021-230.07.25 sau trimite-ne un e-mail la europene, te ... · Europa, dar aºa ceva ar fi posibil...

1 Cyan Magenta Yellow Black Cyan Magenta Yellow Black 1


euROpeanulAnul 3

Ediþie specialã pentru regiunile

Vest ºi Sud-Vest Oltenia

12 paginiTiraj: 50.000 de exemplare

Fondurile europene pe înþelesul tãu

Alo, Europa! Dicþionar de „bruxellezã“Dacã ai întrebãri legate de accesarea fondurilor structurale, sunã-ne la telefon 021-230.07.25 sau trimite-ne un e-mail la [email protected] ºi vei primi rãspuns în paginile ziarului.

În cazul în care nu eºti lãmurit în privinþa tuturor termenilor birocraþieieuropene, euROpeanulte ajutã sã-i desluºeºti în pagina 10.

România ppoate aaccesa ffon-durile SSAPARD ppânã lla ssfârºitul llui2009. „Comisia Europeanã (CE) aaprobat solicitarea României de aprelungi cu un an, pânã la finelelui 2009, accesarea fondurilorprin programul SAPARD”, a decla-rat în 6 noiembrie ministrul Agri-culturii, Dacian Cioloº. Secretarulde stat în Ministerul AgriculturiiCornelia Mihai a declarat cã mi-nisterul aºteaptã în luna noiem-brie un rãspuns de la CE privindprelungirea AFA 2006 (alocareafinanciarã anualã aferentã anului2006). Ea a adãugat cã Agenþiade Plãþi pentru Dezvoltare Ruralãºi Pescuit (APDRP), instituþia caregestioneazã programul SAPARD,a realizat plãþi de doar 5-10% dinAFA 2006. România ar fi trebuitsã termine de plãtit fondurile AFA2006 pânã la finele anului 2008,plãþile realizate dupã termenullimitã nefiind rambursate de UE.(Mediafax)

Fonduri ppentru ddezvoltarea ccen-trelor uurbane. Ministerul Dezvol-tãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuin-þelor a lansat o cerere deschisã deproiecte, cu termen limitã dedepunere, pentru Axa 1 a Regio -Programul Operaþional Regional„Sprijinirea dezvoltãrii durabile aoraºelor – poli urbani de creºtere”,domeniul major de intervenþie 1.1„Planuri integrate de dezvoltareurbanã”, subdomeniul „Centreurbane”. În cadrul acestui sub-domeniu, vor putea primifinanþare proiectele care vizeazã:reabilitarea infrastructurii urbane ºi îmbunãtãþirea serviciilorurbane, inclusiv transportul urban(infrastructura publicã urbanã,transport ºi mobilitatea populaþiei,patrimoniu cultural mondial -UNESCO, naþional ºi local, dinmediul urban); dezvoltarea dura-bilã a mediului de afaceri; reabi-litarea infrastructurii sociale.Alocarea financiarã disponibilãpentru aceastã primã cerere deproiecte este de 503,60 milioanede euro. Solicitanþii eligibili încadrul acestui domeniu de intervenþie sunt autoritãþile publicelocale din mediul urban, parteneriate între acestea sau asociaþii de dezvoltare intercomunitarã. Aceastã cererede proiecte se adreseazã centrelorurbane, respectiv oraºelor ºimunicipiilor cu peste 10.000 delocuitori, cu excepþia polilor decreºtere (Iaºi, Constanþa, Ploieºti,Craiova, Timiºoara, Cluj-Napoca ºiBraºov) ºi a polilor de dezvoltareurbanã (Arad, Baia Mare, Bacãu,Brãila, Galaþi, Deva, Oradea, Piteºti, Râmnicu-Vâlcea, Satu Mare,Sibiu, Suceava, Târgu Mureº), pentru care cererile de proiecte sevor lansa ulterior. Începând cudata de 2 decembrie, cele optAgenþii pentru DezvoltareRegionalã pot primi cereri definanþare pânã pe data de 31 martie 2009, ora 16.00. Ghidulsolicitantului poate fi consultat pewww.inforegio.ro.

Grupaj de Veronica Cormoº

În Banat, proiecteleprindvitezãInterviu cu SorinMaxim, directorulAgenþiei pentruDezvoltareRegionalã Vest

pagina 4

Semnarea contractelor saufirescul lucrurilorOltenii sunt din fire niºte oameni iuþi ºi poate deaceea ambiþiile lor sunt aºa de mari. Pot adãuga cã,pe lânga proverbialul lor neastâmpãr, oltenii suntoameni care, atunci când zic cã vor face ceva, chiarse þin de cuvânt. Este ºi cazul fondurilor structurale.

pagina 5

Un alt rãzboi (ºi) latelevizor

O femeie rãnitã, cãzutãprintre colaci de sârmãghimpatã. Pe lângã ea,pe stradã, trec trupe încostume de camuflaj.Nimeni nu se apropiesã o ajute. Imagini

cutremurãtoare ale unui conflict din anul 2008 la mar-ginea geograficã a Europei. Georgia versus Rusia.Ce s-a întâmplat, de fapt, acolo? Ce tip de crizã atrebuit sã rezolve preºedintele în exerciþiu al UniuniiEuropene, Nicholas Sarkozy?

pagina 8

Angela Avram

euROpeanul: Are Româniala Bruxelles, la 20 de lunidupã aderare, o imagine specialã?Cristian Buºoi: România are

la Bruxelles o imagine complexã,cu bune ºi mai puþin bune, cu suc-cesul economic ºi creºterea re-

cord de 8%, dar ºi cu problemeleromânilor din Italia. Cred însã cãreprezenþanþii României în diferiteinstituþii europene au cu adevãratun rol important în promovareaimaginii pozitive a României.

Nicodim Bulzesc: Ca euro-parlamentar aleg sã privesc par-tea plinã a paharului. Este adevã-rat cã încã ne mai luptãm cu unele

prejudecãþi, dar încercãm sã leeliminãm prin profesionalism. Esteo adevaratã provocare pentru mi-ne, ca eurodeputat, sã schimbpuncte de vedere adânc înrãdãci-nate în mintea unora. Schimbareamentalitãþilor nu se face pestenoapte ºi sunt conºtient cã enevoie de mai mult timp pentru aîmbunãtãþi vizibil imaginea þãriinoastre în rândul statelor membre.ªi, cu toate acestea, de multe oriam impresia cã România are oimagine mai bunã la Bruxellesdecât acasã, în ochii propriilor sãicetãþeni.

(continuare în pagina 3)

AGENDÃ

Parlamentarieuropeni, parlamentari româniolteni ºi bãnãþeni

Publicaþie bilunarãeditatã de

Se distribuie gratuit

Dacã e sã te trezeºti într-o dimineaþã de octombrie pe uliþele sat-ului Topeºti, vei avea impresia cã satul e pustiu, fãrã oameni,înconjurat doar de case pitice, dichisite cu toate simbolurile ºiarhitectura gorjanã. Diferite de casele din Maramureº, care suntzvelte ºi înalte, aici casele par turtite, cu acoperiºuri mari, deþiglã, cu pridvorul foarte larg, cu uºile foarte înguste, care dau ooarecare impresie de nefuncþionalitate, dar care te vrãjesc de laînceput întru totul prin frumuseþe ºi cochetãrie. Unde le suntînsã stãpînii?„La castani, maicã!“, te va lãmuri o bãtrânã careîntinde rufe la uscat.

Stela Giurgeanu

La Topeºti existã cea mai mare pãdure de castani comestibili din sud-estul Europei, iar luna octombrie este plin sezon de cules castane. Seduc, aºadar, zi de zi, copii ºi pãrinþi, încã de pe la cinci dimineaþa lapãdure. Stau pânã la lãsarea serii, adunând saci întregi de castani.

(continuare în pagina 7)

Castane europeneºi cãprinã gorjeanã

Aceasta este a patra ediþie regionalã a„euROpeanului“. Este dedicatã regiunilor Vest ºi Sud-Vest Oltenia. Vom avea, ca ºi la precedentele ediþiiregionale, un sumar deosebit de cel naþional. Evident,accentul va cãdea pe particularitãþile sociale ºi eco-nomice ale celor douã regiuni de dezvoltare.Continuãm, de asemenea, tradiþia articolelor traduse înlimbile minoritãþilor din zonã. Motivele sunt cel puþindouã: faptul cã diversitatea culturalã este consideratãun atu concurenþial pe piaþa globalã, dar ºi pentru cãanul 2008 este, la nivel european, anul multiculturalis-mului. Dupã rromanes ºi bulgarã (pentru regiunile dinsud), ucraineanã ºi turcã (pentru regiunile din est), ger-manã ºi maghiarã (pentru regiunile nord-vest ºi centru),a venit rândul articolelor în italianã ºi sârbã (pentruregiunile Vest ºi Sud-Vest Oltenia). Vã invitãm sã lecãutaþi în paginile 6 ºi 7. Lecturã plãcutã!

Interviurile care urmeazã aparþin unor eurodeputaþi care cunoscfoarte bine Regiunile de Dezvoltare Vest ºi Sud-Vest Oltenia.Întrebãrile sunt aceleaºi pentru ambii politicieni. Prin ele, dorimsã aflãm cât mai în amãnunt care este posibilitatea dereprezentare la Bruxelles a intereselor regionale, în contextulimportanþei acordate de instituþiile europene politicii regionale.

2 Black Black 2

2 Black Black 2

2

euROpeanul ww ww ww .. mm dd ll pp ll .. rr oo

pagina de fond(uri)

DIN BRUXELLES ªI BUCUREªTI

„Testimonial” - câºtigãtorulpremiului Prix Europa la cate-goria documentar

Producþia româneascã „Testimonial“, semnatãRãzvan Georgescu, a câºtigat trofeul pentru celmai bun film documentar al anului. La festival aumai fost înscrise producþiile româneºti „Podul deFlori“, în regia lui Thomas Ciulei, „Biletul semestri-al“, înscrisã de Radio România Cultural, „Microfo-nul care dãrâmã ziduri“, regizatã de Cristian Iva-neº, ºi „Angajare de clovn“, înscrisã în competiþiede Radio România.

În acest an au fost nominalizate încã douã pro-ducþii româneºti la categoria Documentar Radio:”Bãrbierul din Sevilla“, de Iulia Ruginã, în regia luiToma Enache, ºi „Cum mi-am cerut condamna-rea la moarte“, de Ion Costin Manoliu, în regia luiMihai Lungeanu.

Festivalul ºi gala celei de-a 22 a ediþii a PrixEuropa au avut loc la Casa Radio Berlin Bran-denburg, iar organizatorii au declarat cã au doritsã punã în primul rând accentul pe promovareatinerelor talente în domeniul producþiilor radio ºiTV.

Prix Europa este una dintre cele mai importantecompetiþii europene destinate televiziunii, radiou-rilor ºi media emergente, iar din juriu au fãcutparte peste 1.000 de profesioniºti media.

Moda castraveþilor curbaþi seîntoarce

„Este începutul unei noi ere pentru castraveþiicurbaþi ºi morcovii noduroºi”. Declaraþia îi aparþinecomisarului pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã,Mariann Fischer Boel. Domnia sa este de acordcã mãsurile ideale nu mai sunt la modã, iarfructele ºi legumele care nu au dimensiunile stan-dard nu trebuie discriminate. Aºa cã ardeii preadolofani ºi castraveþii curbaþi vor beneficia de untratament egal ºi vor fi din nou prezenþi în pieþeleºi pe mesele consumatorilor: „Nu are sens sãaruncãm produse perfect consumabile doar pen-tru cã nu au forma corectã”.

Statele membre ale Uniunii Europene au votatasupra propunerilor comisiei de a abroga stan-dardele specifice de comercializare pentru 26 detipuri de fructe ºi legume. Doar 10 dintre acesteprevederi vor rãmâne în vigoare. Noile norme per-

mit statelor membre sã autorizeze vânzarea tutu-ror fructelor ºi legumelor, indiferent de dimensiuneºi formã, atât timp cât etichetarea acestora vaface diferenþa între ele.

Comisia urmeazã sã adopte formal modificãrile,care, din motive practice, vor fi implementate de la1 iulie 2009.

Veronica Cormoº

Cum ajungi ladoi candidaþi

Barbara Spinelli, un nume ilustru al jurnalismului ita-lian (fiica lui Altiero Spinelli, unul dintre „pãrinþii fondatori”ai ideii de federalism european, dacã acest amãnuntbiografic conteazã), scrie de multã vreme, în La Stampa,analize nuanþate despre politica italianã ºi internaþionalã.Victoria lui Barack Obama este comentatã însã cu neas-cunsã simpatie: „Felul în care America s-a învins pe sineînsãºi ºi a învins propriii monºtri alegându-l pe Obama,renaºterea unei vechi viziuni pe care acesta o încarnea-zã, dorinþa de a se schimba pe sine mai mult decât de aschimba lumea: aceasta este lecþia zilei de 4 noiembriepentru Europa”.

Barbara Spinelli crede cã elogiul diversitãþii pe careObama l-a fãcut în discursul sãu de dupã alegeri „nu varãmâne fãrã efecte în Europa, care devine, ºi ea, un re-cipient pentru rase ºi stiluri de viaþã diferite; provocareae de a le unifica, fãrã a le lua speranþa ºi cuvântul. Ten-taþia noastrã, de un deceniu încoace, este de a ne închi-de, de a cãuta o singurã rãdãcinã identitarã, o singurãculoare, în iluzia cã aºa am putea opri declinul”. Aºa în-cât relaþiile dintre Europa ºi America „vor fi fructuoasedacã cele douã visuri vor creºte în þãrile noastre”, luândca exemplu „catharsis-ul american”. Întemeierea uneinoi relaþii între SUA ºi UE ar trebui sã porneascã dinspreEuropa, dar aºa ceva ar fi posibil doar dacã „vom aveaºi noi catharsis-ul nostru”, considerã Barbara Spinelli,„dacã nu ne vom limita sã rãmânem cu gura cãscatã,orbiþi de excepþionalismul american”.

Dacã Barack Obama va fi preºedintele „schimbãrii”(ºi, mai ales, în ce direcþie va merge aceasta) rãmâne devãzut. Deocamdatã, tocmai pentru a nu ne lãsa „orbiþi”de America, trebuie sã constatãm cã, din diverse motive(nu e loc pentru a le discuta acum), Statele Unite sunt cumult înaintea Europei în a asimila diversitatea. Alegerealui Obama nu e singura dovadã în acest sens (sã neamintim cã la alegerile trecute un candidat plauzibil eraColin Powell, un personaj foarte popular). Dar aceastãalegere nici nu înseamnã cã problema rasismului nu maiexistã în SUA. Pur ºi simplu, culoarea nu mai e „relevan-tã” pentru majoritatea cetãþenilor din federaþie, iar aceº-tia, chemaþi la vot, îi judecã pe candidaþi dupã alte cri-terii. În Europa, ideea unui preºedinte al Uniunii Europe-ne (existentã în Tratatul de la Lisabona) a rãnit unelesensibilitãþi naþionale, iar orice încercare de a reaºezainstituþional bazele UE (votul majoritar, nu prin consens,eliminarea regulii „un comisar din fiecare þarã” etc.) atrezit dispute aprinse între þãrile membre. Nu spun cã UEar trebui sã adopte mecanic sistemul federal american(n-ar funcþiona), ci doar încerc sã arãt cã SUA au o isto-rie mai scurtã decît a Europei, dar în momentele-cheieale acestei istorii, funcþioneazã pragmatismul, creativi-tatea politicã ºi o anume unitate non-ideologicã. În ciudatuturor reconcilierilor (reale) ºi a deceniilor de pace ºi bu-nãstare, în ciuda desfiinþãrii graniþelor ºi adoptãrii mone-dei unice, conducãtorii þãrilor europene sunt tentaþi sãdea o pondere prea mare, în momente importante, as-pectelor care separã, nu celor care unificã (tradiþiile, spe-cificitãþile, memoria naþionalã etc.). Evident cã sunt im-portante ºi cã asigurã inegalabila valoare a Europei, toc-mai prin diversitate, dar e total nepotrivitã recurgerea laele în împrejurãri în care, vorba Barbarei Spinelli, amavea nevoie de un „catharsis european”.

Deocamdatã mai avem de stat cu gura cãscatã spreexcepþionalismul american. „Visul” lor se bazeazã peniºte mecanisme care funcþioneazã: între altele, e clarcine pentru cine ºi cum decide, cine pe cine alege ºi dece. „Visul” nostru e fãcut din amintiri diferite de la un po-por la altul. ªi nu e clar cine pentru cine decide ºi de ce:irlandezii ori francezii resping tratatul constituþional, deºiitalienii ºi românii îl susþin, danezii ºi suedezii nu vor sãaibã aceeaºi monedã cu ceilalþi europeni, polonezii auîncã o problemã cu germanii, germanii cu cehii etc. etc.Dacã ar trebui ca toþi cetãþenii europeni sã aleagã mâineîntre doi candidaþi la preºedinþia UE, ar fi uºor. Dar ecomplicat spre imposibil sã ajungi la doi, la doar doi can-didaþi – pariez cã cifra minimã ar fi douãzeci ºi ºapte...

Mircea Vasilescu

Mihaela Enache

Despre brandul de þarã ºi afir-marea imaginii României prin pro-movarea unor produse tradiþionaleromâneºti s-a vorbit foarte mult, maiales dupã aderare, când nevoia dis-tingerii pe piaþa comunitarã a înce-put sã fie resimþitã, în mod special înzona economicã. Pãtrunderea ma-sivã a produselor alimentare comu-nitare pe piaþa româneascã, dar ºiinteresul turiºtilor pentru unele pro-duse alimentare locale au stimulatproducãtorii români sã promovezebranduri autohtone pe piaþa euro-peanã. Deopotrivã, înainte de ade-rare, dar mai ales dupã, autoritãþileromâneºti au încercat sã încurajezeafirmarea unor mãrci naþionale caresã ne identifice la nivel european.

