12600 m³, si o inaltime de apa 2.8 m, ceea ce este total insuficient. In

consecinta se propune amenajarea unui reactor biologic in interiorul bazinului existent cu

inaltimea apei H=3.4 m si volumul total de 15500mc, avand 3 linii paralele de compartimente

consecutive

Zona 1- Anoxic (denitrificare)

Zona 2 – Anoxic /(Aerat optional) [denitrificare / nitrificare]

Zona 3 – Aerata(nitrificare)

Compartimentele anoxice din zona 1 se echipeaza cu 8 mixere.

Comparetimentele Anoxice+ aerate din zona2 se echipeaza cu 8 mixere si cu

difuzori de aer care vor functiona optional mixare sau arerare.

Compartimentele aerate din zona 3 se echipeaza numai cu difuzori de aer


transferului de oxigen in apa. Debitul de aer necesar este asigurat de statia de suflante

Instalatiile reactorului biologic consta din:

- conducte de intrare apa pretratata in treapta mecanica

- conducte de evacuare efluient biolgic catre decantoarele secundare

- sistemul de insuflare a aerului: conducte de alimentare cu aer, conducte de

conectare a difuzorilor de aer, robinete ,de reglare, robinete de inchidere,alte accesorii.


Reactor biologic nou RB1

a) Mixere pentru omogenizare la compartimentele anaerobe: 10 buc/bazin;

Tip SB 931-A 14/4 -ABS Sulzer

Putere P= 1.4 Kw

Turatie n= 791 rpm


Inaltime de liftare h=8.5 m

Greutate G=147kg

b) Mixere pentru omogenizare compartimente anoxice : 16 buc/bazin;

Tip SB 1625 –A45/4 – ABS Sulzer

P = 4.5 kw (3,0 kw)

Turatie n= 791 rpm



Greutate G=150kg

c) Pompe de recirculare interna submersibila tip propeller : 6 buc(plus 1 pompa ca

rezerva rece).

Tip RCP 8oo A150

Q =3320 mc/h ;

H=0,578 m

P= 15,0 kw

d) Panouri de difuzoare de aer Aerostrip tip Q4EU (88 Nm3/h) – 988 buc.

Furnizor Aerzen

Reactor biologic reabilitat RB2

e)Mixere pentru omogenizare in zonele anoxice - 8 buc

Tip SB 931-A 14/4 -ABS Sulzer

Putere P= 1.4 Kw

Turatie n= 791 rpm



Greutate G=147kg

f) Mixere pentru omogenizare la compartimentele anoxice / (aerate ) - 8 buc

Tip SB 1624 –A30/4 – ABS Sulzer

P = 3,0 kw

Turatie n= 791 rpm



Greutate G=150kg

g) Panouri de difuzoare de aer Aerostrip tip Q3EU (66 Nm3/h) instalate in zonele 2 si 3


Pentru functionarea reactoarelor biologice trebuie luate in considerare ansamblu

modulului de epurare biologica alcatuit din:

Statia de pompare intermediara zone anaerobe si anoxice +deversor

Reactorul biologic nou RB1

Reactorul existent reabiltat RB2

Decantoarele secundare

Statia de pompare namol activ de recirculare si in exces

Functionarea treptei biolgice a statie de epurare este prezentata in desenele anexate

la prezentul manual, respectiv

- Diagrama P&I -Treapta biologica. Etapa 1 -2016

- Diagrama P&I -Treapta biologica. Etapa finala-

- Schema de flux apa. Etapa 1 - 2016

- Schema de flux apa. Etapa finala 2026

In principiu reactorele vor cuprinde cuprinde :

- Compartimente anaerobe, care asigură reducerea biologică a fosforului prin

stimularea energetică a bacteriilor heterotrofe în condiţii lipsite total de oxigen;

- Compartimente anoxice, destinat eliminării azotului în formă gazoasă de către

bacteriile heterotrofe care vor prelua oxigenul legat în nitrat (NO3) în lipsa oxigenului gazos;

- Compartimente aerate, care asigură oxigenul necesar acţiunii bacteriilor heterotrofe

în faza de reducere a carbonului din compuşii organici precum şi pentru acţiunea bacteriilor

chemo-autotrofe în faza de transformare a azotului amoniacal în nitrit şi apoi in nitrat.

Compartimente aerate si cele anoxice sunt calculate avand in vedere incarcarea

organica si in azot a apei uzate.

Pentru mentinerea in suspensie a amestecului de apa uzata si namol activ si pentru

asigurarea circulatiei acestuia de-a lungul bazinului prin zonele de tratare, masa de lichid este

mixata continuu si integral cu ajutorul mixerelor aplasate in compartimentelor anaerobe si in cele

anoxice.


transferului de oxigen in apa. Aerarea se face in procedeul cu bule fine, prin difuzori, cu

membrane perforate. Debitul de aer necesar este asigurat de statia de suflante.

Nivelul aerarii este controlat si reglat continuu si automat pe baza rezultatelor masurarii

concentratiei oxigenului dizolvat in cele doua bazine. Debitul de aer comprimat este reglat

prin intermediul robinetelor de reglaj montate pe conductele de transport a aerului de la statia

de suflante catre fiecare bazin. Cresterea sau scaderea presiunii in conducta principala de

aer determina scaderea sau cresterea debitului de aer furnizat de catre suflante. Pentru

furnizarea debitelor variabile de aer suflantele sunt echipate cu convertizoare de frecventa.

Pentru desfasurarea normala a procesului de denitrificare este prevazuta asa numita

recirculare interna, prin care se aduce efluent bogat in azotati in zona anoxica din zona

aeroba (de nitificare). Recircularea interna a efluientului din zona aeroba catre zona anoxica

se face cu pompe de joasa presiune instalate in peretele despartitor intre zona aeroba si cea

anoxica.

In scopul mentinerii concentratiei masei bacteriene in reactoarele biologie namolul din

decantoarele secundare este recirculat la reactoarele biologice prin pompare ca namol

activat. Acesta recirculare este denumita recirculare externa.

Namolul activat de recirculare externa este pompat in jghiabul median amplasat la

partea superioara a peretelui median intre cele 2 linii a fiecarui bazin biologic in zona aval.

Prin acest jghiab namolul activat este transportat catre zona amonte a rectoarelor si introdus

in camera de distributie din fata fiecarui reactor. In acesta camera se amesteca cu apa

epurata mecanic pompata de la statia de pompare intermediara ape anoxice. Din camera de

distributie amestecul de apa epurata mecanic si namol activat este distribuit egal la fiecare

linie a reactorului (in compartimentele anaerobe) prin 2 conducte cu diametrul de 1200mm

Evacuarea efluientului din bazinul biologic se face din zona finala (aval) a

compartimentelor aerate unde este prevazuta cate o camera de colectare. Intrarea

efluientului in camerele de colectare se face peste deversoare amplasate pe peretele aval.

Din camerele de colectare, efluientul este evacuat pe la partea inferioara prin conducte care

se conecteaza la conductele de evacuare exterioare care transporta efluientul biologic spre

decantoarele secundare.

7.4.2.4.1 . Etapizare

Reactoarele biologice vor functiona astfel:

- In etapa finala 2026 vor opera ambele reactoare biologiceRB1nou+RB2reabilitat

- In etapa I – 2016 va opera opera numai cu reactorul biologic nou RB1

( Reactorul reabilitat va fi in stand by conform calculelor de process)

7.4.2.4.2. Schema de process pentru Etapa finala 2026

Conform Studiului privind optimizarea Etapizarea punerii in functiune a statiei de

epurare Brasov bazinul de aerare existent se va amenaja ca reactor biologic treapta II

(proces de epurare cu namol activat de tipul ”step feed denitrification” – conform ATV 131).

Schema si caracteristicile acestui tip de proces conform ATV131E cap3.2 se prezinta in

continuare schema acestei solutii care este aplicabila in etapa finala 2026

Fig.1 - Schema de proces in etapa finala - 2026

Q3=75%Qc+QroAN D Nitr. D Nitr.

DS

Q2=75%Qc

Q4=25%Qc

Qr1=75%Qro

Qr2=25%Qro

Q5=Qc+QroQ1=Qc

Qro

Q6=Q=QcQc - debitul de calcul al statiei de epurarein etapa finala 2026

Conform acestei solutii pentru etapa finala 2026 reactorul existent se va amenaja ca bazin

biologic treapta II in care efluientul biolgic din reactorul nou RB1 trece in bazinul existent

reamenajat,care mai primeste si apa epurata mecanic(25% din debitul total al statiei -Q1).

Namolul de recircularea externa de la SPnre este dirijat 75% in zona anaeroba a

bazinului RB1 si 25% in zona amonte a bazinului RB2.

Solutia are avantajul ca se utilizeaza total structrura constructiva existenta fara

modificari constructive

In acesta situatie recircularea externa se realizeaza direct in zona anoxica a bazinului

RB1.

Se mentioneaza ca in cazul schemei de proces prezentata in Fig 1, la bazinul RB2 in

etapa finala nu mai este necesara recircularea interna (conf ATV131

7.4.2.4.3 Schema de process pentru Etapa I - 2016

Cum s-a mentionat si la capitolul anterior cele 2 reactoare biologice vor functiona inseriate

astfel ca se poate opera cu unul sau ambele reactoare biologice, in functie de caracteristicile

si debitul de apa uzata influienta in statia de epurare

Schema de process Figura 2 se prezinta schema de process apliucabila in etapa I 2016.

Sistemul de conducte si canale de legatura la cele 2 reactoare biulogice este proiectat sa

poata fi trecut cu usurinta de pe un mod de operare pe celalalt.

Q3=Qc+Qr1AN D Nitr. D Nitr.

DS

Q2=Qc

Q4=0

Qr1=75%Qro

Qr2=0

Q5=0Q1=Qc

Qro

Q6=QcQc - debitul de calcul al statiei de epurarein etapa I - 2016

Q3=0

QRiQ3=Qc+Qr1

Fig.2 - Schema de proces in etapa I - 2016

7.4.2.4.4. Date privind procesul epurarea biologica

Asa cum s-a aratat la cap. 7.3.2.4., fiecare din cele 3 compartimente are rolul sau in

procesul de epurare biologica.

In bazinele cu namol activ mediul de lucru si flocoanele de namol activ sunt constituite

dintr-o masa gelatinoasa in care traiesc microorganisme (bacterii si protozoare). Aceste

adsorb pe membrana lor materiile organice coloidale si dislovate si apoi le ataca cu ajutorul

enzimelor care le secreta si le asimileaza in vederea obtinerii energiei necesare activitatii lor

vitale si a materiilor necesare dezvoltarii si reproducerii celululor; rezidiile sunt eliminate in

stare solida (ceea ce permite separarea lor prin decantare), lichida (azotiti azotati) sau

gazoasa (CO2). Se realizeaza deci un proces de adsorbtie urmat de descompunerea prin

oxidare a materiilor organice de catre microorganisme. Acest proces de oxidare are loc in

doua stadii. In primul stadiu fiind oxidate materiile organice hidro carbonate, iar in stadiul al

doilea matreriile organice azotoase. Cele doua stadii se pot produce in acelasi bazin sau in

bazine separate.

Evidentiem cativa factori importani care contribuie la buna desfasurare a procesului de

epurare biologica:

- asigurarea unei anumite concentratii a namolului activat in bazinul aerat , care se

realizeaza prin recircularea unei cantitati din namolul separat in decantorul secundar;

- aerarea artificiala a apei pentru intensificarea oxigenarii in vederea asigurararii

oxigenului necesar microrganismelor ;

- agitarea artificiala apei uzate in vederea dispersarii in apa bruta a namolului activ

de recirculare, dispersarea oxigenului introdus si pentru evitarea depunerilor in bazinul aerat.

- asigurarea cantitatii de carbon necesara denitrificarii care se realizeaza prin

recircularea apei uzate din bazinul aerat in cel anoxic ( recircularea interna);

- agitarea artificiala apei uzate in bazinele anaerob si cel anoxic pentru evitarea

depunerilor pe fundul bazinelor.

In ANEXA 1 se prezinta un minim de notiuni generale privind epurarea biologica.

Exploatarea unei statii de epurare incepe cu amorsarea bazinelor de namol activa,

respctiv bazinul aerat.

7.4.2.4.5. Amorsarea

Punerea in functiune se va face treptat incepand cu un debit de maxim 50% din debitul

nominal.

Asa cum s-aratat la cap. 5.3.2.2.S-au prevazut realizarea a 2 linii independente de

reactoare biologice : un bazin nou construit (75%din debitul maxim zilnic si al doilea este un

bazin realizat prin restructurarea bazinului de aerare existent(25% din debitul maxim zilnic).

Fiecare bazin biologic va fi compartimentat in cate doua linii care va contine compartimente

consecutive : anaerobe, anoxice si aerobe

In consecinta se va incepe punerea in functiune o linie din reactorul nou

RB1incarcata la 37.5% din debitul liniei ( 1600l/sx0.75x0,375=450l/s)

In consecinta Se va incepe pornirea cu debitul Qzi max =450l/s .Acesta semi linie

contine:

- 1 linie de gratare rare +dese Deznisipator separator de grasimi (L2) ,

- 2 decantoare primare,

- jumatate din bazinul de namol activat RB1 (compartimentele anaerob, anoxic, aerat),

- Statia de suflante cu 2 suflante,

- 2 decantoare secundare,

- Statiile de pompare intermediara, echipata cu 2 pompe

Statia de recirculare namol,echipata cu 2 pompe

De asemenea se vor pregati in stare de intrare in operare si celelalte obiecte pentru a

fi puse in functiune cand vor exista efluienti de prelucrat (namol in exces, namol ingrosat,

namol fermentat ). Vor fi deasemenea pregatite obiectele auxiliare a caror functionare va fi

necesara.

Pentru punerea in operare se va selecta linia de epurare care va intra in operare. Pe

aceasta linie sa va verifica ca toate echipamentele aferente acestei linii sa fi in stare de a fi

pornite. Se va verifica ca toate robinetele liniei de operare sa fie deschise , iar pe linia care

nu va opera sa fie inchise.

Formarea namolului activ se poate realiza intr-o perioada de timp de2 - 4 saptamani in

functie de caracteristicile apei uzate, capacitatea bazinului de, temperatura aerului si a apei in

bazinul de aerare, etc.

Se mentioneaza ca in aceasta etapa se urmareste formarea namolului activ in bazinul

aerat.

