01 Partea 1 Print 18 Martie 2013

7/26/2019 01 Partea 1 Print 18 Martie 2013

1/46

STABILITATEA PANTELORSI LUCRARI DE SPRIJINIRE

Lucrari de stabilizare

a versantilor instabili


2/46

SINTEZA PRINCIPALELOR METODE

DE PREVENIRE, COMBATERE SIREMEDIERE A ALUNECARILOR DE

TEREN

Masuri geometrice

Masuri hidrologice

Masuri mecanice

Masuri fizice, chimice, biologice


3/46


4/46

Masuri geometrice

Incarcare la partea inferioara - banchete


5/46

Masuri geometrice

Reprofilare

(a) Indulcirea generala a pantei(b) berma(b)

(a)


6/46

Masuri hidrologice

Au in vedere drenarea sau asecarea masivului in scopul imbunatatiriicaracteristicilor de rezistenta ale pamantului, micsorarii presiunii interstitiale,inlaturarii principalelor procese hidrodinamice

colectarea si indeprtarea apelor de suprafata, pluviale si din topirea zapezilor- rigole,- santuri pereate,- drenuri superficiale

indepartarea apelor de adancime- drenuri de adancime- galerii de drenaj- puturi de absorbtie- drenuri verticale de nisip- drenuri orizontale sau suborizontale- drenuri fitil

combaterea fenomenelor de antrenare hidrodinamica la baza pantei- drenuri de picior- filtre inverse

- drenuri cu geotextile- saltele drenante


7/46

Masuri hidrologiceRetea de drenaj de suprafata


8/46

Masuri hidrologice

Transee drenanta

Dren

Pietris

Umplutura

Geotextil


9/46

Transee drenanta

Masuri hidrologice


10/46

Masuri hidrologice

Drenuri suborizontale

RambleuNisip argilos

ArgilaDrenuri

Colector


11/46

Masuri hidrologice

Drenuri verticale

Aluviuniargiloase

Marne si gresii

Nivelul hidrostaticfinal Nivelul hidrostatic

initial

Drenuri sifon

Suprafatade alunecare


12/46

Metode fizice

Conduc la imbunatatirea structurii si rezistentei terenului fara vreunaport de material din exterior (compactare, congelare etc)

Metode chimice Urmaresc ameliorarea calitatii terenului prin schimbarea cationilor din

complexul de adsorbtie al pamanturilor argiloase, tratare prin amestec

sau injectii

Metode biologice

Sporirea stabilitatii versantului cu ajutorul vegetatiei


13/46

Metode mecanice Vizeaza reducerea sau oprirea deformatiilor Pot fi introduse elemente mecanice si cu scop preventiv, pentru a evita

deplasarile

ziduri de sprijinelemente fisate (piloti si barete)structuri din pamant armat cu materiale geosinteticeancoraje pasive

bulonare (tintuire)contrafortichesoanepereti ingropati


14/46

SINTEZA MASURILOR CONSTRUCTIVE


15/46

Lucrarile de stabilizare pot fi clasificate in 3 categorii:

1. Lucrari continue

ziduri de sprjinpereti mulatipereti din coloane joantive sau palplanse

-impingerea pamantului se transmite integral la lucrarea de stabilizare,pe toata suprafata de contact dintre lucrare si teren, deasupra planului de alunecare


16/46

2. Lucrari partial continue

ranforti din barete, coloane, chesoane, in sapaturaelemente de continuizare fasii prefabricate sau bolti din b.a. si/sau precomprimat

-Suprafata de contact dintre teren si lucrare este mai mica

-O parte din incarcare se transmite la terenul din aval prin golurile din lucrare


17/46

3. Lucrari discontinue

ranforti izolati

-transmiterea incarcarilor se bazeaza pe efectul de bolta: in teren se formeaza o boltade descarcare ce reazema pe ranforti si sustine masivul de pamant din spate

-Eficienta depinde de distanta dintre ranforti


18/46

Interactiunea dintre terenul alunecator si lucrarile de consolidare discontinue

In terenul alunecator care se deplaseaza spre ranfort sepoate forma un prism de rupere in momentul in careincarcarea pe ranfort atinge P p (Rp)

Terenul situat de o parte si de alta a ranfortului poate fidislocat in momentul in care incarcarea pe ranfort atingevaloarea rezistentei de refulare laterala, R rl; cand terenulintre ranforti este partial decapat sau terenul din aval einstabil.