Cum în România agricultura esteo îndeletnicire cu tradiþie îndelunga-tã, este de aºteptat ca produseleagricole sã devinã un atu ºi un ele-ment de identificare ale specificuluiromânesc pe piaþa comunitarã. „Ro-mânii au multe minunãþii gastrono-mice, dar nu ºtiu sã le vândã, sã lepromoveze”. Acesta este un ºablondes auzit la noi. Din diverse motive,impunerea produselor româneºti pepiaþa europeanã pare a fi destul dedificilã.

Ce ar avea oltenii special ºi unic?Reþetele olteneºti de preparare acârnaþilor sau a brânzei sunt renu-mite în þarã. Degustarea acestorpreparate la târgurile europene atrezit interes. Comercializarea lor pepiaþa europeanã rãmâne însã înfazã de proiect, pânã la îndeplinireaunor cerinþe care þin de condiþiile deproducþie ºi, ulterior, de capacitateaproducãtorilor de a rezista la com-petiþia de pe piaþa comunitarã.

Începând cu anul 2007, Oltenia sepoate mândri cu 12 produse ates-tate ca fiind tradiþionale. De aicipânã la posibilitatea comercializãrii

lor în statele comunitãþii europeneeste drum destul de lung.

Am auzit cu toþii de uleiul Bunica,de berea Golden Brau, de produse-le de panificaþie Vel Pitar sau decele Boromir, de biscuiþii Salatini, deîngheþata Top Gel, ketchupul Tomi,uleiul Olpo. Toate acestea suntbranduri din Oltenia, cu notorietate

pe plan regional ºi, ulterior, naþional.În ultimii ani, o serie de mãrci ali-mentare s-au nãscut ºi s-au dez-voltat în Oltenia, depãºind stadiullocal ºi tinzând spre o dezvoltare na-þionalã ºi o recunoaºtere internaþio-nalã. Drumul este însã destul decomplicat. De pildã, Ministerul Agri-

culturii apreciazã cã proceduraimpusã de Uniunea Europeanã înceea ce priveºte produsele tradiþio-nale este una complexã. Micii pro-ducãtori care fac alimente sau bãu-turi tradiþionale nu pot obþine ºtampi-la pentru comerþ intracomunitar,condiþionatã de respectarea unornorme stricte sanitar-veterinare, ast-

fel cã produsele nu ajung rapid pepiaþa europeanã. Pentru a-ºi înre-gistra ºi proteja produsele tradiþio-nale în Uniunea Europenã, producã-torii români trebuie sã investeascãîn aparaturã ºi dotãri tehnice.

Potrivit unui ordin din 2004 elabo-rat de Ministerul Agriculturii ºi Dez-voltãrii Rurale, produsul tradiþionaleste acel produs obþinut din materiiprime tradiþionale care prezintã ocompoziþie tradiþionalã sau un modde producþie care reflectã un pro-cedeu tehnologic de prelucrare tra-diþional. Primele produse tradiþionaledin Oltenia au fost atestate în martie2006 (caºcavalul oltenesc cu praz,telemeaua olteneascã cu praz ºi te-lemeaua olteneascã cu mãrar ºi pi-per). În aceeaºi lunã au fost atestateºi ºase produse din carne (cârnaþitrandafir Tudor, cârnaþi olteneºti Tu-dor, caltaboº Tudor, drob Tudor, to-bã Tudor ºi bucãþi la garniþã).

Producãtorii tradiþionali vor aveaposibilitatea de a solicita ºi protecþieUniunii Europene pentru produselecomercializate pe piaþa comunitarã.

Rolul Ministerului Agriculturii a fostsã ateste produsele tradiþionale caresunt comercializate. Dacã din aces-tea unele vor avea succes, producã-torii din Oltenia se pot asocia ºi potsolicita protecþia Uniunii Europene.Pentru aceasta, ei trebuie sã înde-plineascã principalele criterii de pro-ducþie ºi comercializare a produ-

selor. Producãtorii aºteaptã adopta-rea unor noi norme de implementarea anumitor criterii ce vizeazã obþine-rea protecþiei UE ºi care sunt decisede cadrul legislativ comunitar.

Dupã cum se ºtie, România a re-uºit sã negocieze cu UE producereaa peste o sutã de soiuri de vin ºi acâtorva zeci de brânzeturi, iar la pro-dusele din carne, doar salamul deSibiu ºi cârnaþii de Pleºcoi au reuºitsã întruneascã cele douã calitãþifundamentale pentru a li se aprobaconsumul în comunitate: consec-venþa ºi calitatea.

Producãtorii tradiþionali din Olteniase pregãtesc deja sã exporte produ-sele. Mulþi au depus cereri de finan-þare pentru proiecte prin care sã de-mareze modernizarea ºi utilareatehnologiei de producþie. Dincolo deaceste dificultãþi, produsele ºi reþete-le olteneºti sunt un important atu re-gional ºi naþional. Valorificareaacestuia depinde, deopotrivã, devoinþa producãtorilor de a se impunepe piaþa europeanã, dar ºi de susþi-nerea autoritãþilor române.

Brandul oltenesc – tradiþie ºi integrare

Muzeul de artã din Craiova

Craiova



F o n d u r i l e e u r o p e n e p e î n þ e l e s u l t ã u ww ww ww .. mm dd ll pp ll .. rr oo

3parlamentul european

Angela Avram

euROpeanul: Simþiþi în Bruxellesprezenþele regiunilor din România?Cristian Buºoi: Da, au început sã fie foarte

active, am ºi participat la unele evenimenteorganizate de reprezentanþii lor ºi le susþin iniþia-tivele.

Nicodim Bulzesc: Formal, existã reprezen-tanþi din toate judeþele României la ComitetulRegiunilor, dar, din experienþa mea de pânãacum, pot spune cã doar o parte dintre aceºtiasunt într-adevãr eficienþi. Am primit în audienþãreprezentanþi regionali cu care am putut avea undialog consistent, însã am întâlnit ºi cazuri desuperficialitate. Pe acestea din urmã le pun însãpe seama faptului cã suntem încã la început ºialeg sã rãmân optimist.

euROpeanul: Deºi locul dumneavoastrã de muncã este la Bruxelles, sunteþi lacurent cu problemele regiunilor. Care suntacestea?Cristian Buºoi: Judeþul Timiº este unul din-

tre cele mai dezvoltate din punct de vedere eco-nomic din România. Sunt multe investiþii strãine

ºi româneºti, mulþi oameni cu iniþiativã care aureuºit în afaceri. În contextul crizei internaþionaleînsã, multe dintre firmele care produc compo-nente auto au fost nevoite sã îºi reducã activi-tatea pentru cã nu mai primesc comenzi. Ceamai mare problemã însã este cea legatã de infra-structurã: centura de ocolire, drumul Timiºoara –Lugoj, proiecte mult timp blocate care acum sedezvoltã într-un ritm bun, deºi va mai dura untimp pânã la finalizare.

Nicodim Bulzesc: Problemele majore alejudeþului Timiº sunt, în mare parte, aceleaºi ca ºiale întregii Românii. Se simte o nevoie acutã deinvestiþii masive în infrastructurã, în general, ºi încea de transport, în particular. Ca membru înComisia de Mediu a Parlamentului European nupot sã nu atrag atenþia ºi asupra problemei dinjurul lacului Surduc ºi dificultãþile de furnizare aunei ape potabile de calitate în oraºul Timiºoara.

euROpeanul: Care sunt avantajele acesteizone comparativ cu alte regiuni?Cristian Buºoi: Apropierea de graniþa cu

Vestul, zona universitarã, seriozitatea ºi hãrniciabãnãþenilor ºi a celor care s-au stabilit în Banat ºicare s-au adaptat la valorile locale.

Nicodim Bulzesc: Avantajele regiunii dincare provin sunt cele legate de poziþionarea geo-strategicã, în vecinãtatea Ungariei ºi a Serbiei.Totodatã, zona de vest este extrem de solicitatãîn tranzitul spre Europa Occidentalã ºi avem unaeroport cu un trafic din ce în ce mai mare. Înplus, avem ºi o universitate de prestigiu carefurnizeazã capital uman de excepþie.

euROpeanul: Care sunt oportunitãþile decare ar trebui sã profite aceastã regiune?Cristian Buºoi: Mâna de lucru bine califica-

tã, investiþii serioase ºi solide în jurul cãrora sã sedezvolte serviciile, interesul investitorilor strãini.

Nicodim Bulzesc: Poziþionarea geograficãoferã oportunitãþi importante autoritãþilor localecare sunt capabile sã iniþieze un proiect înparteneriat cu o autoritate regionalã din þãrilevecine. Numai în cadrul Programului de Coope-rare Transfrontalierã sunt puse la dispoziþie, pen-tru perioada 2007 - 2013, Fonduri Structurale învaloare de 560 de milioane de euro. Iar alte 245de milioane de euro pot fi accesate în cadrul Pro-gramului Transnaþional pentru Europa de Sud-Est. Totul este la îndemâna autoritãþilor locale. ªitrebuie lãsate deoparte animozitãþile politicepentru a nu se rata aceste oportunitãþi.

euROpeanul: Ce credeþi cã lipseºte caderularea proiectelor cu finanþare euro-peanã sã fie mai eficientã?Cristian Buºoi: O birocraþie mai puþin stu-

foasã ºi mai mult spirit de iniþiativã.Nicodim Bulzesc: Cred cã lipseºte o mai

mare deschidere ºi rigoare din partea celor carepot iniþia aceste proiecte. Trebuie depus un efortconstant de informare ºi trebuie investit în spe-cialiºti care se pricep sã scrie un proiect pentrua putea fi ºi eligibil.

euROpeanul: Sã presupunem cã mareparte din cetãþenii care locuiesc în aceastãzonã v-au votat. Îi puteþi sprijini prin activi-tatea dumneavoastrã în ParlamentulEuropean?Cristian Buºoi: Cel mai important rol pe

care îl avem în Parlamentul European este acelade a susþine interesele românilor ºi de a promo-va România. Parlamentul European este locul încare se iau decizii foarte importante careafecteazã viaþa de zi cu zi a cetãþenilor europeni,deci ºi a românilor, în domenii importante ca pro-tecþia consumatorilor, piaþa internã, energie, me-diu, schimbãri climatice, libertãþi cetãþeneºti, ser-vicii, comunicaþii, dar ºi multe altele la fel deînsemnate. Putem, astfel, prin activitatea noas-trã, sã contribuim la o legislaþie cât mai bunãpentru cetãþenii europeni, dar ºi de a susþinepunctul nostru de vedere ºi interesele noastre,pe multe dintre aceste subiecte.

Nicodim Bulzesc: În primul rând, cetãþeniiîmi pot scrie accesând site-ul meu www.nicodim-bulzesc.eu. Primesc zilnic numeroase e-mailuriºi încerc sã rezolv fiecare problemã sau mãcarsa îi îndrum spre autoritatea competentã dacãnu þine de competenþa mea. În al doilea rând,primesc persoane în audienþã, atât la Bruxelles,cât ºi la Timiºoara. Oricum, votul unui eurodepu-tat afecteazã, în final, toþi cetãþenii europeni, nudoar pe cei din circumscripþia mea.

Parlamentari europeni,parlamentari româniolteni ºi bãnãþeni Portret de europarlamentar

NICODIM BULZESCMembru al Grupului

Partidului Popular Euro-pean (Creºtin-Democrat) ºial Democraþilor Europeni

S-a nãscut la 22 ianua-rie 1955 în judeþul Timiº

1986-1992: Faculta-tea de Construcþii, Univer-sitatea Politehnicã Timi-ºoara

1996-2000: Institutulde eticã creºtinã ºi valorimorale Hollywood, Flori-da, S.U.A

2003: Curs de specia-lizare - Relaþii internaþio-nale (Program de Educa-þie Permanentã ºi Perfecþionare Profesionalã din RegiuneaVest)

2003: Curs de specializare - Managementul calitãþii ºi aldeºeurilor (Program de Educaþie Permanentã ºi PerfecþionareProfesionalã din Regiunea Vest)

2003-2004: Curs postuniversitar - Resurse umane,Leadership, Universitatea Politehnicã Timiºoara

Membru în Parlamentul European din decembrie 2007. Nicodim Bulzesc este membru în Comisia pentru Culturã

ºi Educaþie a Parlamentului European ºi membru supleant înComisia pentru Mediu, Sãnãtate Publicã ºi Siguranþã Alimen-tarã.

Încã de la începutul mandatului, europarlamentarul NicodimBulzesc s-a remarcat în cadrul Comisiei pentru Culturã ºiEducaþie ca un apãrãtor al drepturilor profesorilor. A fost desem-nat raportor din partea grupului politic PPE-DE pe problema „Îm-bunãtãþirii calitãþii formãrii profesorilor” ºi organizeazã zilele a-cestea o audiere publicã la Parlamentul European despre pro-gramele ºi fondurile europene pentru formare profesionalã.

Portret de europarlamentar

CRISTIAN SILVIU BUªOIMembru al Grupului

Alianþei Liberalilor ºi De-mocraþilor pentru Europa

S-a nãscut la 1 martie1978 în Drobeta Turnu-Se-verin

Preparator universitaral disciplinei Sãnãtate pu-blicã ºi management sani-tar la Universitatea de Me-dicinã ºi Farmacie „VictorBabeº” din Timiºoara (dinmartie 2007)

Medic rezident (dindecembrie 2004)

2007 - Absolvent al Fa-cultãþii de Drept - Universitatea „Titu Maiorescu” Bucureºti (iunie2007)

2005 - Absolvent al Colegiului Naþional de Apãrare (pro-moþia 2005) – lucrarea de absolvire – „Reforma serviciului mili-tar în România”

Doctorand în Sãnãtate publicã ºi management sanitar laUniversitatea de Medicinã ºi Farmacie din Timiºoara (din 2004)

Doctorand în endocrinologie la Universitatea de Medicinã ºiFarmacie „Carol Davila” din Bucureºti (din 2004)

2003 - Absolvent al Facultãþii de Medicinã din cadrul UMF„Carol Davila” Bucureºti

Proiecte politice semnificative iniþiate/organizate:– Reforma liberalã a serviciului militar în România - iniþiati-

va pentru introducerea stagiului militar voluntar – Reforma bonurilor de educaþie – Proiect de lege pentru bursele private ºi creditul pentru

studii – Implicare în iniþierea ºi organizarea ªcolii de iarnã de la

Moeciu a Fundaþiei „Horia Rusu“ – Diverse seminarii ºi dezbateri pe teme de reformã a învã-

þãmântului superior, comunicare politicã, educaþie liberalã Din aprilie 2007 este Deputat în Parlamentul EuropeanMembru:– al Comisiei pentru piaþa internã ºi protecþia consumatorilor– al Subcomisiei pentru securitate ºi apãrare – al Delegaþiei pentru relaþiile cu Republica Popularã

Chinezã Membru supleant:– al Comisiei pentru afaceri externe – al Delegaþiei pentru relaþiile cu Statele Unite

„

“

Uneori cred cãRomânia are oimagine maibunã laBruxellesdecât acasã

„Este foarte adevãrat cã organizarea sis-temului de sãnãtate este în competenþastatelor membre, dar ºi ComunitateaEuropeanã are unele competenþe, iarrolul important al Comunitãþii Europeneîn domeniul sãnãtãþii a fost reafirmat înTratatul de reformã de la Lisabona. Populaþia Uniunii îmbãtrâneºte, estesupusã unor ameninþãri noi: pandemiile,incidentele fizice ºi biologice, bioteroris-mul la care trebuie toþi, împreunã, sãgãsim soluþii. În plus, ar trebui elaborat unmecanism de cooperare structuratã întrestatele membre, un mecanism de schimbde informaþii ºi de bune practici în dome-niul prevenirii, combaterii ºi tratãrii bolilorîn þãrile Uniunii Europene. Directiva privind serviciile medicale trans-frontaliere a fost o iniþiativã foarte bunã.Cred însã cã ea ar trebui urmatã ºi de alteiniþiative la fel de curajoase pentru aîmbunãtãþi performanþa sistemului desãnãtate, pentru cã un rol important pecare ar trebui sã ni-l asumãm la nivel euro-pean este acela de a atinge obiectivul dea reduce inegalitãþile în materie de sãnã-tate“ Cristian Buºoi , 08.10.2008, Bruxelles

„Având în vedere raportul privind volun-tariatul, aº dori sã evidenþiez importanþaacestor acþiuni în þãrile de curând inte-grate în Uniunea Europeanã, ºi anume,rolul voluntariatului în domeniulîmbunãtãþirii situaþiei economice ºi coeziu-nii sociale. România, cât ºi alte þãri în spa-þiul european, au acþiuni timide în dome-niul promovãrii voluntariatului, cu toate cãpoliticile europene privind reciclareadeºeurilor, reducerea emisiilor de carbon,protecþia mediului înconjurãtor, pot fi apli-cate ºi motivate prin implicarea oamenilorpolitici, împreunã cu tinerii, în acþiuni devoluntariat. Impactul este atât de puternic,încât poate declanºa reacþia favorabilã ainstituþiilor statului ºi poate contribui laschimbarea mentalitãþii unei generaþii.Aº propune includerea voluntariatului însistemul de educaþie ºi programe interre-gionale pe bazã de proiecte în vedereastabilirii de legãturi între cetãþenii statelormembre. Propun criterii de stimulare sim-bolicã pentru cei care participã la acþiunide voluntariat ºi cer ajutorul ComisieiEuropene ºi a Parlamentului European“

Nicodim Bulzesc, 21.04.2008 - Strasbourg

(urmare din pagina 1)