Pentru ca amorsarea sa se realizeze normal trebuie sa se asigure permanent in

bazinul aerat, prin aerare continua a apei uzate, o concentratie a oxigenului de 3 -5 mg/l .

In perioada de amorsare este necesara marirea treptata a concentratiei namolului activ

in bazinul aerat pana la o concentratie de suspensii de minim 3,5 g/l (3500mg/l)

Conform calculelor de process effectuate pe baza datelor de tema mentionate la

capitolul 4.6 concentrata de calcul este Cnr=3.81kgSU/m3

Pentru acest scop toata cantitatea de namol sedimentat in decantorul secundar se

repompeaza la intrarea in bazinul de namol activ (bazinul anaerob). In consecinta intreg

debitul de namol separat din decantorul secundar se va recircula prin instalatia de pompare

namol activ fara a evacua namol in exces pana ce se ajunge la o concentratie de 0,8 – 1 g/l

(800 - 1000mg/l)

Pe masura cresterii concentratiei namolului activ in bazinul aerat si a randamentulul de

epurare, constatat prin analize de laborator, se va mari treptat debitul debitul de apa uzata

influienta in bazinul de namol activ astfel ca atunci cand se ajunge la concentratia de 3.5 g/l in

bazinul aerat sa se ajunga si la debitul real de functionare al unei linii de epurare.

Determinarea debitului se face prin citiri zilnice la intervale egale (1 -2 ore) ale

debitmetrului din caminul Ob.4). Aceste inregistrari ale debitului vehiculat prin statia de

pompare intermediara in perioada de amorsare sunt valori informative care se vor folosi la

reglarea procesului dupa terminarea perioadei de amorsare si chiar la amorsarea liniei

urmatoare.

Dupa amorsarea primei linii de epurare biologica se va proceda similar si cu a doua

linie

In perioada de amorsare vor functiona atat mixerele din bazinul anaerob cat si cele din

bazinul anoxic pentru a evita sedimentarea in cel doua bazine. Deoarece in aceasta faza de

amorsare nu se urmareste si retinerea azotului, pompele propeller de recirculare interna vor fi

oprite.

In perioada de marire a debitului de apa uzata introdusa in bazin, este de asteptat sa

creasca si consumul de oxigen. In consecinta se va regla corespunzator si sistemul de aerare

astfel ca sa se reduca concentratia de oxigen dizolvat la valori in jurul valorii de 2mg/l .

Temperatura lichidului din bazinul de namol activ este unul din cei mai importanti

factori de functionare a instalatiei. Scaderea temperaturii reduce activitatea

microorganismelor. De aceia nu se recomanda amorsarea instalatiei la temperaturi ale

mediului sub 10 - 12 0C

Pentru grabirea procesului de amorsare se poate introduce in zona anaeroba o

cantitate de namol activ gata maturizat de la o instalatie in functiune. Cantitatea de namol de

insamantare recomandata de diferiti specialisti este diferita , depinde de caracteristicile apei

uzate si de factori specifici. Aceste cantitati de namol se raporteaza la volumul bazinului de

aerare. Considerand a se utiliza numai 10 - 15% din volumul bazinului aerat in amorsare ar

rezulta cantitati de peste 300 m3. De aceia stabilirea cantitatea de namol de insamantare se

va face luand in considerare si costurile privind transportul si manipularea acestei cantitati

de namol, comparativ cu reducerea timpului de amorsare.

7.4.2.5. Reguli privind exploatarea reactoarelor biologice

a) Elemente operationale

Exploatarea reactorului biologic trebuie privită ca parte a treptei biologice din care mai

fac parte: staţia de suflante, – decantoarele secundare şi staţia de pompare nămol activ şi

de recirculare. Fiecare din aceste obiecte are rolul său şi de buna lor funcţionare depinde

eficienţa treptei biologice.

Pentru buna desfăşurare a proceselor biologice în exploatarea curentă a reactorului

biologic trebuie respectate o serie de condiţii:

i) Să se asigure aerarea neîntreruptă şi uniformă în bazinul aerat. Cantitatea de aer

necesară este în funcţie de cerinţa procesului. Sistemul de aerare cuprinzând suflantele şi

echipamentul de transport şi difuzie, este controlat automat continuu de senzorii de oxigen ai

instalaţiei şi reglează instalaţia în funcţie de concentraţia necesară de oxigen

dizolvat.Valoarea recomandata a concentratiei de oxigen dizolvat este 2mg/l , dar nu trebuie

sa scada sub 1 mg/l in nici un punct din bazin.

ii)Să funcţioneze neîntrerupt mixerele care asigură circulaţia în bazinele aerate.

iii) Să se asigure în bazinul aerat concentraţia de nămol activat în jurul valorii de

3,5 g/l prin recircularea nămolului extras din decantoarele secundare. Recircularea o face

instalaţia de pompare de nămol activate de recirculare si in exces.

iv) Procentul de recirculare prevăzut în este in proiect este de 90-135%, in etapa I

si 65-100% in etapa finala, dar debitul de recirculare se va stabili în exploatare, în funcţie de

performanţele treptei biologice şi de calitatea reală a apelor uzate.

v)Să funcţioneze neîntrerupt toate mixerele rapide care împiedică sedimentarea atât în

bazinele anaerobe cât şi în bazinul de denitrificare.

iv) Pompele tip propeler de recirculare internă vor funcţiona continuu, asigurând în

faza de început a exploatării, procentul de recirculare interna prevăzut în proiect de 180 si

335%. În funcţie de rezultatele analizelor de laborator privind reducerea azotului, debitul

pompelor poate fi redus. Se menţionează că la temperaturi ale apei sub 12C procesul de

reducerea azotului încetează. Se subliniaza ca nitrifiantii cresc mai lent in comparatie cu

bacteriile din namolul activat. La un raport de recirculare mai mare poate apare situatia de a

ajunge prea mult oxigen solubil legat chimic venit din zona de nitrificare (bazinul aerat). In

consecinta prin analize de laborator se determina oxigenul solubil din combinatiile de carbon

si daca este prea mare se reduce recircularea interna.

v)Valoarea pH este un indicator de control al procesului. In bazinul aerat in care se

produce si procesul de nitrificare, se recomanda un pH optim de 8-8,5.

In bazinul anoxic unde se produce denitrificarea se recomanda un pH in jurul valorii de

7,5.

b) Exploatarea curenta

Exploatarea curentă cuprinde în principal următoarele operaţiuni:

– supravegherea funcţionării (curgere normală în bazine, sistem de difuzie a

aerului în apă, funcţionare mixere, etc.)

– sesizarea manifestărilor de funcţionare anormală (aerare neuniformă, pertubări

la recirculare, defecţiuni la partea electrică, etc.), depistează cauzele acestora şi înlăturarea

lor;

– verificarea existenţei unor depuneri de nămol pe radierul bazinelor şi pe pereţi sau

cruste şi spumă la suprafaţă şi luarea măsurilor de îndepărtare;

– înregistrări evenimente;

– întreţinerea curăţeniei.

- curatirea zapezii si a ghietii din jurul constructiei si de pe pasarele

- orice bazin scos din operare iarna se va goli pentru a evita formarea de ghiata care

poate afecta structura de rezistenta ;

- evitarea opririi curgerii apei pe conducte pe perioade mai lungi. Daca este necesara

inchiderea se vor goli.

c) Deranjamente în exploatare

În procesul de epurare biologică cu nămol activ sunt trei categorii de nămoluri:

- nămolul activ din bazinul de aerare (Cna);

- nămolul de recirculare (Cnr- nămolul in exces (Cne

Regimul de exploatare normală a treptei biologice trebuie să asigure o concentraţie cât

mai constantă şi ridicată a nămolului activ, pentru a permite realizarea unei eficienţe

constante a epurării biologice şi o capacitate de a rezista cât mai bine în cazul unor şocuri de

substanţe toxice care pot apare în mod accidental. Concentraţiile mai mari ale nămolului activ

în bazine, scad tendinţa de umflare a nămolului şi reduc posibilităţile de formare a spumei în

bazinele de aerare.

Cele mai frecvente deranjamente în exploatare se datorează calităţii

necorespunzătoare a nămolului.

Schimbări ale indicelui nămolului.

Creşterea indicelui de nămol indică „îmbolnăvirea nămolului”.

Cauze:

– pătrunderea unor substanţe toxice în canalizarea localităţii din ape industriale

insuficient preepurate (săruri de cupru, crom, zinc, fenoli acizi, etc.)

– supraîncărcarea cu ape uzate cu aport ridicat de substanţe organice dizovate;

– scăderea oxigenului dizolvat în apa din bazin, sub limitele normale, ca urmare a

defecţiunilor la sistemul de aerare.

Remediere:

– reducerea debitului de nămol recirculat;

– intensificarea aerării;

– clorarea nămolului recirculat cu doze de 10 – 20 mg/l.

Ridicarea nămolului la suprafaţă.

Ridicarea nămolului împiedică separarea lui în decantoarele secundare.

Cauze:

– nitrificarea excesivă prin ţinerea în circuit a nămolului activ un timp prea

îndelungat;

– stagnarea intenţionată a nămolului un timp prea îndelungat în decantorul secundar

sau defectarea raclorului ori a mecanismelor de evacuare a acestuia.

Remediere:

– mărirea debitului de nămol evacuat de la decantoare;

– reducerea încărcării cu ape uzate a bazinului;

– reducerea perioadei de retenţie a nămolului şi/sau repararea sistemului de

evacuare a nămolului de la decantor;

– reducerea timpului de aerare.

Formarea spumei

Cauza: existenţa unor concentraţii mari de detergenţi în apele uzate. Spuma tinde să

se acumuleze la marginile bazinelor de aerare, opuse locului unde se află amplasate

dispozitivele de aerare, adunându-se până când se revarsă peste pasarelele de trecere pe

care le poate face alunecoase şi periculoase atunci când sunt umede; după uscare ele pot

lăsa urme de uleiuri şi alte impurităţi. Vântul poate împrăştia spuma în incinta staţiei,

inundând construcţiile şi punând în pericol sănătatea personalului.

Cantitatea de spumă care se formează creşte în funcţie de:

scăderea concentraţiei de materii în suspensie (nămol activ) din lichidul aerat;

intensificarea aerării şi a gradului de amestec;

creşterea eficienţei de epurare a apelor uzate;

creşterea temperaturilor atmosferice.

Prevenire si ameliorare:

- se stropesc suprafeţele acoperite cu spumă cu apă curată, cu efluent epurat, apă

decantată. Metoda utilizării de apă epurată nu este de dorit din caza udării pasarelelor de

trecere a bazinului de aerare, cu picături de apă contaminată.

- se aplică pe suprafaţa bazinului cantităţi mici de substanţe antispumante; sunt

substanţe active care îndepărtează rapid spuma, dar care sunt eficiente numai pe perioade

scurte.

- se măreşte concentraţia de nămol activ (Cna) din bazinul de aerare, prin mărirea

gradului de reciclare şi scăderea evacuării de nămol excedentar. Acest mod de combatere a

spumei s-a dovedit cel mai eficient. Pentru a putea fi aplicat cu rezultate bune, este necesar

ca nămolul să aibă un indice de volum optim (IVN=110ml/g conf calcul de process)

Eficienta a epurarii mai mica decat cea proiectata

Cauze:

- pH necorespunzător al apelor uzate influente;

- încărcări (hidraulice, organice) ale influentului mai mari decât cele proiectate;

- materia organică din influent este nebiodegradabilă sau slab biodegradabilă;

- concentraţii în substanţe toxice peste limitele admisibile;

- nămolul activ insuficient dezvoltat;

- lipsa oxigenului dizolvat.

Prevenire şi remediere:

- asigurarea valorii neutre a pH; dacă este necesar, se vor reutiliza apele uzate

influente;

- adaptarea parametrilor de exploatare, eventual efectuarea de modificări minore ale

instalaţiei de epurare;

- măsuri de eliminare a concentraţiilor suplimentare de poluanţi, faţă de capacitatea

proiectată fie înainte de staţia de epurare, la sursa de poluare, fie în treapta mecanică a

staţiei de epurare;

- remedierea operativă a utilajelor de aerare defecte.

d) Controlul de laborator si masuratori

Pentru urmărirea modului de funcţionare al treptei de epurare biologice aerobe cu

nămol activ se fac determinări cantitative şi calitative. Determinările se fac, fie prin procedeele

clasice, prin măsurători în staţia de epurare sau în laborator.

Debitul de ape uzate se măsoară, cel puţin din 2 în 2 ore, la intrarea în bazinul de

aerare stând la baza calculului încărcării hidraulice, Ih (m3 / h.m3 de bazin) şi a încărcării

organice volumetrice IOB (kg CBO5 / m3.bazin şi zi). Debitul se măsoară, de asemenea şi la

ieşirea din treapta biologică (efluentul decantorului secundar).

Valoarea pH se măsoară de 4 ori pe schimb, la intrarea şi ieşirea din treapta biologică.

Temperatura se măsoară pe probe momentane, la intrarea în treapta biologică.

Temperatura apei uzate cât şi a aerului atmosferic are o mare importanţă pentru cinetica

îndepărtării substratului organic de către biomasă. Temperatura are un rol deosebit în

perioada de amorsare a procesului de epurare biologică cu nămol activ.

Materii în suspensie. Este un indicator care se foloseşte, pe de-o parte la aprecierea

eficienţei procesului de epurare, iar pe de altă parte evaluează cantitatea de nămol activ (din

bazinul de aerare. De o atenţie specială se bucură fracţiunea volatilă a nămolului activ .

Materiile în suspensie se determină la intrarea şi ieşirea din bazinul de aerare (1 – 2 ori

pe schimb, pe probă medie de 4 ore), din bazinul de aerare (o dată pe zi din probă

momentană omogenă) în circuitul de reciclare a nămolului (de 2 – 3 ori / săptămână).

Materia organică (CCO – Cr, CBO5) se determină în influentul bazinului de aerare şi în

efluentul decantorului secundar, pentru a da posibilitatea calculării eficienţei de epurare a

treptei biologice, a încărcării organice a bazinului de aerare şi a necesarului de oxigen.

Determinările se efectuează de 1 – 2 ori/schimb, pe probă medie de 4 ore (alcătuite din probe

momentane prelevate orar)[39].

