03. Moduri de a Defini O Curba

7
- 1 - Moduri de a defini o curbă În acest paragraf vom prezenta diverse procedee de a descrie cu ajutorul coordonatelor imaginea unei curbe plane sau în spaţiu. 1. Propoziţie. Fie fI : ® R o funcţie de clasă C 1 pe intervalul I . Atunci graficul funcţiei f este imaginea unei curbe simple şi regulate. Demonstraţie. Prin definiţie graficul funcţiei f este mulţimea plană ( ) ( ) { } G xfx x I f = Î , . Fie a : I ® R 2 , ( ) ( ) ( ) a t tft = , . Este evident că a este o curbă plană de clasă C 1 şi că imaginea lui a este mulţimea G f . Deoarece a este o funcţie injectivă, curba a este o curbă simplă. Întrucât ( ) ( ) ( ) ( ) ¢ = ¢ ¹ a t f t 1 0 , ,0 pentru orice t I Î , rezultă că a este o curbă regulată. Deci graficul lui f este imaginea curbei simple şi regulate a . În contextul de mai sus, vom spune că ( ) y fx = este ecuaţia explicită a unei curbe plane. În acest caz ecuaţia tangentei la curbă în punctul ( ) x y 0 0 , este ( ) ( ) y y f x x x - = ¢ - 0 0 0 . Propoziţia precedentă ne furnizează deci un procedeu simplu de a defini o clasă de curbe plane şi anume grafice de funcţii derivabile cu derivata continuă. Fie FD : Ì ® R R 2 . Mulţimile de forma ( ) G c Fxy cc : , , = ÎR , se numesc mulţimile de nivel ale funcţiei F . Deoarece, în anumite condiţii, aceste mulţimi sunt curbe, ele se mai numesc, în mod abuziv, curbele de nivel ale lui F . De exemplu, dacă ( ) Fxy x y , = - 2 2 , atunci mulţimile de nivel sunt reprezentate de o familie de hiperbole echilatere la care se adaugă reuniunea bisectoarelor celor două cadrane. În acest caz, mulţimile de nivel sunt curbe (vezi figura alăturată). Dacă ( ) [ ] Fxy x y , = + 2 2 (unde [ ] reprezintă funcţia parte întreagă), atunci mulţimea de nivel [ ] x y 2 2 0 + = este interiorul cercului de rază unu cu centrul în origine, mulţime care nu mai este o curbă ! x a(t ) G f y t=x y x O Only for students O l t i n D o g a r u

Transcript of 03. Moduri de a Defini O Curba

  • - 1 -

    Moduri de a def ini o curb

    n acest paragraf vom prezenta diverse procedee de a descrie cu ajutorulcoordonatelor imaginea unei curbe plane sau n spaiu.

    1. Propoziie. Fie f I: R o funcie de clas C1 pe intervalul I . Atuncigraficul funciei f este imaginea unei curbe simple i regulate.

    Demonstraie. Prin definiie graficul funciei f este

    mulimea plan ( )( ){ }G x f x x If = , . Fie a : I R2 ,( ) ( )( )a t t f t= , . Este evident c a este o curb plan de

    clas C1 i c imaginea lui a este mulimea G f . Deoarecea este o funcie injectiv, curba a este o curb simpl. ntruct ( ) ( )( ) ( ) = a t f t1 0, ,0pentru orice t I , rezult c a este o curb regulat. Deci graficul lui f este imagineacurbei simple i regulate a .

    n contextul de mai sus, vom spune c ( )y f x= este ecuaia explicit a uneicurbe plane. n acest caz ecuaia tangentei la curb n punctul ( )x y0 0, este

    ( )( )y y f x x x- = -0 0 0 .Propoziia precedent ne furnizeaz deci un procedeu simplu de a defini o clas de

    curbe plane i anume grafice de funcii derivabile cu derivata continu.

    Fie F D: R R2 . Mulimile de forma ( )Gc F x y c c: , ,= R , se numescmulimile de nivel ale funciei F . Deoarece, n anumite condiii, aceste mulimi sunt curbe,ele se mai numesc, n mod abuziv, curbele de nivel ale lui F .