Posibilitatea cedarii prin dislocarea pamantului ininteriorul masivului, fara manifestare exterioara, candincarcarea pe ranfort atinge valoarea rezistentei decedare plastica prin poansonare, R cp

Formarea unor bolti de descarcare in teren in spatelelucrarilor se produce in momentul in care se depasesterezistenta de rupere plastica a terenului ce formeazabolta, R b


19/46

ZIDURI DE SPRIJIN- lucrari de sprijin permanente- din zidarie de piatra sau beton

Ziduri de greutate din beton


20/46

ZIDURI DE SPRIJIN

Ziduri de greutate din zidarie de piatra


21/46

ZIDURI DE SPRIJIN

Fundatie inclinata Fundatie cu pinten


22/46

ZIDURI DE SPRIJIN

Ziduri de greutate din gabioane


23/46

ZIDURI DE SPRIJINZiduri de greutate din casoaie - lemn


24/46

Ziduri de greutate din casoaie - beton

Avantaje: executie rapida si usoara, chiar interenuri dificile flexibilitate

nu sunt sensibile la tasaridiferentiate sau deformatii ale panteidrenaj bunieftinepermite vegetalizarea fatadei


25/46

Ziduri de greutate din casoaie - beton


26/46

Ziduri de greutate din casoaie


27/46

ZIDURI DE SPRIJINZiduri cornier din beton armat


28/46

ZIDURI DE SPRIJIN

Principii de calcul

1. Calcul clasic

predimensionare

evaluarea fortelor: impingerea pamantului, greutati, suprasarcina, seism etc.

stabilirea gruparilor de incarcari

afectarea actiunilor cu coeficientii actiunilor (STAS 10100)

bazat pe calculul unor factori de siguranta globali, F s > F s adm

verificari: la alunecare pe talpa, la rasturnare, presiuni pe teren, stabilitate generala


29/46

ZIDURI DE SPRIJIN

Principii de calcul

admsgenerals

minmin

convmaxconvmax

convmedconvmed

estabilitat

rasturnarerasturnares

f alunecares

FF

0p 0p

p4.1p p2.1p

p2.1p pp:GS :GF

MM

F

HF

F

=

=


30/46

ZIDURI DE SPRIJIN

Principii de calcul

2. Calcul la stari limita - EUROCODE

Starea limita ultima (SLU)

Starea limita a exploatarii normale (SLEN) coeficienti partiali pentru actiuni si caracteristici

SLU includ:instabilitatea maselor de pamant: alunecare, rasturnare, pierderea stabilitatii generale

cedarea unor parti structuraledeformatii excesive ale zidului sau terenului care duc la atingerea starilor limita in

structurile adiacente

SLEN includ:

deformatii majore ale structuriideplasari majore ale terenului


31/46

SLU

Starea limit ultim se refer la pierderea echilibrului static sau la ruperea unui component

critic al structurii sau al ntregii structuri.

Starea limit ultim este atins cnd for ele perturbatoare devin egale sau dep esc for ele

rezistente.

Marja de siguran fa de atingerea SLU este ob inut prin aplicarea de factori par iali ai

nc rcrilor i ai materialelor.For ele perturbatoare sunt m rite prin multiplicarea cu factorii nc rcrilor, ob innd astfel

valori de proiectare ale acestor for e.

For ele rezistente sunt diminuate prin mp rirea la factorii par iali de material, ob innd

rezisten ele de proiectare.

Dac rezisten a de proiectare este egal sau mai mare dect solicitarea de proiectare, se

estimeaz c exist o marj suficient de siguran fa de cedarea la starea limit ultim .



