01 ro competences_ro

6
PROJECT GRUNDTVIG 2 - ASSESSMENT FOR ADULT EDUCATORS IN NON-FORMAL EDUCATION INTEGRARE EUROPEANÃ R E P E R E A S O C I A T I A PENTRU 1 Definirea şi Evaluarea competenţelor cheie ale formatoruluiDefining and Assessing Key Competencies of The TrainerSistemele educative trebuie să ofere tinerilor ocazia de a dobândi cunoştinţe, atitudini şi competenţe esenţiale în următoarele domenii cheie, strâns legate unele de altele: pregătirea pentru viaţă într-o societate democratică; pregătirea pentru viaţa personală; pregătirea pentru lumea muncii; pregătirea pentru viaţa culturală. În Le Petit Larousse, se menţionează similitudinea dintre capacitate, competenţă şi abilitate, dar definiţiile se raportează în special la domeniul juridic. În concepţia Ursulei Şchiopu, competenţa implică un nivel înalt de performanţă spre deosebire de alţi autori care consideră că termenul competenţă se referă la un nivel minim al performanţei, în timp ce “standardul solicită desfăşurarea unei activităţi la un anumit nivel de performanţă1 . Faptul că în unele definiţii sunt stabilite corelaţii între competenţă – capacitate – aptitudini, evidenţiază o idee majoră, aceea a competenţei ca ansamblu integrator. Competenţa este deseori descrisă drept o capacitate intelectuală ce dispune de variate posibilităţi de transfer (capacitatea de a comunica, decide, detecta, selecta, evalua 1 Jessup, Dicţionar de psihologie, 1999 COMPETEN Ţ ELE… Competenţa este o capacitate profesională remarcabilă, izvorâtă din cunoştinţe şi practică (deci, în urma cercetării inteligente şi sistematice a unei activităţi relativ dificile). Competenţa conferă randament, precizie, siguranţă şi permite rezolvarea de situaţii dificile în direcţia în care s-a format (Şchiopu, U., 1997). Competenţa înseamnă cunoştinţe ce au devenit operaţionale, ceea ce presupune flexibilitate comportamentală, adaptabilitate, dar, mai ales, eficienţă (Maciuc, I., 1998). Competenţa este aptitudinea unei persoane de a decide. Competenţa este cunoaşterea aprofundată într-o materie. Competenţa este capacitatea recunoscută într-o anumită materie, ceea ce dă dreptul de a judeca (Le Petit Larousse, 1995).

description

 

Transcript of 01 ro competences_ro

Page 1: 01 ro competences_ro

PROJECT GRUNDTVIG 2 - ASSESSMENT FOR ADULT EDUCATORS IN NON-FORMAL EDUCATION

INTEGRARE EUROPEANÃ R E P E R EA S O C I A T I A PENTRU

1

“Definirea şi Evaluarea competenţelor cheie ale formatorului” “Defining and Assessing Key Competencies of The Trainer” Sistemele educative trebuie să ofere tinerilor ocazia de a dobândi cunoştinţe,

atitudini şi competenţe esenţiale în următoarele domenii cheie, strâns legate unele de altele:

pregătirea pentru viaţă într-o societate democratică;

pregătirea pentru viaţa personală;

pregătirea pentru lumea muncii;

pregătirea pentru viaţa culturală.

În Le Petit Larousse, se menţionează similitudinea dintre capacitate, competenţă şi

abilitate, dar definiţiile se raportează în special la domeniul juridic.

În concepţia Ursulei Şchiopu, competenţa implică un nivel înalt de performanţă spre

deosebire de alţi autori care consideră că termenul competenţă se referă la un nivel minim al

performanţei, în timp ce “standardul solicită desfăşurarea unei activităţi la un anumit nivel de

performanţă”1.

Faptul că în unele definiţii sunt stabilite corelaţii între competenţă – capacitate –

aptitudini, evidenţiază o idee majoră, aceea a competenţei ca ansamblu integrator.

Competenţa este deseori descrisă drept o capacitate intelectuală ce dispune de

variate posibilităţi de transfer (capacitatea de a comunica, decide, detecta, selecta, evalua

1 Jessup, Dicţionar de psihologie, 1999

COMPETENŢELE…

Competenţa este o capacitate profesională remarcabilă, izvorâtă din cunoştinţe şi practică (deci, în urma cercetării inteligente şi sistematice a unei activităţi relativ dificile).

Competenţa conferă randament, precizie, siguranţă şi permite rezolvarea de situaţii dificile

în direcţia în care s-a format (Şchiopu, U., 1997).

Competenţa înseamnă cunoştinţe ce au devenit operaţionale, ceea ce presupune flexibilitate comportamentală, adaptabilitate, dar, mai ales, eficienţă (Maciuc, I., 1998).

Competenţa este aptitudinea unei persoane de a decide. Competenţa este cunoaşterea aprofundată într-o materie. Competenţa este capacitatea recunoscută într-o anumită materie, ceea ce dă dreptul de a judeca (Le Petit Larousse, 1995).