    De exemplu, dac ( )F x y x y, = -2 2 , atunci mulimile de nivel sunt reprezentatede o familie de hiperbole echilatere la care seadaug reuniunea bisectoarelor celor doucadrane. n acest caz, mulimile de nivel suntcurbe (vezi figura alturat).

    Dac ( ) [ ]F x y x y, = +2 2 (unde [ ]reprezint funcia parte ntreag), atunci mulimea

    de nivel [ ]x y2 2 0+ = este interiorul cerculuide raz unu cu centrul n origine, mulime care numai este o curb !

    x

    a(t ) Gf

    y

    t=x

    y

    xO

    Onl

    y fo

    r stu

    dent

    s

    O l

    t i n

    D

    o g

    a r u

  • - 2 -

    Pentru a pune n eviden condiii suficiente n care o mulime de nivel este ocurb avem nevoie de un rezultat fundamental n analiza matematic.

    Teorema funciei implicite. Fie F D: R R2 de clas C1 pe mulimeadeschis D . Fie ( )x y D0 0, astfel nct:

    i) ( )F x y0 0 0, = ,ii) ( )

    Fy

    x y0 0 0, .Atunci exist dou mulimi deschise U i V , ( )x y U V D0 0, i o funcie unicf U V: de clas C1 pe U astfel nct pentru orice ( )x y U V, rezult( )f x y= dac i numai dac ( )F x y, = 0 .

    Teorema de mai sus se poate extinde i pentru o funcie mmnDF RRR : ,purtnd n acest caz numele de teorema funciilor implicite.

    Teorema funciei implicite poate fi reformulat ntr-un limbaj geometric prin rezultatulde mai jos.

    2. Propoziie. Fie F D: R R2 o funcie de clas C1 pe mulimea deschisD . Fie ( )P x y0 0, un punct aparinnd mulimii ( )G : ,F x y = 0 . Presupunem c vectorul

    ( )gradF P este nenul. Exist atunci o vecintate a punctului P n care mulimea G esteimaginea unei curbe simple i regulate.

    Demonstraie. Vectorul ( )gradF P , numit gradientul lui F n punctul P , estevectorul ( ) ( )

    0000 yxyFyx

    xF ,,, .S presupunem, de exemplu, c ( )

    Fy

    x y0 0 0, .

    Din teorema funciei implicite obinem o vecintate U V D a punctului ( )P x y0 0, ifuncia unic f U V: cu proprietatea c ( )( )F x f x, = 0 pentru orice x U i,reciproc, pentru orice ( )x y U V, cu ( )F x y, = 0 , rezult ( )y f x= . Decimulimea G intersectat cu vecintatea U V a punctului P este chiar graficul G f alfunciei f , care, datorit propoziiei 1, este imaginea unei curbe simple i regulate.

    n cazul n care ipotezele propoziiei precedente sunt ndeplinite n orice punct almulimii ( )G : ,F x y = 0 , rezult c n jurul oricrui punct al lui G mulimea G esteimaginea unei curbe simple i regulate (grafic de funcie). Deci G este o reuniune degrafice de funcii. Vom spune c mulimea G este o curb avnd ecuaia implicit( )F x y, = 0 . Curba G este n acest caz o curb fr autointersecii! Utiliznd formula de

    derivare a funciei implicite, rezult c ecuaia tangentei la curba ( )G : ,F x y = 0 n

    Onl

    y fo

    r stu

    dent

    s

    O l

    t i n

    D

    o g

    a r u

  • - 3 -

    punctul ( )P x y0 0, este ( ) ( )x x F y y Fx y- + - =0 00 0 0 , iar ecuaia normalei la G npunctul P este x x

    Fy yFx y

    - = -0 00 0

    , unde ( )F Fx

    x yx0 0 0= , i ( )F

    Fy

    x yy0 0 0= , .

    3. Observaii. 1) Un punct ( )P x y0 0, pentru care ( )gradF P 0 se numetepunct regulat al funciei F . n caz contrar, P se numete punct critic al funciei F .Propoziia 2 spune de fapt c mulimea ( )G : ,F x y = 0 este o curb fr autointersecii, dacaceast mulime nu conine puncte critice ale lui F . Prin abuz de limbaj vom spune c mulimea

    ( )G : ,F x y = 0 este o curb, chiar dac mulimea G conine puncte critice ale lui F . Asemeneapuncte vor fi numite puncte singulare ale curbei ( )G : ,F x y = 0 (a nu se confunda cu punctelesingulare ale unei curbe ( )a t !) .

