02. Valoarea estetică şi teoria empatiei.docx

6
2. Valoarea estetică şi teoria empatiei Cunoscut în istoria gândirii şi culturii româneşti, în primul rând, datorită unor substanţiale contribuţii în aceste două domenii, ca filosof şi sociolog (preponderentă pentru posteritate fiind cea de-a doua postură), Petre Andrei [1] a fost preocupat inevitabil, dat fiind caracterul larg al întreprinderilor sale teoretice şi de problematica estetică. Nu va fi estetician profesionist, de filiaţie filosofică sau pozitivă, ca atare, orientat prioritar spre delimitarea, limitarea sau definirea frumosului şi construirea în final a unei Estetici, cum vor proceda, mai târziu, Mihail Dragomirescu şi Tudor Vianu, sau spre constituirea unei ştiinţe particulare a artei, ci va fi, cu proeminenţă axiolog, autor de altfel al primei lucrări speciale, explicite de axiologie din România, Filosofia valorii (1918), teza sa de doctorat. O asemenea cupolă sintetic generalizatoare conţine şi necesarul capitol dedicat valorilor estetice. De fapt, autorul, în deceniile III şi IV ale secolului XX, a lucrărilor şi studiilor: Problema fericirii..., Despre ideal, Sociologia revoluţiei, Fascismul, Sociologia generală ş.a., a elaborat chiar în perioada de pregătire a Filosofiei valorii(subtitlul este Sociologia valorii), articolul Valorile estetice şi teoria empatiei, publicat în revista ,,Convorbiri literare" (1915). Acesta va fi dezvoltat, după cum arată şi autorul, într-un capitol de sine-stătător al amintitei lucrări. Se inaugurează astfel la noi, prin Petre Andrei, cunoscător profund al întregii axiologii de la Lotze până atunci [2] , cea dintâi lucrare sistematică de teorie generală a valorilor. Prioritatea lui în acest domeniu este incontestabilă, ceea ce nu este însă de natură să diminueze în vreun fel contribuţia altor gânditori din perioada anterioară la problemele definitorii valorii, inclusiv a celei estetice. Ideile, tezele, dezvoltările parţiale şi particulare despre valori, despre natura acestora, specificitatea lor, conţinute în lucrările lui Xenopol, Motru, Leonardescu sau Maiorescu, nu au format însă o axiologie explicită şi explicit urmărită, ci una implicită şi implicată în alte contexte teoretice în limba română asupra acestei probleme" [3] , precedând-o strălucit pe cea a lui Vianu din 1942, Introducere în teoria valorilor întemeiate pe observarea conştiinţei. Petre Andrei iniţiind un demers atât de vast - u atât mai important, cu cât încă multe probleme referitoare la valori nu erau suficient clarificate şi solidificate în gândirea filosofică foarte modernă a vremii - va considera, încă din faza de debut a analizei, că ,,noţiunea valorii e o noţiune fundamentală pentru filosofie" [4] şi anume, atât prin aspectul teoretic intrinsec al folosofiei valorii de-a fi ,,explicare a realităţii", cât şi prin caracterul ei practic, de interpretare a realităţii [5] . Dezvoltarea propriu-zisă a acestei distincţii se face în cea mai mare măsură pe linia neokantiană, asimilată însă critic, constructiv şi cu aport personal. Critica sa vizează orice reducţionism (cel de privire a valorii numai ca fenomen psihic este numit ,,psihologism vătămător"), după cum permanent se atrage atenţia asupra faptului că, o axiologie globală cere cu necesitate o definire clară a valorii în gerneral, simpla cercetare a valorilor speciale nefiind niciodată în măsură să se substituie acestei exigenţe fundamentale. Petre Andrei, fidel pe tot parcursul acestei teze (,,valoarea poate şi trebuie să alcătuiască obiectul special (s.n.) al unei filosofii a valorii, care va studia numai valoarea (s.n.) şi