Page 2: 01 ro competences_ro

PROJECT GRUNDTVIG 2 - ASSESSMENT FOR ADULT EDUCATORS IN NON-FORMAL EDUCATION

INTEGRARE EUROPEANÃ R E P E R EA S O C I A T I A PENTRU

2

date, informaţii, relaţii), capacitate care-şi asociază componente afective şi atitudinale, de

motivare a acţiunii. Competenţa implică complexe integrate de cunoştinţe, abilităţi, capacităţi

şi atitudini2.

Se poate considera că o competenţă constituie capacitatea de a face faţă unor

situaţii şi deci de a realiza o sarcină primită.

Competenţa este capacitatea de acţiune eficace faţă de o serie de situaţii prin

mobilizarea cunoştinţelor necesare, în timpul oportun, în scopul identificării şi rezolvării

problemelor. Există întotdeauna cunoştinţe subsumate unei competenţe, dar competenţa nu

se reduce la acestea. Competenţa conferă celui ce o posedă dreptul de a spune: lucrul

acesta îl ştiu face.

Adoptând un criteriu ce vizează raportarea la cultura de bază precum şi la perspectivele ulterioare ale educaţiei şi formării continue, în concepţia Comunităţii

Europene (Eurydice) un rol important revine competenţelor-cheie. Astfel, Comisia

Europeană, prin Directoratul General pentru Educaţie şi Cultură3, a definit opt competenţe –

cheie, centrale în procesul educaţional:

Domeniul:(1): Comunicarea în limba maternă

Domeniul:(2): Comunicarea în limbi străine

Domeniul:(3): Matematică şi ştiinţe

Domeniul:(4): TIC (Tehnologia informaţiei şi comunicării)

Domeniul:(5): A învăţa să înveţi

Domeniul:(6): Competenţe interpersonale, interculturale, sociale şi civice

Domeniul:(7): Educaţia antreprenorială

Domeniul:(8): Sensibilizarea la cultură

În accepţiunea specialiştilor Comisiei Europene, definiţia competenţelor – cheie este

următoarea: „Competenţele - cheie reprezintă un pachet transferabil şi multifuncţional de

cunoştinţe, deprinderi / abilităţi şi atitudini de care au nevoie toţi indivizii pentru împlinirea şi

dezvoltarea personală, pentru incluziune socială şi inserţie profesională. Acestea trebuie

dezvoltate până la finalizarea educaţiei obligatorii şi trebuie să acţioneze ca un fundament

pentru învăţarea în continuare, ca parte a învăţării pe parcursul întregii vieţi”4.

2 Maciuc, I., în Dicţionar de sociologie, Bucureşti, Ed. Babel, 1998. 3 European Commission, Directorate-General for Education and Culture, Basic skills, entrepreneurship and foreign languages, in Implementation of “Education & training 2010” – work programme, Progress Report, 2003, p. 48-58. 4 European Commission, Directorate-General for Education and Culture, Basic skills, entrepreneurship and foreign languages, in Implementation of “Education & training 2010” – work programme, Progress Report, 2003, p. 11.

Page 3: 01 ro competences_ro

PROJECT GRUNDTVIG 2 - ASSESSMENT FOR ADULT EDUCATORS IN NON-FORMAL EDUCATION

INTEGRARE EUROPEANÃ R E P E R EA S O C I A T I A PENTRU

3

Din această definiţie şi din analiza specificului competenţelor – cheie rezultă

următoarele:

▪ competenţele se definesc printr-un sistem de cunoştinţe – deprinderi / abilităţi – atitudini;

▪ au un caracter transdisciplinar implicit;

▪ competenţele – cheie reprezintă într-un fel finalităţile educaţionale ale învăţământului

obligatoriu;

▪ acestea trebuie să reprezinte baza educaţiei permanente.

Page 4: 01 ro competences_ro

PROJECT GRUNDTVIG 2 - ASSESSMENT FOR ADULT EDUCATORS IN NON-FORMAL EDUCATION

INTEGRARE EUROPEANÃ R E P E R EA S O C I A T I A PENTRU

4

B I B L I O G R A F I E

Altet, M., La formation professionnelle des enseignants, Paris, PUF., 1994.

Altet, M., Les compétences de l’enseignant professionnel. Entre savoirs, schèmes d’action et adaptation: le savoir-analyser, în Paquay, L., Altet, M., Charlier, E. et Perrenoud, 1996.

Altet, M., Quelle formation professionnalisant pour développer les compétences de " l’enseignant professionnel" et une culture professionnelle d’acteur, în Tardif, M., Lessard, C. et Gauthier, C. (dir.): Formation des maîtres et contextes sociaux. Perspectives internationales, Paris, PUF, 1998.

Bîrzea, C., Education for Democratic Citizenship: a Lifelong Learning Perspective, Council of Europe, 2000.

Bontaş, I., Pedagogie, Bucureşti, Ed. All, 1994.

De Landsheere, Gilbert, Évaluation continue et examens. Précis de docimologie, Bruxelles, Éditions Labor, 1992.

Descy, P., Tessaring, M.,

Training and learning for competence – Second report on vocational training research în: Europe executive summary. Cedefop Reference series. Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities, 2001.