4 Black Black 4

4 Black Black 4

4


ADR-ologia

Cui mã adresez

euRopeanul: Nu-i de colo sãsemnaþi cinci contracte cufinanþare europeanã într-o sin-gurã zi. Care este secretul unuiasemenea succes?Sorin Maxim: Dupã cum ºtiþi, în

data de 27 octombrie 2008, a avut locceremonia de semnare a primelorcontracte de finanþare din RegiuneaVest, în cadrul Programului Operaþio-nal Regional 2007 – 2013. Semnareaacestor contracte de finanþare - în va-loare totalã de 191.167.168,11 RON –adicã peste 53 milioane de euro –reprezintã rezultatul muncii de câþivaani de zile a beneficiarilor acestor pro-iecte, pe de-o parte, precum ºi a echi-pei Agenþiei pentru Dezvoltare Regio-nalã Vest, pe de altã parte. Drumulparcurs pânã la momentul semnãriiacestor contracte nu a fost deloc sim-plu – pregãtirea, evaluarea ºi selecþiaacestor proiecte au însemnat o mun-cã susþinutã – cu multe etape, proce-duri, precum ºi cu parcurgerea ºi ana-lizarea a numeroase documente. Cutoate acestea, semnarea acestor con-tracte reprezintã ceva normal, fãrã a finimic spectaculos. Provocarea majo-rã începe însã odatã cu activitatea deimplementare a acestor proiecte – unproces complex ºi complicat, în carebeneficiarii trebuie sã îºi respecte an-gajamentele asumate, iar Agenþiapentru Dezvoltare Regionalã Vest tre-buie sã îi sprijine ºi sã le acorde totsuportul necesar. Satisfacþia cea maimare se va putea face simþitã la sfârºi-tul perioadei de implementare a aces-

tor proiecte – când cei peste 90 dekilometri de drumuri din RegiuneaVest vor fi reabilitaþi ºi vom puteaspune cã cele cinci proiecte ale cãrorcontracte de finanþare au fost semnateîn 27 octombrie 2008 în RegiuneaVest au fost implementate cu succes.

euRopeanul: Aveþi deja cinciproiecte semnate, toate pe axamodernizãrii ºi reabilitãrii dru-murilor judeþene. De ce este atâtde „preferatã” aceastã axã? Sorin Maxim: Existã mai multe

cauze: pe de-o parte, Axa 2 – „Îmbu-nãtãþirea infrastructurii de transportregionale ºi locale” – a fost primaaxã lansatã în cadrul ProgramuluiOperaþional Regional 2007 – 2013,toate cele cinci proiecte fiind depuseîn cadrul acestei axe. Pe de altãparte, Regiunea Vest dispune de oreþea extinsã de drumuri care se aflãîntr-o stare departe de a fi satisfãcã-toare, astfel încât autoritãþile dinregiunea noastrã au realizat proiectecare au încercat sã rãspundã ne-voilor existente.

euRopeanul: Ce pregãtiþi pentru viitorul apropiat?Sorin Maxim: Cu toate cã

Agenþia pentru Dezvoltare RegionalãVest este cunoscutã mai ales ca Or-ganism Intermediar pentru ProgramulOperaþional Regional 2007-2013,existã numeroase alte proiecte pecare ADR Vest le-a realizat de-a lun-gul timpului, cu scopul de a contribuila dezvoltarea Regiunii Vest, prin pla-sarea acesteia pe piaþa regiunilorcompetitive ale Europei. Astfel, dinperspectiva implementãrii Programu-lui Operaþional Regional 2007-2013 înRegiunea Vest, în perioada imediaturmãtoare existã un numãr de nouãproiecte – în valoare totalã de peste85 milioane euro pentru care se varealiza semnarea contractelor de fi-nanþare.

Aceste proiecte acoperã domeniicum ar fi infrastructura serviciilor desãnãtate, infrastructura serviciilorsociale ºi infrastructura de turism,infrastructura de transport, precumºi reabilitarea ºi valorificarea du-rabilã a patrimoniului cultural. Maiconcret, proiectele vizeazã atâtreabilitarea unui cãmin de bãtrâni,renovarea unui centru istoricvechi al unui municipiu, pre-cum ºi al unui monument alnaturii ºi istoric cu valoareturisticã ridicatã, reabilitareainfrastructurii unei staþiuni,cât ºi modernizarea ºi dota-rea unui ambulatoriu, alãturide reabilitarea unor drumuri– toate din Regiunea Vest.Agenþia pentru DezvoltareRegionalã Vest este preocu-patã, în acelaºi timp, de dez-voltarea regiunii noastre.Astfel, avem în vedere sprijinirea înmod deosebit a domeniilor IT&C ºiautomotive (producþia de pieseauto), domenii pentru care am creato serie de proiecte, aflate în diferiteetape de implementare.

De exemplu, pentru primul dome-niu, cel al tehnologiei informaþiei ºi acomunicaþiilor, sprijinim firmele dinregiunea noastrã pentru a-ºi extindegama de produse proprii pe piaþa in-ternaþionalã. Pentru sectorul auto-motive (piese ºi subansamble auto)avem acelaºi sprijin prin servicii degãsire de furnizori ºi cumpãrãtori deprofil, facilitarea participãrilor la eve-nimente internaþionale de brokeraj ºiservicii de formare pe teme speci-fice. Consider cã implementândaceste proiecte proprii, acestea vorgenera valoare adãugatã regiuniinoastre.

Interviu cu Sorin Maxim, directorul Agenþiei pentru Dezvoltare Regionalã Vest

În Banat, proiecteleprind vitezã

Ziua de luni, 27 octombrie 2008, a fostuna prolificã pentru cei de la Agenþiapentru Dezvoltare Regionalã Vest. Nuºtiu dacã s-au gândit sã-ºi înceapã binesãptãmâna, însã cert este cã, într-o sin-gurã zi, au semnat nu unu, nu trei, cicinci contracte cu finanþare europeanã!Mai rar aºa ceva, nu? Bãnãþenii s-or figândit cã „lung îi drumul de laBucureºti pânã la ei”, aºa cã, dacã tot esã îi viziteze autoritãþile centrale, sã nuo facã doar pentru o semnãturã. Maimult, când or veni data viitoare, sã aibãparte de un carosabil european. Aþighicit: toate proiectele sunt pe Axa pri-oritarã 2 – Îmbunãtãþirea infrastructuriide transport regionale ºi locale, dome-niul de intervenþie 2.1 - Reabilitarea ºimodernizarea reþelei de drumurijudeþene, strãzi urbane, inclusiv ºoselelede centurã.

Ana-Maria Sandu

Consiliul Judetean Timiº intrã primul în dis-cuþia noastrã, pentru simplul motiv cã aredouã proiecte. Parafate pe hârtie. Aºteptãmzgomot de târnãcoape ºi miros de asfaltfierbinte.

Cât de curând, în nordul judeþului Timiº,pentru cã este vorba de „Reabilitarea DJ 682limita judeþului Arad – Periam – Saravale –Sânnicolau Mare, L=24 km” – proiect în va-loare totalã de 43.332.708.11 RON . Dupã cevor trece cele 32 de luni, perioada de imple-mentare a sus-numitului proiect, se aºteaptãca peste 24 de km de drum sã fie reabilitat, 11podeþe modernizate, patru treceri de cale fe-ratã frumos semnalizate, iar navetiºtii sã aibãparte de 16 staþii de autobuze noi, la stan-darde europene.

În plus, nimeni nu se va mai plânge la inun-daþii, pentru cã se va realiza ºi un sistem decolectare a apelor pluviale. Dacã mai amintimºi cã toate acestea au ca obiectiv major„îmbunãtãþirea infrastructurii regionale în ve-derea sprijinirii dezvoltãrii economice, princrearea unui cadru favorabil atragerii investi-torilor”, proiectul e numai binevenit.

Cel mai mult se vor bucura investitorii ºilocuitorii oraºului Sânnicolau Mare. Acestproiect va facilita legãturile directe de trans-

port cãtre acest principal pol de dezvoltare dinzonã.

Rãmânem în curtea Consiliului JudeþeanTimiº ºi trecem la „Reabilitarea drumuluijudeþean DJ 592, Buziaº – Lugoj, km 25+000– 54 + 200, L= 29,2 km”. Acest proiect estepuþin mai scump decât primul, având o va-loare totalã de 61.530.636,15 RON.

Obiectivele sale sunt reabilitarea drumuluidintre cele douã oraºe, Timiºoara ºi Buziaº,dar ºi dezvoltarea potenþialului turistic dinzonã. Totodatã, se aºteaptã ca, odatã reabi-litat ºi modernizat, adicã peste 35 de luni, dru-mul judeþean 592 sã poatã prelua o parte dintraficul de pe DN6.

Cine nu a fost niciodatã în depresiuneaHaþegului a pierdut. Locul se poate înscrie cusucces între zonele neapãrat-de-vizitat dinfrumoasa noastrã þarã. Desigur, pentru aajunge acolo, ar trebui ºi ca niºte drumuri sãfie reabilitate, modernizate. Exact asta se vaîntâmpla cu „DJ 668: DN 66 – Bucium Orlea– Gânþaga, km 1+200 – 9+200” – proiectdepus de Consiliul Judeþean Hunedoara, învaloare totalã de 13.029.774,85 RON.

Cel puþin pentru opt kilometri, viitorii turiºtise vor simþi pe un drum european. Avizinvestitorilor interesaþi de pensiuni ºi nunumai: zona promite!

E rândul arãdenilor sã pluseze la capitolul„Ce facem cu oportunitãþile turistice”. Vorbimacum de avantajele munþilor Zarand, arie cupotenþial balnear natural. Creºterea atracti-vitãþii zonei pentru investiþii, mai mulþi turiºti,noi locuri de muncã ºi, implicit, ridicareanivelului de trai al populaþiei sunt lucruriaºteptate de la proiectul „Modernizare tron-son Juliþa - Mãdrigeºti, componentã a traseu-lui turistic E68 Moneasa”.

Consiliul judeþean Arad este autorul, loca-litãþile montane Juliþa, Baia, Slatina de Mureººi Mãdrigeºti, beneficiarii direcþi. Indirect, ceiplimbãreþi cu dragoste de verde vor întãri sin-tagma: o investiþie atrage altã investiþie. Cei56.324.534 RON, cât valoreazã proiectul,sunt aºteptaþi sã facã pui peste fix 32 de luni.

Douã la Timiº, unul la Hunedoara ºi încãunul la Arad. Ultimul la numãrãtoarea pânã lacinci este proiectul Consiliului Local Ineu -„Centura Sud Ineu”, cu o valoare totalã de16.949.545 RON.

Cum încep sã cred cã aproape fiecare oraºar avea nevoie de cel puþin o centurã la câttrafic e pe drumurile noastre, aceastã iniþiativãnu poate fi decât de bun augur. Rezultateleestimate dupã fix un an ºi jumãtate suntreducerea numãrului de autovehicule caretranziteazã oraºul – cu, implicit, reducereapoluãrii - creºterea volumului de mãrfuritransportate ºi, desigur, eliminarea blocajelorrutiere.

Dacã ar fi sã ne imaginãm o cursa întreAgenþiile pentru Dezvoltare Regionalã de lanoi, cele cinci proiecte semnate dintr-un foc laADR Vest o aratã pe aceasta drept un com-petitor care ºtie sã prindã vitezã.

Sediul central Agenþia pentru Dezvoltare Regionalã Vest Timiºoara: Str. Proclamaþia de la Timiºoara, nr.5Tel/Fax :: +40 256 491981, +40 256 491923, +40 356 421572e-mmail: [email protected]: http://www.adrvest.ro

Reºiþa: Piaþa 1 Decembrie 1918, nr. 1Tel/Fax: +40 255 213463, +40 355 401475 e-mmail: [email protected]

Arad: Bd. Revoluþiei, nr. 81Tel/Fax: +40 257 285808

+40 357 809960e-mmail: [email protected]

Deva: Bd. 1 Decembrie, nr. 28Tel/Fax: +40 254 219770

+40 354 407376e-mmail: [email protected]

De luni se cunoaºte...competenþa

„

“Acumîncepeprovocareamajorã!

Acum câteva luni deschideamaceastã nouã serie a publicaþieieuRopeanul cu Agenþia pentruDezvoltare Regionalã Sud-VestOltenia. Motivele acesteialegeri sunt multe. Cel maiimportant a fost faptul cã, laacea datã, erau singurul ADRdin þarã care avea un contractsemnat pe POR. La aceasta s-aadãugat promptitudinea ºirapiditatea rãspunsului la soli-citãrile de interviu. Spuneamatunci cã oltenii sunt din fireniºte oameni iuþi ºi poate deaceea ambiþiile lor sunt aºa demari. Pot adãuga astãzi cã, pelânga proverbialul lor neastâm-pãr, oltenii sunt oameni care,atunci când zic cã vor faceceva, chiar se þin de cuvânt.Este ºi cazul fondurilor struc-turale. La ADR Sud-Vest,semnarea contractelor a intratîn firescul lucrurilor.

Ana-Maria Sandu

Pânã la apariþia acestui text, înportofoliul de proiecte semnate alADR Sud-Vest se aflã cinci dosare.Desigur, o sã spuneþi cã ºi celelalteagenþii pentru dezvoltare regionalãau, la rândul lor, contracte încheia-te. Rãmâne însã remarcabilã con-secvenþa de care dau dovadã ceidin Oltenia odatã ce au pornit pe undrum.

Pentru cã tot veni vorba de drum,ei bine, proiectele cu pricina sunt pedeja celebra Axa prioritarã 2 – Îm-bunãtãþirea infrastructurii de trans-port regionale ºi locale, domeniul deintervenþie 2.1 - Reabilitarea ºi mo-dernizarea reþelei de drumuri ju-deþene, strãzi urbane, inclusiv ºose-lele de centurã.

Aºadar, primul beneficiar al Pro-gramului Operaþional Regional înregiunea Oltenia este Consiliul Ju-deþean Gorj, cu al sãu proiect dereabilitare a drumurile judeþene 665ºi 675C. Proiectul are o valoare to-talã de 92.371.337.99 RON. Odatãcu implementarea sa, peste 58 dekm de drum vor fi modernizaþi, voravea semnalizãri rutiere, ziduri desprijin, parapeþi ºi rigole pavate.Peste 30 de mii de sãteni se vorputea bucura cel puþin de curãþireaºi decolmatarea a peste 53 de po-deþe. Ca sã nu mai vorbim de celeaproape 32 de mii de autovehiculeestimate a circula zilnic pe acestedrumuri.

Dupã cum se vede, agitaþie mareprin Oltenia! La aºa trafic, se cer ºidrumuri pe mãsurã! Aºa cã, urmã-torii care s-au gândit la viitor au fost

cei de la Consiliul Judeþean Dolj.Proiectul lor vizeazã reabilitareadrumului judeþean 652: DN 65 –Lãctiþa – Coºoveni – Ghindeni -DN55. Se urmãreºte astfel moderni-zarea a peste 18 km de drum clasatehnicã IV, pentru trafic de perspec-tivã de 15 ani. DJ 652 judeþean facelegãtura între douã drumuri europe-ne ºi unul naþional: E574 Craiova -Piteºti, E70 Craiova – Caracal - Ale-xandria ºi DN 55 Craiova - Bechet.Se estimeazã cã peste 20 de mii de

persoane tranziteazã zona în fieca-re sãptâmânã. Valoarea proiectuluieste de 25.663.130.64 RON.

Ocolirea oraºului Drãgãºani esteºi ea pe lista prioritãþilor autoritãþilorlocale. Dovada, existenþa unui pro-iect cu finanþare pe POR, proiectsemnat în vara acestui an, cu o va-loare totalã de 22.779.045.32 RON.Peste 24 de luni, durata sa de im-plementare, cei care tranziteazãdrumul între Craiova - Slatina ºiRm. Vâlcea vor avea parte de multdorita fluidizare. Asta pentru cã va firealizat un nou drum cu douã benzipentru devierea traficului greu ºi detranzit pe DN 64. Mai adãugãm unpasaj peste calea feratã, semafori-zarea intersecþiilor ºi drenarea apeide ploaie. Se pare cã cei mai bucu-roºi beneficiari ai acestui proiect vorfi chiar locuitorii oraºului Drãgãºanicare, de altfel, nu au nici un motivsã se plângã de prea mult trafic.

Nu acelaºi lucru putem spune de-spre craioveni. Aceºtia aveau nevo-ie în mod clar de fluidizarea traficu-

lui rutier pe axa de transportest-vest. Pe scurt: reabilitarea bule-vardului Decebal - Dacia. Iniþiatorulacestui proiect în valoare de43.972.608.00 RON este ConsiliulLocal Craiova. De banii de mai sus,zece km de carosabil vor fi refãcuþi,cinci intersecþii reamenajate, 20 detreceri de pietoni semaforizate, iarpersoanele cu dizabilitãþi locomo-torii vor avea 40 de rampe.

În plus, vor fi date în folosinþã 2500 de locuri de parcare. ªoferii ºtiu

mai bine cât de utile vor fi. Sã amin-tim ºi de sistemul de monitorizare atraficului – parte a proiectului – cabucuria locuitorilor Bãniei sã fiecompletã.

Ultimul proiect pe lista noastrã deastãzi este cel al primãriei munici-piului Târgu- Jiu. 13 km de drumuride rocadã cu sensuri giratorii vordevia traficul spre DN 66. 13,66 –cifre cu noroc pentru autoritãþi ºipentru cei peste o sutã de mii delocuitori ai oraºului. Îi adãugãm labeneficiari direcþi ºi pe cei peste 50de agenþi economici care desfãºoa-rã activitãþi industriale în zonã.Valoarea proiectului este de76.157.872.70 RON ºi, în urma lui,se aºteaptã o creºtere a traficuluide marfã ºi pasageri cu peste 35%.

Având în vedere cã aceasta esteo ediþie regionalã ºi ADR Sud-Veste cumva pus faþã în faþã cu ADRVest, putem spune cã, spre deose-bire de bãnãþenii care tocmai auluat un start în vitezã, oltenii ºtiu sãîºi pãstreze ritmul. Rapid.

