8/16/2019 02-18 Informatii Economice Din Israel in Perioada

1/4

 

BPCE TEL AVIV

INFORMATII ECONOMICE DIN ISRAEL

IN PERIOADA 15.01 – 15.02. 2014 

■ FMI estimeaza pentru Israel o crestere economica de 3,4% in 2014

Conform Raportului anual al FMI pentru Israel, “ economia israeliana a rezistat remarcabil de bine crizeiglobale, dar pentru moment, cresterea s-a redus: exporturile, 40 din !I", au fost sub presiune,reflectand slabiciunile economiei globale si puternica apreciere a s#e$el-ului%& Conform Raportuluieconomia israeliana 'a creste cu numai (,4 in )0*4, similar cu ritmul din ultimii doi ani& Ritmul decrestere al consumului pri'at se 'a reduce semnificati', la (,), iar rata soma+ului 'a creste usor& InRaport se mentioneaza ca economia are de facut fata unor pro'ocari importante, cum sunt: riscul ridicatal pietei imobiliare si riscul deficitului fiscal, in ciuda reducerii impresionante a deficitului din ultimul an&FMI atentioneaza totodata ca fara o solutie in pri'inta discrepantei dintre utilizarea fortei de munca siproducti'itate, in mod deosebit intre e'reii obisnuiti si cei ultra-ortodoxi si arabi, pe termen lungpotentialul de crestere economica 'a fi afectat&

FMI recomanda "ancii Israelului sa reactioneze moderat la orice sc#imbare in mediul de afaceri& In

perspecti'a unor e'olutii poziti'e in economia israeliana si in cea globala, FMI recomanda "anciinationale de a incepe un proces de “normalizare%: cresterea ratei dobanzii si oprirea ac#izitionarii dede'ize&

In pri'inta politicii fiscale, FMI apreciaza ca situatia s-a imbunatatit, aratand c#iar mai bine decat seanticipase, dar sunt necesare a+ustari in continuare reduceri bugetare sau cresterea unor taxe&Raportul atentioneaza ca surprize neplacute pot aparea c#iar in )0*4, din cauza modificarii preturilor locuintelor sau presiunii de a se ma+ora bugetul pentru aparare& .e aceea este important sa sa serespecte regulile fiscale“tinta% deficitului si limitarea c#eltuielilor& /otusi FMI precizeaza ca dacacresterea 'a fi sub (, “stabilizatorii automati% ar trebui lasati sa-si produca efectul, cu alte cu'inte sase permita ca deficitul bugetar sa fie peste “tinta% de( &

■ Premierul Netanyahu in 201! se "or reduce ta#ele

orbind de la tribuna 1nesset-ului, premierul 2etan3a#u a aratat ca %principiul care m-a calauzit a fostsa atingem un ni'el scazut de impozitare& 2u am reusit totdeauna& nul trecut am fost ne'oiti sama+oram taxele& Impreuna cu ministrul de finante 5air 6apid, am decis sa usuram aceasta situatie si 'eti'edea ca 'om reduce taxele in )0*7%& Referindu-se la deficitul bugetar, premierul a aratat ca in )0*( ela reprezentat ( din !I", ceea ce reprezinta o reducere semnificati'a, tinandu-se seama ca acum odecada el era de 80& 2etania#u a precizat ca se 'a continua reducerea deficitului, aratand totodataca in ma+oritatea tarilor europene s-a inregistrat un fenomen contrar, de ma+orare a deficitului& !remierulisraelian a subliniat ca “am a'ut un management responsabil, care a impiedicat deficitul sa se umfle%&

■ $ezer"ele "alutare ale ancii Israelului au atins &3,2 miliarde dolari

"anca Israelului a anuntat ca la finele lunii ianurie )0*4, rezer'ele 'alutare au atins un ni'el-record , de

9(,) miliarde dolari, cu *,4 miliarde dolari mai mult decat la finele lunii decembrie )0*(&

■ 'oma(ul a scazut in trim)I* 2013 , cel mai mult de cand sa schim+at sistemul de calcul