Azot total. Este o determinare care se utilizează cu dublu scop:

- pentru a vedea dacă apele uzate au suficient azot, pentru a putea satisface

necesităţile procesului de epurare biologică. Se cunoaşte că dacă apele uzate orăşeneşti au

o importantă componentă industrială, există posibilitatea ca aceasta să fie deficitară în

nutrienţi, respective în compuşi de azot şi fosfor; în acest caz se prevede adăugarea în

influentul bazinului de aerare a unor compuşi de azot şi fostor astfel încât să se poată

respecta raportul minim prevăzut de literatura de specialitate : CBO / N / P = 100 / 5 /1

Acest raport seveste pentru a aprecia dacă în efluentul treptei biologice rămâne azot

total peste concentraţiile admise de reglementările în vigoare [36] astfel că efluentul devine o

sursă de stimulare a proceselor de eutrofizare din zona aval de evacuarea staţiei de epurare.

Determianrea nutrienţillor se face la intrarea în bazinul de aerare, minimum o dată pe

săptămână, pe proba medie de 2,4 sau 8 ore, alcătuită din probe orare.

Fosforul total. Este o determinare care intră în categoria nutrienţilor şi urmează celor

prezentate anterior la „azotul total”.

Indicatori microbiologici. Determinarea biologică şi microbiologică se utilizează pentru

urmărirea calităţii biomasei din treapta biologică. În condiţii normale de desfăşurare a

procesului de epurare biologică (temperatură, oxigen dizolvat, nutrienţi, substrat de natură

organică, biodegradabil, condiţii de amestec favorabile în bazinul de aerare) flacoanele de

nămol activ sunt răspândite uniform în bazinul de aerare şi conţin, în general, microorganisme

de acelaşi fel.

Prezenţa bacteriei filamentoase Sphaerotilus arată că în bazin s-au creat condiţii de

„umflare„ a nămolului.

Determinările se fac pe probe momentane, recoltate din diverse puncte ale bazinului

de aerare.

7.4.3. Statia de suflante

Etapizare

Statia de pompare: intermediara va functiona astfel:”

- In etapa finala 2026 vor opera cu debitul maxim de aer Qa=42000 Nmc/h

a ) spre reactorul Nou RB1nou –Qa1=31500 Nmc/h

Echipamente 3+1 suflante P=300k kw, H =0.85 bar

c) spre reactorul +RB2reabilitat –Qa2=10500Nmc/h

Echipamente 1+1 suflante P=300kw, H=0.45 bar

In etapa I – 2016 va opera numai reactorul biologic nou RB1 Qa1=21000Nmc/h

a ) spre reactorul Nou RB1nou –Qa1=21000 Nmc/h

Echipamente 2+1 suflante P=300k kw, H =0.85 bar

3 suflante vor fi in rezerva rece


7.4.3.1 Scop

Statia de sufante are rolul de a asigura aerul necesar procesului de epurare biologica

care se realizeaza in reactoarele biologice.

7.4.3.2. Descriere

Constructia existenta a statiei de suflante existente cuprinde 3 incaperi: sala

suflantelor, camera de instalatii electrice si camera de personal.

Sala suflantelor este o constructie supraterana cu dimensiunile 9.00 x 24.00 m si

inaltimea de 8.40 m. Camera instalatiilor electrice are dimensiunile de cca. 4,60x3,60 m si H

= 3.50 m.

In prezent este echipata cu 4 suflante tip HIBON avand urmatoarele caracteristici:

Debit de aer capabil Q= 6100 N m3/h

Putere motor P= 160 kw

De asemenea in acesta hala sunt amplasate si 2 suflante de mica capacitate tip Lutos,

necesare pentru separatorul de grasimi existent care se va transforma in bazin de retentie

Statia de suflante este dotata cu un pod rulant cu capacitatea de 5 tone forta care se

poate mentine in statia de suflante reabilitata.

Suflantele existente instalate nu corespund noilor capacitati calculate atat ca debit cat

si presiune de refulare. In consecinta se vor inlocui cum se arata in continuare

Statia de suflante se va reamenaja si reechipa corespunzator cu cerintele noii tratari

biologice cu 6 suflante noi de capacitate mai mare, care se vor instala pe in hala existenta.

Turbosuflante noi difera fata de cele existente in ceea ce priveste: conceptia si

capacitatil.e


Statia de suflante se va reechipa cu 6 turbosuflante noi tip HST 40 - ABS Sulzer

Cele 6 suflante noi vor forma 2 instalatii cu destinatii diferite:”

Pentru reactorul nou RB1 se vor instala 3 suflante in operare si 1 de rezerva

Pentru reactorul reabilitat RB2 se va instala 1 suflanta in operare si 1 de

rezerva.

Caracteristicile nominale principale ale suflantelor noi sunt urmatoarele:

Debit de aer capabil Q= 10500 N m3/h

H ref = 0.85 bar

Putere motor P=300 kw

Turatie t=rpm

G= 1950 kg

Se mentine podul rulant existent cu capacitatea de 5 tone

Pentru furnizarea debitelor variabile de aer toate suflantele sunt echipate cu

convertizoare de frecventa.


In functie etapa de operare cele 2 grupuri de suflante vor functiona astfel:

a) In etapa finala 2026 se vor utiliza 3+1 suflante pentru reactorulRB1

2+1 suflante pentru bazinul RB1

b) In etapa I -2016 se vor utiliza 2+1 suflante pentru bazinul RB1

3 suflante vor fi in rezerva rece deoarece reactorul RB2 nu va opera

7.4.3.5. Reguli privind exploatarea


- supravegherea functionarii instalatiei: suflante, robinete, instalatii electrice,



valori mari ale puterii absorbite, încărcarea neuniformă pe faze, etc.), depistează cauzele


- inregistrari evenimente;

- intretinerea curateniei.

7.4.4. Camera de distributie pentru decantoarele secundare

Nota Etapizare


7.4.4.1. Scop

Rolul camerei de distributie este alimentarea cu debite egale a fiecarui decantor

secundar .

7.4.4.2. Descriere

Distributia actuala a efluientului din reactoarele biolgice catre cele 5 unitati de

decantare secundare se face direct din jghiabul de iesire al bazinului existent de namol

activat este necorespunzatoare deoarece nu se repartizeaza efluientul de la ambele bazine

biologice (bazinul existent + bazinul nou). si nu este asigurata repartizarea egala a debitului

la cele 5 decantoare. Ca urmare se va realiza o camera de distributie noua spre cele 5 unitati

de decantare secundara.

Camera de distributie este o structura din beton armat de forma semicirculara cu

diametrul interior Di=8,5 si inaltimea 4,35m La partea superioara s-a prevazut un jghiab inelar

de distributie cu diametrul exterior De=10,50 m. Jghiabul curb este impartit in 5

compartimente care distribuie apa la decantoarele DS1-DS5

7.4.4.3. Instalatii

Intrarea efluientului de la cele 2 bazine de namol activat in camera de distrubutie

camerei se face in partea de jos a constructiei prin conducte separate de la ficare bazin de

namol activat respectiv Dn1400 de la bazinul nou (RB1) si Dn 1000 de la bazinul

reabilitat(RB2)

Controlul distributiei egala a debitelor catre cele 5 decantoare se face prin

deversoarele din fiecare compartiment al jghiabului inelar.Pe muchiile deversante ale

jgheabului inelar vor fi montate lame deversoare reglabile.

Distributia apei brute la cele 5 decantoare se face prin conducte Dn 1000 mm, care

pleaca din fiecare compartiment al jghiabului inelar.

Pentru a se putea inchide accesul apei spre fiecare decantor secundar sunt prevazute

robinete de inchidere cu actionare manuala cu Dn 1000 mm, amplasate in caminele

existente (CW1 - CW4).


Functionarea camerei de distributie este hidraulica. Repartitia egala a debitului spre

decantoarele secundare se face peste lame deversoare cu lungime egala, reglate la acelasi

nivel.

7.4.5.Decantoare secundare

Nota Etapizare


7.4.5.1. Scop

Decantarea secundara pentru sedimentarea suspensiilor din efluientul biologic precum

si indepartarea namolului activ din sistem

7.4.5.2. Descriere

Decantoarele secundare sunt constructii existente de forma circulara cu echipamente

tip pod raclor radial. Exista un numar de 5 decantoare radiale care se mentin in continuare in

procesul de epurare.

Decantoarele secundare au diametrul interior de 45 m si adancimea de 3.50m

Decantoarele secundare sunt echipate cu racloare radiale in sistemul cu suctiune.

Nu sunt prevazute lucrari de reabilitare si reechipare a decantoarelor existente


Alimentarea cu apa uzata a decantoarelor secundare se face prin conducte cu

Dn1000mm instalate intre camera de distributie si fiecare decantor. Intrarea apei brute se

face in zona centrala a decantorului. Evacuarea apei decantate se face din jghiabul de

colectare inelar al fiecarui decantor prin conducte cu Dn 1000mm.

Namolul activ sedimentat de pe radierul decantoarelor secundare este antrenat si

evacuat cu un sistem cu suctiune atasat echipamentul raclor. Namolul colectat este sifonat in

jghiabul inelar central. De aici namolul este transportat prin conducte catre noua statia de

pompare namol de recirculare si in exces.

Pe fiecare conducta de evacuare a namolului din fiecare decantor in caminele

existente vor instala robinete Dn600 actionat electric pentru a se putea controla evacuarea

namolui din decantor.

De asemenea pe conductele de evacuare de la fiecare decantor se vor instala senzori

de turbiditate pentru a controla concentratia namolului evacuat. Senzorii se vor instala in

caminele de vane in care se vor instala si noile robinete electrice.

Evacuarea namolului activat se poate face atat in mod continuu cat si secvential din

fiecare decantor

Reteua existenta de conducte de evacuare namol se restructureaza pentru a fi

conectata la noua statie de recirculare namol activat si in exces astfel ca in statia de pompare

namolul in exces se va descarca prin 2 conducte:

- D1000 pentru decantoarele DS ,DS2, AS4, DS5

- Dn600 pentru decantorul DS3

Controlul debitului de namol transportat la statia de pompare se face cu debitmetre noi

instalate in in camine prevazute pe fiecare din cele 2 conducte de transport prezentate mai

inainte. Noile debitmetre se vor instala astfel:

- Debitmetru Dn400 pe conducta Dn600 care evacuiaza decantorul DS3

- Debitmetru Dn 800 pe conducta Dn1000 prin care se evacuiaza decantorele DS,

DS2, DS4, DS5


Efluientul provenit de la reactorul biologic contine substante in suspensie impreuna cu

biomasa rezultata din procesele bichimice care se aglomereaza formand flocoane cu o

greutate specifica mai mare ca apa si care tinde sa sedimenteze pe fundul decantoarelor in

timp ce apa limpezita se acumuleaza la suprafata bazinului.

Functionarea decantoarelor se desfasoara in flux continuu constand in principal din

alimentarea cu apa bruta, evacuarea apei limpezite. Evacuarea namolului depus la fund fiind

continua sau discontinua.

b) Exploatarea curenta cuprinde in principal urmatoarele operatiuni:

- supravegherea functionarii instalatiei: pompe, robinete, instalatii electrice, aparatura

de masura si control; şi a dispozitivelor de protecţia muncii.





- remedierea defectiunilor in functionare si eliminarea cauzelor care produc defectiuni

si deficiente;

- operatii curente si manevre necesare;



Pentru o buna eficienta decantoarele trebuie sa se asigure o curgere uniforma apei

limpezite catre jghiabul colector de apa limpezita. De aceia lamele deversoare trebuie sa fie

reglate la la acelasi nivel .

Utilajul de evacuare a namolului, dispozitivele de colectare a spumei, pompa de

amorsare si robinetii de inchidere si reglare trebuie verificate din punct de vedere al bunei

functionari.

c) Recomandari de exploatare si intretinere:

- inlaturarea periodica a depunerilor acumulate in fata deversoarelor de iesire;

- curatirea periodica cu perii si apa sub presiune a depunerilor pe jghiabului din beton

de colectarea apei;

- curatirea frecventa a dispozitivului de colectarea spumei; depunerile constitue sursa

de mirosuri;

- ungerea lagarelor, rulmentilor si altor piese conform cerintelor pe baza unui grafic

recomandat de furnizor;

- scoaterea din operare o data pe an a unui decantorului pentru inspectarea a partii

submersate a podului raclor si a starii constructiei;

- repararea sau inlocuirea subansamblelor defecte, refacerea vopselei de protectie, si

a elementelor de beton;

d) Adaptarea activitatii pe timp de iarna:

- curatirea zapezii si a ghietii din jurul constructiei si de pe calea de rulare si de pe

pasarela podului raclor;

- orice bazin scos din operare iarna se va goli pentru a evita formarea de ghiata care

poate afecta structura de rezistenta ;

- evitarea opririi curgerii apei pe conducte pe perioade mai lungi. Daca este necesara

inchiderea se vor goli.

e) Deficiente in functionare:

Aparitia namolului plutitor

Uneori, la suprafata se constata aparitia namolului plutitor, datorita unui inceput de

fermentare. Se datoreste neevacuarii la timp sau unor defectiuni la sistemul de curatire, nu tot

namolul din decantor este evacuat in mod continuu. Namolul este adus la suprafata de

gazele de fementare. In aceasta situatie decantorul trebuie golit si verificate cauzele.

( conducte infundate cu nisip, argila sau dopuri din fibre ori plastic corpuri mari, etc.)

Aparitia culorii negre si mirosului neplacut

E o deficienta mai rar intalnita. Se poate datora incarcarii apelor uzate cu substante

organice in cantitate mare si usor fermentabile provenite de agenti economici care nu

preepureaza apa descarcata( fabrici de conserve, bere, textile, etc.) Pentru remediere se

introduce clor in amonte de decantor pentru a intarzia fementarea. Remedierea poate fi doar

temporara , trebuie depistate si eliminate cauzele.

f) Controlul de laborator

Deterninarile de laborator servesc la controlul procesului de decantare si la stabilirea

eficientei.Se recomanda urmatoarele:

- Materiile solide in suspensie sedimentabile;

- Materiile solde totale volatile din apele uzate;

- Materiile volatile din namol;

- Consumul biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5);

- Valoarea pH;

- Oxigenul dizolvat.