formele sub care se poate prezenta" [6] , elaborează o axiologie în cadrul căreia întemeierea valorii se face pe baza logicii [7] şi a teoriei cunoaşterii, luându-se în consideraţie totodată, pe lângă elementele psihologice de geneză şi motivare a valorii, şi ,,materia valorilor sociale", realitatea socială, acel creuzet imens al naşterii, afirmării şi funcţionării valorilor. În acest context se şi operează, de altfel, subtila distincţie ce-i aparţine, dintre procesul de cunoaştere a valorii şi procesul de recunoaştere a valorii. Primul proces este, în accepţia autorului Filosofiei valorii, un proces esenţialmente logic, care ,,dă valorile teoretice explicative", în timp ce cel de-al doilea, procesul de recunoaştere e un proces practic şi are ca rezultat valorile practice valorificate [8] . Evidenţierea, însă, a caracterului unitar al procesului teoretic de cunoaştere a valorilor cu cel practic de valorificare a lor, nu se realizează nici empiric, nici metafizic, cum s-a procedat anterior, ci plecând de la premisa fundamentală, conform căreia, definiţia generală a valorii este imposibil de dat altfel decât

Transcript of 02. Valoarea estetică şi teoria empatiei.docx

2. Valoarea estetic i teoria empatieiCunoscut n istoria gndirii i culturii romneti, n primul rnd, datorit unor substaniale contribuii n aceste dou domenii, ca filosof i sociolog (preponderent pentru posteritate fiind cea de-a doua postur), Petre Andrei[1]a fost preocupat inevitabil, dat fiind caracterul larg al ntreprinderilor sale teoretice i de problematica estetic. Nu va fi estetician profesionist, de filiaie filosofic sau pozitiv, ca atare, orientat prioritar spre delimitarea, limitarea sau definirea frumosului i construirea n final a uneiEstetici, cum vor proceda, mai trziu, Mihail Dragomirescu i Tudor Vianu, sau spre constituirea unei tiine particulare a artei, ci va fi, cu proeminen axiolog, autor de altfel al primei lucrri speciale, explicite de axiologie din Romnia,Filosofia valorii(1918), teza sa de doctorat. O asemenea cupol sintetic generalizatoare conine i necesarul capitol dedicat valorilor estetice. De fapt, autorul, n deceniile III i IV ale secolului XX, a lucrrilor i studiilor:Problema fericirii...,Despre ideal,Sociologia revoluiei,Fascismul,Sociologia general.a., a elaborat chiar n perioada de pregtire aFilosofiei valorii(subtitlul esteSociologia valorii), articolulValorile estetice i teoria empatiei, publicat n revista ,,Convorbiri literare" (1915). Acesta va fi dezvoltat, dup cum arat i autorul, ntr-un capitol de sine-stttor al amintitei lucrri. Se inaugureaz astfel la noi, prin Petre Andrei, cunosctor profund al ntregii axiologii de la Lotze pn atunci[2], cea dinti lucrare sistematic de teorie general a valorilor. Prioritatea lui n acest domeniu este incontestabil, ceea ce nu este ns de natur s diminueze n vreun fel contribuia altor gnditori din perioada anterioar la problemele definitorii valorii, inclusiv a celei estetice.Ideile, tezele, dezvoltrile pariale i particulare despre valori, despre natura acestora, specificitatea lor, coninute n lucrrile lui Xenopol, Motru, Leonardescu sau Maiorescu, nu au format ns o axiologie explicit i explicit urmrit, ci una implicit i implicat n alte contexte teoretice n limba romn asupra acestei probleme"[3], precednd-o strlucit pe cea a lui Vianu din 1942,Introducere n teoria valorilor ntemeiate pe observarea contiinei.Petre Andrei iniiind un demers att de vast - u att mai important, cu ct nc multe probleme referitoare la valori nu erau suficient clarificate i solidificate n gndirea filosofic foarte modern a vremii - va considera, nc din faza de debut a analizei, c ,,noiunea valorii e o noiune fundamental pentru filosofie"[4]i anume, att prin aspectul teoretic intrinsec al folosofiei valorii de-a fi ,,explicare a realitii", ct i prin caracterul ei practic, de interpretare a realitii[5]. Dezvoltarea propriu-zis a acestei distincii se face n cea mai mare msur pe linia neokantian, asimilat ns critic, constructiv i cu aport personal.Critica sa vizeaz orice reducionism (cel de privire a valorii numai ca fenomen psihic este numit ,,psihologism vtmtor"), dup cum permanent se atrage atenia asupra faptului c, o axiologie global cere cu necesitate o definire clar a valorii n gerneral, simpla cercetare a valorilor speciale nefiind niciodat n msur s se substituie acestei exigene fundamentale. Petre Andrei, fidel pe tot parcursul acestei teze (,,valoarea poate i trebuie s alctuiasc obiectul special (s.n.) al unei filosofii a valorii, care va studia numai valoarea (s.n.) i formele sub care se poate prezenta"[6], elaboreaz o axiologie n cadrul creia ntemeierea valorii se face pe baza logicii[7]i a teoriei cunoaterii, lundu-se n consideraie totodat, pe lng elementele psihologice de genez i motivare a valorii, i ,,materia valorilor sociale", realitatea social, acel creuzet imens al naterii, afirmrii i funcionrii valorilor. n acest context se i opereaz, de altfel, subtila distincie ce-i aparine, dintre procesul de cunoatere a valorii i procesul de recunoatere a valorii. Primul proces este, n accepia autoruluiFilosofiei valorii, un proces esenialmente logic, care ,,d valorile teoretice explicative", n timp ce cel de-al doilea, procesul de recunoatere e un proces practic i are ca rezultat valorile practice valorificate[8]. Evidenierea, ns, a caracterului unitar al procesului teoretic de cunoatere a valorilor cu cel practic de valorificare a lor, nu se realizeaz nici empiric, nici metafizic, cum s-a procedat anterior, ci plecnd de la premisa fundamental, conform creia, definiia general a valorii este imposibil de dat altfel dect ca relaie funcional dintre subiect i obiect, tez aplicat apoi i-n analiza fiecrei clase de valori n parte. Aceast teorem a axiologiei sale formulat n capitolulGeneza i forma valoriieste i astzi valabil: ,,Valoarea nu poate fi dedus nici numai din obiecte externe, dar nu este nici numai rezultatul unui instinct subiectiv... Valoarea nu e un atribut nici al subiectului, nici al obiectului, ci o relaie funcional a amndurora. Prin urmare, n fenomenul valorii avem dou elemente constitutive: subiectul i obiectul[9]. Pstrnd o atare premis metodologic, se respingeab initionu numai reducionismul obinuit, de sorginte psihologic sau biologic, ci se desfiineaz din fa i raportul de reducere a realitii la valoare, punct de altfel comun al multor axiologii premergtoare sau ulterioareFilosofiei valorii. ,,Noi am admis realitatea ca obiect al cunoaterii, ca fiind cluzit de conceptul valorii (s.n.), dar nu am redus-o la aceasta din urm"[10], va spune clar Petre Andrei nainte de-a purcede nspre o concretizare i specificare a acestei afirmaii n propriu-zisa ,,sociologie a valorii", unde legtura dintre valoare i realitatea social va fi indicat la nivelul valorilor economice, juridice, politice, etice, istorice, estetice, religioase i social-culturale n genere.Definirea nsi a domeniului estetic ca teritoriu median[11], situat ntre ,,cunotina teoretic" i aciunea practic, este comprehensibil la Petre Andrei numai prin intermediul susinerilor primare din corpusul ideatic alFilosofiei valorii, pn acum prezentate succint. Prin urmare, n congruena necesar a universului