"iroul Central de tastica a raportat ca rata medie a soma+ului a scazut in )0*( la ;&) din forta demunca ci'ila de peste *7 ani , fata de ;&

8/16/2019 02-18 Informatii Economice Din Israel in Perioada

2/4

piata muncii in Israel o constituie participarea redusa a populatiei masculine #aredi ultra ort#odox sia celei arabe feminine rabe&

Media ratei soma+ului in Israel in )0*( a fost sub media de 9 a =>C.-ului, dar a mai mare decit a?ermaniei 7&4 si a @aponiei 4&

!e piata muncii din Israel, probleme mai mari decat soma+ul sunt salariile mici, locurile de munca cuore reduse, participarea minima de catre unele grupuri, etc&

■ apid -n +oicot .uropean "/a costa scump Israel

Ministrul de finante 5air 6apid a declarat, intr-o alocutiune rostita la Institute or National 'ecurity'tudies , ca , “daca negocierile cu palestinienii esueaza si incepe un boicot european, c#iar sipartial, economia Israelului 'a regresa, fiecare persoana 'a fi afectata direct in buzunar, costul'ietii 'a creste, sanatatea, educatia, bugetul de a+utor social, precum si bugetul de aparare se 'or reduce si multe piete straine 'or fi inc#ise pentru noi&%

!entru prima data, 6apid a dez'aluit date statistice dintr-un raport special elaborat de economistul sef al Ministerului de Finante, dr& Mic#ael arel& .esi raportul a fost mentionat la “ ?lobes )0*(Israel "usiness Conference% din decembrie )0*(, cifrele au ramas confidentiale si 6apid arefuzat , pana acum, orice discutie asupra acestor cifre& Raportul indica o scadere cu )0 aexporturilor in >A si oprirea in'estitiilor din >A& >xporturile anuale 'or scadea cu 2I )0 billion,!I" cu 2I ** billion *&* si A, care 6apid crede ca este pe lista europena, ar costa 2I (&7 miliarde in exporturi

anuale, 2I *&7 billion in !I" si *,400 locuri de munca & = treime din exporturile din Israel a+ung in>uropa&

6apid a anuntat ca boicotul de+a a inceput& “2imic nu este mai usor decit un european sa declare ca nu'a mai cumpara bunuri din Israel sau din implantari, care oricum nu sunt numeroase si are ladispozitie multe alternati'e,c#iar mai ieftine%& An boicot 'a afecta toata societatea, dar mai ales clasami+locie& >l 'a conduce la ma+orarea preturilor alimentelor, autoturismelor, transportului public,electricitatii, 'a afecta bugetul sanatatii, educatiei, etc& >l a subliniat ca “ nu trebuie sa acceptamboicotul cu mainile incrucisate, ci sa incepem o campanie de relatii publice& a nu ne mintim singuri, totmai putina lume ne asculta& 2oi trebuie sa recunoastem ca daca discutiile 'or esua, toata lumea ne 'ain'inui pe noi si 'a fi un pret de platit, iar noi 'om fi pretul&%

.emnitarul israelian l-a criticat pe ministrul economiei, 2aftali "ennett, pentru remarcile lui ca un stat

!alestinian 'a distruge economia din Israel& 6apid a spus ca aceasta remarca nu corespunde custudiile MInisterului de Finante& >l a dez'aluit ca datele Ministerului de Finante indica faptul ca pacea'a aduce economii bugetului )0 de miliarde 2I anual si ar ma+ora exportul de bunuri si ser'icii *; 2Imiliarde anual&

■ Fondurile de capital de risc * din Israel au atras !25 de miilioane in 2103

Intr-un raport elaborat in colaborare cu 1!M? , Israel enture Capital Researc# IC a aununtat cafondurile de capital de risc din Israel au atras B7); de miilioane in )*0(, cu )8 mai putin fata de)0*)&1ob3 imana, directorul executi' a IC, a declarat ca atragerea de fonduri s-a incetinit din )0**,inregistrandu-se mai putin capital atras de un numar mai mic de fonduri&Ceea ce este mai important este ca ma+oritatea fondurilor noi in )*0( au fost micro C, fonduri

specializate in in'estii in primele faze ale firmelor “start-up%& >l precizeaza ca este semnificati'faptul ca aceasta nu este o strategie noua pentru C, ci reflecta dificultatile de a atrage capital atatpentru fondurile noi, cit si pentru fondurile de+a bine stabilite&=fer ela, partener in 1!M? din Israel, a declarat ca in anii D