7.4.6.Statia de pompare namol de recirculare si exces (Spnre)

Etapizare

Statia de pompare va functiona astfel:”

- In etapa finala 2026 vor opera cu debitul maxim Q=1600 l/s

a ) spre reactorul Nou RB1nou –Q=1600x075=1200l/ s

Echipamente 2+1 pompe P=75 kw

d) spre reactorul +RB2reabilitat –Q=1600X0.25=400l/s

Echipamente 1+1 pompe P=37kw

In etapa I – 2016 va opera opera numai cu reactorul biologic nou RB1


b) spre reactorul Nou RB1nou –Q=1600x075=1200l/ s

Echipamente 2+1pompe P=75kw

1pompa P=37kw va fi in stand by ca rezerva rece

7.4.6.1.Scop

Statia de pompare va asigura pomparea namolului activat de recirculare catre

bazinele biologice si a namolului activat in exces catre instalatiile din fluxul de tratare a

namolului(statia de ingrosare mecanica, Instalatii de pompare, bazine tampon, rezervoare de

fermentare a namolului , instalatii de deshidratare)

7.4.6.2. Descriere

Statia de pompare care se va construi va include in aceiasi constructie 2 instalatii de

pompare:

- instalatia de pompare a namolului activat de recirculare spre bazinele biologice

- instalatia de pompare a namolului in exces spre bazinul tampon de receptie existent

in subsolul statiei existente de tratare namol (V=670mc)

Statia de pompare este o constructie semi ingropata compusa din:

- infrastructura – constructie in cuva din beton armat, avand dimensiunile in plan

15.45 x 14.55 m si inaltimea maxima de 5.60m.

Infrastructura cuprinde : bazinul comun in care se instaleaza pompele si camera

instalatiilor..

- suprastructura - cuprinde partea supraterana a camerei instalatiilor. Se va realiza

din cadre din beton armat cu pereti din zidarie de caramida, cu dimensiunile 14.60m x 7.40m

si inaltimea libera de 4,60m.

Bazinul in care se instaleaza pompele nu are suprastructura.

Instalatiile de pompare cuprind : echipamente, conducte de refulare, armaturi de

inchidere si reglaj , alte accesorii.

Instalatia de pompare cuprinde :

- Conducte de intrare a namolului de la decantoare

- Conducte de refulare namol de la pompele de recirculare si exces

- Conductele de `legatura la echipamente

De asemenea instalatia cuprinde urmatoarele armaturi :

- Robinete tip fluture , Dn600mm cu actionare manuala - 3 buc

- Robinete tip fluture , Dn600mm cu actionare electrica reglaj - 2 buc

- Robinete tip fluture , Dn500mm cu actionare electrica ON/OFF - 3 buc

- Robinete cu sertar Dn 150mm cu actionare manuala -2 buc

- Robinete de retinere cu clapa batanta Dn 500 mm – 3 buc

- Compensatoare de montaj Dn 600 mm – 5 buc

- Compensatoare de montaj Dn 500 mm – 3 buc

Pentru manipularea echipamentelor la operare si intretinere (pompe, armaturi,

fitinguri, etc) s-a prevazut urmatoarele echipamente :

- o macara tip monorail cu sarcina de 3.2 tone instalata pe stalpi peste bazinul

descoperit al pompelor

- un pod rulant monogrinda cu sarcina de 2 tone in camera instalatiilor


In statia de pompare s-au instalat urmatoarele echipamente:

a) 3 pompe pentru namol de recirculare Tip XFP 351 M-CH3-PE750/6 pentru namol

de recirculare, avand urmatoarele caracteristici:

- Tip XFP 351 M-CH3-PE750/6 –

- Capacitate : Q= 1920 m³/h

- Inaltime de pompare: H= 7.54m


- Turatie: n=989 rpm

b) 2 pompe pentru namol de recirculare

Tip XFP 300 J-CB3-PE370/6

- Capacitate : Q= 1235 m³/h

- Inaltime de pompare: H= 8.61m



c) 3 pompe tip XFP 100 E CB1-PE60/4 pentru namol in exces avand urmatoarele

caracteristici:

- Capacitate : Q= 153m³/h

- Inaltime de pompare: H= 8.76 m



d) Pod rulant monogrinda cu electropalan

- Sarcina G=2 tone

- H ridicare =6.0m

- L cale rulare =14.60 m

- P=8.24 kw

e) Macara manuala pe monosina cu electropalan

- Sarcina G=3.2 tone

- H ridicare= 7.0m

- L cale de rulare= 10.70m


Namolul colectat in decantoarele secundare este transportat gravitational spre statia

de pompare namol de recirculare si exces print sistemul de conducte prezentat mai inainte la

cap.7.3.5.3

Controlul debitului de namol transportat la statia de pompare se face cu debitmetre noi

instalate in in camine prevazute pe fiecare din cele 2 conducte de transport prezentate mai

inainte. Noile debitmetre se vor instala astfel

- Debitmetru Dn400 pe conducta Dn600 care evacuiaza decantorul DS3

- Debitmetru Dn 800 pe conducta Dn1000 prin care se evacuiaza decantorele DS,

DS2, DS4, DS5

Conform proiectului de proces tehnologic namolul biologic retinut in decantoarele

secundare este recirculat ca namol activat in zona amonte a bazinelor biolgice.

Procentul de recirculare prevăzut în este in proiect este de 65-100%, in etapa finala si

90-135% in etapa I, dar debitul de recirculare se va stabili în exploatare, în funcţie de

performanţele treptei biologice şi de calitatea reală a apelor uzate.

Debitul maxim de namol de recirculare externa ca procent din debitul zilnic maxim al

intregii statii de epurare, poate avea urmatoarele valori maxime :

In etapa finala 2026 Q rec = 100%x Ozimax= 100%x1600=1600l/s=5760mc/h

In etapa finala 2016 Q rec = 135%x Ozimax= 135%x1200=1620l/s=5830mc/h

Din calculul de proces rezulta ca o cantitate de namol activat care ramane in urma

recircularii constituie namol in exces. Namolul in exces va fi prelucrat in instalatiile de tratare

a namolului ( stocare, concentrare fermentare, deshidratare). Volumul maxim de namol in

exces Qnam.ex=2590 m3/zi. Acesta cantitate va fi pompata la bazinul tampon existent de

namol in exces neingrosat aflat in subsolul statiei existente de deshidratare namol. Pomparea

se face in timp de maxim 16-22 ore /zi (Q=150-300 mc/h)

Etapa finala 2026

Tinand seama de volumele utile a fiecarui bazin biologic prin instalatatiile de pompare

de recirculare se va pompa 75% din Qrec.max spre bazinul biologic nou si 25% din

Qrec.max spre bazinul biolgic existent reabilitat.

a) Rezulta ca spre reactorul RB1 trebuie transferat

debitul Qr1=0.75x1600=1200l/s=4320 mc/h,

b) Spre reactorul RB2 trebuie transferat debitul Qr2=0.25x1600=400l/s=1440mc/h.

In consecinta pompele instalate in statia de pompare vor functiona astfel :

a) Spre bazinul biologic nou (RB1) vor pompa vor pompa 2 pompe cu capacitatea de

1920 m3/h si 1 pompa cu capacitatea de 1235 mc/h Qmax =5075mc/h,

b) Spre bazinul biologic reabilitat (RB2) va pompa 1 pompa cu capacitatea de 1235

mc/h sau 1x1920 mc/h

c) Spre instalatiile de tratare a namolului in exces cu pompele se va pompa cu 2+1

pompe cu capacitatea de 153mc/h

Ca rezerve de in caz defectiune la unul din cele 2 grupuri de pompe vor fi urmatoarele

pompe:

1 pompa Q=1920mc/h, P=75kw

1 pompa Q=153mc/h , P=6 kw

Statia de pompare va pompa namolul de recirculare prin conducte separate catre cele

2 bazine biologice si spre statia de ingrosare mecanica a namolului in exces

Recircularea namolului este un proces automat. Debitul de recirculare pompat la cele 2

reactoarele biologice este masurat cu debitmetre pe cele 2 conducte de refulare si reglat in

procentul 75%, respectiv 25% prin cele 2 robinete electrice amplasate pe conductele de

refulare spre cele 2 bazine biologice.

Etapa I – 2016

In acesta etapa va opera numai reactorul biolgic RB1

Din calculul de proces rezulta ca spre acest reactor se va transfera un debit maxim de

namol activat Qr=1620 l/s =5832 mc/h

Statia de pompare va pompa namolul de recirculare prin conducte separate catre

bazinul biologic RB1 si spre statia de ingrosare mecanica a namolului in exces, dupa cum

urmeaza:

a) Spre bazinul biologic nou (RB1) vor pompa 2 pompe cu capacitatea de 1920 m3/h

si 2 pompe cu capacitatea de 1235 mc/h Qtotal max =6310mc/h,

b) Spre bazinul biologic reabilitat (RB2) nu se va pompa namol de recirculare deoarece

acest bazin nu va opera in etapa I

c) Spre instalatiile de tratare a namolului in exces cu pompele se va pompa cu 2+1

pompe cu capacitatea de 153mc/h

Ca rezerve de in caz defectiune vor fi

- 1 pompa Q=1920mc/h, P=75kw

- 1 pompa Q=153mc/h , P=6 kw

7.4.6.5 Reguli privind exploatarea






valori mari ale puterii absorbite, încărcarea neuniformă pe faze, etc.), depistarea cauzelor



si deficiente;



7.4.7. Unitate de precipitare chimica pentru eliminarea fosforului.

Nota Etapizare


7.4.7.1 Scop

Tratarea apei uzate cu clorura ferica pentru precipitarea compusilor de fosfor care sunt

apoi indepartati odata cu namolul.

7.4.7.2. Descriere

Unitatea chimica de dozare clorura ferica va fi amplasata intr-o cladire separata noua

situata in spatiu disponibil din zona statiei de suflante existente. Amplasamentul a fost

stabilit pentru a asigura acces direct al mijloacelor auto in vederea aprovizionarii cu clorura

ferica si petru a se optimiza lungimea conductei de dozare agentului chimic.

Unitatea chimica este o constructie parter cu dimensiunile interioare 8,00x8,20 m in

care s-a realizat o cuva subterana cu dimensiunile de 5,8x8,20m si adancimea de 3,20m in

care se vor amplasa 2 rezervoare de clorura ferica avand fiecare un volum de 40 mc.

Rolul acestei cuve este sa colecteze solutia de clorura ferica in caz de defectiuni la

rezervoarele de stocare. Lichidul acumulat va fi neutralizat inainte de evacuarea la

canalizare. Volumul acestei cuve este de cca 50 mc si permite acumularea intregii cantitatii

de lichid stocate in cazul spargerii unui rezervor.In spatiu de la nivelul cotei ± 0,00 se vor

amplasa instalatiile si echipamentele

In spatiu de la nivelul cotei ± 0,00 se vor amplasa instalatiile si echipamentele

Instalatia va cuprinde: 2 rezervoare de stocare, 2 pompe de umplere, 2 pompe

dozatoare instalatia sanitara (chiuveta si dus pentru neutralzare in caz de accident)

Instalatia de dozare cuprinde toate accesoriile necesare : (tevi, fitinguri, debitmetru,

intrerupator, sensor de nivel, robinete de control si reglare, panou de automatizare si control,

etc;)


a) Rezervoare de stocare clorura ferica. Volum V=40mc – 2 buc

b)Pompe pentru umplerea rezervoarelor de stocare: 1+1 pompe:

- Capacitatea maxima a fiecarei pompe:10 m³ /h;

- Inaltimea de pompare: H =8,0 mCA


c) Pompe de dozare solutie de clorura ferica 1+1 buc

- Capacitatea maxima a fiecarei pompe:200 l/h;

- Inaltimea de pompare: H =20,0 mCA

- Putere motor P= 0,3 kw


Clorura ferica se aprovizioneaza in satare lichida avand concentratia de 38-40%

In functie de cantitate produsul chimic se aprovizioneaza in recipiente cu volume de

50-200 litri sau in autocisterne special amenajate pentru transportul acestui produs. In cele

mai multe cazuri autocisternele cuprind si instalatii de descarcare.

In proiect s-a luat in considerare ipoteza ca cisterna nu contine instalatii de descarcare

si s-au prevazut instalatii de umplere proprii: racord de conectare cisterna, pompe de

umplere, conducte si armaturi necesare

Cu instalatiile de proprii sau ale cisternei se face decarcarea solutie de clorura ferica in

rezervoarele de stocare.

Pomparea pentru dozare se face cu pompa dozatoare in cantitatea stabilita de

operatorul de proces impreuna cu laboratorul statiei pe baza masurarii online a cantitatii de

fosfor total din apa uzata.

Pompele dozatoare vor trimite solutia de clorura ferica spre spre unul din cele 2 puncte

de injectie prevazute in proiect si propuse in planul de situatie:

a) La camera de distributie la decantoarele secundare (CD2);

b) Inainte de treapta biologica, in bazinul de aspitate al statiei de pompare

intermediare SPi

7.5. TRATAREA NAMOLURILOR

Pentru tratarea namolurilor rezultate din procesul de epurare include urmatoarele

constructii si instalatii:

Statie de pompare namol primar (SPnp); - obiect existent care se va reechipa

Ingrosator gravitational de namol primar

Bazin tampon de amestec a namolului primar cu namolul in exces (BTA); - obiect

nou prevazut in prezentul proiect

Statie de pompare a namolului ingrosat spre rezervoarele de fementare

Instalatie de ingrosare macanica a namolului (SIM);- obiect nou prevazut in

prezentul proiect

Rezervoare de fermentare a namolului - obiecte existente care se vor reechipa

Bazin tampon de namol fermentat (BTnf); obiect nou prevazut in prezentul

proiect

Instalatie de deshidratare mecanica namolului (SDH); obiect existent care se va

reechipa

Gazometre (G) - obiecte noi prevazute in prezentul proiect

7.5.1.Statia de pompare namol primar (SPnp) –Reechipare

Nota Etapizare

Statia de pompare se echipeaza conform proiect Etapa finala – 2026.

In etapa I pompele vor functiona cu timpi de de operare mai scurti deoarece cantitatile

de namol sunt mai reduse

7.5.1.1. Scopul lucrarilor

Statia de pompare namol primar are rolul de a pompa namolul retinut in decantoarele

primare spre instalatiile de tratare a namolurilor din incinta statiei de epurare.

7.5.1.2. Descriere

Construcita statiei de pompare existente este semicirculara si cuprinde : Bazinul de

aspiratie si camera uscata. Bazinul de aspiratie joaca in prezent si rolul de concentrator

gravitational static, fiind prevazut numai cu un deversor reglabil improvizat ce colecteaza

supernatantul.

Reabilitarea statiei de pompare namol primar presupune inlocuirea instalatiilor

hidromecanice ( pompe, armaturi, conducte, instalatii de ridicat), a elementelor metalice

(capace, scari, balustrade), elemente de constructii (fundatiile pompelor), elemente

arhitecturale si instalatii sanitare

Reabilitarea statiei de pompare namol primar din punct de vedere al instalatiilor

hidromecanice se va face pastrand conductele si piesele de trecere existente in pereti,

conexiunea cu conductele si armaturile noi facandu-se prin imbinare cu flanse.