    2) Subliniem faptul c propoziia 2 furnizeaz condiii suficiente n care o mulime

    ( )G : ,F x y = 0 este o curb. Dup cum vom vedea n exemplul 4) de mai jos, aceste condiiinu sunt i necesare.

    4.Exemple. 1) Fie ( )( )G : x y x y2 2 1 0+ + - = . Curba G este reuniunea dintredreapta x y+ - =1 0 i origine. Deoarece vectorul gradF se anuleaz n origine, rezult cacest punct este un punct singular pentru G . Propoziia 2 nu se poate aplican origine, care n aceast situaie este un punct izolat al curbei G .

    2) Fie G :y x2 3 0- = , curb numit parabola semicubic.Aceast curb are un punct singular i anume originea. n jurul acestuipunct mulimea G nu este grafic de funcie derivabil !

    3) Fie G :x y2 2 0+ = . Aceast mulime se reduce la un singur punct, originea, care estepunct critic pentru F . n acest caz este impropriu s spunem c mulimea G este o curb .

    4) Fie G :y x3 6 0- = . i n acest caz originea este un punct critic pentru F , decipunct singular pentru curba G . Deoarece ( )( )y x y x y yx x3 6 2 2 2 4- = - + + , rezultc mulimea G este parabola y x- =2 0 . n aceast situaie, dei propoziia 2.2 nu se poateaplica n origine, mulimea G este graficul unei funcii derivabile !

    n multe situaii este comod s utilizm n descrierea unei curbe plane aa-numitele

    coordonate polare.

    Se tie c pentru orice punct ( )M x y, , diferit de origine, exist ounic pereche de numere reale ( )r,q , ( )r 0, i q p[ , )0 2 , unde rreprezint distana de la punctul M la origine, iar q reprezint msura

    x

    y

    O

    q

    M

    Ox

    y

    Onl

    y fo

    r stu

    dent

    s

    O l

    t i n

    D

    o g

    a r u

  • - 4 -

    unui arc de cerc cu centrul n O format de semidreptele Ox i OM . Punctul O senumete pol iar semidreapta Ox se numete ax polar.

    Dac se renun la condiia q p[ , )0 2 , numrul q nu mai este unic, dar n acestmod putem descrie rotaii ale punctului M n jurul polului. Legtura dintre coordonatelecarteziene i coordonatele polare este dat prin relaiile:

    x ry r==

    cossin .

    qq

    n coordonate polare o curb plan poate fi definit n trei moduri: ( ) ( )r r t t= =, q q , unde funciile ( )r t i ( )q t sunt de clas C1 pe un interval I ; ( )r f= q , unde funcia f este de clas C1 pe un interval I ; ( )F r,q = 0 , unde funcia F ndeplinete condiii asemntoare celor din

    propoziia 2.Cea mai utilizat este varianta a doua; n acest caz ecuaia ( )r f= q se numete

    ecuaia polar a curbei. Atunci, o reprezentare parametric n coordonate carteziene este

    evident ( ) ( ) ( )( )a q q q q q q= f f Icos , sin , .1) Spirala lui Arhimede : traiectoria unui punct ce

    se deplaseaz rectiliniu uniform pe o ax, aceasta larndul ei efectund o rotaie uniform n jurul

    originii: r a= q , q > 0

    2) Spirala logaritmic : r aem= >q q, 0.

    a > 0

    y

    x

    5. Exemple.

    y

    x O

    a > 0

    Onl

    y fo

    r stu

    dent

    s

    O l

    t i n

    D

    o g

    a r u

  • - 5 -

    3) Spirala hiperbolic : r a= >q q, 0 .

    .

    4) Melcul lui Pascal : r a b= + >cos ,q q 0

    .

    6. Propoziie. Fie f g D, : R R3 dou funcii de clas C1 pe mulimeadeschis D . Fie ( )P x y z0 0 0, , un punct aparinnd mulimii G definite prin sistemul

    Atunci exist o vecintate a punctului P n care mulimea G este imaginea unei curbesimple i regulate din spaiu.