5 Black Black 5

5 Black Black 5


5ADR-ologia

Cui mã adresez?Sediul central al Agenþiei pentru Dezvoltare RegionalãSud-Vest Oltenia: Strada Unirii, nr. 19, Craiova, Jud.Doljtel/fax: 0251-412.780, 0251-411.869 e-mail: [email protected]: www.adroltenia.ro

Birou - asistenþã tehnicã pentru potenþialii beneficiariai POR:Str. Unirii, nr. 86, Craiova, Jud.Dolj tel/fax: 0251-532.104

Birouri judeþene:Gorj (Târgu-Jiu), telefon: 0253-

222.313Vâlcea (Râmnicu Vâlcea), telefon:

0250-730.167 Olt (Slatina), telefon: 0249 430 202Mehedinþi (Drobeta Turnu Severin), telefon: 0252-320.832

Ana - Maria Sandu

euROpeanul: Aþi fost primul ADR care asemnat un contract pe POR. De atunci aþifost consecvenþi ºi astãzi aveþi deja unportofoliu. Cum reuºiþi sã vã menþineþi peaceastã linie?Marilena Bogheanu: Reuºim sã ne mobi-

lizãm printr-un management organizaþionalfoarte bine pus la punct. Reuºim pentru cãavem o bunã colaborare cu actorii implicaþi. Mãrefer aici la autoritãþile publice locale, societa-tea civilã, mediul de afaceri, mediul academic.Înainte de a se fi lansat Programul OperaþionalRegional, am demarat o sesiune intensã depregãtire a portofoliului de proiecte. Am pus ladispoziþia potenþialilor beneficiari toate infor-maþiile de care au nevoie pentru elaborareaproiectelor, pentru asigurarea unui grad optimde absorbþie a fondurilor alocate regiunii noas-tre. Dupã cum bine ºtiþi, Programul OperaþionalRegional este singurul dintre cele ºapte Pro-grame Operaþionale care dispune de o alocareregionalã, regiunea noastrã aflându-se în com-petiþie deschisã cu celelalte regiuni în atrage-rea de fonduri. Noi am înþeles cã implementa-rea unui numãr cât mai mare de proiecte înregiunea Oltenia depinde în mare masurã ºi derapiditatea cu care vor fi accesate aceste fon-duri.

euROpeanul: Cât de importantã estecolaborarea cu ceilalþi actori implicaþi înacest proces, al absorbþiei fondurilorstructurale? Existã ºi aici un secret?Marilena Bogheanu: Consolidarea dia-

logului ºi a cooperãrii este o componentãesenþialã a abordãrii „de jos în sus” pe care noio practicãm. Aceasta presupune conºtientiza-rea, instruirea, participarea ºi mobilizarea tutu-ror actorilor implicaþi în procesul de absorbþie alfondurilor structurale. Transparenþa, coopera-rea ºi diseminarea informaþiilor sunt doar câte-va dintre principiile dupã care ne ghidãm în ac-tivitatea noastrã. Nu cred cã mai este un secretfaptul cã am câºtigat o reputaþie bunã datoritãcolaborãrii cu factorii implicaþi, o colaborarerealizatã într-un mod echilibrat ºi nepãrtinitor.Urmãrim în permanenþã sã consolidãm legã-turile cu administraþia publicã, cu mediul deafaceri ºi societatea civilã. Am depus toate dili-genþele sã-i sprijinim pe toþi cei interesaþi înaccesarea de fonduri, prin oferirea de asistenþãtehnicã ºi sprijn direct, formal sau informal.Încurajãm parteneriatul, fãrã a submina însãcompetiþia liberã ºi loialã atunci când vine vor-ba de cele mai bune proiecte pentru regiuneanoastrã.

euROpeanul: Planuri pentru viitorulapropiat? Marilena Bogheanu: Ne vom concentra

în continuare în direcþia asigurãrii unui grad câtmai mare de absorbþie a fondurilor alocate re-giunii noastre. Ne dorim ca, pânã la sfârºitulanului viitor, sã avem contractate peste 80%din fonduri, astfel încât în anii urmãtori sã exis-te timpul necesar pentru implementarea cusucces a proiectelor contractate. Totodatã,

vrem ca pânã la sfârºitul acestui an sã sem-nãm proiectele care se aflã acum în faza deprecontractare. În plan apropiat, eforturilenoastre se vor îndrepta spre susþinerea consti-tuirii Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarãpentru polul naþional de creºtere din regiuneanoastrã, municipiul Craiova. Dupã semnaleleprimite de la Autoritatea de Management, încursul acestei luni se va lansa Axa prioritarã 1„Sprijinirea dezvoltãrii durabile a oraºelor, poliurbani de creºtere”. Noi am organizat deja oserie de întâlniri cu reprezentanþii primãriilor dinjurul Craiovei. Împreunã am dezbãtut aspectereferitoare la urgentarea realizãrii Planului Inte-grat de Dezvoltare Urbanã ºi a strategiei zoneide influenþã a municipiului Craiova. Am discu-tat despre etapele concrete de colaborare întreautoritãþile publice locale, tocmai pentru caaceste fonduri sã nu ne gãseascã nepregãtiþi.Totodatã, suntem pregãtiþi sã acordãm asis-tenþa tehnicã necesarã tuturor oraºelor eligibilepentru elaborarea documentaþiei specificeacestui domeniu de intervenþie. Pânã atunci,valoarea proiectelor depuse la noi, pe Axa „Îm-bunãtãþirea infrastructurii de transport regiona-le ºi locale”, depãºeºte cu 216% alocarea fi-nanciarã pe toatã perioada 2007 - 2013. Întru-cât autoritãþile publice locale au pregãtit dejadocumentaþiile tehnice, vom face toate demer-surile necesare pentru ca ºi acele proiecte carenu vor putea fi finantaþe din POR sã fie susþi-nute financiar din alte surse.

Interviu cu Marilena Bogheanu, directorul Agenþiei deDezvoltare Regionalã Sud-Vest Oltenia

Oltenii, campionii unei mariiubiri: fondurile

„

“

Transparenþa, cooperareaºi diseminarea informaþi-ilor sunt doar câteva din-tre principiile dupã carene ghidãm în activitatea noastrã. Nu cred cã maieste un secret faptul cãam câºtigat o reputaþiebunã datoritã colaborãriicu factorii implicaþi, ocolaborare realizatã într-un mod echilibrat ºi nepãrtinitor

Semnarea contractelorsau firescul lucrurilor



6

euROpeanul w w w . m d l p l . r o

proiecte de povestit

Cererea tot mai mare de legume depe piaþa timiºoreanã ºi oportuni-tatea accesãrii fondurilor derulatepe Programul SAPARD au determi-nat societatea comercialã ROCAVIOTI sã decidã investiþii înacest domeniu. Mai mult, aceastãsocietate a încercat, dar a ºi reuºit,sã prevadã cererea viitoare în acestdomeniu, luând, în final, decizia dea produce legume în sistem ecolo -gic. Astfel, în iulie 2006, societateadepune la sediul CentruluiRegional de Plãþi pentru DezvoltareRuralã ºi Pescuit o cerere definanþare prin care solicitã sprijincomunitar pentru „Construcþie serãdin structuri metalice uºoare învederea practicãrii agriculturii eco-logice ºi construcþii anexe, în locali-tatea Uivar, judeþul Timiº”

Zona în care este amplasatã investiþia,comuna Uivar, este deosebit de prielnicãdin punct de vedere al condiþiilor clima-terice în ceea ce priveºte construcþia dinstructuri metalice uºoare a unei sere.Dar atractivitatea unei astfel de investiþiieste susþinutã ºi de alte argumente fa vo -rabile, cum ar fi: reducerea suprafeþelordes tinate cultivãrii legumelor la nivelulju deþului Timiº, dar ºi la nivelul întregiiþãri; absenþa de pe piaþã a ofertei de le -gume produse în sistem ecologic; exis-tenþa pe piaþã a unor produse importate,comercializate la preþuri ridicate, cu cos-turi mari determinate de transport, dar ºide o calitate îndoielnicã, în special înceea ce priveºte prospeþimea legu me -lor; susþinerea investiþiei în proporþie de50% prin fonduri nerambursabile de cã -tre Programul SAPARD; creºterea profi-tului societãþii ca urmare a desfãºurãriiactivitãþii productive în domeniul legumi-col; sezonalitatea producþiei legumicoleºi scãderea cantitãþilor comercializate înperioadele de extrasezon. Acestea ºi al -te le au fost primele argumente care austat la baza deciziei de a investi în acestdomeniu de activitate.

Investitorul, SC ROCAVIOTI SRL, apropus prin proiect construcþia unei serecu o suprafaþã de aproximativ 3.700m2

construiþi, care va avea un singur nivel ºiva fi dotatã cu utilaje ce asigurã automa-tizarea procesului de producþie. Pro iec -tul presupune ºi construcþia unui depo zitde produse finite, în cadrul cãruia se for -mea zã lotul comercial de desfacere apro ducþiei finite de legume ecologice cã -tre clienþii societãþii comerciale.

Pentru realizarea conversiei la agri -cultu ra ecologicã, operatorul a certificatactivitatea productivã prin intermediul

unei autoritãþi de certificare ºi controlacreditatã. Perioada de conversie a ope -ra torului a durat aproximativ doi ani.

Legumicultura ecologicã este un modde producþie alternativ, bazat pe ex ploa -tarea raþionalã a naturii, având la bazãun demers global, fondat pe un ansam-blu de principii ce impun o percepþie se -rioa sã asupra modului de producþie, pre-cum ºi observaþii regulate asupra plan -telor ºi a mediului lor.

Proiectul a avut o valoare totalã de 1.677.375 RON – 478.566 EUR, iar chel tuielile eligibile au însumat1.259.851 RON (359.444 EUR). Bene fi -ci arul a primit cofinanþarea nerambur sa -bilã acordatã de Programul SAPARD învaloare totalã de 629.926 RON (179.722EUR) din toate cheltuielile care au impli-cat construcþia ºi dotarea completã aacestei sere. Recuperarea sumeloracor date prin ajutorul european a fostrealizatã în trei tranºe de platã, derulatepe perioada implementãrii. Aplicareapro iectului s-a derulat pe o perioadã dedoi ani de la momentul depunerii; astfel,lucrãrile au fost finalizate în luna augusta acestui an.

Alegerea acestui mod de implemen ta -re a proiectului a avut în vedere asigura -rea cât mai rapidã a unor surse de veni-turi prin începerea producþiei. Practic, în

luna septembrie, solicitantul a plantatpri ma culturã de legume, ºi anume, to -ma te. În viitor, solicitantul va continua cuun ciclu lung de cultivare a legumelor,de oarece el a montat deja centrala ter-micã, asigurând încãlzirea pe perioadarece a anului.

În urma recoltãrii primei producþii detomate, beneficiarul a obþinut o cantitatede 50 de tone de roºii. Acestea au fostdeja comercializate, încasându-se pri -me le venituri ale societãþii. Perioada dere cuperare a investiþiei a fost prognoza-tã pentru opt ani, deºi, din afirmaþiile res -ponsabililor firmei, la preþurile practicateîn acest moment, cheltuielile fãcutepânã în prezent vor fi recuperate multmai repede.

În acest moment, beneficiarul sepregãteºte pentru un nou proiect ce vaavea în vedere mãrirea suprafeþei depro ducþie ºi diversificarea speciilor de le -gume cultivate ca urmarea a faptului cãacest prim proiect a avut succes. ªi,pre cum a afirmat doamna Miclean Otilia,responsabila proiectului: „Tot ceea ceeste bun trebuie continuat!”, tot aºa vomcontinua ºi noi (CPDRP Timiº) sã vã sfã-tuim!

Centrul Regional de Plãþi pentruDezvoltare Ruralã ºi Pescuit Timiº

ECO-succes peSAPARDModa agriculturii ecologice a ajuns la Uivar

ECO-uspehna SAPARD-uModa organskog uzgoja postignuta u Uivar-u.Sve veća potražnja povrća na Temišvarskom tržištu i prilika za pristup fon-

dovima koji se odvijaju po Programu SAPARD, uputili su društveno pre-

duzeće ROCAVIOTI na ulaganje u ovaj domen. I više od toga, ovo pre-

duzeće je pokušalo, ali i uspelo, da predvidi buduće potražnje u ovom

domenu, uzimajući konačnu odluku da proizvodi povrće na organski

način. Tako, godine 2006. u mesecu julu, preduzeće predaje u sedištu

Regionalnog Centra za Isplatu Ruralnog razvoja i Ribarstva zahtev za

finansiranje, kojim traži podršku zajednice za “Izgradnju staklenih bašti

od lakog metala u pogledu praktikovanja organske poljoprivrede i

pomoćnih zgrada, u mestu Uivar, opština Timiš”.

Područje na kome se nalazi investicija, selo Uivar, je vrlo povoljno što se tiče kli-matskih uslova kada je u pitanju laka, metalna izgradnja jedne staklene bašte. Sadruge strane, atraktivnost takvog ulaganja je podržana I drugim povoljnim argu-mentima, kao što su: smanjenje područja namenjenim uzgoju povrća u opštiniTimiš, ali i u celoj zemlji; koje je nestalo sa tržišta koje nudi povrće proizvedeno uorganskim uslovima; postojanje pojedinih uvezenih proizvoda, koji su prodavanipo visokim cenama, sa velikim troškovima zahvaljujući prevozu, ali sumnjivogkvaliteta, naročito kada je u pitanju svežina proizvoda; održavanje investicije uproporcijama od 50% pomoću nepovratnih fondova od strane ProgramaSAPARD; porast dobiti preduzeća kao rezultat produktivnog povrtarskog rada;povremenost povrtarske proizvodnje i opadanje prodate količine van sezone. Ovii ostali argumenti na kojima se zasniva odluka na ulaganje u ovo radno područje.

Investitor SC ROCAVIOTI SRL, projektom je predloţio izgradnju jedne staklenebađte sa povrđinom od izgradjenih 3700m˛, koja ăe se sastojati od jednog nivoai biti dotirana mašinama koje obezbedjuju automatizaciju produkcionog procesa.Projekat obuhvata i izgradnju jednog skladišta za gotove proizvode, u okviru kojegse stvara tržišni tržišna grupa za prodaju gotovih proizvoda od organskog povrća,orijentisana na klijentima preduzeća.

Radi ostvarivanja konverzije na organsku poljoprivredu, operater je sertifikovaoproduktivni rad posredstvom ovlašćene institucije. Period konverzije operatera jeskoro dve godine.

Organsko povrtarstvo je alternativni način proizvodnje, koji se zasniva naracionalnom eksploatisanju prirode, temelji se na globalnom pristupu koji se zas-niva na svim principima koji zahtevaju ozbiljno shvatanje načina proizvodnje, kaoi redovna zapažanja biljaka i njihove okoline.

Projekat ima ukupnuvrednost od 1.677.375RON – 478.566 EUR, atroškovi iznose 1.259.851RON (359.444 EUR). Kor -snik je dobio nepovratnosufinansiranje odo bre nood stra ne ProgramaSAPARD koje iznosi629.926 RON (179.722EUR) od svih troškova koji

obuhvataju izgradnju i kompletno dotiranje ove staklene bašte. Podizanje sumadobijenih posredstvom Evropske po moći je ostvareno u tranše plaćanja, asprovodi se tokom implementacije. Primena ovog projekta traje dve godine odtrenutka podnošenja, pa su radovi bili dovršeni u avgustu ove godine.

Odabiranjem ovog načina za sprovodjenje projekta imalo se u vidu i pružanjeizvora prihoda na početku proizvodnje. Praktično, u mesecu septembru, podnosi-lac zahteva je zasadio prvu kulturu povrća, odnosno paradajza. U budućnosti,podnosilac zahteva će nastaviti sa dugim ciklusom uzgoja povrća, zato što je većinstalirao centralno grejanje koje obezbedjuje toplotu u hladnom periodu godine.

Nakon berbe prve culture paradajza, korisnik je dobio količinu od 50 tonaparadajza. Prva kultura paradajza je već prodata, na ovaj način preduzeće zaradi-vši prvi prihod. Period nadoknade prvog ulaganja je predvidjen na osam godina,iako, kako odgovorni iz preduzeća tvrde, po cenama koje se praktikuju ovomtrenutku, troškovi učinjeni do sada mogu biti nadoknadjeni mnogo brže.

U ovom trenutku, korisnik se priprema za novi projekat kojim će se povećatipovršina proizvodnje i diversifikovati vrste gajenog povrća kao posledica uspehaprvog projekta. I, kao što je izjavila gosopdja Miclean Otilia, odgovorna za pro-jekat: “Sve što je dobro, treba nastaviti!”, isto ćemo tako I mi (CPDRP Timiš) nas-taviti da Vas savetujemo!

Regionalni Centar za isplate ruralnog razvoja i ribarstva u opštini Timiš.




7proiecte de povestit

Se ti svegli una mattina d’ottobresulle viuzze del villaggio di Topesti,avrai l’impressione che il villaggiosia deserto, senza gente, circondatosoltanto dalle piccole case, agghin-date con tutti i simboli dell’architet-tura di Gorj. Diverse dalle case diMaramureº, che sono eleganti ealte, qui le case sembrano appiat-tite, con i tetti grandi, con tegole,con l’atrio molto largo, con le portemolto anguste, che però ti dannol’impressione di non - funzionalità,ma che ti affascinano dall’inizio intutto con la beltà e quel qualcosa dispeciale. Dove sono però i padronidi casa?

Stela Giurgeanu

„Ai castagni, madre!“, ti dirà una vec-chia che sciorina il bucato.

Nel comune di Topeºti esiste il più granbosco di castagno commestibile dell’Eu-ropa del sud-est, ed il mese d’ottobre èpiena stagione per raccogliere castagne.Dunque, ogni giorno, bambini e genitorivanno nel bosco verso le ore 5 del matti-no. Rimangono lì fino al calar della notte,raccogliendo sacchi interi di castagne. „Sivendono bene le castagne, signora?”.Scrolla le spalle... Bene, male che ne saLei? Sa che vengono i venditori all’in-grosso alla porta e ti danno 3 lei al chilo.Sto pensando che nei supermercati unchilo di castagne costa minimo 10 lei e michiedo quanto sia difficile raccogliere lecastagne e quante ne puoi raccogliere algiorno? La vecchietta dice anche che gliabitanti raccolgono le castagne anche peruso personale, non solo per venderle.Sebbene nelle tendenze gastronomicheeuropee, la castagna sia (ed è sempre

stata) il cibo di base nei tempi difficiledegli abitanti di Gorj, specialmente duran-te l’inverno. Le tengono in pentole consabbia, resistendo nel tempo.

Il gioco dei burattiniIn un solo posto di Topeºti ho trovato

gente in piena stagione delle castagne.La maggior parte di loro era piccola e chi-assosa, come se fosse animata da un’ar-gento vivo che attraversava le loro vene edal brivido dello spettacolo dei burattiniche stava per cominciare.

