03.CALCULUL FUNDATIEI

8/13/2019 03.CALCULUL FUNDATIEI

1/13

Universitatea Tehnic Gh. Asachi, IaiFacultatea de Construcii i Instalaii

3.Calculul unui element dininfrastructur

60


2/13


Terenuri dificile de fundare. Pmnturi macroporice

ensibile la umezire.Pmnturile care urmeaz s serveasc drept teren de fundare pentru construcii se prezint sub o

diversiune foarte mare, din care motiv este necesar clasificarea lor. n eneral clasificarea

pmnturilor se face avnd !n vedere dou criterii "i anume#

criteriul ranulometric$

criteriul indicelui de plasticitate

%&ist !ns pmnturi care prezint unele proprieti sprecifice, care fac ca ele s nu poat

fi !ncadrate !n cateoriile de pmnturi la care '()3*+3. n cadrul acestora un loc important !l ocup !n

ara noastr, pmnturile macroporice sensibile la umezire reprezentate prin loessuri "i pmnturi

loessoide.

Comportarea lor mai deosebit fa de celelalte pmnturi const !n faptul c ele prezint tasri

suplimentare sub sarcin constant, atunci cnd umiditatea lor cre"te peste cea natural. naliza

fenomenului a artat c umezirea suplimentar a pmntului din amplasament produce tasarea

suplimentar prin !ndesarea materialului, datorit rea"ezrii ranulelor "i areatelor din care este

alctuit, !ntr-o poziie mai compact.

cest rea"ezare este posibil doarece porozitatea pe care ar trebui s o aib la sarcinaeoloic actual la care este supus, este mai mic dect cea real. stfel pmntul este caracterizat

printr-o sub!ndesare.

n cazul !n care are loc umezirea suplimentar !ntr-un amplasament !n care e&ist, denivelrile

produse obli construcia de a se deforma !n conformitate cu ele "i cu propria ei riiditate, ceea ce de

obicei are ca rezultat apariia unor deformaii !n structura de rezisten, care prin solicitrile

suplimentare pe care le produc pot duce la fisurarea sau compromiterea elementelor ei componente.

Ciar dac structura de rezisten nu are de suferit pot s apar deradri !n elementele de construcie

neportante sau se poate s fie !mpiedicat e&ploatarea normal a construciei.

Problema menionat prezint un interes deosebit, deoarece acolo unde terenul de fundare este

alctuit din astfel de pmnturi "i pe el sunt fundate construcii, umezirea terenului, astfel ca umiditatea

s creasc peste cea natural, va da na"tere la tasri suplimentare, care dep"esc o anumit valoare, pot

devenii periculoase pentru construcii. Cum de obicei acest umezire este neuniform sau numai !n

anumite zone ale construciei, tasrile sunt neuniforme, fiind astfel "i mai periculoase.

6'


3/13


n ara noastr suprafeele !ntinse sunt acoperite de astfel de pmnturi. /rosimea pacetului de

pmnturi sensibile la umezire, la noi !n ar aune pn la rosimi ma&ime de )0m, la 1ete"ti,

(0...(2m, la r"e"ti-/alai "i '0m la 4a"i.

Pmnturile macroporice sensibile la umezire se mai caraterizeaz prin faptul c prezint

numeroase canale verticale foarte fine, ceea ce face ca porozitatea lor s fie neuniform distribuit.

Canalele sunt vizibile cu ociul liber "i dau na"tere unei poroziti mai mari dect cea normal,

denumit macroporozitate spre deosebire de porozitatea obi"nuit. ce"ti macropori !"i sesc

e&plicaia prin faptul c reprezint urma lsat de plante ierboase de step, care au e&istat cndva pe

acest pmnt. %&plicaia este suinut "i de faptul c !n depozitele de loess se sesc pn la 3...)

niveluri de sol fosil. Pereii acestor canale verticale sunt mineraizai.

Identificarea i caracterizarea pmnturilor macroporice sensibile la umezire:

4dentificarea "i caracterizarea pmnturilor sensibile la umezire se face pe baza studiilor eotenice de

teren "i laborator.

5unt denumite sensibile la umezire acele pmnturi care sub influena unei !ncrcri e&terioare

sau sub reutatea lor propie, dau tasri suplimentare !n caz de umezire. Pe baza determinrilor efectuate

"i a indicilor dedu"i din aceste determinri care caracterizeaz comportarea pmnturilor sensibile la

umezire "i !n funcie de posibilitatea apariiei tasrilor suplimentare din reutate proprie terenurile de

fundare constituite din pmnturile sensibile la umezire se !mpart !n dou cateorii# terenuri din rupa , care cuprind terenuri de fundare, la care tasrile suplimentare din

umezire se produc numai !n limitele zonei de deformaie a fundaiilor, fiind provocate de

!ncrcrile transmise de fundaii sau alte !ncrcri e&terioare. Tasrile din reutatea propie a

pmnturilor sensibile la umezire lipsesc sau nu dep"esc 2 cm$

terenurile din rupa , care cuprind terenurile de fundare, la care sunt posibile tasri sub

reutate proprie !n caz de umezire, mai mari de 2 cm, pe ln tasrile suplimentare care au loc

!n partea superioar stratului, sub fundaii, !n limitele zonei de deformaie a acestora.

6(


4/13


Calculul fundaiei pe reele de rinzi#

Pe un amplasament corespunztor unui ansamblu urban urmeaz s se realizeze o serie deobiective cu scop de locuine. n vederea precizrii structurii litorafice a amplasamentului s-a !ntocmit

un studiu eotenic necesar proiectarii si realizrii construciei respective.

n acest scop s-au realizat #

un profil transversal al amplasamentului$

cercetri de teren urmate de !ncercri de laborator constnd !n efectuarea unor forae

avnd diametre + 78 si a analizei de determinare a unor caracteristici fizico-mecanice a probelor

recoltate.Pe lan datele obinute prin analize directe si analize de laborator cu autorul altor

indici eotenici s-au determinat alte caracteristici fizico-mecanice ale terenului de fundare.

1oraul are urmatoarele caracteristici #

Stratul S1:

-rosime de '9',60 m

-caracteristicile eotenice, mecanice "i fizice sunt#

compoziie ranulometric# 9(',30:

P96),00: ; praf arilos


5/13


reutatea specific a sceletului mineral# 5933,20 @


6/13


curba de compresiune-tasare #

P Ada9)?,0:

umiditatea pmntului !n stare natural# =9(',(: porozitatea pmntului # n 93D,(:

indicele porilor in stare natural a pmntului#

6)),03D(,0'

3D(,0

'=

=

=

n

ne

62


7/13


reutatea specific a sceletului mineral# 59(?,20 @


8/13


9/13


10/13


'$ 90.6+3da


11/13


ml 9 ',) Apmnturi coezive cu 4cM 0,6B

N 9 '6,+ ;


12/13


/rinda de lunime finit se transform !ntr-o rind de lunime infinit, de o parte si de alta a

rinzii punndu-se cte dou fore fictive, a cror valoare se determin din condiiile de capt ale

rinzii# 90$ T90.

R'9R)9')'+ I


13/13

03.CALCULUL FUNDATIEI

Documents

Transcript of 03.CALCULUL FUNDATIEI