Se vor inlocui pompele existente, cu 3 pompe centrifuge noi, avand parametrii in

punctul de functionare Q=100 mc/h, H= 7.0 mCA.

Pe aspiratia pompelor au fost prevazute vane sertar manuale DN 200, iar pe refulare

au fost prevazute clapete antiretur DN150 si vanele electrice cu actionare electrica ON/OFF

DN150.


Noile echipamente montate in statia de pompare in vederea reabilitarii acesteia sunt:

a. Electropompe submersibile, monoetajate, instalare stationara verticala in camera

uscata

- Tip XFP 80C CB1 PE29/4 – 2+1 buc

- Debit Q = 110mc/h,

- Inaltime de pompare H = 7.25 mCA

- Putere motor P= 2.95 kw

- Turatie


Toate pompele sunt echipate cu convertizor de frecventa.

b. Macara monorail cu crucior manual si palan electric, pentru G=1 t, Inaltime de

ridicare = 9.0 m, montat pe profil I30 existent. – 2 buc


Namolul colectat in decantoarele primare este transportat gravitational prin conducte

cu spre statia de pompare namol primar..

Evacuarea namolului de la decantoare primare spre in statia de pompare se face in

prezent prin conductele de evacuare existente de la fiecare decantor, pe care sunt instalate

robinete manuale de inchidere cu Dn200mm. Transportul namolului primar se face spre

bazinul de aspiratie al statiei de pompare se face prin 2 conducte cu Dn 250 mm, care preia

namolul de la cate 2 decantoare: DP1+DP2 si DP3+DP4

Namolul primar colectat in basele de namol ale decantoarelor este evacuat prin

deschiderea pe rand a vanelor se va asigura evacuarea periodica a namolului spre statia de

pompare existenta.

Deschiderea vanelor va fi controlata de catre un temporizator pentru a se asigura

evacuarea namolului de 4-8 ori pe zi.in bazinul de aspiratie al statiei de pompare

Inchiderea vanelor de namol de la decantoare va fi controlata de catre un echipament

de masurare a concentratiei suspensiilor in namolul evacuat, instalat pe conductele de

admisie namol in statia de pompare, inainte de intrarea in statia de pompare. Vana va fi

inchisa la atingerea unei valori preselectate a concentratiei de suspensii.

Perioadele de deschidere a vanelor si valoarea concentratiei in suspensii la care se

inchid vanele sunt adresabile prin procesul de control SCADA.

Namolul primar va fi pompat catre noul concentrator gravitational de namol primar

printr-o conducta cu Dn 250mm. Functionarea statiei de pompare va fi controlata de senzorii

de nivele minime si maxime din bazinul de aspiratie al statiei de pompare



- supravegherea functionarii instalatiei: pompe, robinete, instalatii electrice, aparatura

de masura si control; şi a dispozitivelor de protecţia muncii.






si deficiente;

- operatii curente si manevre necesare;



7.5.2. Ingrosator gravitational de namol primar

Nota Etapizare

Bazinul ingrosator proiectat pentru etapa finala se va da in functiune din etapa I -2016

cand va functiona cu un o incarcare superficiala mai mica

7.5.2.1. Scop

Bazinul este destinat ingrosarii namolului primar de la concentratia de 3% la 6%, astfel

ca dupa amestecul cu namolul in exces cocentrat sa se trimita la fermentare un namol cu

aceiasi concentratie. Procesul de ingrosare se face prin sedimentare gravitationala

7.5.2.2. Descriere

Acest bazin este o constructie de forma circulara cu diametrul de 17 m si adancimea

utila de 3,0 m, amplasat suprateran. O basa circulara amplasata in zona centrala a radierului

are rolul de colectarea a namolului concentrat care trebuie evacuat la bazinul de amestec al

namolului primar cu cel in exces concentrat mecanic. La partea superioara a peretelui circular

este prevazut un jghiab periferic care are rolul de colectarea a supernatantului care se separa

din namol.

Pentru a asigura omogenizarea namolului si separarea apei din namol s-a prevazut un

echipament tip pod raclor avand D=17m.


a) Echipament tip raclor pentru ingrosatoare de namol gravitationale - 1 buc

Furnizor SISMAT – model SKY1700BK 07 model

D =1700mm

Viteza periferica 3 m/min

P= 0.25 kw

b) Pompe de transfer a namolului ingrosat de la ingrosator la bazinul tampon de

amestec namol primar si in exces – 2+1 buc

Furnizor SISMAT

Tip C19KG11 RMA

Tip Mono cu surub excentric

Q= 75 m³/h,

H= 6.0 m H20

P=5.86 kw

Timpii reali de operare se vor stabili dupa experienta de operare

Namolul primar pompat de statia de pompare namol primar este introdus in ingosator

in zona centrala a bazinului in spatele unui ecran de dirijare. Namolul introdus se concentreza

prin sedimentare gravitationala care conduce la crearea a 2 zone pe verticala: la partea

inferioara zona de namol concentrat iar la partea superioara zona de apa separata din namol

(supernatant).

Procesul de separare este favorizat de echipamentul raclor care are 2 functiuni:

- raclorul conduce namolul concentrat catre basa de colectate si evacuare din radier;

- grilajul tip pieptene solidar cu raclorul omogenizeaza masa de namol, favorizand

astfel separarea apei.

Namolul concentrat se evacuiaza continuu sau periodic din basa fund, coborand astfel

si linia de separare apa-namol.

La orice umplere cu namol neingrosat nivelul superior creste peste cota deversanta a

jghiabului evacuand supernatantul in jghiab.

Transferul namolului concentrat de la ingrosatorul catre bazinul tampon si amestec

namol primar si in exces se face printr-o instalatie

de pompare care se va amplasa in subsolul halei de existente de tratare namol

utilzand rezervorul din subsol V=165mc

7.5.3. Bazin tampon si amestec a namolului primar cu namolul in exces (BTA)

Nota Etapizare

Bazinul tampon proiectat pentru etapa finala se va da in functiune din etapa I -2016

cand va functiona cu un timp de retente mai mare(vezi cap 7.5.3.4)

7.5.3.1. Scop

Amestecul namolurilor provenite din epurarea primara si a namolul in exces de la

epurarea secundara.

7.5.3.2. Descriere


utila de 5,00 m. amplasat suprateran. O basa amplasata in zona laterala a radierului are

rolul de colectarea a namolului concentrat care trebuie evacuat la rezervoarele de

fermentare.

Acest bazin va fi amplasat langa bateria de rezervoare de fermentare 2x4000m

Pentru a asigura omogenizarea namolului s-a prevazut un mixer rapid cu puterea de

4,0 kw. Mixerul va fi montat pe tija verticala de glisare si poate fi orientat dupa caz sau poate

fi repozitionat pe inaltime pentru obtine o eficienta optima.

Pentru scoaterea mixerului din bazin in caz de interventie este prevazuta o macara

pivotanta cu capacitatea maxima de 250 kg, actionata manual cu troliu.


a) Mixer de omogenizare - 1 buc

Tip: RW 4811-A75/4

Elice cu 2 pale

D = 482 mm

Puterea motorului: P=7,5 kw

Turatie motor 446 rot/min

b). Macara de manipulare mixer tip pivotanta

capacitatea maxima de 250 kg, actionata manual cu troliu.


Namolulurile provenite din epurarea primara si namolul in exces de la epurarea

secundara sunt aduse prin pompare la bazinul tampon de amestec.

Bazinul tampon este destinat amestecului namolului provenit din epurarea primara cu

namolul in exces de la epurarea secundara Cantitati de namol ingrosate

Etapa finala -20126

- Namol primar ingrosat gravitational V= 458 m³/zi, C=6%

- Namol in exces in exces ingrosat mecanic. V=398 m³/zi, C=6%

Etapa I 2016

- Namol primar ingrosat gravitational V=251 m³/zi, C=6%

- Namol in exces in exces ingrosat mecanic. V=241 m³/zi, C=6%

Intrarea celor 2 categorii de namol se face prin 2 conducte din polietilena care

debuseaza la partea superioara a bazinului. (Dn 110mm pentru namol primar si Dn160 mm

pentru namol in exces).

Namolul in amestec va fi transferat pentru stabilizare (fermentare ) catre cele 2 baterii

de rezervoare de fermentare existente care se reabiliteaza (V=2x4000m³ si V=2x3000 m³)

Transferul catre rezervoarele de fermentare se face cu pompele din statia de pompare la

rezervoarele de fermentare (vezi cap7. .5.4.)

Plecarea amestecului de namol catre rezervoarele de fermentare se face de la partea

inferioara, din basa de fund printr-o conducta cu Dn 160mm

Timpul pentru alimentarea rezervoarelor de fermentare este de 22 ore stabilit prin

caculele de proces si timpul de operare al instalatiilor de ingrosare de 16 ore/zi, acest bazin

va asigura si o compensare intre debitul de namol produs care intra in bazin si debitul de

namol iesit pentru alimentarea instalatiei rezervoarelor de fermentare. Volumul util al bazinului

de 314 mc asigura un timp de acumulare pentru 8.64ore ore. In etapa finala si 15.34 ore in

etapa I. Timpii reali de operare se vor stabili dupa experienta de operare

7.5.4. Statie de pompare a namolului la rezervoarele de fementare

Etapizare

Statia de pompare va functiona astfel:”

In etapa finala 2026 va alimenta ambele baterii de rezervoare de fermentare

- spre reactorul RFN 2x4000 mc vor opera 2+1 pompe avand Q=25 m3/h,

- spre reactorul RFN 2x3000 mc vor opera 2+1 pompe avand Q=20 m3/h

In etapa I – 2016 va alimenta alimenta numai Rezervoarele de fermentare 2x4000mc

- spre reactorul RFN 2x4000 mc vor opera 2+1 pompe avand Q=25 m3/h,

7.5.4.1. Scop

Transferul catre rezervoarele de fermentare a amestecului de namol ingrosat primar si

biologic in exces

7.5.4.2. Descriere

Pentru alimentarea celor 2 baterii de rezervoare de fermentare s-a prevazut o statie de

pompare amplasata langa bazinul tampon de amestec namol primar cu namolul in exces.

Este o constructie semi ingropata.

Statia de pompare va fi echipata cu 2 grupuri de2+1 pompe centrifuge amplasate in

camera uscata


Pentru RFN 2 x 3000mc

Pompe centrifuge tip Mono 2+1 buc

Q=20 m3/h

H= 25m

P=3,26 kw

Pentru RFN 2 x 4000mc

Pompe centrifuge tip Mono 2+1 buc

Q=25 m3/h

H= 25m

P=3,34 kw


Cantitatea de namol amestecat si ingrosat la concentratia de 6% evacuat din bazinul

tampon este de 872,2 m3/zi. Alimentarea celor 2 baterii de rezervoare de fermentare se face

proprtional cu volumul rezervoarelor de fermentare, respectiv

Pentru RFN 2x3000mc

Pentru RFN 2x4000mc

Comanda pompelor spre cele 2 baterii de rezervoare de fermentare se face in functie

de nivelul namolului din bazinul tampon de amestec namol ingrosat primar cu secundar

(vezicap.6.3.4)

In functie de cantitatea de namol produsa in statia de epurare, instalatiile de pompare

pot pompa debite diferite catre grupurile de rezervoare pastrand procentele din volumul total

al rezervoarelor de fermentare

7.5.5. Statia de tratare mecanica a namolurilor

In statia de epurare existenta exista o hala de tratare a namolului in (ingrosare si

deshidratare) dezvoltata pe 2 nivele: suprastructura la parter si infrastructura la subsol.

La parter - sunt amplasate echipamentele de proces de ingrosare mecanica a

namolului si cele de deshidratate mecanica :

Pentru ingrosare – exista 1+1 unitati tambur cu sita cu capacitatea de 10-15 mc/h +

instalatii anexa: pompe de alimentare, pompe de evacuare, instalate de preparare si dozare

polielectrolit,etc

Pentru Deshidratare – exista 1+1 centrifuge tip Noxon cu Capacitate de max 25 m3/h (

substanta uscata - 800 kg/h) + instalatii anexa: pompe de alimentare, pompe de evacuare,

instalatie de preparare si dozare polielectrolit, transportoare elicoidale

La subsol se afla 2 rezervoare tampon si spatiu pentru pompele aferente celor 2

bazine. Cele 2 bazine tampon au urmatoarea destinatie:

- bazin tampon pentru namol primar si in exces cu V=165 m³

- bazin tampon pentru namol fermentat cu V=670 m³

- pompele aferente celor 2 bazine

- Fata de cerintele documentatiei de Atribuire si a Procesului Tehnologic aprobat

pentru prezentul proiect, statia de tratare a namolurilor capacitatea instalatiei existente este

total insuficienta, trebuie reabilitata si reechipata pentru a asigura realiza procese de

tratare impuse

Reabilitarea statiei de tratare a namolurilor s-a realizat prin utilizarea pe cat posibil a

constructiilor si instalatiilor existente , precum si prin extinderea constructiilor pentru a asigura

procesele si functionalitatea pe ansamblu a statiei de epurare

Solutiile adoptate pentru reabilitare si reechipare se descriu in continuaare pentru cele

2 procese importante care prevazute conform cerintelor Documentatiei de Atribuire.

a) ingrosarea mecanica numai a namolului biologic in exces provenit de la

decantoarele secundare,

b) Deshidratarea molului fermentat provenit de la rezervoarele de fermentare anaeroba

existente.

7.5.5.1. Instalatia de ingrosare mecanica a namolului

Nota Etapizare

- In etapa finala 2026 Instalatia va functiona cu toate echipamentele proiectate,

respesctiv cu toate filtrele banda instalate 3x75mc/h si instalatiile anaxa(pompe de

alimentare, pompe de evacuare si instalatii de dozare polimeri

In etapatapa I – 2016 instalatia va functiona numai cu 2 filtre banda si instalatiile

anexa. Un filtru banda va fi in stand by ca rezerva rece

7.5.5.1.1 Scop

Instalatia de ingrosare mecanica a namolului are rolul de reducerea umiditatii

namolului in exces provenit din decantoarele secundare, respectiv ingrosarea acesuia de la

concentratia de 0.744 % la concentratia de 6%

Fata de cerintele documentatiei de Atribuire si a Procesului Tehnologic aprobat pentru

prezentul proiect, statia de tratare a namolurilor capacitatea instalatiei existente este total

insuficienta, trebuie reabilitata si reechipata pentru a asigura realiza procese de tratare

impuse

7.5.5.1.2. Descriere

Intrucat capacitatea instalatiei existente este total insuficienta , s-a prevazut un

tronson de constructie nou pentru ingrosarea mecanica in care se vor instala 3 echipamente

noi cu capacitatea de 75 mc/h, care vor inlocui echpiamentele existente cu capacitate

insuficienta

In acesata noua constructie numai parter se vor amplasa : unitatile de ingrosare noi,

unitatile de preparare si dozare polimeri, pompele de evacuare namol concentrat mecanic,

accesorii, aparatura de masura si control,etc.