„Il Centro Culturale“ è, infatti, il progettoche ha conferito al villaggio di Topeºti iltitolo di villaggio europeo. Ricondizionato(era nei tempi passati, così si dice, in rov-ina, solo per cani e ubriachi), adesso è unedificio alto, con finestre in PVC, moder-no e spazioso. All’entrata, in un corridoio,un buffetto con snack e gaufre farcite,all’interno, nella Sala Polivalente, un pal-coscenico, delle sedie e un’atmosfera disala da teatro. Perché „polivalente“? Per-ché qui succedono molte, teatro deiburattini, conferenze, incontri, festività –in breve: il centro culturale del villaggio.

Maria Ciochinã, maestra d’asilo da oltre30 anni, ci dice che questo centro è „un’ani-ma che si sta svegliando. Invece di starechiusi in casa guardando la TV, di visitarsie di andare alla taverna, i contadini hannol’opportunità di uscire nel mondo, di social-izzare “. Anzi, una collega della maestraSilvia Tritescu, mi racconta che attraversoquesto programma i costumi locali sonostati risvegliati, e che senza questo pro-gramma „probabilmente sarebbero spariticon la modernizzazione dell’intera società“.Sebbene la moda dei jeans quasi ha dis-trutto l’abito popolare, i giovani guardandocon una certa vergogna i calzoni da con-tadino di fustagno e le camicette ricamate

dei bisnonni, qui è stata riscoperta la fierez-za dell’identità. Adesso, come un parados-so la vergogna appare quando non hai unabito popolare tradizionale. Nei giorni difesta tutti gli indossano, esistendo un veragara di ricami tra le mamme.

I costumi – però anche gli oggetti lavo-rati tradizionalmente (tappeti, i veli a rica-mi) – sono realizzati al primo piano delcentro, nello Studio di Creazione. Unapiccola camera, nella quale, ad un telaioda ricamo, ho conosciuto Maria Drumen.Originaria di Rovinari, è arrivata a Tg. Jiuall’Arte Casalinga. „Mia madre facevatappeti, a casa, al telaio da ricamo. Il mes-tiere l’ho imparato da lei e così e comin-ciato a lavorare al reparto dei tappeti“, celo dice seduta al telaio da ricamo, di averlavorato tutta la sua vita, insegnando, allostesso tempo, anche a noi l’arte del tes-sere. „Prima si prende forma, poi si scel-gono i fili. Poi cominciamo a lavorare sulmodello. Dopo aver fatto qualche linea, ledevi battere per farle addensare”. I motivitradizionali del distretto di Gorj sono mo-tivi floreali: la tazzetta o il narciso, il tuli-pano, il mughetto, le foglie della quercia.Anche se esistono anche motivi fuoridella regione d’Oltenia, come i motivi ge-ometrici, quelli floreali primeggiano. „I col-ori sono scelti tenendo conto delle piante.Stinti. Poi si combinano usando l’immagi-nazione“. Su un fazzoletto, una foglia diquercia: una parte color verde, un’altracolor ruggine: come la vita, mi spiega, de-cifrando così una simbolistica che devi„sentire, non copiare“.

Come bollire gli involtinidi cavolo in una pentolad’acciaio inossidabile?!

Nel comune di Topeºti però, sebbeneuna regione pittoresca, con molti obiettivi

culturali, il turismo non è sviluppato. Al-trettanto, in tutta la regione di Tismana,puoi contare le pensioni turistiche sulledita. „La gente ha chiuso le pensioni“,dice uno dei proprietari di pensioni di To-

pesti, la causa essendo il nuovo quadrolegislativo. Il SANEPID, l’OPC, tutti hannopretese troppo alte, che modificano pro-prio il concetto di base delle caratteris-tiche del turismo rurale. „ Come bollire gliinvoltini di cavolo in una pentola d’acciaioinossidabile?!“. Cominciano ad esserespaventati dalle frequenti e dure visitedello stato. „Appaiono leggi di cui nonsono stati notificati, e se non sono rispet-tate dobbiamo pagare milioni di multa. Sitratta d’enti che non sapevamo neancheche esistessero. Non sono stati organiz-zati corsi con la partecipazione dei propri-etari delle pensioni, riguardo alla legis-

lazione. Ci hanno dato multe, senza av-vertenza, senza notifica. Sia perché unastanza non ha due metri e mezzo, sia chela porta d’entrata è di legno, le finestrenon sono in PVC bianco, non c’è una sala

da pranzo comune con la cucina, oppurela camera frigorifera non funziona nonstop per la verdura – quando da noi gliortaggi sono coltivati nel giardino!“.

Nonostante tutto questo, a Topesti cisono più speranze che dispiaceri. Ci sono,a parte le reminiscenze di „romeno bur-ocratico“ da parte dello stato, troppi sforzi etroppa volontà locale, per far vivere la gentedi Topesti raccolta nella mentalità di unavolta. Se una mattina ti svegli europeo, miaveva detto un abitante, è difficile andare adormire su un orecchio romeno.

(articolo preso in consegna per gentilezza di Dilema Veche)

Castagne europene e la tazzetta di Gorj

Castane europene ºi cãprinã gorjeanã(urmare din pagina 1)

Stela Giurgeanu

„Se vând bine castanele,mamaie?“. Ridicã din umeri...Bine, rãu, ce ºtie ea? ªtie cã vinen-gros-iºtii la uºã ºi-þi dau trei leipe kilogram. Mã gândesc cã prinsupermarket un kilogram de cas-tane începe de la 10 lei ºi întrebcât de greu se culeg ºi cam cât sestrânge pe zi? Bãtrânica mai spu-ne ºi cã localnicii le strâng nu doarpentru vânzare, dar ºi pentru uzulpersonal. Deºi în tendiþe gastro-nomice europene, castana e (ºi afost mereu) mâncarea de vremurigrele a gorjenilor, mai ales petimp de iarnã. Le conservã în oalecu nisip ºi rezistã astfel mult timp.

Jocul pãpuºilor Într-un singur loc din Topeºti

am gãsit oameni în plinã zi de

sezon castanier. Majoritatea lorerau însã mici ºi gãlãgioºi, ani-maþi parcã de un argint viu ce lestrãbãtea venele ºi de fiorul spec-tacolului de pãpuºi ce avea sãînceapã.

„Centrul Cultural“ e, de fapt,proiectul care i-a adus Topeºtiuluititulatura de sat european. Recon-diþionat (era, cicã, pe vremuri odãrâmãturã bunã numai pentrucâini ºi beþivi), acum este o clãdireînaltã, modernã ºi spaþioasã. Laintrare, într-un hol, un bufet cupufuleþi ºi napolitane, înãuntru, înSala Polivalentã, o scenã, scauneºi un aer de salã de teatru. De ce„polivalentã“? Pentru cã aici seîntâmplã multe, de la teatrul depãpuºi la conferinþe, adunãri, fes-tivitãþi – pe scurt: centrul culturalal satului.

Maria Ciochinã, educatoare depeste 30 de ani, ne spune cãacest centru este „o ieºire a sufle-

tului la viaþã. În loc sã stea închiºiîn casã numai în faþa televizorului,sãtenii au ºi ei ºansa acum sãiasã în lume, sã socializeze ºi alt-fel decât prin vizite fãcute unul al-tuia sau pe la cîrciumã“. Mai multdecât atât, îmi povesteºte o cole-gã de-a ei, Silvia Triþescu, prinacest program s-a reuºit un fel dereînvãþare a tradiþiilor locale care„probabil ar fi pierit, datã fiind mo-dernizarea întregii societãþi“. Deºimoda blugilor aproape anihilaseportul popular, tinerii privind cu ooarecare ruºine iþarii ºi iile strãmo-ºeºti, aici s-a redescoperit mân-dria identitãþii. Acum, ca un para-dox, ruºinea intervine când nu aiun costum popular. La sãrbãtoritoþi le poartã, devenind o adevãra-tã întrecere între mame la brodat.Costumele - ca, de altfel, ºi altelucrãturi tradiþionale (covoare,ºtergare) - se fac la etajul unu alcentrului, în Atelierul de Creaþie.

O camerã micã, unde, la un gher-ghef, am cunoscut-o pe MariaDrumen. De loc din Rovinari, aajuns la Tg. Jiu la Arta Casnicã.„Mama mea lucra la covoare,acasã, la gherghef. Meºteºugulde la ea l-am deprins ºi aºa amajuns sã lucrez la secþia de co-voare“, ne spune aºezatã la gher-ghef, cã acolo a lucrat toatã viaþaei, iniþiindu-ne, totodatã, ºi pe noiîn arta þesutului. „Prima datã seurzeºte, apoi se face iþu, apoi sealeg firele. Apoi începem sã lu-crãm modelul. Dupã ce faci câte-va linii, le baþi ca sã se îndeºeas-cã lucrãtura“. Motivele tradiþionalegorjene sunt motivele florale. Cã-prina sau narcisa, laleaua, lãcrã-mioarele, frunzele de stejar. Deºiau intrat ºi motivele strãine deOltenia, motivele geometrice, celeflorale încã primeazã. „Culorile lealegem în raport de plante. Pale.Apoi le combini din imaginaþie“.Pe un ºtergar, o frunzã de stejar:într-o parte verde, în alta, ruginie:ca viaþa, mã lãmureºte, descifrân-du-mi astfel o întreagã simbolis-ticã pe care trebuie „s-o simþi, nus-o copiezi“.

Cum sã fierbi sarmaleîn oalã de inox?!

În Topeºti însã, deºi o regiunepitoreascã, cu multe obiective cul-turale, turismul nu e dezvoltat. Dealtfel, în toatã Tismana, numeripensiunile pe degete. „Oameniiºi-au închis pensiunile“, îmi spuneunul dintre proprietarii de pensiunidin Topeºti, din cauza noului ca-dru legislativ. SANEPID-ul,OPC-ul, toþi au pretenþii prea mari,care modificã însãºi concepþia debazã a specificului turistic rural.„Cum sã fierbi sarmale în oalã deinox?!“. Au început sã fie din ce înce mai speriaþi de vizitele frecven-te ºi dure ale statului. „Apar legi

de care nu suntem înºtiinþaþi, pen-tru încãlcarea cãrora suntemamendaþi din prima cu zeci de mi-lioane. E vorba de instituþii de acãror existenþã nici nu ºtiam. Nus-au þinut cursuri cu proprietarii depensiuni, cu legislaþia. Ne-au luatamenzile, fãrã avertisment, fãrãînºtiinþare. Ba cã dimensiuneaunei camere n-are doi metri jumã-tate, ba cã uºa de la intrare e delemn, n-are termopan alb, ba cãn-avem salã de mese în prelun-girea bucãtãriei sau camera fri-gorificã nu funcþioneazã non-stop

pentru zarzavat – când noi avemzarzavatul în grãdinã!“. Cu toateastea sunt însã, la Topeºti sunt maimulte speranþe decât necazuri.Sunt, în ciuda reminiscenþelor de„român birocratic“ din partea statu-lui, prea multe eforturi ºi prea multãvoinþã localã, pentru a-i þine pe ceidin Topeºti închistaþi în mentali-tatea de odinioarã. Odatã ce tetrezeºti dimineaþa european, mi-aspus un localnic, cu greu te maiculci pe o ureche româneascã.

(articol preluat prin amabilitateapublicaþiei Dilema Veche)

O femeie rãnitã, cãzutã printrecolaci de sârmã ghimpatã. Pe lângãea, pe stradã, trec trupe în costumede camuflaj. Nimeni nu se apropiesã o ajute. Imagini cutremurãtoareale unui conflict din anul 2008 lamarginea geograficã a Europei.Georgia versus Rusia. Ce s-a întâm-plat, de fapt, acolo? Ce tip de crizã atrebuit sã rezolve preºedintele înexerciþiu al Uniunii Europene,Nicholas Sarkozy?

Grig Vîrsta

Un pic de istorie desprecei implicaþi

Era prin secolul XIX când Abhazia ºiAlania intrau în componenþa ImperiuluiÞarist. Alania se numeºte astãzi Osetiade Nord. Regiunea fãcuse parte, din1921 pânã în 1924, din Republica Mon-tanã Sovieticã. Osetia de Sud rãmâne încomponenþa Republicii Sovietice Socia-liste Gruzine, cu statut de autonomie,pânã în decembrie 1990. Singura deose-bire între Osetii este cã sunt despãrþite deMunþii Caucaz.

Mai aproape..Cu toþii ne amintim de Iosif Vissariono-

vici Stalin sau Dzhugashvili pre numelesãu real. Ce probabil se ºtie mai puþineste cã el nu a fost numai gruzin, ci ºi...osetin. Mai precis, tatãl lui era osetin, iarmama, gruzinã. Cu alte cuvinte, coabita-rea între gruzini ºi osetini era posibilã.Mãcar în familia lui Stalin. Atunci, cine s-ajucat cu chibriturile?

În fine, timp de aproape 30 de ani, cât atrãit „Stalin-gruzinul”, gruzinii, în timpulcomuniºtilor, erau cei mai bogaþi agricul-tori din fosta URSS. Nu plãteau taxe cãtrestat. Ei duceau bunãtãþile sudului cuavionul în pieþele înfriguratei Moscove ºi

la Leningrad, Sankt Petersburgul deastãzi. Preþurile legumelor, ale fructelor ºiusturoiului murat, de exemplu, erau astro-nomice, dar oamenii cumpãrau, iargruzinii erau mulþumiþi.

ªi mai aproape..Statutul de autonomie al abhazilor ºi

osetinilor, menþinut ºi pe vremea sovieti-cilor, le-a fost anulat de primul preºedintegeorgian de dupã 1991, Zviad Gamsak-hurdia. Din 245 de membri, Parlamentulgeorgian nu avea atunci decât nouã dinalte etnii. Campania lui Gamsakhurdia,numitã “Georgia pentru georgieni”, i-a ne-mulþumit profund pe restul de 30% dinpopulaþie, cam zece etnii diferite, careºi-a vãzut ameninþate atât vieþile, cât ºiproprietãþile. Ca atare, abhazii ºi osetiniiau cerut sã nu iasã din componenþaURSS. Urmeazã o serie neîntreruptã deprovocãri, de bejenii de tot felul de popu-laþii, osetinii încercând sã scape degeorgieni, georgienii fugind din Osetia ºiAbhazia spre Tbilisi, abhazii din Gruzia,spre Suhumi.

Între 1992 ºi 1995, Gruzia s-a confrun-tat cu un rãzboi civil de neimaginat pentrulumea occidentalã. Eduard ªevardnadzeeste ales preºedinte al Georgiei în 1995.În 2000 câºtigã un nou mandat, dar esteacuzat de fraudã electoralã ºi obligat sãrenunþe la post în 2003, în urma Revolu-þiei trandafirilor condusã de Mikheil Saa-kashvili.

Provocãrile continuã, osetinii fiind susþi-nuþi de ruºi, iar gruzinii, de americani.

Dronele „made in Israel”, dar cu steagulgeorgian pe ele, apar pe cerul regiunilorseparatiste, unde sunt doborâte deSukhoi-urile ruseºti.

Moscova ºtie ea ce ºtie. ªi aºteaptã...

7 august 2008...În acea searã, trupele georgiene intrã pe

teritoriul Osetiei de Sud, dupã câteva zile debombardament intens asupra oraºuluiTskhinvali, capitala regiunii. Deºi negatãvehement în ajun, operaþiunea „Teren curã-þat“, aºa cum au numit-o georgienii, plãnuiasã împingã osetinii din Osetia de Sud spreOsetia de Nord ºi sã-ºi lase proprietãþilepentru georgieni. Soldaþii gruzini aveau dejapregãtite plãcuþele de pe uºile palatuluiadministrativ din Tskhinvali, scrise în gru-zinã. N-au apucat însã sã le înºurubeze...

8 august 2008La 14 ore de la începutul conflictului,

armata 58 rusã, cantonatã în vecina Ose-tie de Nord ºi Cecenia, intrã în Osetia deSud prin tunelul Roki ºi angajeazã trupelegeorgiene din Tskhinvali, în aceeaºi searã. Agenþiile de presã occidentaletransmit cu obstinaþie imagini ale unorcivili rãniþi între rânduri de sârmã ghim-patã, spunând cã este vorba de atroc-itãþile ruºilor, în oraºul georgian Gori. Defapt, erau imagini ale trupelor georgieneîn Tskhinvali, iar civilii erau osetini... Opi-nia publicã este readusã astfel pe caleacunoscutã a agresivitãþii native ruseºti. Larându-le, ruºii spun cã au murit mii decivili în bombardamentul georgian al capi-talei Tskhinvali. Afirmaþia este demontatãrapid. Georgienii acuzã trupele ruseºti debombardare a conductelor de petrol.Proprietarul acestora, British Petroleum,dezminte ºi tot aºa mai departe…

La ºtirea cã din contingentul rusesc facparte ºi trupele Cecenskii OMON, elitaMinisterului rus de Interne, gruzinii lasã

plãcuþele (ºi nu numai) ºi se retrag în dez-ordine. Spun „nu numai” pentru cã, în pla-sa cercetaºilor ruºi mai cad în apropierede graniþa abhazo-georgianã ºi cinciHummere de spionaj electronic ale State-lor Unite, care erau ca din întâmplare în

zona de conflict. Cu o lunã în urmã se ter-minaserã manevrele militare gruzino-ame-ricane „Rãspuns imediat 2008“. Nici înziua de astãzi maºinile nu au fost retur-nate proprietarului, deºi au fost revendi-cate. Navele ruseºti din Sevastopol blo-cheazã porturile georgiene, iar elicopte-rele armatei ruse executã raiduri pe terito-riul georgian. Trupele ruseºti se oprescînsã la Gori.

Pe 12 august, spre uºurarea tuturor,preºedintele Medvedev ordonã încetareafocului. Sarkozy, Barroso ºi Solana înre-gistreazã o spectaculoasã (ºi bine me-diatizatã) victorie diplomaticã în numeleUniunii Europene.