    Demonstraia acestei teoreme se face asemntor demonstraiei propoziiei 2.2,utiliznd teorema funciilor implicite menionat anterior acestei propoziii.

    Dac ipotezele propoziiei precedente sunt ndeplinite n orice punct P G ,mulimea G este n acest caz reuniunea unor arce simple i regulate, deci o curb. Vomspune n acest context c ecuaiile ( )f x y z, , = 0 , ( )g x y z, , = 0 sunt ecuaiile impliciteale curbei G .

    Utiliznd teorema de derivare a funciilor implicite deducem c tangenta n

    punctul ( )P x y z0 0 0, , la curba G are ecuaiile:

    y

    x

    y=a

    Oa > 0

    y

    xOa b= > 0 (Cardioida)

    Presupunem c n punctul P rangul matricei Jacobiene

    fx

    fy

    fz

    gx

    gy

    gz

    este egal cu 2.

    de ecuaii: ( )( )

    f x y z

    g x y z

    , ,

    , , .

    ==

    0

    0

    Onl

    y fo

    r stu

    dent

    s

    O l

    t i n

    D

    o g

    a r u

  • - 6 -

    ( )( ) ( )

    ( )( ) ( )

    ( )( ) ( )

    x xD f gD y z

    P

    y yD f gD z x

    P

    z zD f gD x y

    P

    - = - = -0 0 0,,

    ,,

    ,,

    ,

    unde numitorii sunt nite determinani funcionali:

    ( )( )

    ( )( )

    D f gD y z

    fy

    fz

    gy

    gz

    D f gD z x

    fz

    fx

    gz

    gx

    ,,

    ,,,

    = =

    i( )( )

    D f gD x y

    fx

    fy

    gx

    gy

    ,,

    =

    .

    Deci planul normal n punctul P la curba G are ecuaia:

    ( ) ( )( ) ( ) ( )( )( ) ( ) ( )

    ( )( ) ( )x x

    D f gD y z

    P y yD f gD z x

    P z zD f gD x y

    P- + - + - =0 0 0 0,,

    ,,

    ,,

    .

    7.Observaii. 1) Un punct ( )P x y z0 0 0, , n care rangul matricei din enunulpropoziiei 6 este egal cu 2 se numete punct regulat al funciei vectoriale

    ( )F f g D= , : R R3 2 . n caz contrar, vom spune c punctul P este punct critic pentruF . Propoziia 6 spune c n cazul n care mulimea G nu conine puncte critice ale lui F ,atunci G este o curb n spaiu. Prin abuz de limbaj vom spune c mulimea G este o curbchiar dac aceasta conine puncte critice ale lui F . Asemenea puncte vor fi numite punctesingulare ale curbei G , curb n spaiu definit implicit printr-un sistem de dou ecuaii.

    2) Ca i n cazul unei curbe plane, menionm c propoziia 6 furnizeaz condiiisuficiente, nu i necesare, n care mulimea G este o curb.

    8. Exemplu. Curba G definit implicit prin sistemul x y z a2 2 2 2+ + = ,x y ax a2 2 0 0+ - = >, , se numetecurba lui Viviani . Aceast curb esteintersecia unei sfere de raz a cu uncilindru drept ce trece prin centrul sferei iare diametrul seciunii egal cu raza sferei(figura reprezint bucla superioar acurbei). Matricea jacobian este:

    2 2 22 2 0

    x y zx a y-

    .

    Minorii de ordin doi sunt:2 22 0

    4y zy

    yz=- ,

    2 20 2

    4 2z x

    x axz az- = - ,

    2 22 2

    2x y

    x a yay- = care se anuleaz simultan doar n punctul

    z

    y

    x

    A(a,0,0)

    O

    Onl

    y fo

    r stu

    dent

    s

    O l

    t i n

    D

    o g

    a r u

  • - 7 -

    ( )A a, ,0 0 , punct situat pe curba G . Deci G are un punct singular. O reprezentareparametric pentru G este ( ) ( )a t a t a t t a t= sin , sin cos , cos2 , adic imaginea lui aeste mulimea G . Se constat c A =

    =

    a

    p a p2

    32

    , adic punctul A este un

    punct multiplu pentru curba a .

    Onl

    y fo

    r stu

    dent

    s

    O l

    t i n

    D

    o g

    a r u