De asemenea pentru instalatia de ingrosare se vor utiliza unele spatii si facilitati din

hala existenta de tratare a namolui:

- Bazinul tampon existent cu volumul de 670 mc urmand a fi utilizat ca bazin

tampon de namol in exces ne ingrosat (in prezent este folosit pentru namolul fermentat).

- Pompele necesare pentru alimentarea echipamentelor de ingrosare mecanica

vor aspira din acest basin tampon V=670mc si se vor amplasa in subsolul halei, langa bazinul

tampon. Se vor instala 3 pompe de alimentare, fiecare filtru banda cu pompa sa

Noua constructie pentru ingrosarea mecanica a namolului va fi cuplata functional cu

hala existenta de tratare a namolurilor. Vor fi prevazute usi de acces intre cele 2 constructii si

instalatii care se vor interconecta (electrice, incalzire, sanitare, ventilatii, tehnologice)

7.5.5.1.3. Echipamente

a) Electropompe de alimentarea echipamentelor de ingrosare macanica a namolului in

exces C=0.744%

tip Mono – cu surub excentric indicativ C1BKC11RBP – 3buc

- Furnizor Sismat

- Debit Q = 150 mc/h, C-0,744%

- Inaltime de pompare H = 6 mCA


- Turatie 169 rpm

b) Echipament de ingrosare mecanica a namolului tip Filtru presa banda - 3 buc

Furnizor Sismat , indicativ PDWB.30.SSG.SST.RS

Capacitate : 75 m3/h

Latimea benzii B=3000mm

Concentratia namolului la intrare :Ci=744%

Concentratia namolului ingrosat: Ce=6%

Accesorii la filtrele banda:

Pompa apa de spalare Q=9m3/h, P=6 bar

Compresor aer : Q=50 l/min, P-8 bar

c) Electropompe de evacuarea namolului ingrosat catre bazinul de amestec a

namolurilor ingrosate C=6% (primar si inexces) spre bazinul tampon de amestec. Aceste

pompe se vor instala in hala existenta, la parter, langa fiecare echipament de ingrosare.

tip Mono – cu surub excentric indicativ C15KIC11RMA – 3buc

Furnizor Sismat

- Debit Q = 20 mc/h, C-6%



- Turatie

d) Mixere submersibile pentru omogenizarea namolului stocat in rezervorul tampon

din subsolul halei existente

tip ABS-Sulzer - 3 buc

Tip: RW 4811-A75/4

Elice cu 2 pale

D = 482 mm

Puterea motorului: P=4 kw


e) Instalatie de preparare si dozare solutie de polielectrolit Furnizor Sismat – 1 unitate

Model SPC2000.7

Capacitate instalatie C= 2-10 kg/h

Echipata cu 2 pompe de dozare Q=4000l/h solutie 0.1- 0,5% P=0,37kw

f) Pod rulant cu palan electric Furnizor Lugomet Lugoj

sarcina G=5000 kg

Deschiderea grinzii de rulare B=10m

Lungimea caii de rulare L=14 m

Putere P=5.24kw

7.5.5.1.4 .Functionare

Etapa finala - 2026

Namolul sedimentat in decantoarele secundare este evacuat ca namol activat catre

statia de pompare namol de recirculare si namol inexces. Din statia de pompare cea mai mai

mare cantitate este pompat la reactoarele biologice ca namol de recirculare, iar o cantitate

mai mica echivalenta cu productia de namol biologic denumit namol activat in exces va fi

pompat catre statia de tratare a namolului urmand a fi ingrosat prin reducerea umiditatii.

Procesul de ingrosare se va realiza cu echipamente mecanice de tip filltre presa cu banda.

Conform calculelor de process, pentru prezentul proiect capacitatea necesara a

instalatiei de ingrosare mecanica este de 24941.95 kgSU/zi ( 2590m3/zi cu concentratia

C=0,744%) Conform cerintelor din specificatiile tehnica ale proiectului capacitatea necesara a

instalatiilor se stabileste pentru 16 ore de operare pe zi, ceea ce reprezinta 225 m³/h (1559 kg

SU/h).

Prin ingrosare, concentratia namolului in exces urmeaza sa creasca de la 0,744%(7,44

kg/m3) la concentratia de 6%(6 kg/m3)

Asa cu s-a aratat la cap. 7.3.6 namolul in exces este debusat in bazinul existent in

subsolul statiei de tratare a namolui (v=670mc/h). care are rolul de compensarea a

cantitatilor de namol rezultate din decantoarele secundare cu cele prelucrate de instalatia de

de ingrosarea namolului.

Conform calculelor de proces a rezultat un volum tampon necesar de 355 m3 pentru

compensarea cantitatii de namol produsa si pompata de la decantoarele secundare la

unitatilor de ingrosare mecanica propuse. In aceasta situatie s-a propus utilizarea rezervorului

tampon existent din subsolul cladirii, care are un volum suficient egal cu 670mc

Alimentarea fiecarui echipament de ingrosare se face cu grupul 3 de pompe

mentionate la cap. 7.4.5.1.3, (C1BKC11RBP) amplasate la subsolul constructiei existente

care aspira din bazinul tampon existent V=670mc

Pentru ingrosarea mecanica namolului se vor instala 3 echipamente noi cu

capacitatea de 75 mc/h. Aceste echipamente vor opera in regim normal 16 ore pe

zi(3x75=225 m3/h.

La scoaterea din functie a unui echipament, instalatia va opera 24 ore /zi numai cu 2

echipamente (2x75=150 m3h)

Pentru a favoriza cedarea apei din namol se adauga polielectrolit. Doza de polielectolit

se stabileste prin incercari de laborator pe namolul produs prin procesul de epurare. Doza

orara de polielectrolit este exprimata in kg polielectrolit/kg namol SU. Odata stabilita doza de

polielectrolit, aceasta va ramane neschimbata pana ce laboratorul va stabili o noua doza.

Instalatia de preparare si dozare este prevazuta pentru producerea solutiei de

polielectrolit din substanta chimica solida (dizolvare, diluare, stocare) , accesorii de control,

precum si 3 pompe de dozare (cate una pentru fiecare filtru banda)

Namolul ingrosat la concentratia de 6% va fi pompat la bazinul proiectat de amestec al

namolului primar ingrosat cu namolul in exces ingrosat.

Evacuarea namolului ingrosat se face cu un grup de 3 pompe amplasate langa fiecare

echipament de ingrosare (C15KIC11RMA)

Etapa I – 2016

Conform cerintelor calculelor de proces capacitatea necesara a instalatiilor se

stabileste pentru 16 ore de operare pe zi, ceea ce reprezinta 150 m³/h (1559 kg SU/h).

In acesta situatie se poate opera numai cu 2 echipamente de ingrosare (filtre presa

banda si cate 2 pompe de alimentare si de evacuare. Instalatia de dozare polomeri prevazuta

pentru etapa finala va opera cu o capacitate mai redusa cu cca 30%

7.5.5.2. Instalatia de deshidratare mecanica a namolului

Nota Etapizare


7.5.5.2.1. Scop

Instalatia de deshidratare mecanica a namolului are rolul de reducerea umiditatii

namolului provenit din rezervoarele de fermentare, respectiv cresterea concentratiei de la

4,14% la 24%

7.54.5.2.2.Descriere

Se propune ca instalatia de deshidratare mecanica a namolului fermentat sa fie

amplasata in constructia existenta, dar va fi reechipata pentru deshidratarea namolului.

Conform calculelor de proces cantitatea de namol trimisa la deshidratarea mecanica

este 872 m3/zi, respectiv 54,5 mc/h (16 h/zi) cu concentratia de 4,14%SU.

Conform Documentatiei de Atribuire capacitatea statiei de deshidratare se va extinde

cu 50%din volumul maxim de namol produs in 24 de ore. In consecinta se va echipa instalatia

de deshidratare cu inca o centrifuga avand capacitatea de 30 m³/h. Capacitatea disponibila

va deveni dupa cum urmeaza:

2 x 25 = 50 m³/h (2 centrifuge existente)

1 x 30 = 30 m³/h (1 centrifuga noua)

Ca urmare instalatia de deshidratare mecanica va cuprinde urmatoarele echipamente

si spatii de process:

- Pompe de namol fementat pentru alimentarea echipamentelor de deshidratare

mecanica. Sunt prevazute 3 electropompe cu surub excentric tip Mono amplasate in subsolul

constructiei existente. Aceste pompe extrag namolul fermentat din bazinul de aspiratie

amplasat in subsolul constructiei existente .

Bazinul de aspiratie pentru namol fermentat se va amenaja din bazinul existent in

subsol (V=165mc) care se va imparti in 2 compartimente; Un compartiment va fi bazin de

aspiratie namol fermentat, iar celalalt va fi basin de aspiratie namol primar ingrosat.

Bazinul de aspiratie namol fermentat va fi alimentat din bazinul tampon de namol

fermentat amplasat in exteriorul hale de tratare a namolului.

Pompele de alimentare a centrigelor se vor amplasa in subsolul halei de tratare in

spatiu existent folosit pentru pompe

- Echipamentele de deshidrarare mecanica ( 3 centifuge 2 existente si 1 noua

instalata in spatiu disponibil alocat pentru extindere.)

- Un set de 3 transportoare elicoidale de preluare si transport namol deshidratat in

vederea descarcarii in containerul de colectare.

- Echipamente de preparare si dozare a polielectrolitului pentru conditionarea

namoluluiin vederea cedarii apei continute in namol

- Deoarece constructia existenta nu se preteaza la instalarea unui pod rulant, pentru

manipularea unor elemente de instalatii pentru operare si intretinere s - a prevazut

achizitionarea unei macarale portal mobile cu sarcina de 1,5 tone

7.5.5.2.3 Echipamente si instalatii

a) Electropompe de alimentarea echipamentelor de deshdratare macanica a

namolului fermentat C=4.14%

tip Mono – cu surub excentric indicativ C16KC11RMA – 3buc

- Furnizor Sismat

- Debit Q = 30 mc/h, C-4,14%


- Putere motor 5,86 kw

b) Decantor centrifugal pentru deshidratare a namolului - 1 echipament

tip 40 FC Noxon

debit namol Q=25 – 50 m3/h

Capacitate solide maxim C=1600 kgSU/h

Concentratie namol la intrare C=4,14

Concentratie namoldeshidratat Cmin= 24%

Diametru rotor D=800mm

Putere mototoare P=55+30 kw

c) Transportoare elicoidale pentru namol deshidratat - furnizor EDWARDS

C1) orizontal tip IMB5 ABB -1 buc

C=10m3/h

Lungime l=10m

P= 1,5 kw

C2) vertical tip IMB5 ABB -1 buc

C=10m3/h

Lungime l=3,5m

P= 1,5 kw

C3) orizontal tip IMB5 ABB -1 buc

C=10m3/h

Lungime l=4m

P= 1,5 kw

d) Echipament de preparare si dozare polielectrolit - Furnizor Edwards - 1 unitate

tip Tomal

e)Macara portal mobila - 1 buc

f) Container - 4 buc

V= 20 mc

7.5.5.2.4. Functionare

Etapa finala - 2026

Instalatia de deshidratare mecanica este alimentata cu namol fermentat (mineralizat)

din bazinul tampon de namol fermentat prin bazinul de aspiratie existent in hala

Rolul bazinului tampon de namol fermentat este de a compensa productia de namol

fermentat din rezervoarele de fermentare (22 ore/zi) cu programul de operare al instalatiei de

deshidratare mecanica (16 ore pe zi). In acelasi timp din acest bazin se poate evacua si o

anumita cantitate de apa separata din namol (supernatant).

Namol fermentat este preluat de instalatia de pompare care se amplaseaza in

subsolul halei existente de deshidratare (3 pompe cu surub excentric cu Qmax =30 m3/h ).

Aceste pompe vor alimenta fiecare centrifuga cu debitul necesar :

- Pentru centrifugele existente Qmax =25 m3/h fiecare pompa

- Pentru centrifuga nou instalata Q max 30 m3/h

Pentru a favoriza cedarea apei din namol se adauga polielectrolit. Doza de polielectolit

se stabileste prin incercari de laborator pe namolul produs prin procesul de epurare. Doza

orara de polielectrolit este exprimata in kg polielectrolit/kg namol SU. Odata stabilita doza de

polielectrolit, aceasta va ramane neschimbata pana ce laboratorul va stabili o noua doza.

Instalatia de preparare si dozare este prevazuta pentru producerea solutiei de

polielectrolit din substanta chimica solida (dizolvare, diluare, stocare) , accesorii de control,

precum si 3 pompe de dozare (cate una pentru fiecare centrifuga)

Namolul deshidratat la concentratia de min 24% va fi preluat de un transportor

elicoidal cu 3 palnii de colectare si 2 tronsoane de schimbare de directie (vertical /orizontal)

care il transporta in exterior la containerul de serviciu .

Etapa I 2016

In etapa I se va opera numai cu o centrifuga cu capacitatea de 30 mc/h si pompele

aferente acestea.

7.5.5.2.5. Reguli privind exploatarea

Instalatia de ingrosare - deshidratare este un sistem complex care functioneaza

automat, realizand urmatoarele functiuni:

a) Pe linia de ingrosare a namolului in exces

- Prepararea solutiei de polielectrolit

- Dozarea polielectrolitilor in namolul primit de la bazinul de omogenizare;

- Flocularea reactivului;

- Reducerea umiditatii namolui in echipamentul de ingrosare mecanica;

.

b) Pe linia de deshidratare a namolului fermentat

- Prepararea solutiei de polielectrolit

- Dozarea polielectrolitilor in namolul primit de la bazinul de omogenizare;

- Flocularea reactivului;

- Reducerea umiditatii namolui in echipamentul de centrifugare;

- Evacuarea namolului deshidratat cu transpotoarele elicoidale, fie in container, fie in

mijlocul de transport.