Cine ce pierde? Evident, ca în orice conflict, populaþia

civilã pierde prima. Asta este valabil pen-tru fiecare dintre cele douã pãrþi, Georgiaºi Osetia. Aºadar:

Osetia - un numãr nespecificat decivili ºi distrugerea cvasitotalã a regiunii.Capitala trebuie reclãditã. UNOSAT, ser-viciul de imagini satelitare al NaþiunilorUnite, raporteazã distrugeri grele, maiales în zonele rezidenþiale ale capitaleiTskhinvali. Dar existã sprijinul rusesc, aºacã totul se va rezolva.

Georgia pierde de tot Osetia de Sud,peste 200 de militari, tehnicã de luptã im-portatã din 14 þãri ºi câteva nave mici. Maipierde ºi piaþa rusã, pentru cã peste unmilion de gruzini trãiesc în Rusia, fiecareavând business-ul lui ºi fiecare trimiþândacasã banii câºtigaþi cu trudã prin strãini.Afacerile acestora, reprezentate mai alesde restaurante, vor descreºte cu sigu-ranþã.

Rusia - 71 de militari, marea majori-tate din trupele de menþinere a pãcii dinzonã, primele vizate de georgieni. ªi unpic de imagine bunã, cu greu construitãde Putin. Dar îºi va reveni.

Cine ce câºtigã?Ca în cazul oricãrui conflict mai serios,

sunt mai mulþi care profitã.Osetia îºi câºtigã independenþa,

recunoscutã doar de cãtre ruºi. Pentrucei aproximativ 220.000 de locuitori,protectoratul Moscovei înseamnã foartemult.

Georgia - o imagine de cavaler al li-bertãþii ºi luptei împotriva imperialismuluimoscovit care dãinuie ºi dupã prãbuºireacomunismului. Apoi, atenþia Uniunii Euro-pene, care trimite urgent observatori, par-lamentari ºi, mai ales, mulþi euro. Vreopatru miliarde. Pentru o þarã cu patru mi-lioane ºi jumãtate de locuitori, este un aju-tor serios. Dincolo de acestea, o razã deluminã dinspre NATO, care sã-i dea mã-car iluzia cã este apãratã de „ursul” de lanord.

Rusia îºi recâºtigã imaginea de jucã-tor dur la masa oricãrui conflict armat în

faþa opiniei publice internaþionale ºi, maiales, în faþa propriei populaþii. Ea mai dãsemnalul cã s-a terminat cu tranziþia ºi cãºi-a revenit dupã anii de stagnare ºi tulbu-realã. Mai spune, apoi, cã nu va cedaCaucazul.

Uniunea Europeanã - sub conduce-rea lui Nicolas Sarkozy, se prezintã foar-te bine pe plan internaþional, prin aplana-rea conflictului. Sarkozy joacã excelentcartea de mediator pe care o are în mânã

ºi obþine o imagine strãlucitoare. UniuneaEuropeanã intervine, în sfârºit, hotãrâtorpe plan internaþional ºi reuºeºte sã în-scrie un punct valoros. Prilej pentru lansa-rea de întrebãri cheie pentru viitorul Euro-pei. Dacã ar fi fost altcineva în locul pre-ºedintelui Franþei, l-ar mai fi primit Medve-dev la Kremlin? Angela Merkel ar fi fostîntr-o poziþie sensibilã, în urma relaþiilorfoarte apropiate ale Germaniei cu Rusia.Gordon Brown este deocamdatã consi-derat de cãtre ruºi având un „low profile”,adicã neînsemnat politic. Ce ar fi fost

dacã vreuna dintre þãrile baltice sau fostecomuniste ar fi deþinut acum preºedinþiaUniunii Europene ºi ar fi încercat sã intrela Medvedev? Ce ar fi fost dacã era euro-scepticul ceh Vaclav Klaus la rând?

Statele Unite - prin faptul cã sprijinã„dorinþa popoarelor de a se elibera dejugul rusesc“. Cu aceastã ocazie, naveleamericane au intrat în Marea Neagrã, þi-nutã pânã acum sub control de flota rusãde la Sevastopol.

8 Black Black 8

8 Black Black 8

8


lumea, uniunea ºi noi

Georgia - 12.000 de militari dintr-un total de 37.000 ai armatei georgiene- 75 de blindate

Osetia - 3.000 de militariAbhazia - 5.000 de militariRusia - 15.000 de militari dintr-un total de 100.000, cât are armata 58 rusã

în Caucaz- 300 de blindate dintr-un total de 820, cât are armata 58 rusã- 100 de avioane, dintr-un total de 600, cât are armata 58 rusã

EUROSTAT SPUNE DESPRE... FORÞELE IMPLICATE ÎN CONFLICT

Pentru cã nu departe de noi se aflãTransnistria, altã regiune locuitã de opopulaþie compactã, care ºi-a decla-rat independenþa în 1990

În urma unui referendum din 2006,autoritãþile transnistrene doresc inde-pendenþa faþã de Moldova ºi ade-rarea la Federaþia Rusã. Rezultatelereferendumului nu sunt recunoscutenici de comunitatea internaþionalã ºinici de Moscova. Deocamdatã.

DE CE NE-AR INTERESA?

Un alt rãzboi (ºi) la televizorGruzinii, ruºii, europenii ºi americanii: cine ce pierde, cine ce câºtigã?

„V-AAM SSPUS NNOI!”

Serghei Lavrov, ºeful diplomaþiei ruse, în octombrie 2007: „Nu acordaþiindependenþã Kosovo-ului, pentru cã sunt 200 de regiuni în lume care de abiaaºteaptã un precedent. Veþi deschide cutia Pandorei”

Condoleeza Rice, secretar de stat american, în septembrie 2008:„Georgia a început ostilitãþile”

Eduard ªevarnadze, fost preºedinte al Georgiei, la întâlnirea cu delegaþia membrilor Parlamentului European, în octombrie 2008:„Indiferent ce s-a întâmplat în august 2008, trebuie sã reluãm relaþiile cu Rusia”

Sarkozy ºi Medvedev la Moscova

Lansatoare de rachete gruzine trag asupra oraºului Tskhinvali




9consultant de afaceri

Cu ocazia vizitei sale în România,Claus Sorensen, directorul general alDG pentru Comunicare din cadrulComisiei Europene, a avut amabili-tatea de a acorda în exclusivitatepentru euROpeanul un interviuaxat pe provocãrile comunicãrii lanivel european.

Dan Barna

euROpeanul: Se poate vorbi debune practici în comunicarea infor-maþiilor europene la nivelul vechilorsau noilor state membre ale UniuniiEuropene? Aþi identificat o reþetã asucesului la nivelul vreunuia dintrestate sau un set de mãsuri anumecare ar trebui luate ºi de autoritãþileromâne pentru a îmbunãtãþi procesulde comunicare la nivelul cetãþenilor?Claus Sorensen: Este foarte clar cã

toate statele membre întâmpinã dificultãþiîn ceea ce priveste problematica buneicomunicãri în Europa ºi toate au nevoie deîmbunãtãþiri la acest capitol, iar lucrul aces-ta reprezintã o mare provocare. În primulrând, la nivel naþional, trebuie fãcut un efortîn a aduce Europa în ºcoli. Trebuie sã fimatenþi cum se predã istoria. În acelaºi modîn care se discutã la nivel de ºcoalã, liceusau universitate despre istoria ºi instituþiilenaþionale, Guvern sau Parlament, ar tre-bui, probabil, sã existe în programã ºi uncapitol distict referitor la instituþiileeuropene care sã cuprindã ºi istoria inte-grãrii europene deoarece, fãrã informaþie,oamenii, în special generaþia tânãrã, audificultãþi în înþelegerea unor subiecte ca:fonduri structurale, stabilitate macroeco-nomicã sau crize financiare. Apoi, înacelaºi timp, pentru cã nu putem aºteptaca asta sã se întâmple foarte repede, mo-dificarea programelor de educaþie fiind unproces ce necesitã timp, trebuie sã fimmoderni în ceea ce priveºte modalitãþile decomunicare. Mã bucur foarte mult cã voiaveþi propriul website dedicat fondurilorstructurale (www.fonduri-structurale.ro).Cred cu tãrie cã trebuie sã fim prezenþi lanivelul comunicãrii europene în spaþii vir-tuale ca youtube sau în comunitatea blog-ger-ilor, deoarece aici regãsim tinerii.

euROpeanul: Mai este ºi rolulmass-media. Foarte important, nu?Claus Sorensen: Absolut! Este exact

ceea ce vreau sã subliniez în continuare.Jurnaliºtii trebuie ajutaþi sã înþeleagã maibine cum funcþioneazã Uniunea Europea-nã. De aceea, la nivel naþional trebuiecontinuatã trimiterea jurnaliºtilor la stagiide pregãtire la ºcoala de la Maastricht.Comisia nu controleazã aceastã ºcoalãpentru cã noi credem cu tãrie în libertateapresei ºi nu vrem sã le indicãm celor de laMaastricht ce anume trebuie sã predea,însã avem nevoie ca jurnaliºtii sã ºtiecum merg lucrurile ºi sã înþeleagã ce seîntâmplã la nivelul instituþiilor UE. Apoi, ºiacesta este un lucru foarte delicat, trebuiesã înþelegem cã structura mass-media, înaproape toate statele membre, este unafoarte naþionalistã. Sunt folosite limbilenaþionale, ceea ce e perfect de înþeles,avem propriile obiceiuri ºi tradiþii, dar une-ori nu e atât de uºor pentru presa naþio-nalã sã înþeleagã ºi sã prezinte un eveni-ment care se petrece în lume ºi din punc-tul de vedere al românilor ºi din punctulde vedere al francezilor ºi din punctul devedere al nemþilor. Deseori, punctele de

vedere sunt similare, nu diferã întotdeau-na. Însã cred cã e important ca atuncicând comunicãm cu cetãþenii, sã-i ajutãmsã aibã o privire de ansamblu asupra în-tregii Europe, în aºa fel încât ei chiar sãpoatã verifica pentru ei înºiºi cã proble-mele sau provocãrile cu care se confrun-tã sunt similare celor din Grecia, Portuga-lia sau Danemarca.

euROpeanul: E necesar sã scoatemîn evidenþã numitorul comun al tutu-ror statelor. Claus Sorensen: Da. Dacã ne uitãm

la ceea se întâmplã cu fondurile struc-turale, care e chiar domeniul tãu de activi-tate, putem observa cã toate statelemembre au aceleaºi dificultãþi în ceea cepriveºte rata absorbþiei, identificarea pro-iectelor viabile, asigurarea faptului cãexistã o bunã planificare ºi cã procedurilesunt urmate într-un mod corect. Acesteasunt probleme care se regãsesc în toatestatele membre. ªi, în unele cazuri, lucru-rile merg bine, în altele nu merg bine, iaraici nu vorbim despre faptul cã o þarã estebogatã sau sãracã, ci despre modul încare funcþioneazã sistemul. Acesta esteun exemplu bun pentru cã ne ajutã sãînþelegem cã ne confruntãm cu aceleaºiprobleme la nivel european.

euROpeanul: Având în vedere fap-tul cã acum suntem stat membru alUE, credeþi cã ar trebui sã avemaºteptãri mai mari de la ComisiaEuropeanã, comparativ cu cele dinperioada de pre-aderare, referitor lacomunicarea informaþiei europene?Claus Sorensen: Tocmai am avut o

discuþie cu colegii de la ReprezentanþaCE din Bucureºti ºi adevãrul este cã, înprezent, nu mai avem aceeaºi sumã debani alocatã pentru comunicare ca înperioada de pre-aderare, deoarece existãaºteptarea ca Guvernul ºi ministerele sãîºi asume ºi sã preia activitãþile privindinformarea cetãþenilor asupra diferitelorpolitici europene. Ceea ce vom face însãeste sã creãm un parteneriat cu Guver-nul, astfel încât sã beneficiem de agendecomune de lucru, sã identificãm care suntsubiectele sensibile care trebuie discutate

ºi unde este nevoie de colaborarea noas-trã. Vom lucra, bineînþeles, cu Guvernulpentru a ne asigura cã reþeaua EuropeDirect, centrele ºi punctele de informareeuropeanã, precum ºi echipa Team Eu-rope vor rãmâne active ºi vor putea fi re-surse folositoare în procesul de a planifi-ca ºi a realiza toate acþiunile împreunã,astfel încât nevoile speciale, atât ale lor,cât ºi ale noastre, sã fie împlinite.

euROpeanul: Având în vedere expe-rienþa statelor din primele valuri deaderare ºi ale celor 10 noi statemembre, precum ºi votul negativ dinpartea Franþei (n.r. referitor la noulproiect constituþional european), cecredeþi cã ar trebui sã întreprindãautoritãþile române în 2009 în pri-vinþa îmbunãtãþirii comunicãrii cuinstituþiile Uniunii Europene?Claus Sorensen: Într-adevãr, uneori

existã voturi negative, voturi pozitive, darpãrerea mea este cã, în orice domeniu depolitici publice europene ºi nu numai îndomeniul fondurilor structurale, ar fi oidee bunã sã se realizeze un plan de co-municare, astfel încât elementele ºi pro-blemele esenþiale sã fie identificate pen-tru a stabili când anume vor fi puse în dis-cuþie, la Bruxelles sau în România, ºi ceevenimente de diseminare trebuie organi-zate în acest sens.

Din acest punct de vedere, actualareprezentanþã este mai mult decât dis-pusã sã poarte discuþii în cadrul uneiasau mai multor întâlniri, cu Biroul Parla-mentului European, precum ºi cu diverseministere, pentru a clarifica viziuneaacestor instituþii asupra activitãþii de co-municare în urmãtoarele 12 - 18 luni.Deci, aºa cum planifici construcþia uneiautostrãzi, în mod similar, comunicareareprezintã o responsabilitate profesionalãºi nu o activitate de improvizaþie. Aºa cumpentru realizarea unui film îþi trebuie untimp de producþie de 6-8 luni, pentru uneveniment îþi trebuie o perioadã de plani-ficare ºi organizare de cel puþin 3 luniDeci, din punctul meu de vedere, cele maiimportante aspecte sunt planificarea ºicapacitatea de a avea o vedere de an-samblu.

euROpeanul: În acest context, înRomânia a existat un nivel extrem deridicat de europtimism. Cât de multconsideraþi cã ar contribui lamenþinerea acestui nivel ridicat aloptimismului câteva planuri de comu-nicare coerente, pe fiecare domeniu?Claus Sorensen: Nu consider cã op-

timismul poate fi garantat, însã, la nivelpersonal, sper ca românii sã rãmânã încontinuare optimiºti pentru cã asta le asi-

gurã un grad de fericire personalã. Comu-nicarea poate, în plus, sã ofere explicaþii,astfel încât lumea sã ia decizii în cunoº-tinþã de cauzã, iar cetãþenii trebuie sã fieinformaþi pentru cã a informa reprezintã odatorie civicã ºi dacã asta îi face pe oa-meni fericiþi ºi îi determinã sã adresezeîntrebãri, atunci este cu atât mai bine ºipentru clarificarea temelor de discuþie laun nivel superior de înþelegere. Ceea cei-ar putea face pe oameni cu adevãratfericiþi ar fi ca noi sã îi asigurãm cã ab-sorbþia fondurilor structurale ºi proiectele

de infrastructurã produc, efectiv ºi rapid,rezultate. Având în vedere cã existã su-me extrem de mari de investit, peste 30miliarde pentru o perioadã bine definitãde timp, este foarte important ca întregulproces de planificare sã aibã loc, astfel în-cât cetãþenii sã vadã exact în aceastã zo-nã rezultate specifice care sã argumen-teze apartenenþa statului lor la UniuneaEuropeanã. Din moment ce vor vedeaaceste rezultate, vor deveni din ce în ce

mai interesaþi ºi de celelalte aspecte aleUE, cum ar fi politica de mediu, probleme-le legate de forþa de muncã, supervizareapieþei financiare, provocãri cãrora trebuiesã le facem faþã cu toþii. Repet însã, ele-mentele concrete, extrem de specifice ºiapropiate de viaþa cetãþenilor sunt punctulde convergenþã cu gradul de interes alacestora.

euROpeanul: Sã înþelegem cã suc-cesul comunicãrii se bazeazã în maremãsurã pe rezultate pozitive con-crete?Claus Sorensen: Rezultate pozitive

ºi abordare pragmaticã ºi nu prezentareaîn paragrafe interminabile ºi cuvinte com-plicate. Sã putem spune simplu: „Dacãvrei sã-þi garantezi pensia, este necesarãimplementarea eficientã a unui sistemfinanciar de supraveghere”. Oamenii înþe-leg sensul cuvântului pensie ºi înþeleg,totodatã, funcþionarea mecanismelor fi-nanciare. Dacã vrem alimente sãnãtoase,trebuie sã avem grijã de modul cum necurãþãm fabricile ºi de felul în care ne sta-bilim standardele de igienã. Trebuie sã nuuitãm cã limbajul concret este esenþialpentru comunicare! De asemenea, existãºi celãlalt tip de comunicare, direcþionatcãtre experþi: ei sunt obiºnuiþi cu cifrele,graficele, limbajul hiper-specializat ºi tre-buie sã le vorbeºti printr-un astfel de lim-baj. Dar aceastã abordare nu este ceaindicatã în relaþia cu oamenii normali pen-tru cã aceºtia sunt ocupaþi: sunt doctori,angajaþi full-time sau studenþi care auexamene de susþinut, iar aceºtia nu aunevoie de detalii, au nevoie de informaþieinteligibilã ºi aceasta este datoria noastrãîn rolul de comunicatori – sã preluãm lim-bajul specializat ºi sã îl simplificãm.

Comunicarea europeanã?Rezultate concrete!Informaþii practice!