8/16/2019 02-18 Informatii Economice Din Israel in Perioada

3/4

miliarde& e estimeaza totusi ca numai +umatate 'or reusi sa atraga capitaluri, iar 'aloare totala aacestora 'a fi de cca& * miliard dolari& ■ Mai multe onduri europene iau in considerare dezin"estirea din Israel

Financial /imes informeaza ca fonduri de pensii din =landa si candina'ia iau in considerarealternati'e de a-si retrage acti'ele din bancile din Israel&"ancile din Israel nu au fost surpinse de raportul Financial /imes, conform caruia trei fonduri de pensiieuropene iau in considerare retragerea depozitelor lor din bancile din Israel& .iscutia aceasta este'ec#e de cel putin un an& !", al treilea fond de pensii din lume si doi in'estitori ma+ori din >uropa,sustin re'izuirea situatiei depozitelor la bancile israeliene din cauza ingri+orarii ca banciile din Israel au

finantat implantarile din teritorul ocupat in !alestina&/otodata, !", fond olandez cu (00 de miliarde lire sterline in acti'e, precum si in'estitori ca 2ordeaIn'estment Management si alte companii nordice, solicita informatii suplimentare de la bancileisraeliene pri'ind implicarea lor in finantarea implantarilor, ceea ce ar contra'eni legii drepturilor omuluiconform “Fourt# ?ene'a Con'ention in )004%&Cu un an in urma, bancile din Israel au in'itat reprezentanti ai unor fonduri de pensii si ai altor institutii de in'estiti sa 'iziteze Israel si utoritatea !alestineana & ursele bancilor au delcarat careprezentatii straini au apreciat ca situatia este complicata si ca este dificil sa se +udece conduitabancilor& /otusi, unul din membri delegatiei , reprezentand !??M a anuntat ulterior ca isi 'a retrageacti'ele din bancile israeliene& "ancile israeliene, dezamagite de modul in care acasta problema estereflectata in media, arata ca situatia este complicata si ca ele nu au dreptul sa-si discrimineze clientii&

■ 100 din cei mai mari oameni de aaceri din Israel au participat la 6a"os

= delegatie formata din cca& *00 din liderii mediului de afaceri din Israel a participat la Eorld >conomicForum E>C in .a'os pentru a promo'a pacea cu palestinienii, pe baza a doua state pentru douanatiuni& .elegatia , organizata de initiati'a “"rea$ing /#e Impasse% "/I a inclus , intre altii, pe =fratrauss, Rami 6e'3, Mos#e 6ic#tman, #muel Meitar, 5ossi ardi, Rut# as#in, .ann3 Rubenstein,!rof& Itamar Rabino'ic#, #lomi Fogel, Morris 1a#n si 5e#udit "ronic$i&"/I declara , “/rebuie sa a a+ungem urgent la o solutie diplomatica& Conflictul ne afecteaza pe toti si osolutie diplomatica 'a a'ea implicatii pe termen lung pentru societatile si economiile ambelor parti& 2oinu suntem implicati in aran+amente pri'ind granitele sau de securitatea, dar stim ca daca Israeldoreste o economie stabila, un 'iitor mai producti', a'em ne'oie de o solutie diplomatica& 6umea isipierde rabdarea si amenintarile cu sanctuni cresc zilnic& Cu sosirea lui @o#n 1err3 in zona aceastaa'em o usa de oportunitate pecare trebuie exploatata%&"/I este o initiati'a apolitica a oamenilor de afaceri din Israel si !alestina care inteleg urgenta de a se

a+unge la o solutie diplomatica pentru a rezol'a conflictul& re peste (00 de membri, oameni de afaceriisraelieni si palestinieni , care asigura un procent important din !I"-urile celor doua entitati&