Operarea se realizeaza sub controlul sistemului propriu de automatizare si in

concordanta cu instructiunile furnizorului de operare si intretinere.









- golirea şi spălarea conductelor de nămol în timpul opririi unei şarje de încărcare;

- înregistrarea cantităţilor de nămol deshidratat evacuat.

7.5.6.Rezervoare de (fermentare)

Nota Etapizare

Rezervoarele de fermentare vor functiona astfel:

Etapa finala – 2026 Se va opera cu cu ambele baterii de rezervoare

2x4000mc+2x3000mc

Etapa I – 2016 Se va oera numai cu bateria de rezervoare 2x4000mc

7.5.6.1. Scop

Stabilizare anaeroba a namolului rezultat din epurarea apelor uzate asigura scaderea

continutului de materiei organica din namol si stabilizarea acestuia cu producere de biogaz.

7.5.6.2. Descriere

Pentru stabilizarea namolului exista doua baterii de rezervoare de fermentare cu

capacitatea 2x3000 m3 si 2x4000m3 . Fiecare unitate de rezervoare de fermentare include

cate o camera de instalatii (Camera de manevra).

Pentru rezervoarele 2x4000mc camera de manevra este constructie parter este

amplasata in vecinatatea cuvelor de rezervoare.Acesta constructie va fi rechipata cum se va

arata in continuare cu pompe de recirculare, schimbatoare de caldura si instalatii.

Costructia rezervoarele 2x3000mc cuprinde o constructie monobloc care cuprinde 2

cuve de rezervor v=3000mc si o camera de manevra cu 2 nivele, amplasata intre cele 2

rezervoare .Acesta constructie va fi rechipata cum se va arata in continuare cu pompe de

recirculare, schimbatoare de caldura si instalatii

Avand in vedere starea constructiilor si a echipamentelor, aceste unitati de fermentare

sunt propuse pentru reabilitare prin reechipare si lucrari de reparatii si finisaje la constructii .


Echipamentele noi prevazute in proiectul de reabilitare se prezinta in continuare

separat pentru cele 2 grupuri de rezervoare de fermentare

a) Echipamente pentru RFN 2 x 4000 mc

- Mixer pentru digestor

Caracteristici digestor

volum net: 4.000 m³

diametru: 17.000 mm

inaltime de umplere: 19.300 mm

temperatura: 38 0C

lichide: namol fermentat cu maxim 6 % SU

cantitate : 2 buc

Putere: 11 kW

Prindere: cu flansa

Angrenaj : elicoidal cu roti dintate

Viteza reala: 13 rpm

b) Echipmente pentru camera de manevra 2 x 4000mc

- Schimbator de caldura Model : ALSHE 600 –Alfa Laval

Cantitate: 2 buc

Fluid: Namol.C= 4.5 %

Debit namol:145m3/h

Temperatura intrare 90°C

Temperatura de iesire 70°C

Piedere de presiune kPa 3.52

Transfer de caldura: 385.0 kw

Tip: in contracurent

Latime - mm 600

Diametru exterior; 1070 mm

C onexiuni ND 150

Presiune 6.0 bar

Temperatura de proiectare; 100 °C

Greutate gol/plin; 1450 / 1830 kg

- Electropompe de recirculare namol instalare in camera uscata – 2(1+1 buc)

tip - C1BKL11RPB - Sulzer ABS

Debit Q = 150mc/h,

Inaltime de pompare H = 6 mCA


c) Echipamente pentru RFN 2 x 3000 mc

- Mixer pentru digestor

Caracteristici digestor

volum net: 3.000 m³

diametru: 17.000 mm

inaltime de umplere: 19.300 mm

temperatura: 38 0C

lichide: namol fermentat cu maxim 6 % SU

cantitate : 2 buc

Caracteristicile Motor:

Putere: 11 kW

Viteza nominala: 1.500 rpm

Prindere: cu flansa

Angrenaj : elicoidal cu roti dintate

Viteza reala: 13 rpm

d) Echipmente pentru camera de manevra 2x3000mc

- Schimbator de caldura Model : ALSHE 600 –Alfa Laval

Cantitate: 2 buc

Fluid: Namol.C= 4.5 %

Debit namol:145m3/h

Temperatura intrare 90°C

Temperatura de iesire 70°C

Piedere de presiune kPa 3.52

Transfer de caldura: 385.0 kw

Tip: in contracurent

Latime - mm 600

Diametru exterior; 1070 mm

C onexiuni ND 150

Presiune 6.0 bar

Temperura de proiectare; 100 °C

Greutate gol/plin; 1450 / 1830 kg

- Electropompe de recirculare namol, instalare in

camera uscata – 2(1+1 buc)

tip - C1BKL11RPB - Sulzer ABS

Debit Q = 150mc/h,

Inaltime de pompare H = 6 mCA



Namolurile ingrosate (primar ingrosat gravitational si namolul in exces ingrosat

mechanic) sunt colectate in bazinul tampon de amestec BTA (prezentat la cap. 7.4.3)

Din acest bazin amestrecul celor 2 namoluri va fi pompat spre rezervoarele de

fermentare de catre de Statie de pompare a namolului la rezervoarele de fementare,

amplasata langa bazinul tampon de amestec namol, prezentata la capitolul 7.4.4.

Pentru fermentarea namolului se vor utiliza cele patru cuve de fermentare existente

rehabilitate care voi functiona astfel:

- In etapa finala 2026 – bateria 2x4000mc+2x3000mc

- In etapa I 2016 – numai bateria 2x 4000mc

Pentru omogenizarea namolului in interiorul cuvelor de fermentare si evitarea formarii

crustei la suprafata acestuia este necesara amestecarea continua. Pentru acest scop s-au

instalat echipamente noi de amestecare mecanica .

Pentru mentinerea temperaturii in interiorul cuvelor de fermentare la un nivel constant

de circa 35°C intregul continut al cuvelor de fermentare va fi recirculat prin schimbatoare de

calduracu ajutorul pompelor de recirculare insatalate in camerele de manevra.

Namolul brut va fi adaugat in circuitul extern de recirculare inainte de intrarea in

schimbatoarele de caldura timp de circa 22 ore/zi.

Pentru monitorizarea procesului de fermentare se va masura temperatura si pH

namolului pe conducta de iesire pentru recirculare si pe fiecare conducta de iesire din

schimbatoarele de caldura.

Fiecare cuva va fi echipata cu instalatie de colectarea a biogazului rezultat.

Instalatiile aferente procesului de fermentare: schimbatoare de caldura, pompe de

recirculare vor fi montate in camerele vanelor.

7.5.6.5. Reguli pentru exploatare

a) Amorsarea fermentarii

Premergător exploatării curente a metantancurilor trebuie să se realizeze amorsarea

fermentării care comportă următoarele operaţiuni:

– controlul tuturor conductelor de nămol, apă caldă şi gaz, pentru a constata dacă nu

sunt pierderi;

– umplerea conductelor şi bazinelor de fermentare cu apă;

– pornirea sistemului de încălzire şi funcţionare o perioadă mai lungă pentru a se

asigura o bună exploatare;

– introducerea de nămol fermentat sau de lichid separat dintr-un bazin de fermentare

în funcţiune;

– încălzirea conţinutului bazinelor de fermentare la o temperatură de 32 – 35°C şi

menţinerea acesteia;

– adăugarea de nămol brut, având grijă ca sarcina să fie menţinută la cca 8,5 kg

substanţe solide volatile pentru 100 m3 volum de bazin, în primele 20 de zile;

– recircularea conţinutului din bazinele de fermentare;

– controlul periodic al evoluţiei fermentării privind: conţinului în CO2 al gazului,

alcalinitatea totală, acizii volatili şi pH-ul;

– creşterea treptată a încărcării cu nămol, având în vedere că o încărcare normală ar

trebui să fie posibilă în 50 – 60 de zile.

b) Date privind procesul de fermentare

Fermentarea anaeroba (denumita si digestie) a namolului se produce in rezervoare

inchise in absenta oxigenului atmosferic prin procese biochimice anaerobe cu consum de

energe temica. Scopul este mineralizarea unei parti cat mai mari din materia organica si

producerea de biogaz (care contine 60-70% metan)

O serie de factori fizici si chimici favorizeaza activitatea microrganismelor din

metantanc:

Temperatura si durata

Este un factor foarte important. Procesul necesita incalzirea namolului la temperaturi

cuprinse intre 33 si 350 C. Fementarea are loc aproape la orice temperatura dar durata

necesara unei digestii satisfacatoare variaza mult cu temperatura. O temperatura cat mai

constanta este favorabila unei operari eficiente si a stabilitatii procesului. Durata variaza cu

continutul de materii volatile din namol.

pH

Valoarea pH este cel mai important parametru de control al procesului. Domeniul optim

al pH este cuprins intre 6,8 si 7,2. Un pH relativ constant confera stabilitate procesului.

Microorganismele metanice sunt foarte sensibile la variariatii chir mici a pH. Controlul automat

al pH este si o cale de economisire de reactivi de corectie a procesului perturbat

(Alcalinizarea se face cu var, carbonat de sodiu, bicarbonat,etc). Controlul pH nu confirma cu

certitudine procentul de mineralizarea substantelor organice. Aceasta se face prin

determinarea de laborator a substantelor volatile din namolul fermentat.

Amestecarea

Durata de fermentare se scurteaza daca exista o buna amestecare. Amestecarea este

un factor important de mentinere a conditiilor de uniforme de mediu in metantanc. Fara o

amestecare uniforma a namolului, in metantanc se pot dezvolta conditii nefavorabile: zone cu

produse aciditate ridicata si substante inhibitoare in concentratii mari (metale grele,sulfuri,

dtergenti,etc.)

c) Exploatarea curentă a metantancurilor cuprinde următoarele operaţiuni:

– pomparea nămolului ingrosat extras din decantoare, în metantancuri la intervale cât

mai dese, având în vedere că adaosuri mici la intervale regulate asigură o viteză uniformă de

fermentare; Se recomanda minim 3 alimentari de namol pe zi.

– amestecarea nămolului brut cu nămolul fermentat pentru a ajuta şi accelera

fermentarea; Amestecarea se face prin recircularea interna cu mixerul (minim 22ore/zi) si

recircularea externa cu pompele in intervalul dintre alimentarile cu namol (5- 10 ore/zi);

– asigurarea funcţionării pompelor de recirculare a nămolului şi a schimbătoarelor de

căldură;

– Verificarea calitatii nămolului fermentat când acesta a atins stadiul de fermentare

este determinata după conţinutul său în materii volatile;

– supravegherea instalaţiei de captarea gazelor petru a se evita pătrunderea aerului;

– depistarea eventualelor scurgeri de gaze, pentru a se lua măsuri de remediere;

– controlul instalaţiilor de ventilaţie şi electrice;

– înregistrarea volumului de nămol fermentat evacuat, a cantităţii de gaz produs şi a

compoziţiei acestuia, a cantităţii de combustibil folosit pentru încălzire, etc.

Modul normal de exploatare include urmatoarele faze:

- Alimentarea metantancului cu namol ingrosat prin shimbatoarele de caldura;

- Evacuarea concomitenta cu alimentarea a namolului fermentat pe principiul vaselor

comunicante;

- Recircularea externa cu pompele de recirculare pin schimbatoarele de caldura;

- Repetarea ciclului dupa fiecare alimentare.

7.5.7. Bazin tampon de namol fermentat (BTnf)

Nota Etapizare


7.5.7.1. Scop

Rolul bazinului tampon este de a compensa productia de namol fermentat cu

programul de operare al instalatiei de deshidratare mecanica (16 ore pe zi).

7.5.7.2. Descriere


utila de 5.0 m amplasat suprateran. O basa rectanulara amplasata in zona laterala a

radierului are rolul de colectarea a namolului care trebuie evacuat la instalatia de

deshidratarea mecanica. Bazinul este echipat cu un mixer de omogenizare, conducte de

intrare a namolului fermentat de la cele 2 batererii de rezervoare de fermantare, conducta de

evacuare namol spre deshidratare, conducta de preaplin.


a) Mixer de omogenizare - 1 buc

Tip: RW 480

Elice cu 2 pale

Puterea motorului: P=5,5 kw


Greutate G=163 kg

b). Macara de manipulare mixer tip pivotanta capacitatea maxima de 125 kg, actionata

manual cu troliu.


Pentru a asigura omogenizarea namolului s-a prevazut un mixer rapid cu puterea de

7,50 kw.

Mixerul va fi montat pe tija verticala de glisare si poate fi orientat dupa caz sau poate fi

repozitionat pe inaltime pentru obtine o eficienta optima.

Transferul namolului in fermentat de la bazinul tampon de namol la rezervoarele de

fermentare se face prin pompare cu 2 grupuri de pompe care se vor amplasa intr-o

constructie noua adiacenta acestui bazin

7.5.8. Gazometre/Facla gaz

Nota Etapizare


7.5.8.1. Gazometre

Biogazul rezultat din procesul de fermentare va fi colectat de catre noile rezervoare de

gaz. cu volumul de 1500 Nmc fiecare

Gazometrele sunt necesare pentru a se asigura echilibrul intre productia de biogas si

utilizarea acestuia. Gazometrele vor fi de tipul cu membrana si se vor echipa cu toate

instalatiile auxiliare necesare

Biogazul va fi livrat prin reţeaua de distribuţie la centrala termică pentru a servi drept

combustibil la cazanele acesteia

Reţeaua de gaz de fermentare asigură transportul biogazului între metantanc,

gazometru şi centrala termică, cu o ramificaţie spre facla de ardere a gazului în exces.

Pentru situaţii de excedent sau avarie, reţeaua este prevăzută cu un racord şi la o

faclă de ardere a biogazului

Exploatarea gazometrelor cuprinde următoarele operaţiuni:

- Reglarea presiunii intre cele doua membrane în jurul valorii de 27 mbari

- Supravegherea functionarii sistemului de punere sub presiune pentru asigurarea

presiunii prestabilite.

- Controlul bunei functionare a dispozitivelor si accesoriilor instalatiei: supape,

racorduri flexibile, sisteme de ancoraj a cupolei, etc.

- Sesizarea manifestărilor de funcţionare anormală privind starea cupolei, pierderi de

gaz sau debitarea gazului la centrala termică

- Curatirea zapezii si a ghietii pe timp de iarna din jurul constructiei;

- Inregistrarea cantităţilor de gaz fermentat la centrala termică.