10 Black Black 10

10 Black Black 10

ww ww ww .. mm dd ll pp ll .. rr oo

consultant de proiect local10

euROpeanul

Dicþionar de „bruxellezã“Gabriela Baciu

partener lider de proiect/lider de proiect - acelaplicant care a fost desemnat de cãtre partenerii implicaþi înproiect, responsabil cu coordonarea proiectului, cuprinzândprocesul de pregãtire, depunere ºi implementare a respec-tivului proiect;

partenerul de proiect - organizaþia implicatã înpregãtirea ºi implementarea proiectului care beneficiazã desprijin financiar din partea FEDR sau a statelor membre, învederea realizãrii activitãþilor propuse. Partenerii de proiectsunt în relaþii contractuale directe cu Autoritãþile Naþionale înceea ce priveºte contribuþia statelor membre, iar cuPartenerul Lider de Proiect are încheiate Acorduri deParteneriat referitoare la drepturile ºi obligaþiile care decurgdin implementarea în comun a proiectului.

partener transfrontalier - partener situat de cealaltãparte a frontierei statului în care este situat Partenerul Liderde Proiect. Existenþa acestuia este obligatorie în cadrul pro-gramelor de cooperare transfrontalierã.

partener naþional - partener situat în acelaºi stat cuPartenerul Lider de Proiect.

partener asociat - organizaþie implicatã în proiect îndiferite stadii ale acestuia, care contribuie la implementareaactivitãþilor planificate. Acesta nu beneficiazã de sprijin dinFEDR sau din cofinanþarea statului membru ºi nu este impli-cat în relaþii contractuale cu Autoritatea de Management sauAutoritãþile Naþionale.

cofinanþarea statului membru - fonduri din bugetelecentrale ale celor douã state membre care vor fi acordate, înmod automat, beneficiarilor pentru a completa într-o anumitãproporþie fondurile FEDR.

contribuþia proprie - fonduri cu care beneficiarii tre-buie sã contribuie la cheltuielile eligibile totale ale bugetuluiproiectului.

contract de finanþare - contract încheiat întreAutoritatea de Management ºi Liderul de Proiect, careconþine drepturile ºi obligaþiile celor douã pãrþi legate definanþarea FEDR acordatã în vederea implementãrii proiec-tului.

acord de parteneriat - acord semnat de cãtre toþipartenerii din proiect care stabileºte drepturile ºi obligaþiilefiecãruia dintre aceºtia referitoare la activitãþile care urmeazãa fi implementate în cadrul proiectului, desemnarea Lideruluide Proiect ºi alte probleme care necesitã a fi clarificate pen-tru implementarea corespunzãtoare a proiectului.

„Bunã ziua dragi timiºoreni, suntAndreiescu ºi vã prezint emisiuneaPARTENERI ÎN DEZVOLTARE, dedicatã cooperãrii transfrontaliereîntre regiunile Vest ºi Congrad dinUngaria”. O astfel de emisiune la unpost local de televiziune dinTimiºoara sau chiar un suplimentdedicat cooperãrii transfrontaliereîntr-unul dintre ziarele locale reprezintã douã idei de proiect carear putea fi finanþate din fondurilestructurale.

Dragoº Jaliu

Un proiect asemãnãtor a fost derulat,de altfel, în regiunile aflate la graniþa din-

tre Slovenia ºi Italia. Informarea popu-laþiei a fost principalul scop al proiectuluiînceput în 1998 în regiunea italianã Friuli- Venezia Giulia. O datã la douã sãptã-mâni, o paginã referitoare la cooperareatransfrontalierã a fost publicatã în cinciziare regionale, inclusiv în ziarul minori-tãþii slovene din Italia.

Cele cinci publicaþii aveau un tirajînsumat de 120.000 de exemplare. Învara lui 1999, fiecare din cele cinci ziarea realizat un sondaj de opinie printre citi-tori, sondaj care a fost foarte util pentruîmbunãtãþirea designului ºi a conþinutu-lui secþiunii dedicate cooperãrii trans-frontaliere. Ulterior, articolele dedicatecooperãrii transfrontaliere au fost tra-duse ºi în germanã ºi publicate în zia-

rele din Austria ºi chiar adunate în treivolume. Acþiunea nu s-a limitat la presascrisã. Un parteneriat început în 2000cu televiziunile regionale a dus larealizarea unor emisiuni TV dedicatecooperãrii transfrontaliere, care au fostdifuzate o datã la douã sãptãmâni ºiapoi la o versiune radiofonicã, un serialde 24 de emisiuni radio cu difuzare sãp-tãmânalã.

Dacã am întreba locuitorii din regiunileaflate la graniþa româno-ungarã ce ºtiudespre cooperarea trasfrontalierã, mulþinu ar fi în mãsurã sã dea un rãspuns. Cuun astfel de proiect, finanþat prin Progra-mul Operaþional România - Ungaria, Axaprioritarã 1, DMI 1.2. „Îmbunãtãþirea co-municaþiilor transfrontaliere”, ei ar fi mult

mai bine informaþi ºi vor ºti exact la ce sereferã acest concept.

Alocarea financiarã pentru primul apelde proiecte, în cazul acestui domeniumajor de intervenþie este de 1.459.087euro, iar durata maximã de imple-mentare a proiectului nu trebuie sãdepãºeascã 18 luni. Asistenþa financia-rã nerambursabilã care poate fi solici-tatã prin proiect este între 10.000 ºi1.000.000 de euro ºi trebuie sã aibã învedere introducerea la televiziunea sauradioul local a unor programe regulate,suplimente periodice la ziarul local caresã asigure informaþii de pe cealaltãparte a graniþei. Instituþiile beneficiaretrebuie sã fie, în toate cazurile, organi-zaþii non-profit.

Emisiuni transfrontaliereS-a întâmplat ºi la alþii

Pe lângã cele 20 de miliardelei pe care România le primeº-te pânã în 2013, prin celeºapte programe operaþionale,mai sunt aproape 1,6 miliardeeuro de care se pot bucuradiverse organizaþii româneºtiîn colaborare cu entitãþi dinspaþiul european sau de lagraniþele externe ale UniuniiEuropene. Cum? Prin cele 11Programe de Cooperare Teri-torialã Europeanã. ªase dinele sunt cunoscute ºi sub de-numirea de Programe Opera-þionale de Cooperare Trans-frontalierã

Mirela Sãcãluº

Proiectele depuse în cadrulacestor programe trebuie sã aibãun caracter transfrontalier ºi sã fiedezvoltate în parteneriat de orga-nizaþii aflate de-o parte ºi de alta afrontierei. Pentru eligibilitate, înproiecte trebuie sã participe celpuþin un partener român ºi unpartener din celelalte state aflatela graniþa cu România.

Vã prezentãm trei din cele ºaseprograme operaþionale din a cãrorarie eligibilã fac parte ºi judeþeledin regiunile Vest ºi Sud-Vest:

Programul Operaþionalde Cooperare Transfrontalie-rã România – Bulgaria - a fostaprobat de Comisia Europeanã lafinele anului 2007, lansarea ofi-cialã având loc la începutul lui2008. Programul beneficiazã deun buget total de 262 milioane deeuro pentru cei ºapte ani de pro-gramare, din care contribuþia UEprin Fondul European de Dezvol-tare Regionalã (FEDR) este deaproximativ 218 milioane de euro,iar contribuþia naþionalã a celordouã state partenere este deaproximativ 44 milioane de euro.Aria eligibilã a Programului deCooperare Transfrontalierã Ro-mânia - Bulgaria acoperã ºapte ju-deþe din România (Mehedinþi, Dolj,Olt, Teleorman, Giurgiu, Cãlãraºi,Constanþa) ºi nouã districte dinBulgaria (Vidin, Vratsa, Montana,Pleven, Veliko Tarnovo, Ruse,Silistra, Dobrich ºi Razgrad).

Proiectele finanþabile prin PORomânia - Bulgaria se adresea-zã autoritãþilor publice locale, cen-trale ºi regionale, universitãþilor,institutelor de cercetare non-profit,ONG-urilor, camerelor de comerþºi asociaþii ale IMM-urilor. Acesteapot fi în domenii precum: trans-

port terestru ºi fluvial, tehnologiainformaþiei ºi comunicaþii, mediu,turism, mediu de afaceri, cerceta-re, dezvoltare ºi inovaþie, resurseumane.

În cadrul programului au fostlansate douã apeluri de proiecte.Începând cu al doilea apel, proiec-tele se pot depune continuu, iarevaluarea are loc trimestrial, pânãla epuizarea bugetului alocatacestui apel, dar nu mai târziu de30 aprilie 2010.

Programul Operaþionalde Cooperare Transfrontalie-rã Ungaria – România - lansatoficial în luna martie 2008, are unbuget total pentru perioada 2007 -2013 de aprox. 275,2 milioane deeuro (din care: 224,5 milioane deeuro - Fondul European de Dez-voltare Regionalã ºi 50,7 milioanede euro co-finanþare naþionalã).

Aria eligibilã a programului cu-prinde patru judeþe din România(Timiº, Arad, Bihor, Satu Mare) ºipatru judeþe din Ungaria (Cson-grád, Békés, Hajdú-Bihar, Sza-bolcs-Szatmár-Bereg).

Beneficiari eligibili sunt auto-ritãþile locale ºi judeþene, organiza-þiile de management ale centrelorlogistice ºi de afaceri, instituþii deînvãþãmânt superior, instituþii decercetare, ºcoli generale ºi licee,ºcoli profesionale, camere de co-merþ ºi industrie, organizaþii non-profit de sprijinire a afacerilor, or-ganizaþii non-profit de sprijinire aturismului, ONG-uri, asociaþii mi-

croregionale, a-genþii de dezvol-tare regionalã, a-genþii de dezvoltarejudeþeanã, organi-zaþiile de adminis-trare a euroregiuni-lor, oficii/agenþii pen-tru ocuparea forþei de muncã, insti-tuþii de sãnãtate publicã, serviciide pompieri, echipe de intervenþierapidã, servicii pentru situaþii deurgenþã, poliþia, muzee, biblioteci,teatre, centre comunitare, oficii alepatrimoniului cultural, GrupareaEuropeanã de CooperareTeritorialã.

Programul finanþeazã proiec-te în domenii precum: infrastruc-tura de transport ºi de comuni-care, protecþia mediului, dezvolta-rea economicã ºi socialã, coope-rarea în furnizarea de servicii me-dicale ºi reacþii comune în situaþii

de urgenþã. Primul apel de proiecte s-a lan-

sat în data de 15 octombrie 2008,termenul limitã de depunere aacestora este 30 ianuarie 2009.

Programul Operaþionalde Cooperare Transfrontalie-rã România - Serbia a fost apro-bat de Comisia Europeanã în lunamartie a acestui an. Programul (fi-nanþat de Uniunea Europeanã prinInstrumentul de Asistenþã pentruPreaderare (IPA) - ComponentaCooperare Transfrontalierã ºi co-finanþat de statele partenere înprogram) are un buget de apro-

ximativ 23 de milioa-ne euro pentru perioada 2007 -2009.

Aria de cooperare a programu-lui cuprinde trei judeþe din Româ-nia (Timiº, Caraº-Severin ºi Me-hedinþi) ºi cinci districte din Serbia(Severno-Banatski, Srednje-Ba-natski, Juzno-Banatski, Branièev-ski, Borski).

Programul se adreseazã auto-ritãþilor publice locale ºi regionale,agenþiilor de dezvoltare, mediu ºiturism, camerelor de comerþ,ONG-urilor, instituþiilor de învãþã-mânt ºi culturale.

Programul va finanþa proiecteprivind dezvoltarea economicã ºi

socialã, protecþia mediului ºi pre-gãtirea pentru situaþii de urgenþã,precum ºi acþiuni ale comunitãþilorlocale pentru dezvoltarea societãþiicivile, furnizarea de servicii cãtrecomunitãþile din zona de graniþã,schimburi educaþionale, culturaleºi sportive, precum ºi intensifica-rea integrãrii sociale ºi culturale aregiunilor de graniþã.

Pentru a fi eligibili, potenþialii be-neficiari trebuie sã fie autoritãþi pu-blice locale ºi regionale, organiza-þii non-guvernamentale, asociaþii ºiorganizaþii reprezentative, univer-sitãþi, institute de cercetare, orga-nizaþii educaþionale/de instruire.

Programele de cooperaretransfrontalierã

11 Black Black 11

11 Black Black 11


11consultant nedumerit

Standard european SR EN 1783 –CHIBRITURITeoria chibritului care sestinge în patru secundeExistã teoria chibritului. Se întinde pe 23 de pagini. Text ºidesene. Cifre si tabele. Allumettes, Zundholzert, Matches.Adicã chibrituri, în traducere din românã în francezã, ger-manã ºi englezã. Limbi ale Uniunii Europene. Spaþiu în carebeþele de chibrit trebuie sã arate la fel, sã se aprindã la felºi sã se stingã dupã cel mult patru secunde. Sã fie în stan-dard, altfel spus. La noi, în România, piaþa e cuceritã, înproporþie de 70-75 la sutã de chibrituri care sunt la 1 000de aruncãturi de bãþ depãrtare de standardul european înmaterie. Aºa se plâng producãtorii. Dacã nu vrem sã-i cre-dem, nu ne rãmâne decât sã mergem la chioºcul, buticuldin colþ sau de la parterul blocului, ba chiar ºi însuper/hipermarket, sã cumpãrãm chibrituri ºi sã le supunemcerinþelor din standardul SR EN 1783. Arze-le’ar focul pecele care nu sunt conforme ºi care, atenþie!, ne pun ºi viaþaîn pericol!

Rãzvan Petriºor

Pompierii ºtiu de ceTeoria chibritului standardizat începe aºa: beþele de chibrit tre-

buie sã aibã dimensiuni constante, în limita a plus/minus 15 la sutãdin valoarea medie ºi lungimea lor, mãsuratã fãrã cap, care trebuiesã fie de cel puþin 27 de mm; toate chibriturile trebuie sã aibã un capcu dimensiuni constante; atunci când se lasã sã ardã mai mult dejumãtate din lungimea bãþului sau timp de 10 secunde, dacã sestinge suflând asupra flãcãrii, chibritul nu trebuie sã fie incandes-cent mai mult de patru secunde. În cazul chibriturilor din carton saucearã, aceastã incandescenþã nu trebuie sã se prelungeascã maimult de ºase secunde. De ce e atât de important ca un chibrit sã sestingã în patru secunde dupã ce am suflat spre el? Adicã jarul sãnu dureze mai mult de 4 secunde? Aruncaþi-l într-un coº cu hârtiisau alte materiale inflamabile ºi veþi afla rãspunsul.

Capul chibritului ºi plãmânii noºtriUn chibrit trebuie sã fie prietenos cu mediul înconjurãtor ºi, mai

ales, cu plãmânii noºtri, ai aprinzãtorilor. Carevasãzicã, compoziþiacapului chibritului nu trebuie sã emitã mai mult de 7 mg de dioxid

de sulf pe gram de compoziþie de cap – valabil pentru chibriturile desiguranþã, adicã pentru acele chibrituri care nu se pot aprinde decâtprin frecarea de o suprafaþã chimicã complementarã capului.Pentru chibriturile cu frecare universalã (chibritul poate fi aprins prinfrecare pe o suprafaþã oarecare, a cãrei compoziþie chimicã nu esteîn mod necesar complementarã cu cea a capului), emisia de dioxidde sulf nu va depãºi 100 de mg.

De scris pe cutie, în afar’ de-o scãfârlie!

Sunt destui colecþionarii de cutii de chibrituri. Apoi, existã cutii per-sonalizate cu nume de firme, de produse. Cu feþe ºi sloganuri depoliticieni, în campanii electorale. Unii politicieni ºi-au fãcut cam-panie pe cutiile de chibrituri. Sperãm cã utilizatorii acelor chibriturinu s-au ars, beþele ºi capetele fiind fabricate – din nou, sperãm! –la standarde europene. Personalizatã sau nu, o cutie de chibrituristandardizate trebuie sã poarte urmãtoarele informaþii:

þara unde s-au fabricat chibriturilenumele, adresa sau numãrul de telefon al vânzãtorului, impor-

tatorului, fabricantuluiavertismentul „Se va þine departe de accesul copiilor“ sau un

simbol adecvat mesajuluitipul chibriturilor: „cu frecare universalã“ sau „chibrituri de sigu-

ranþã“V-am oferit la îndemânã o primã introducere în fabuloasa teorie a

chibritului european. Standardele comunitare sunt amãnunþite ºiinstructive. Dacã vreþi o ºansã în plus pentru a vã încãlzi profiturilepe piaþa uniunii, studiaþi-le. Meritã.

INTEGRAME DESPRE INTEGRARE

Egalitatea de ºanseÎn Ghidul solicitantului, în cadrulmajoritãþii Programelor OperaþionaleSectoriale se solicitã ca „proiectul sãrespecte legislaþia în domeniul egalitãþiide ºanse, protecþiei mediului, eficienþeienergetice, ajutorului de stat ºi achiziþi-ilor publice”. Dintre toate aceste cerin-þe, domeniul „egalitãþii de ºanse” parecel mai „exotic” pentru solicitantulromân. Lãmuririle sunt necesare.

Aida Catanã

Directiva Consiliului UE din 27 noiembrie2000 - de creare a unui cadru general în fa-voarea egalitãþii de tratament în ceea ce pri-veºte încadrarea în muncã ºi ocuparea forþeide muncã (2000/78/CE) - stabileºte un cadrugeneral de combatere a discriminãrii pe mo-tive de apartenenþã religioasã sau convingeri,handicap, vârstã sau orientare sexualã, înceea ce priveºte încadrarea în muncã ºi ocu-parea forþei de muncã, în vederea punerii înaplicare, în statele membre, a principiuluiegalitãþii de tratament. Discriminarea poate fi:

discriminare directã, care se produceatunci când o persoanã este tratatã într-unmod mai puþin favorabil decât este, a fost sauva fi tratatã într-o situaþie asemãnãtoare oaltã persoanã, pe baza unuia dintre motivelemenþionate mai sus

discriminare indirectã atunci când o dis-poziþie, un criteriu sau o practicã aparentneutre pot avea drept consecinþã un deza-vantaj special pentru persoane de o anumitãreligie sau cu anumite convingeri, cu un anu-

mit handicap, de o anumitã vârstã sau de oanumitã orientare sexualã, în raport cu altãpersoanã.