axiologic, domeniul estetic i are locul su inconfundabil. Identificarea acestui loc i trasarea granielor separatoare fa de valorile teoretice i cele izvorte din activitatea practic se realizeaz prin continuarea i adncirea distinciilor originale n criticismul kantian. Astfel, dac universului teoretic i corespunde ca ,,paradigm" atitudinea reflexiv, iar domeniului eticii i al tiinelor sociale i aparine ca moment interior inerent atitudinea practic, atunci esenial va fi pentru teritoriul esteticii atitudinea intuitiv-contemplativ. Substratul delimitrii const ntr-o alt fundamental distincie: ,,Logica este tiina gndirii, etica a voinei, iar estetica a sentimentului"[12]. n acelai timp, opernd aceast clar, neechivoc trasare a sferei obiectului, Petre Andrei se ntreab perfect legitim cum poate fi definit valoarea estetic, avnd ca baz acest fundal metodologic. n primul rnd, axiologul romn demonstreaz convingtor dezacordul su cu acele tipuri de teorii ce au ncercat s explice valabilitatea valorii estetice printr-un apel la puncte de vedere asociaioniste, formaliste, biologice, logice sau metafizice. Prima prob a insuficienei tuturor acestor tipuri de abordri a valorii estetice este dat de inadecvarea lor la teorema de baz a axiologiei sale, conform creia ,,cnd vorbim de valoare estetic, nelegem un obiect care are valoare i un subiect pentru care exist acea valoare"[13]. ntr-un fel sau altul, abordrile incriminate cantoneaz fiinarea valorii estetice numai n unul din cei doi termeni ai relaiei i nu n relaia nsi. n al doilea rnd, amintitele teorii nu reuesc, dup prerea lui, s dea proba specificitii valorii estetice. Este interesant cum, plecnd de la o asemenea premis, indicndu-se corect preeminena funcional a subiectului n faa obiectului (,,Obiectul estetic e n funcie de subiect i e rezultatul unei sinteze operate n subiect"[14], se consider c singura teorie valabil pentru o axiologie a frumosului ar fi cea a empatiei, a Einfhlung-ului. Numai ,,teoria empatiei ne poate da unitatea de valoare estetic i... poate nltura orice scepticism i relativism al valorii estetice. Valoarea estetic exist, iar empatia e formularea criteriului de a o gsi"[15](s.n.). Fenomenului empatic teoretizat de Th. Lipps ca smbure general al oricrei plceri estetice i al oricrui act de valorizare estetic (,,n sesizarea i n gustarea unei opere de art noi suntem n activitate intern psihic, noi introducem n obiectul estetic ceva din sufletul nostru"[16](s.n.), Petre Andrei i aduce o anumit completare, n sensul c empatia estetic nsi trebuie s conin o marc specific fa de alte forme ale empatiei de empatia ,,practic", n primul rnd, n care domin elementul volitiv. Prin specificarea predominanei momentului contemplativ n structura empatiei estetice, se admite c teoria empatiei poate fi articulat temei valorii estetice (,,cu acest corectiv - al inerenei prezenei constante a elementului contemplativ - teoria empatiei poate explica valoarea esteticului"[17]. Totodat, prin conexarea teoriei empatiei la explicarea specificului valorii estetice se tinde la surmontarea dificultilor ce apar n decantarea momentelor subiective de cele obiective din structura obiectului estetic. Precedndu-l pe Tudor Vianu, cel dinEstetica, i mai ales dinTezele unei filosofii a operei[18], Petre Andrei susine ca ,,obiectul estetic nu e ceva transcendental, dar nici ceva pur subiectiv", ci are elemente reale i elemente ideale. De aceea, realismul i idealismul estetic (s.n.) nu se exclud, deoarece vedem c esena obiectului valorii estetice este exprimarea ideilor i sentimentelor n intuiie. Izvorul ideilor e realitatea, care