32/46

SLU


33/46

SLEN

Starea limit a exploat rii normale se refer la condi iile care duc la pierderea utilit ii

func ionale a unui component sau a ntregii structuri. Aceasta poate fi provocat de

deforma iile terenului sau ale structurii.

Starea limit a exploat rii normale este atins atunci cnd deforma iile ap rute n timpul

duratei de via a construc iei dep esc limitele prev zute sau dac exploatarea normal astructurii este afectat .

Pentru evaluarea deplas rilor sau deforma iilor se utilizeaz factori ai nc rcrilor diferi i de

cei utiliza i pentru SLU i, n general, sunt unitari.

Pentru evaluarea tas rilor sau tas rilor diferen iate to i factorii par iali au valoarea 1, mai

pu in cei care se refer la arm turi.



34/46


Proiectarea presupune 2 tipuri de calcule:

a) Calcule la echilibru limita pentru determinarea proportiilor si a geometriei

necesare pentru obtinerea echilibrului in conditiile specifice de incarcare

b) Proiectare structurala pentru determinarea dimensiunilor si caracteristicilor

necesare pentru a prelua momentele incovoietoare si fortele taietoare

determinate prin calculele la echilibru limita


35/46


Compatibilitatea deformatiilor

-deformatiile unei structuri de sprijin sunt importante deoarece au efect asupra

fortelor care actioneaza asupra structurii:

fortele structurale si momentele incovoietoare datorita impingerii

pamantului scad pe masura ce deformatiile structurii cresc


36/46

ZIDURI DE SPRIJIN

Parametrii rezistentei la forfecare si frecarea de-a lungul zidului

Rezistenta la forfecare = cel mai important parametru in proiectarea zidurilor

Coeziunea trebuie considerata cu precautie, chiar neglijata

In cazul pantelor supuse fenomenelor de alunecare de teren, cu materiale coezive, fine,

chiar si deplasari mici pot influenta hotarator valoarea

Atentie in alegerea sau r! se studiaza fiecare caz in parte

Frecarea de-alungul zidului depinde de:

rugozitatea zidului

, , I c ale umpluturii

deformatiile relative dintre zid si umplutura

inclinarea terenului din spatele zidului


37/46

ZIDURI DE SPRIJIN

Impingerea pamantului asupra zidului de sprijin

Metoda clasica: Coulomb

Deficiente: - doar in cazul impingerii paralele cu terenul este indeplinita conditia M=0-in cazul presiunii active deficientele pot fi considerate neglijabile- in cazul P p aplicabilitate limitata la


38/46


Cazul terenului stratificat


39/46


Cazul suprafetei frante a zidului


40/46


Cazul suprafetei frante a terenului


41/46


Cazul zidului cornier talpa cu consola lunga


42/46


Cazul zidului cornier talpa cu consola scurta


43/46


Cazul zidului cu consola de descarcare


44/46


Cazul umpluturii inguste planul teoretic de cedare nu se poate dezvolta

O reducere a impingerii efectul de siloz

( )

( )

vzhz

0maxvz,

0

s0

zz0vzz

Kpp

zp:silozuluipres.

amax.acu valoareegalaestegeol.

pres.carept.fictivaad.z

tanKba2ab

z

e1zp

:zadancimeala

0

=

=

+=

==

I i l i id l i d iji


45/46


Efectul compactarii umpluturii

-coeficientul pres. pamantului nu descreste pana la k a inainte de a fi atins un anumegrad de compactare

- daca gradul de compactare este marit in continuare, impingerea creste

C l l l id il di i


46/46

Calculul zidurilor din casoaie

- stabilitate externa: teoria monolitului

Zidul din casoaie este considerat ca o structura masiva, cu un mediuVerificarile la alunecare, rasturnare si presiuni se fac ca pt. zidurile de greutate

- stabilitate interna: teoria silozului

( )

=

==

=

=

=

32

KK

Kpp

zp

tanK1

UA

z

e1zAUcp

s

0

vzhz

0max,vz

s0

zz0vz

0

01 Partea 1 Print 18 Martie 2013

Documents

Transcript of 01 Partea 1 Print 18 Martie 2013