CULTIVAREA

CASTRAVETILOR ediţia a II-a, actualizată

Chişinău 2001

CULTIVAREA CASTRAVEŢILOR ÎN CÎMP DESCHIS

1. Cultivarea pe sol 2. Cultivarea pe spaliere

1. Cultivarea pe sol

1. Introducere Castravetele este o cultură cu cerinţe mari faţă de temperatură. La o

temperatură de pînă la 14°C seminţele nu încolţesc, iar la 5°C – plantele pier. Pentru castraveţi se potrivesc solurile uşoare, nisipoase. În calitate de culturi premărgătoare pot servi orice legume, grîul de toamnă şi mazărea.

Pentru creşterea în cîmp deschis sunt bune soiurile: Mirabella, Concurent, Favorit şi hibrizii: Vzglead, Epilog, Business, Rodnicioc.

Cîmpul trebuie să fie liber de castraveţi sau de bostănoase cel puţin

timp de 3 ani.

2. Semănatul

O singură sămînţă sau o plantă în cuib este suficient!

Încorporarea directă:4-6 kg/ha Norma de seminţe Răsad sau seminţe încolţite: 2-2.5 kg/ha 70 * 20–25 sau Schema de semănat/plantare (90+30) * 20–25

Adîncimea de semănat 1–1.5 cm Plante la hectar 65,000–75,000

3

Luînd în consideraţie faptul că răsadul de castraveţi poate fi uşor deteriorat de îngheţuri, semănatul trebuie efectuat la începutul lunii mai. Pentru obţinerea roadei timpurii se recomandă de crescut răsad în ghiveciuri din diferite materiale sau cuburi şi tablete din turbă şi în faza de 2-4 frunzuliţe adevărate se face transplantarea în cîmp.

3. Cultivarea Îngrijirea constă în cultivaţie după udări, combaterea bolilor şi

dăunătorilor. Pentru obţinerea roadei mai mari a soiurilor şi hibridului Biznes este necesară prelucrarea plantelor în faza de 2–3 frunzuliţe adevărate cu soluţie de Etrel ori cu Ghidrel în cantitatea de 250 mg s.a. la un litru de apă cu norma 800 l/ha . Această metodă sporeşte roada cu 50–55%.

Dacă loturile de castraveţi sunt îmburuienite în grad mare de buruiene perene sau altele cu rizomi este necesar de folosit erbicide:

Obiectul de prelucrare Erbicid Doza Modul şi termeni de utilizare

Buruiene grami-nee şi dicotiledo-nate anuale şi perene

Gliphogan 480 SL

3,5–8,0 l/ha*

Prin stropirea buruienilor pe câmpurile destinate pentru semănatul castraveţilor

Buruiene graminee anuale Buruiene graminee perene

Targa 10% c.e.

1,0–2,0 l/ha*

2,0–4,0 l/ha

Prin stropirea semănăturilor în faza de 1–2 frunze adevărate Prin stropirea semănăturilor la înălţimea buruienilor de 10–15 cm

Buruiene graminee anuale

Fusilade Super 12,5% EC

1,0–2,0 l/ha

Prin stropirea semănăturilor în faza de 2–4 frunze a buruienilor

Buruiene graminee perene

-//- 2,0–4,0 l/ha

Prin stropirea semănăturilor la înălţimea buruienilor graminee de 10–15 cm

Buruiene graminee anuale

Nabu 20% EC

1,0–3,0 l/ha

Prin stropirea semănăturilor în faza de 2–6 frunze a buruienilor

* doza se măreşte cînd sunt multe buruiene perene

4

Obiectul de prelucrare Erbicid Doza Modul şi termeni de utilizare

Buruiene graminee perene -//-

3,0–5,0 l/ha

Prin stropirea semănăturilor la înălţimea buruienilor graminee de 10–15 cm

Buruiene anuale monocotiledo-nate

Pantera 4EC

1,25 l/ha Prin stropirea buruienilor în faza de 2–3 frunze

Buruiene perene monocotiledo-nate

Pantera 4EC

1,5 l/ha Prin stropirea buruienilor la înălţi-mea de 10–15 cm

4. Irigarea Castravetele cere apă mai ales în timpul înfloririi şi formării

fructelor. Trebuie de menţionat că castravetele poate fi udat dimineaţa pînă la amiază. Udatul tîrziu şi în deosebi în orele de seară provoacă dezvoltarea bolilor, în primul rînd făinarea falsă, care duce la pierderea mai mult de 50% din roadă. Udatul se poate efectua prin brazde şi sub formă de ploaie. În dependenţă de condiţiile climaterice, pe parcursul vegetaţiei sunt necesare 6–10 udări.

Pentru a păstra apa în sol, solul trebuie să fie afînat după udat.

Făinarea falsă apare în timp răcoros şi umezeală. Iată de ce nu udaţi după amiază sau seara – plantele nu reuşesc să

se usuce pînă la căderea nopţii.

5. Fertilizarea Sub arătură este necesar de introdus 40-60 t/ha băligar dospit sau

gunoi de grajd. Îngrăşămintele minerale trebuiesc introduse primăvara sub cultivaţie adîncă în doza N60 P60 K60. Dacă îngrăşămintele minerale nu au fost introduse, se face îngrăşarea suplimentară cu selitra amoniacală cu doza kg/ha în faza de 6-8 frunze.