■ Presedintele 'himon Peres a acordat un inter"iu cotidianului 78lo+es 7 despre importantarelatiilor dinsului de la 9orld .conomic Forum)

!entru prima data in istoria Eorld >conomic Forum E>F la .a'os, unui participant i s-a facut oonoare deosebita, acordandu-i-se premiul Gpirit of .a'osG, la o ceremonie speciala, in fata uneiaudiente de *000 persoane& !resedintele #imon !eres a primit acest premiu de la presedintele E>F1laus c#Hab, pentru participarea lui de peste )0 de ani in acest forum& i in acest an, !eres a a'ut unmaraton de intalniri cu lideri nationali si din lumea industriei pentru a promo'a in'estitiile strraine inIsrael&

Intr- un inter'iu exclusi' acordat cotidianului economic “?lobes% !eres a spus: %Multe companii a+ung inIsrael 'ia .a'os& >u am fost ministru de finante cand Intel a a+uns in Israel si i s-a acordat o sub'entiede un milliard dolari, pentru care am fost criticat& ceste legaturi cu Intel au fost initiate aici la .a'os& 6afel si relatiile cu ?oogle au inceput aici&%

!eres a repetat atat in doua discursuri la .a'os, cat si in inter'iu ca “Israel este un iz'or de intelepciunein tec#nologie si ino'atie& Israel este rezultatul imaginatiei, cura+ului, indraznelei, initiati'e& >sterezultatul unor oameni extraordinari, talentati care cauta imposibilul& 2u exista o natie cu asa de multicopii talentati%&

24, Adam Hacohen, Tel Aviv 64585

Tel: 03 528!!5, "a#: 03 5238205, E$mail: economic!%&e'e(in)*ne)

8/16/2019 02-18 Informatii Economice Din Israel in Perioada

4/4

!resedintele israelian este de acord cu cei care doresc o solutie politica, pentru a se e'ita un boicoteuropean& >l a aratat ca in prezent economia este condusa de multinationale, care au rezer'e de cca&B*&4 trilioane& ?u'ernele au bugete si deficite, dar aceste companii nu au asemenea probleme& “6a oraactuala, nu este necesar ca sa fi boicotat de o tara, e suficent sa te boicoteze o companie%&

!eres a aratat ca “noi suntem o tara de 9 milioane si traim din exporturi& > suficent ca o companie casi cea de apa din =landa care a oprit colaboararea cu Me$orot 2ational Eater Compan3, sa-si intoarcaspatele catre noi& 2u mai este ne'oie azi sa se 'erse sange, pentru ca sanctiunile economice sunt cumult mai mult eficiente%&

■ Israel   si India intentioneaza crearea unui ond pentru spi(inirea unor (oint/"entures :* dindomeniul tehnolo;iei

Israel si India negociaza infiintarea unui fond de B40 de milioane, care 'a sustine +oint 'entures pentrutec#nologie& Fondul 'a sustine asocierile in domeniile: media, softHare, agricultura, energie, apa siindustria aerospatiala&.aca 'a fi creat, fondul 'a a+uta companiile din Israel sa participe in @ importante , care 'or ficonduse de gu'ernul indian, 'a spri+inii colaborari intre companiile din India si Israel in proiecte de“researc# and de'elopment% si 'a urmari adaptarea produselor din Israel pentru piata din India&.irectorul ad+& pentru buget din Ministerul de Finante, 5onatan Rege' a anuntat “ ca piatra pretioasa acoroanei o constituie oportunitatea oferita antreprenorilor si industriasilor israelieni sa intre pe piataIndiana&

24, Adam Hacohen, Tel Aviv 64585

Tel: 03 528!!5, "a#: 03 5238205, E$mail: economic!%&e'e(in)*ne)

http://www.mekorot.co.il/http://www.mekorot.co.il/http://www.mekorot.co.il/