7.5.8.2. Facla gaz

Biogazul excedentar sau în întregime va fi eliminat prin ardere într-o instalaţie cu faclă

cu capacitatea pentru cca 160 Nmc/h . Facla este racordata la reteaua de biogaz prin

racorduri prevazute cu robinete de separatie.

8 PREVENIREA ACCIDENTELOR, RESPECTAREA SECURITATII IN MUNCA

8.1. Generalitati

Depistarea tuturor factorilor de risc potential existenti , ajuta la eliminarea accidentelor

ce pot aparea in procesul de productie, precum si la eliminarea defectelor majore ce pot

aparea la ecipamentele tehnice din dotare.

Cunoasterea tuturor schemelor de circuite electrice si de retele tehnologice, a

instructiunilor speciale de exploatare , a diagramelor P&I este obligatory pentru ca personalul

sa recunoasca pericolele aparute si sa contribuie la prevenirea lor. Fiecare membru este

obligat sa faca tot ce-i sta in putinta pentru a preveni accidentarile si aparitia unor boli

cauzate de acestea.

Pericolele recunoscute trebuie eliminate imediat, accesul in zona supusa pericolului

trebuie interzis, iar seful de statie trebuie anuntat imediat.

În exploatarea şi întreţinerea construcţiilor şi instalaţiilor din staţia de epurare se vor

respecta şi aplica toate regulile de protecţia muncii cuprinse în materialele cu caracter

normativ in vigoare.

În cadrul regulamentului de exploatare şi întreţinere se va insista în mod deosebit

asupra regulilor şi măsurilor privind :

- accesul în diferite cămine şi camere de inspecţie a armăturilor sau aparaturii, canale

deschise, bazinele de aspiraţie a pompelor sau în bazinele obiectelor tehnologice etc a

personalului de exploatare din punct de vedere al coborârii, circulaţiei în spaţiile respective,

manevrării capacelor şi dispozitivelor respective, etc;

- circulaţiei în lungul bazinelor deschise, pe platformele si pasarelele diferitelor

constructii , în lungul canalului de acces, etc;

- folosirea echipamentului de protecţie şi de lucru;

- efectuarea unor operaţiuni la lumină artificială, în medii cu un grad ridicat de

umiditate;

- marcarea cu panouri şi plăcuţe avertizoare a locurilor periculoase (înaltă tensiune,

pericol de cădere, acumulări de gaze inflamabile, etc); personalul de deservire va fi instruit cu

privire la pericolul de otrăvire cu gaze toxice (hidrogen sulfurat, bioxid de carbon, biogaz, gaz

metan, etc.).-

- manevrarea podului raclor, electropompelor, centrifugelor, mixere, sistemului

mecanizat de curăţire a grătarului des, etc;

- activitatea pe şantier ce se desfăşoară cu ocazia remedierii avariilor (sprijinirea

malurilor, coborârea în tranşee, folosirea utilajelor de intervenţie ca motopompe, pickammere,

electropompe, compesoare, macarale, aparate de sudură, etc.); activitatea pe timp friguros

care comportă măsuri deosebite privind echipele de lucru (în cazul instalaţiilor în aer liber),

circulaţia spre obiectele tehnologice şi pe pasarelele aferente unde accesul poate deveni

periculos, utilizarea sculelor şi dispozitivelor pentru îndepărtarea gheţii, ş.a.m.d.

- asigurarea ventilării corespunzătoare a camerelor şi a bazinelor înainte de accesul

personalului de exploatare pentru prevenirea asfixierilor din lipsă de oxigen sau inhalării unor

gaze letale;

- folosirea echipamentului electric antiexploziv;

- controlul periodic al atmosferei din spaţiile închise pentru a determina prezenţa

gazelor toxice şi inflamabile;

- interdicţiile privind utilizarea surselor de aprindere în apropierea instalaţiilor,

construcţiilor, canalelor şi căminelor de vizitare unde s-ar putea produce şi acumula gaze

inflamabile;

- circulaţia în jurul grupurilor de pompare, a tablourilor electrice, , a podului raclor,

centrifugelor etc., nefiind admis ca în spaţiile dintre agregate, dintre acestea şi pereţi, etc, să

se depoziteze materiale, scule, piese, ş.a., care să stingherească operaţiunile de manevrare

şi control, de demontare – montare, revizii, etc;

- protejarea golurilor din planşee şi pasarele cu parapete de protecţie în cazul în care

nu au capace;

- pasarelele de acces la diferitele părţi ale instalaţiilor, în scopul reducerii pericolului

de alunecare;

- ungerea pieselor în mişcare numai după oprirea agregatelor respective;

- manipularea agregatelor numai cu mijloace de ridicare adecvate, nefiind admisă

folosirea de mijloace de ridicare improvizate;

- asigurarea în spaţiile în care este necesar acest lucru, a microclimatului, ventilaţiei şi

a încălzirii.

Se va acorda o atenţie mărită la instalaţiile electrice:

- Toate motoarele electrice vor fi legate în mod obligatoriu la pământ în conformitate

cu documentaţia întocmită de proiectant, iar legătura se va verifica vizual de către persoanele

calificate zilnic. În cazul în care există dubii cu privire la integritatea legăturii de pământare, se

va interzice intrarea în zonă a persoanelor neautorizate prin afişarea plăcuţelor de avertizare.

În cel mai scurt timp se vor face măsurătorile specifice şi dacă este cazul se va reface

legătura de pământare defectă.

- Comenzile de la tablourile electrice se vor efectua de către persoane calificate şi

special instruite, dotate cu echipament de protecţie corespunzător: cizme de cauciuc şi

mănuşi de cauciuc pe vreme umedă.

- Efectuarea reparaţiilor / intervenţiilor la mecanismele de acţionare a echipamentelor

se va face numai după decuplarea alimentării cu energie electrică şi montarea de plăcuţe

avertizoare pe tabloul electric, pentru a se atenţiona asupra intervenţiei în curs şi de a se

evita punerea sub tensiune în mod accidental.

La elaborarea Regulamentului de exploatare a staţiei de epurare se va preciza modul

în care se face instructajul personalului de specialitate, împrospătarea periodică a

cunoştinţelor acestuia, afişarea la locurile de muncă a principalelor reguli de protecţia muncii,

acordarea primului ajutor în caz de accidentare, etc.

9. PROTECTIA SANITARA, RESPECTAREA MASURILOR DE IGENA

Regulamentul de exploatare şi întreţinere a staţiilor de epurare va cuprinde şi

prevederi referitoare la aspectele igienico-sanitare, prevederi stabilite în mod obligatoriu în

colaborare cu organele locale ale inspecţiei sanitare de stat.

Privitor la personalul de exploatare, regulamentul va preciza felul controlului medical,

periodicitatea acestuia, modul de utilizare a personalului găsit cu anumite contraindicaţii

medicale, temporare sau permanente, minimum de noţiuni igienico-sanitare care trebuie

cunoscute de anumite categorii de muncitori, etc.

Privitor la protecţia sanitară a staţiilor de epurare se va stabili, cu respectarea

prevederilor cuprinse de legislaţia în vigoare, modul în care se reglementează, îndeosebi

următoarele:

- delimitarea şi marcarea zonei de protecţie (în cazul staţiilor de epurare izolate);

- modul de utilizare a terenului care constituie zona de protecţie;

- executarea de săpături, depozitarea de materiale, realizarea de conducte, puţuri sau

alte categorii de construcţii în interiorul zonei de protecţie.

Societatea care exploatează şi întreţine staţia de epurare este obligată să acorde

îngrijirea necesară personalului staţiei de epurare, în care scop:

a. Va angaja personalul de exploatare numai după un examen clinic, radiologic şi de

laborator;

b. Va face instructajul periodic de protecţie sanitară (igienă) conform normelor în

vigoare;

c. Va asigura echipamentul necesar de lucru (cizme, mănuşi de cauciuc, ochelari de

protecţie, măşti de gaze, centură de salvare cu frânghie, etc) conform normativelor în vigoare;

d. In staţie va exista o trusă farmaceutică de prim ajutor, eventual un aparat de

respirat oxigen cu accesoriile necesare pentru munca de salvare;

e. Se vor asigura muncitorilor condiţii decente în care să se spele, să se încălzească

şi să servească masa (o încăpere încălzită şi vestiar cu duşuri cu apă rece şi caldă);

f. Medicul societăţii care exploatează şi întreţine staţia de epurare este obligat să

urmărească periodic (lunar) starea de sănătate a personalului din staţie;

g. Personalul staţiei de epurare se va supune vaccinării T.A.B. la intervale prevăzute

de instrucţiunile Ministerului Sănătăţii.

10. PRESCRIPTII TEHNICE SPECIFICE

Legea calitatii in constructii nr. 10/1995

Legea protectiei mediului nr. 195/2005

Legea apelor nr. 107/1996

Legea privind securitatea si sanatatea in munca 319/2006


apelor uzate orasenesti, Partea I: Treapta mecanica


apelor uzate orasenesti, Partea a IIa: Treapta biologica


apelor uzate orasenesti, Partea a IVa: Treapta de epurare avansata a apelor uzate


apelor uzate orasenesti, Partea a Va: Prelucrarea namolurilor

Normativ NP 133/2011 Normativ privind proiectarea executia si exploatarea

sistemelor de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor

Legea nr. 310/2004 – Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.

107/1996

Ordonanta de urgenta nr. 195/2005 privind protectia mediului;

Legea Protecţiei Muncii nr. 90 / 1996 impreună cu normele metodologice de

aplicare.

L 98/1999 - Legea privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele

legale de igienă şi sănatate publică.

L 453/2001 – Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind

autorizarea executãrii lucrãrilor de constructii si unele mãsuri pentru realizarea

HG 88 din 28/02/2002 – Hotarare de Guvern pentru aprobarea unor norme

privind conditiile de descarcare în mediul acvatic a apelor uzate

HG 352 din 21/04/2005 - Hotarare de Guvern privind modificarea şi

completarea Hotărârii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile

de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate

NTPA-002/2002 - Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate în

retelele de canalizare ale localitatilor si direct în statiile de epurare,

NTPA-011/2002 - Norma tehnica privind colectarea, epurarea si evacuarea

apelor uzate orasenesti

SR EN 1085:2000 Epurarea apelor uzate. Vocabular

SR EN 1085:2000/C1:2000 Epurarea apelor uzate. Vocabular

STAS 4706-88A01 - Ape de suprafaţă. Categorii şi condiţii tehnice de calitate

STAS 6560-82 A.02 - Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea consumului

biochimic de oxigen

STAS 6953-81 Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea continutului de materii în

suspensie, a pierderii la calcinare si a reziduului de calcinare

STAS 7312-83 Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea azotului

STAS 7795-80 Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea cuprului

STAS 7852-80 Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea cadmiului

STAS 7884-91 Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea continutului de crom

STAS 8601-70 Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea sulfatilor

STAS 8637-79 Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea plumbului

STAS 8663-70 Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea clorurilor

STAS 8900/1-71 Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea azotatilor

STAS 8900/2-71 Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea azotitilor

STAS 8911-71 Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea bioxidului de carbon total

STAS 9187-84 Ape de suprafata, ape subterane si ape uzate. Determinarea reziduului

STAS 9887-74 Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea consumului chimic de

oxigen (Metoda cu permanganat de potasiu)

STAS 10064-75 Ape de suprafata si ape uzate. determinarea fosfatilor

STAS 12200-85 Namoluri rezultate de la tratarea apelor de suprafata si epurarea

apelor uzate. Determinarea continutului de azot


apelor uzate. Determinarea continutului de fosfor


apelor uzate. Luarea si conservarea probelor


apelor uzate. Determinarea umiditatii, a substantei uscate, a pierderilor la calcinare

(substante volatile) si a substantelor minerale


apelor uzate. Determinarea continutului de substante extractibile în eter de petrol


apelor uzate. Determinarea continutului de sodiu si de potasiu


apelor uzate. Determinarea rezistentei specifice la filtrare sub vid

SR 7587-96 Calitatea apei. Determinarea substantelor extractabile cu solventi. Metoda

gravimetrica

SR 12702:1997 Namoluri rezultate de la tratarea apelor de suprafata si epurarea

apelor uzate. Vocabular

SR 13179:1994 Namoluri rezultate de la tratarea apelor de suprafata si epurareaapelor

uzate. Determinarea continutului de cupru

SR EN 1899-1:2003 Calitatea apei. Determinarea consumului biochimic de oxigen

dupa n zile ( CBOn). Partea 1 - metoda prin diluare si insamantare cu aport de

aliltiouree

SR EN 1899-2:2002 Calitatea apei. Determinarea consumului biochimic de oxigen

dupa n zile ( CBOn). Partea 2 -metoda pentru probe nediluate

SR EN 12176:2000 Caracterizarea nămolurilor. Determinarea valorii pH-ului

SR EN 12832:2002 Caracterizarea nămolurilor. Valorificarea şi eliminarea nămolurilor.

SR EN 12879:2002 Caracterizarea nămolurilor. Determinarea pierderii la calcinare a

substanţei uscate.Vocabular

SR EN ISO 5667-13:2000 Calitatea apei. Prelevare. Partea 13: Ghid general pentru

prelevarea probelor de namol din canalizari si instalatii de tratare si epurare a apelor

uzate

SR EN ISO 9509:2000 Calitatea apei. Metoda pentru evaluarea efectului inhibitor al

produselor chimice si al apelor uzate asupra procesului de nitrificare realizat de

microorganismele din namolul activ

SR EN ISO 9887:2002 Calitatea apei. evaluarea in mediu apos a biodegrabilitatii

aerobe a compusilor organici. Metoda semicontinua prin namoluri activate

( SCAS)

SR EN ISO 10707:2001 Calitatea apei. Evaluarea in mediu apos a biodegrabilitatii

aerobe "ultime" a compusilor organici. Metoda prin analiza consumului biochimic de

oxigen ( test in fiola inchisa )

SR ISO 10708:2003 Calitatea apei. Evaluarea in mediu apos a biodegrabilitatii aerobe

"ultime" a compusilor organici. Metoda prin analiza consumului biochimic de oxigen

prin testul difazic in sticla inchisa

SR ISO 10523-97 Calitatea apei. Determinarea pH-ului

11 ANEXE:

Anexa I – Modele de evidenta si inregistrari

Anexa II - Notiuni privind epurarea apelor uzate, definitii, termeni specifici

05 MAN.de OPER.-vol I. Docum. Generala

Documents

Transcript of 05 MAN.de OPER.-vol I. Docum. Generala