Develay, M., Savoirs scolaires et didactiques des disciplines, Paris, ESF, 1995.

Doron, R., Parot, F. (coord.),

Dicţionar de psihologie, Bucureşti, Humanitas, 1999.

Dugue, E., La gestion des compétences: les savoirs dévalues, le pouvoir occulte, Paris, Sociologie du travail, nr.3.

Durr, K., Spajic-Vrkas, V., Ferreira Martins, I.,

Strategii pentru învăţarea cetăţeniei într-o societate democratică, Strasbourg, Consiliul Europei, Doc. DECS/ EDU/ CIT (2000) 16, 2000.

Dussault, Jean, Essai de clarification de quelques concepts et définitions liés ŕ l'approche par compétences, Québec, Ministčre de l'éducation du Québec, novembre 1995.

Guiton, J., De l’équivalence des diplômes à l’évaluation des compétences. Procédures et pratiques courantes. Voies nouvelles. Paris, Unesco, 1983.

Page 5: 01 ro competences_ro

PROJECT GRUNDTVIG 2 - ASSESSMENT FOR ADULT EDUCATORS IN NON-FORMAL EDUCATION

INTEGRARE EUROPEANÃ R E P E R EA S O C I A T I A PENTRU

5

Le Boterf, G., De la compétence à la navigation professionnelle, Paris, Les Editions d’organisation, 1997.

Meirieu, Ph., La pédagogie différenciée: enfermement ou ouverture, in Bentolila, A., L’école: diversités et cohérence, Paris, Nathan,1996.

Meirieu, Ph., L'Envers du tableau. Quelle pédagogie pour quelle école?, Paris, 10ème édition, ESF, pp.111-112.

Paquay, L., Vers un référentiel des compétences professionnelles de l’enseignant?, Recherche et Formation, n° 16, p. 7-38. (1994)

Perrenoud, Ph., L'approche par compétences de l'élève in Perrenoud, Ph., Construire des compétences dès l'Ecole, Paris, ESF, p.70. 1997.

Perrenoud, Ph., Compétences et complexité, În: Perrenoud, Ph., - Enseigner, agir dans l’urgence, décider dans l’incertitude. Paris, ESF, 1996.

Perrenoud, Ph., Construire des compétences dès l’école, Paris, ESF, 1997.

Rey, B., Les compétences transversales en question, Paris; ESF, 1996.

Romainville, M., A la recherche des compétences transversales, Forum pédagogies, nov. 1994.

Rope, F., Tangui, L., Savoir et compétences. De l’usage de ces notions dans l’école et entreprise, Paris, l’Harmattan, 1994.

Roşca, Al., Psihologia generală. Buc.: Editura Didactică şi Pedagogică, 1976.

Slater, F., Values: Towards mapping their locations in a geography education, in Geography in Education, Canterbury University Press, 1996.

Stroobants, M., Savoir-faire et compétences au travail, une sociologie de la fabrication des aptitudes, Bruxelles, Editions de l’Université de Bruxelles, 1993.

Stroobants, M., La production flexible des aptitudes, Bruxelles, Education Permanente, nr.35, 1994.

Şchiopu, U., (coord.), Dicţionar enciclopedic de psihologie, Bucureşti, Editura Babel, 1997.

Tardif, J., L’évaluation du savoir lire: une question de compétence plutôt que de performance, Montréal, Editions logiques, 1994.

Page 6: 01 ro competences_ro

PROJECT GRUNDTVIG 2 - ASSESSMENT FOR ADULT EDUCATORS IN NON-FORMAL EDUCATION

INTEGRARE EUROPEANÃ R E P E R EA S O C I A T I A PENTRU

6

*** Apprendre tout au long de la vie: la contribution des systèmes éducatifs des Etats membres de l’Union européenne, Bruxelles, 2000.

*** Commission européenne. Direction générale de l’Education et de la Culture. Mémorandum sur l’éducation et la formation tout au long de la vie. Document de travail des services de la Commission, Bruxelles, 2000b.

*** Dicţionar de pedagogie, Bucureşti, E.D.P. 1979.

*** Dicţionar de sociologie (coord. Cătălin Zamfir, Lazăr Vlăsceanu), Bucureşti, Ed. Babel, 1998.

*** Dictionnaire actuel de l’éducation, Guerin, Montreal, Quebec, 1993.

*** European Commission, Directorate-General for Education and Culture, Basic skills, entrepreneurship and foreign languages, in Implementation of “Education & training 2010” – work programme, Progress Report, 2003.

*** Eurydice, Compétences clés. Un concept en développement dans l”enseignement général obligatoire, 2002.

*** Le Petit Larousse, 1975.

*** Le Petit Larousse, 1995.

*** Manual de înfiinţare operare – Centrul de Orientare şcolară şi profesională. FIMAN, Editura Expert, 1997.

*** OCDE, Analyse des politiques d’éducation. Education et compétences. Paris, 2001a.

*** OCDE, Connaissances et compétences: des atouts pour la vie. Premier résultats de PISA 2000, Paris, 2001c.