Directiva se aplicã tuturor persoanelor, atâtîn sectorul public, cât ºi în cel privat, inclusivorganismelor publice, în ceea ce priveºte:

condiþiile de acces la încadrare în muncã,la activitãþi nesalariate sau la muncã, inclusivcriteriile de selecþie ºi condiþiile de recrutare,oricare ar fi ramura de activitate ºi la toate

nivelurile ierarhiei profesionale, inclusiv înmaterie de promovare;

accesul la toate tipurile ºi la toate nivelu-rile de orientare ºi de formare profesionalã,de perfecþionare ºi de recalificare, inclusivdobândirea unei experienþe practice;

condiþiile de încadrare ºi de muncã, inclu-siv condiþiile de concediere ºi de remunerare;

afilierea la ºi angajarea într-o organizaþiea lucrãtorilor sau patronatului, sau orice orga-nizaþie ai cãrei membri exercitã o anumitãprofesie, inclusiv avantajele obþinute de acesttip de organizaþie.

Directiva însã nu se referã la tratamentuldiferenþiat bazat pe cetãþenie ºi nu aduceatingere dispoziþiilor ºi condiþiilor privind ad-miterea ºi ºederea resortisanþilor din þãri terþeºi a persoanelor apatride pe teritoriul statelormembre ºi orice tratament legat de statul ju-ridic al resortisanþilor din þãri terþe ºi al per-soanelor apatride în cauzã. De asemenea,directiva nu se aplicã plãþilor de orice naturãefectuate de regimurile publice sau asimilate,inclusiv de regimurile publice de securitatesocialã sau de protecþie socialã.

Principiul egalitãþii de ºansepentru persoanele cu handicap sau în vârstã

Amenajãrile corespunzãtoare pentru per-soanele cu handicap reprezintã un mod deasigurare a egalitãþii de ºanse. În scopul ga-rantãrii respectãrii principiului egalitãþii detratament faþã de persoanele cu handicap,sunt prevãzute amenajãri corespunzãtoare.Aceasta înseamnã cã angajatorul ia mãsuri

corespunzãtoare, în funcþie de nevoi, într-osituaþie concretã, pentru a permite unei per-soane cu handicap sã aibã acces la un loc demuncã, sã îl exercite sau sã avanseze, sausã aibã acces la formare, cu condiþia caaceste mãsuri sã nu presupunã o sarcinã dis-proporþionatã pentru angajator. Aceastã sar-cinã nu este disproporþionatã atunci cândeste compensatã în mod suficient prin mãsuriexistente în cadrul politicii statului membru în

cauzã, în favoarea persoanelor cu handicap.Un alt aspect important se referã la justifi-

carea unui tratament diferenþiat pe motive devârstã. Statele membre pot prevedea cã untratament diferenþiat pe motive de vârstã nuconstituie o discriminare, atunci când estejustificat în mod obiectiv ºi rezonabil, în ca-drul dreptului naþional, de un obiectiv legitim,în special de obiective legitime de politicã aocupãrii forþei de muncã, a pieþei muncii ºi aformãrii profesionale, iar mijloacele de reali-zare a acestui obiectiv sunt corespunzãtoareºi necesare.

Tratamentul diferenþiat se poate referi, înspecial, la:

aplicarea unor condiþii speciale de accesla un loc de muncã ºi la formarea profesion-alã, de încadrare ºi de muncã, inclusiv a con-diþiilor de concediere ºi de remunerare, pen-tru tineri, lucrãtori în vârstã ºi pentru cei careau persoane în întreþinere, pentru a favorizaintegrarea lor profesionalã sau pentru a leasigura protecþia;

stabilirea unor condiþii minime de vârstã,de experienþã profesionalã sau de vechimeîn muncã, pentru accesul la încadrare înmuncã sau pentru anumite avantaje legatede încadrarea în muncã;

stabilirea unei vârste maxime pentruîncadrare, bazatã pe formarea necesarãpentru postul respectiv sau pe necesitateaunei perioade de încadrare rezonabile înain-tea pensionãrii.

Prioritãþi ale UniuniiEuropene

Aºadar, promovarea egalitãþii de ºanse ºi anondiscriminãrii ºi dezvoltarea durabilã (pro-tecþia ºi îmbunãtãþirea mediului înconjurãtorºi creºterea eficienþei energetice) sunt prio-ritãþi agreate la nivelul statelor membre aleUniunii Europene, încorporate, sub diferiteforme, în toate politicile Uniunii Europene.Angajamentele României în ceea ce priveºteimplementarea acestor prioritãþi se reflectã ºiîn sprijinirea acelor proiecte care contribuie laatingerea obiectivelor de dezvoltare durabilãºi promovare a egalitãþii de ºanse.

Solicitanþii fondurilor europene sunt obligaþisã asigure egalitatea de ºanse ºi de tratamentîntre angajaþi, femei ºi bãrbaþi, în cadrul re-laþiilor de muncã de orice fel, inclusiv prin intro-ducerea de dispoziþii pentru interzicerea dis-criminãrilor bazate pe criterii de sex, aparte-nenþã la grupuri minoritare, rasã, religie, diza-bilitãþi etc, în regulamentele de organizare ºifuncþionare ºi în regulamentele interne aleunitãþilor. Solicitanþii se vor asigura cã princi-piul egalitãþii de ºanse este respectat ºi încazul implementãrii contractelor de lucrãri/ser-vicii pe care le va încheia în vederea realizãriiobiectivelor proiectului propus spre finanþare.De asemenea, solicitanþii sunt obligaþi sã asi-gure egalitatea de ºanse – în ceea ce priveºteaccesul la serviciile furnizate – tuturor per-soanelor indiferent de sex, apartenenþã la gru-puri minoritare, rasã, religie, dizabilitãþi etc.

Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor mulþumeºte pentru sprijinul acordat în distribuirea ziarului euROpeanul urmãtorilor parteneri: CFR Cãlãtori, METROREX, Aeroportului Internaþional „Henri Coandã“, TAROM, camerelor judeþene de comerþ, consiliilor judeþene, prefecturilor, ADR-urilor, centrelor „EUROPA“



12


agenda navetistului de bruxelles

Publicaþie bilunarã editatã de Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor ISSN: 1842-6093

Daniel Dãianu susþine cã ar tre-bui interzisã vânzarea de monedãîn scop speculativ. În cadrul ºedinþeide lucru a Comisiei pentru Afaceri Eco-nomice ºi Monetare a Parlamentului Eu-ropean, Daniel Dãianu a fãcut mai multepropuneri pentru atenuarea impactuluicrizei financiare în þãrile emergente dinUE.

„În economiile emergente ale UE sun-tem extrem de îngrijoraþi de impactulacestei crize financiare. Regiunea noas-trã ar putea deveni o victimã colateralã aacestei crize, din cauza volatilitãþii imen-se de pe pieþele financiare, atacurilorspeculative asupra monedelor noastrenaþionale, retragerilor de capital ºi rece-siunii tot mai adânci. În lumina acestorrealitãþi, consider cã, printre alte mãsuri,ar trebui interzisã pe pieþele noastre vân-zarea de monedã în scop speculativ(short-selling), chiar ºi pe timp limitat,când lucrurile scapã de sub control.Ceea ce americanii ºi britanicii au fãcutrecent, prin interzicerea vânzãrii de acþi-uni ale marilor bãnci în scop speculativ,este grãitor în acest sens“, a subliniatDaniel Dãianu, în timpul dezbaterilor.

Europarlamentarul a mai precizat cã oaltã problemã se referã la capacitatea decreºtere a predispoziþiei bãncilor de aîmprumuta în perioade în care ele sunt„obsedate de recapitalizare”. „Aºa cumaratã unele date, atunci când bãncile cen-trale injecteazã capital ºi oferã linii decredit bãncilor comerciale, acestea dinurmã nu rãspund întotdeauna pozitivacestor stimuli... în sensul de a nu îngheþacreditele”.

Adrian Severin a discutat cu au-toritãþile de la Praga despre preºe-dinþia cehã a UE ºi Tratatul de la Li-sabona. Europarlamentarul a fãcut partedin delegaþia de europarlamentari membriai Comisiei de Afaceri Constituþionale aParlamentului European (AFCO).

Severin s-a întâlnit cu vicepremierul cehpentru Afaceri Europene, Alexandr Von-dra, ministrul Afacerilor Externe, KarelSchwarzenberg, membri ai Parlamentuluide la Praga, universitari cehi ºi a participatla Universitatea Carol la un forum de dis-cuþii cu tema „Preºedinþia cehã a UE ºiTratatul de la Lisabona în viziuneaParlamentului European“.

Eurodeputatul a avut ºi reuniuni cumembri ai partidului social democrat ceh(CSSD), printre care ministrul de Externeîn opoziþie („shadow minister“) LubomirZaoralek.

Republica Cehã preia preºedinþia Uni-unii Europene la 1 ianuarie 2009, avândca motto „Europa fãrã bariere“.

Potrivit Ministerului ceh de Externe,prioritãþile sunt: o Europã mai competi-tivã, energia ºi schimbãrile climatice,respectiv o Europã deschisã ºi sigurã. Înceea ce priveºte orientãrile de politicãexternã, prioritare sunt: dezvoltarea re-laþiilor transatlantice, Balcanii de Vest ºidimensiunea esticã a politicii europenede vecinãtate.

Grupaj realizat de Veronica Cormoº

INSTITUÞIILE NU STAU

www.mdlpl . ro

Redactor-ºef: Gabriel Giurgiu

Secretar general de redacþie: Dragoº Pãtlãgeanu

Editorialiºti: Alexandru Lãzescu, Mircea Vasilescu, Luca Niculescu

Redactori: Mihaela Enache, Angela Avram, Veronica Cormoº, Ana Maria Sandu, Rãzvan Petriºor, Grigore Vîrsta

Editori-colaboratori: Aida Catanã, Dragoº Jaliu, Gabriela Banciu, Dan Barna, George Ionescu

Corespondenþi locali: Mircea Mitruþiu (Timiºoara), Diana Mihalcea (Iaºi), Dan Toneanu (Cãlãraºi), Oliver Kiss (Cluj-Napoca), Sorin ªchiopu (Târgu Mureº)

Editor foto: Florin Popa

Fotoreporter: Florin Popa, Ion Radu

Coordonator proiect din partea MDLPL: Iulia Munteanu

Colaboratori din partea MDLPL:Roxana Savin, Raluca Stroie, Ionuþ Sandu

Coordonator proiect: Mirela Meiþã

Graficã: Marius „Fangoh“ Curelaru

DTP: Dan-Petru Petrici

Tipar ºi distribuþie: FrigoMediaNotã: opiniile publicate în „euROpeanul” aparþin echipei redacþionale ºi nu exprimã, în mod necesar, poziþia oficialã a Ministerului Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor.

Adresa: euROpeanul

Str. Muzeul Zambaccian nr. 22B, Ap. 7, sector 1, Bucureºti

[email protected]

Un proiect:

la începutul secolului al IX-lea a apãrut ideearidicãrii unei capele închinate arhanghelului Mihail

în secolul al XI-lea, capela a fost înlocuitã de ocriptã romanã

construcþia propriu-zisã a catedralei a început însecolul al XIII-lea, la îndemnul lui Henric I, duce deBrabant

în 1047, Lambert al II-lea, conte de Leuven, a orga-nizat depunerea moaºtelor Sfintei Gudula în acest loc

Sfânta Gudula se sãrbãtoreºte în data de 8 ianua-rie ºi este consideratã ocrotitoarea oraºului Bruxelles

lãcaºul a fost în întregime restaurat între anii 1982ºi 1999

arhitectura catedralei este o combinaþie între sti-

lurile romanic ºi goticvitraliile care se gãsesc aici sunt unice, iar amvonul

sculptat dateazã din anul 1699 ºi înfãþiºeazã alun-garea lui Adam ºi a Evei din Grãdina Edenului

aici au loc întâlniri ecumenice, dar ºi spectacoleanul trecut, în catedralã, pe 14 decembrie, ªtefan

Hruºcã a susþinut un extraordinar concert de colinde

CE SE MAI ÎNTÂMPLÃ?

CEEA CE (PROBABIL) NU ªTIAÞI DESPRE... CATEDRALA „SAINTS MICHEL ET GUDULE de VVeronica CCormoº

Catedrala „SaintsMichel et Gudule“Catedrala „SaintsMichel et Gudule“Catedrala „SaintsMichel et Gudule“Catedrala „SaintsMichel et Gudule“Catedrala „SaintsMichel et Gudule“Catedrala „SaintsMichel et Gudule“Catedrala „SaintsMichel et Gudule“

Comisia Europeanã propune asistenþãfinanciarã mai mare pentru statele din afarazonei euro. Comisia Europeanã s-a reunit laBruxelles pentru a stabili un plan de relansare eco-nomicã. Proiectul ar urma sã fie finalizat la sfârºitullunii noiembrie ºi va include mãsuri pe termen scurt,menite sã preîntâmpine o recesiune economicã gravã.

Comisia analizeazã posibilitãþile de a oferi noi finan-þãri ºi de a gãsi noi utilizãri pentru fondurile deja exis-tente. De asemenea, planificã o majorare a capitaluluipus la dispoziþia Bãncii Europene de Investiþii. Aceastaa pregãtit deja un pachet de împrumuturi în valoare de30 de miliarde de euro, destinate micilor întreprindericare întâmpinã dificultãþi în obþinerea de finanþãri.

Comisia Europeanã intenþioneazã sã ajute þãrile mem-bre care nu au adoptat moneda unicã ºi a propus ca pla-fonul de 12 miliarde de euro, acordat drept asistenþãcomunitarã, sã fie ridicat la 25 de miliarde de euro.

Comisia a venit, de asemenea, în ajutorul Ungariei,cãreia îi alocã o asistenþã de 6,5 miliarde euro.

Jose Manuel Durao Barroso a subliniat necesitateaunei coordonãri a acþiunilor la nivel european. „Trebuiesã vâslim împreunã dacã nu vrem sã ne scufundãm cutoþii”, a declarat preºedintele CE.

Comisia Europeanã a adoptat Programul leg-islativ ºi de lucru pe 2009. Anul viitor va fi marcat dealegerile europene din mai ºi, de asemenea, va fi ultimulan de mandat al comisiei în aceastã componenþã. Deaceea, programul de lucru pentru anul 2009 se concen-treazã pe punerea în aplicare a viziunii deja stabilite decomisie pentru domenii cum ar fi energia, schimbãrile cli-matice, migraþia ºi politica socialã. În acelaºi timp, se vormonitoriza iniþiativele lansate în ultimele sãptãmâni pentrucontracararea crizei financiare ºi pentru crearea un cadrueuropean în vederea combaterii declinului economic.

Programul de lucru pe 2009 al Comisiei Europeneeste concentrat ºi echilibrat, alcãtuit din 12 iniþiative

strategice, 37 de iniþiative prioritare, 33 de propuneri desimplificare ºi 20 de retrageri de propuneri.

În domeniul creºterii economice ºi al ocupãrii forþeide muncã, Comisia va încerca sã ajute Europa sãfacã faþã crizei financiare, prin acþiunea Strategiei de laLisabona în forma sa reînnoitã ºi prin planul deredresare al economiei.

În domeniul schimbãrilor climatice ºi al unei Europedurabile, provocarea cea mai mare o reprezintã obþine-rea unor rezultate pozitive în urma reuniunii de la Co-penhaga.

Numeroase mãsuri ale comisiei se vor orienta directspre cetãþeni. Se au în vedere acþiuni de protecþie aacestora, în calitatea lor de consumatori, iar în dome-niul libertãþii, securitãþii ºi justiþiei se va pune accentulîn mod deosebit pe combaterea terorismului ºi a cri-minalitãþii.

La nivel internaþional, comisia se va confrunta cuprovocarea reprezentatã de reconstrucþia ºi refor-marea Georgiei, precum ºi de cea a adaptãrii relaþiilortransatlantice la noua administraþie americanã.Extinderea, politica de vecinãtate ºi comerþul mondialvor rãmâne prioritãþi cheie.

Un eveniment important de anul viitor este prezen-tarea revizuirii bugetare, un aspect foarte important îndezbaterea privind definirea proiectelor uniunii ºifinanþarea lor.

Anul 2009 va fi primul an în care prioritãþile în ma-terie de comunicare interinstituþionalã vor fi adoptatede Consiliul de Miniºtri, de Parlamentul European ºi decomisie, în cadrul Declaraþiei Comune despreParteneriatul pentru Comunicarea privind Europa.

„Starea de sãnãtate” a politicii agricole co-mune ºi viitorul acesteia dupã 2013. Deputaþii eu-ropeni s-au reunit la Bruxelles la începutul acestei luni ºiau discutat despre provocãrile cãrora trebuie sã le facãfaþã politica agricolã comunã a Uniunii Europene.

Comisarul european pentru Agriculturã, MariannFischer Boel, a menþionat trei puncte importante în ve-rificarea „stãrii de sãnãtate“ a politicii agricole comune:

• capacitatea agriculturii europene de a reacþiona ro-bust la semnalele pieþei - în special când acestea spuncã lumea are nevoie de mai multã hranã mai ieftinã

• necesitatea unui sprijin adecvat pentru fermieri,astfel încât crizele sã nu devinã dezastre pentru bazade producþie agricolã

• reacþia UE la provocãrile actuale, precum schim-barea climaticã.

Neil Parish, preºedintele Comisiei pentru Agriculturãde la Parlamentul European, a subliniat importanþasecuritãþii alimentare, punând problema controluluiadministrativ asupra agriculturii. Ministrul francez alAgriculturii, Michel Barnier, a susþinut crearea unuiparteneriat global pentru alimente ºi agriculturã:„Trebuie sã reþinem lecþiile pe care ni le-a dat crizafinanciarã ºi sã reacþionãm împreunã cu restul lumii înabordarea provocãrii alimentare“. Jacques Diouf,directorul general al ONU pentru Alimentaþie ºiAgriculturã, a adãugat: „Astãzi suntem în situaþia încare 923 de milioane de oameni suferã de foame,numãr care ar putea creºte cu încã 100 de milioane pean dacã nu facem nimic“.

021-230.07.25 sau trimite-ne un e-mail la europene, te ... · Europa, dar aºa ceva ar fi posibil...

Documents

Transcript of 021-230.07.25 sau trimite-ne un e-mail la europene, te ... · Europa, dar aºa ceva ar fi posibil...