trezete la noi anumite sentimente, pe care apoi le mbrac ntr-o form oarecum obiectiv - sensibil - n opera de art"[19]. Temeiul obiectivitii din structura obiectului estetic nu este dat nici de valabilitatea general subiectiv kantian, nici de vreo alt pretins valabilitate universal ce-ar irumpe din adncurile bazei biopsihologiei umane, ci - consider Petre Andrei - de valabilitatea general, inerent coninut n fenomenul empatic. Cci, ,,e tiut din experien c simt frumosul acei oameni care au o mai mare excitabilitate psihic, care au mai mult mobilitate sufleteasc, care pot iei din propria lor stare sufleteasc momentan i pot iradia viaa lor asupra altor lucruri[20]. Astfel, transferul psihic realizat n actul empatic, transferul psihic realizat n actul empatic, transcende - n concepia lui Petre Andrei - strictul palier psihologic de reziden ncrcndu-se valoric (estetic dac este realizat i momentul contemplrii). ntemeierea superioar a acestei presupoziii const n teza c fenomenul empatic este prezent n orice receptare estetic, oamenii cutnd n art pretutindeni viaa, pentru c inoculeaz n opera de art propria lor via.Dac nValorile estetice i teoria empatiei, demonstraia se oprete n mare la acest punct, n capitolulValorile esteticedinFilosofia valoriisunt aduse completri n msur s extind i s ntregeasc demersul ce viza s explice natura valorii estetice. Se resimea probabil relativa incompletitudine a teoriei empatiei la tema valorii estetice, dac nu se lua n seam - dup expresia autorului - aportul socialului din operele de art", socialul fiind pe drept cuvnt vzut n postura de baz generativ i pentru empatia estetic. Petre Andrei nu detaliaz ns aceste aspecte, dup cum nu insist nici asupra genezei sociale i istorice a valorii estetice, a raportului ntre subiect i obiect n variabilitatea i substanialitatea lui constituit n empiria istoriei. n aceeai ordine de idei, raportul dintre valoarea estetic i judecata de valoare nu este explicat satisfctor prin trimitere la multiplele medieri de ordin social i artistic ce-au instituit n mod practic valoarea dependent de procesul valorizrii. Se implic, astfel, chiar o ruptur insolubil dintre valoarea estetic i judecata de valoare ncercnd s se evite anterioare identificri, reale ca atare n istoria problemei: ,,valoarea estetic nu depinde de judecat, ci judecata de valoare e n dependen de ideea de frumos, cci valoarea e un punct de direcie al judecilor"[21].Pe traiectoria deschis de sociologia conteaz, cea tainean, cea durkheimist, este adus ns n prim plan ideea genezei sociale a operei de art, cu un nedisimulat accent polemic la adresa lui Rickert care susinea numai nsuirea contemplativ a artei, ca opus caracterului social. Nucleului primar al unei asemenea ipoteze, conform creia caracterul social al artei este anulat de faptul c arta este o creaie individual (fiind simultan i un proces de individualizarea lucrurilor i ideilor), i se contrapune principiul cercetrii cauzale. Exemplul geniului este astfel invocat pentru a rsturna pe ,,teren propriu" orice pretenie subiectivist cu privire la creaia artistic i valoarea estetic. Formula adoptat (,,geniul s-a dezvoltat n mijlocul realitii sociale, triete n aceast realitate i n mod involuntar dobndete caractere specifice, datorate tocmai realitii sociale, creia aparine"21,? se apropie mult n acest sens de substan n susinerile lui H. Taine i E. Durkheime. Aceasta n pofida plafonului metodologic sensibil difereniat al celor doi filosofi, i fr s existe proba influenei. Cert este c, ideea anterioritii i dominaiei socialului se instalase deja ntr-o parte a contiinei sociologice a vremii