5

6. Maladii şi dăunători Castravetele este destul de sensibil la deficitul de apa. Ca să păstraţi

apa din sol, trebuie să afînaţi cît mai mult timp la adîncimea de 2–3 cm. Dacă e posibil, irigaţi de 2–3 ori, folosind 300 m³/ha, în dependenţă

de condiţiile climaterice

Maladie sau dăunător

Modul şi termeni de prelucrare

Chimicale Doza Remarcă

Musculiţa albă de seră

Prin stropire în perioada de vegetaţie

Confidor 200 SL 0,5–0,6 l/ha seră

Musculiţa albă de seră, tripş, păduchi

Prin stropire în perioada de vegetaţie

Actellic 50% EC

0,3–1,5 l/ha câmp deschis

Musculiţa al-bă de seră, acarieni, mus-culiţa mineră

Prin stropire în perioada de vegetaţie

-//- 3,0–5,0 l/ha seră

Musculiţa albă de seră Tripş, păduchi

Prin stropire în perioada de vegetaţie -//-

Cymbush 25% EC

1,2–1,6 l/ha 0,64–0,8

seră seră

Fainarea Prin stropire în perioada de vegetaţie

Bayleton 25% p.u.Saprol 20% c.e. Trifmine 30% WP

0,3–0,6 kg/ha0,5–0,8 l/ha 0,3–0,5 kg/ha

Perenospo-roză∗

Apariţia pri-melor flori feminine – preventiv, în continuare – la necesitate

Ridomil Gold MZ 68 WP Prevecur 607 AS AcrobatMZ 69%p.u Aliette 80% p.u. Avixil 70% p.u. Sandofan M-8 64% SC

2,5 kg/ha 0,2% 2,0 kg/ha 2,0 kg/ha 2,1-2,9 kg/ha 2,5 kg/ha

Prelucra-rea părţii dorsale a frunzelor

∗ Odată cu preparatele numite în tabel contra prenosporozei se poate de folosit

zama bordoleză 1% în doza de 600-800 l/ha. Însă trebuie de menţionat că tratarea cu zama bordoleză duce la căderea primelor flori feminine şi reţine roada timpurie.

6

Maladie sau dăunător

Modul şi termeni de prelucrare

Chimicale Doza Remarcă

Bacterioză, ascohitoză, antracnoză, pătări foliare,

Prin stropire în perioada de vegetaţie

Oxilorura de cupru 90% p.u. Sulfat de cupru

2,4 kg/ha 3,0–6,0 kg/ha

Putregai alb şi cenuşiu

Prin ungerea locurilor atacate ale tulpinii cu cretă sau cu var stins în raport de 1:2 sau 1:1

Sumilex 50% WP —

7. Recoltarea În dependenţă de direcţiile utilizării recoltei şi nivelul de îngrijire,

culegerea roadei trebuie efectuată în fiecare zi sau o dată în două zile. Este necesar ca toate fructele să fie sortate în 3 grupuri, în

dependenţă de lungime: pînă la 5 cm, 5–7 cm, 7–11 cm. Fructele cu lungimea mai mare de 12 cm şi cu forma de cîrligi nu sunt solicitate nici pe piaţă, nici la uzinele de conserve.

2. Cultivarea pe spaliere

Cultivarea pe spaliere va micşora riscul bolilor şi va simplifica lupta contra lor, deoarece chimicalele vor atinge mai uşor

suprafaţa dorsală a frunzelor. Mai mult decît atît, va fi mai uşor de recoltat.

1. Pentru creşterea pe spalier sunt convenabile toate soiurile şi hibrizii, care se recomandă în deosebi pentru cîmp deschis. Cu toate acestea, este mai bine de semănat hibrizii Vzglead, Epilogşi Rodnicioc.

2. Termeni şi metoda de semănat sau plantare, şi majoritatea procedurilor rămîn aceleaşi.

7

3. Schema de semănat depinde de tipul de spalier folosit. Se poate folosi: spalier cu 3-4 sîrme aşezate vertical, spalier cu o sîrmă în vîrful stîlpului, sprijin temporar, haragi, ţăruşi şi altele. Pentru a obţine recolte mari şi posibilităţi de a lucra mai uşor, între rînduri trebuie să fie o distanţă de 80-90 cm, între plante de 20-25 cm.

4. Dat fiind faptul că noi utilizăm planul vertical, pentru creşterea castraveţilor este necesar de efectuat formarea tufei, care constă în ciupitul lăstarilor pe 1–2 noduri pînă la înălţimea de 10-12 frunze, mai departe cu ciupitul pe 4–5 noduri sau fără, în dependenţă de înălţimea sprijinului.

5. Crescînd castraveţi pe spalier, mai bine de utilizat udarea prin brazde şi cantitatea de udări se măreşte.

6. Pentru că castravetele crescut pe spalier foloseşte mai multe substanţe nutritive, este necesară efectuarea îngrăşării adăugătoare. Cu scopul de a evita acumularea surplusului de nitraţi, hrănirea suplimentară trebuie efectuată cu îngrăşăminte organice (zama de băligar şi altele) o dată la 15–20 zile.

7. Pentru îmbunătăţirea aerisirii sistemului radicular al castraveţilor, este necesară afînarea între rînduri cu hîrleţul sau cu furca la adîncimea de 13–17 cm.

8. Recoltarea se efectuează peste un interval între rînduri, cu scopul ca solul să rămînă afînat.

9. Utilizarea spalierei, în primul rînd, dă posibilitate de a evita îmbolnă-virea plantelor, permite obţinerea roadei pînă la 30–200 % mai mare şi uşurează recoltarea de 2–3 ori.

8