i Petre Andrei a acceptat-o i pentru domeniul artei i esteticului. Societatea, realitatea social reprezint sursa, izvorul creaiei artistice, ea este aceea care genereaz att formele, ct i coninuturile diferite ale artei diverselor popoare. ,,De ce toate aceste deosebiri, dac nu ar interveni socialul, care determin creaia artistic"[22]ntre literatura ,,voluntarist" a Nordului i cea senzual-imaginativ a Sudului, ntre operele lui Ibsen i Tolstoi .a.m.d., se ntreab Petre Andrei nspre finalul consideraiunilor sale. Mai mult chiar, se schieaz i ideea devenit comun n esteticile sociologice i ,,coninutistice", anume aceea a tipului artistic. ,,Acest ceva social (s.n.) se afirm cu att mai mult n valoarea estetic cu ct n art se exprim tipuri reprezentative (s.n.), tipuri care cumuleaz toate caracterele fiinei vii, fiinei sociale"[23].Semnificative sunt, n acelai timp, pentru evoluia gndirii estetice din Romnia i ideile formulate de Petre Andrei despre neoromantismul filosofic (v. H. Bergson i O. Spengler - doi filosofi neoromantici, 1923)[24]i cele referitoare la romantism, ca fenomen de sociologie a culturii (v. Consideraiuni asupra romantismului, 1930)[25]. Noua nfiare a romantismului filosofic este vzut ca ,,o form legitim a unei nzuine profund omeneti i ca un rezultat al unei stri spirituale i sociale specifice"[26]ce ncearc s neleag i s explice lumea i viaa modern prin mijloace considerate ca adevrate. Romantismul, ns, asimilat mai degrab la nivel tipologic (dualitatea clasic-romantic este invocat n acest sens, n primul rnd, i numai dup aceea ca momente evolutive n istoria artei i literaturii) este localizat practic ca afirmndu-se n toate sferele vieii culturale i nu numai n filosofie. Astfel, sub incidena analizei cad, rnd pe rnd, atitudinile i strile romantice (afirmarea puternic a subiectivitii, a sentimentelor, importana acordat devenirii, hazardului, a aciunii visului i utopiei .a.m.d.) din viaa social, din afara vieii politice, religioase, artistice i juridice, din palierul vieii cotidiene a oamenilor. ,,Oricum ar fi apreciat romantismul, ca un curent sntos sau maladiv, indiferent de judecile de valoare ce s-ar face asupra lui, un lucru nu se poate tgdui, anume c el e manifestarea natural a unor fore fireti, a unor potene sufleteti care se actualizeaz n diferite chipuri, sub presiunea vieii sociale[27]. Observaie dup cum se vede pertinent, al crei adevr aproape c nu mai cere demonstraie.Concluziv, trebuie s mai notm c ideile dezvoltate de Petre Andrei cu privire la domeniul esteticului, a valorii, a judecii estetice de valoare, sau a genezei sociale a esteticului i artei s-au nscris n seria acumulrilor de referin din istoria gndirii estetice din Romnia. De fapt, n Filosofia valorii, ndeosebi n capitolul Valorile estetice sunt enunatein nuceaproape toate temele majore ale oricrui tratat de estetic. Aceste idei prezentate la cursuri au fost, desigur, asimilate i rspndite n cercuri tot mai largi, cu timpul pregtind i anunnd i n acest fel perioada marilor sinteze de filosofie a artei din perioada interbelic.Spirit deschis nspre explicarea vieii sociale, n ansamblul ei, i n esuturile ei intime, Petre Andrei n-a omis - nc de la nceputurile activitii sale teoretice - universul estetic din preocuprile sale. Venind spre sociologie (aceasta-i disciplina care i-l revendic n primul rnd) cu o fundamentare axiologic, nu putea s nu fie i estetician. Nu de profesie, dar nici de ocazie.Surse:[1]Nscut n anul 1891, absolvent al Universitii din Iai (1913), Petre Andrei este ntiul sociolog romn de prim mrime, format aproape n ntregime n ar. A urmat, prin concurs, la Berlin, i semestrul de var al seminarului inut la Alois Riehl. Urmndu-l la catedr pe Dimitrie Gusti plecat la Bucureti, elaboreaz ca profesor, timp de 18 ani, o serie de lucrri de sociologie general, epistemologie social, sociologie politic .a.m.d. Spirit democratic cu vederi progresiste i antilegionare, este supus represiunii odat cu instaurarea n septembrie 1940 a guvernului de dictatur militaro-fascist. Percheziionat de legionarii venii s-l aresteze, se sinucide (4 octombrie 1940). (V. Mircea Mciu, Studiul laOpere sociologice, vol. I, E.A., Bucureti, 1973. Acelai autor a elaborat prima lucrare monografic dedicat operei lui Petre Andrei. E.P., Bucureti, 1969). A se vedea i Z. N. Ornea (n)Confluene, Ed. Eminescu, 1976, studiulPetre Andrei i tradiiile progresiste ale sociologiei romneti, pp. 101-107. Portretul omului Petre Andrei este creionat de puini autori (v. dintre acetia, cartea lui Aurel Leon, Umbre, vol. II, ,,Junimea", 1972).[2]Bibliografia utilizat de Petre Andrei este cvasiexhaustiv. S notm numai c sunt citai i analizai printre alii: Windelbandt, Ed. von Hartmann, Alois Riehl, Meinong, Ehrenfels, W. Wundt, Cohen, Ed. Spranger, H. Mnsternberg, H. Riekert, Max Scheler, G. Simmel etc.[3]V.Cuvnt introductivlaFilosofia valorii, Bucureti, 1945. Lucrarea susinut ca tez de doctorat era, dup cum arta Gusti, pregtit pentru tipar nc din 1919.[4]Petre Andrei,Opere sociologice, Ed. Academiei, Bucureti, 1973, p. 168.[5]Filosofia fiind cercetarea valorilor, ea va ,,cuprinde noiunea de valoare, att n tema sa teoretic, de explicare a realitii, ct i n cea practic, de transformare a realitii" n: Petre Andrei,op. cit., p. 168.[6]Petre Andrei,op. cit., p. 170.[7],,Valoarea - arat Petre Andrei - e un element logic necesar pentru alctuirea conceptelor i judecilor" (n: Petre Andrei,op. cit., pp. 198-199). nsi ,,conceptele presupun ideea de valoare n alctuirea lor, dar nu numai att, ci ele sunt chiar valori constitutive ale contiinei n genere"(op. cit., p. 200).[8]Petre Andrei,op. cit., p. 173.[9]Idem, p. 177.[10]Idem, p. 234.[11]Mai trziu, nLogica frumosului(1946), Liviu Rusu va demonstra c frumosul, sinonim cu esteticul, reprezint o sintez a binelui i adevrului, fiindc ,,n timp ce adevrul ne arat ceea ce este, iar binele ne arat ceea ce trebuie s fie, frumosul ne arat ceea ce este sub forma cum trebuie s fie" (v. Liviu Rusu,Logica frumosului, E.P.L.U., Bucureti, 1968, p. 38).[12]Petre Andrei,op. cit., p. 149. Toate cele trei clase de valori au ns propria lor autonomie. ,,Valoarea estetic... e pe acelai plan cu binele i adevrul...fiecare dintre aceste trei valori rezult din alt putere sufleteasc, deci sunt de sine stttoare" (op. cit., p. 157).[13]Petre Andrei,op. cit., p. 153.[14]Petre Andrei,op. cit., p. 153: ,,Frumosul e o noiune corelat cu noiunea subiect i nu poate exista o valoare estetic dect pentru un subiect, pentru o contiin. Teoria ns care d un adevrat criteriu pentru determinarea valorii estetice, e teoria empatiei" (op. cit., p. 320).[15]Idem, p. 157.[16]Cf. Th. Lipps,Aesthetik, p. 358, citat de Petre Andrei,op. cit., p. 152.[17]Petre Andrei,op. cit., p. 156.[18]Tudor Vianu,Postume, E.P.L.U., Bucureti, 1966.[19]Petre Andrei,op. cit., p. 154.[20]Idem, p. 155.[21]Petre Andrei,op. cit., p. 330.[22]Idem, p. 331.[23]Idem, p. 331.[24]Articolul a fost publicat n ,,Viaa romneasc" nr. 8-9, 1923. Cf. Mircea Mciu,Opere sociologice, vol. III, E.A., Bucureti, 1975, nota de la p. 391.[25]Articolul publicat n revista ,,Minerva" nr. 1, 1930.[26]Petre Andrei,Opere sociologice, vol. II, E.A., Bucureti, 1975, p. 244.[27]Petre Andrei,op. cit., p. 260.