01 CS II-A Terasamente BFIFII

Titlul lucrarii :

VALORIFICAREA POTENTIALULUI HIDROENERGETIC

AL RAULUI PRAHOVA PE SECTOR CAMPINA-FLORESTI.

CHEMP BANESTI, CHEMP FLORESTI I, CHEMP FLORESTI II

Titlul documentaţiei :

AMENAJAREA HIDROENERGETICĂ A RAULUI PRAHOVA

PE SECTORUL CAMPINA-FLORESTI.

CHEMP BANESTI, CHEMP FLORESTI I, CHEMP FLORESTI II

VOLUMUL II.a – CAIETE DE SARCINI

- TERASAMENTE -

Faza de proiectare : Proiect Tehnic

Cod documentaţie : 78.PH.MHC.PT.02/2013

Actualizare : 0

Bucureşti

Martie 2013

Titlul lucrarii : VALORIFICAREA POTENTIALULUI

HIDROENERGETIC AL RAULUI PRAHOVA PE

SECTOR CAMPINA-FLORESTI. CHEMP BANESTI,

CHEMP FLORESTI I, CHEMP FLORESTI II

Beneficiar : S.C. ELECTROCARBON S.A.

Proiectant: S.C. RUXPRO S.R.L.

Contract: Nr. 78 / octombrie 2012

Titlul documentaţiei : AMENAJAREA HIDROENERGETICĂ A RAULUI

PRAHOVA PE SECTORUL CAMPINA-FLORESTI.

CHEMP BANESTI, CHEMP FLORESTI I, CHEMP

FLORESTI II

Volumul II.a – Caiete de sarcini

TERASAMENTE

Faza de proiectare : PROIECT TEHNIC (P.T.)

Cod documentaţie : 78.PH-MHC.PT.02/2013

Actualizare: 0

Director Tehnic: ING. NICULAI ENICĂ

Sef proiect: ING. GRATIELA BREBENEL

Proiectant specialitate: ING. SABIN VIRLAN

Bucureşti

Martie 2013

Proiect Tehnic: “Amenajarea hidroenergetică a raului Prahova pe sectorul Campina-Floresti.

CHEMP BANESTI, CHEMP FLORESTI I, CHEMP FLORESTI II”

Volumul II.a. C.S -Terasamente

Cod documentaţie: 78.PH-MHC.PT.02/2013 Seria de actualizare : 0 Martie 2013 Pag. 2

CUPRINS

CAIET DE SARCINI PENTRU EXCAVAŢII ;

CAIET DE SARCINI PENTRU GABIOANE ;





CAIET DE SARCINI PENTRU

EXCAVAŢII

CUPRINS

1 DOMENIUL DE APLICARE ................................................................................................... 4

2 RESPONSABILITATEA PĂRŢILOR ÎN CONTRACT ....................................................... 4

3 EXCAVAŢII PENTRU LUCRĂRILE PROVIZORII ALE EXECUTANTULUI ............. 5

4 CURĂŢIREA TERENULUI ..................................................................................................... 6

5 SIGURANŢA EXCAVAŢIILOR ŞI PROTECŢIA TALUZELOR ..................................... 6

6 EXCAVAŢII GROSIERE SI DE FINISAJ ÎN TERENUL NATURAL .............................. 7

7 EXCAVATII IN ROCA LA SUPRAFATA ............................................................................. 7

8 EXCAVATII IN ZONA GROPILOR DE ÎMPRUMUT ŞI A DEVIERII APELOR ......... 9

9 HALDE, UMPLUTURI ........................................................................................................... 11

10 PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI DE FUNDARE IN VEDEREA BETONARII.................. 11

11 UTILAJE DE EXECUŢIE ...................................................................................................... 13

12 RELEVEE TOPO - GEOLOGICE, TOLERANŢE ............................................................. 13

13 STAS-URI ŞI NORMATIVE RECOMANDATE PENTRU EXCAVAŢII ....................... 13

14 MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII PENTRU EXCAVAŢII .......................................... 14





1 DOMENIUL DE APLICARE

Prezentul Caiet de Sarcini (CS) se va folosi pentru lucrări de terasamente şi are scopul de a

stabili condiţiile tehnice şi de calitate.

Prezentul CS nu este limitativ, el putând fi completat de către Consultant pe parcursul

execuţiei, în cazul apariţiei altor condiţii.

Respectarea prevederilor din CS este obligatorie.

Art.1.1. Condiţiile tehnice cuprinse în această parte se aplică la toate lucrările de excavaţii

necesare realizării lucrărilor definitive sau provizorii prevăzute prin proiect ca şi lucrărilor de

excavaţii din zonele de împrumut.

Art.1.2. Lucrările de excavaţii includ: curăţirea suprafeţelor de teren afectate de amplasarea

structurilor, decaparea stratului vegetal sau necorespunzător, excavaţia propriu-zisă, etanşarea

incintelor, evacuarea apelor de infiltraţie sau de orice altă natură pentru punerea şi menţinerea la

uscat a incintelor de excavaţie, evacuarea materialului excavat, descărcarea şi împrăştierea în halde,

depozite sau lucrări definitive.

Art.1.3. Excavaţiile vor fi realizate conform liniilor, pantelor şi dimensiunilor arătate pe

planuri. Săpăturile în exces datorate Executantului nu vor fi plătite, iar umpluturile necesare pentru

aducerea cotelor de fundare la nivelul din proiect vor fi executate pe cheltuiala Executantului cu

materiale adecvate aşa cum va dispune Consultantul.

Art.1.4. Execuţia excavaţiilor se va realiza în conformitate cu tehnologia propusă de

Executant în ofertă şi aprobată de Consultant, respectând termenele angajate prin programul de

execuţie a lucrărilor. Înaintea începerii lucrărilor de excavaţii, Executantul va întocmi proiectele

tehnologice de detaliu pe care le va supune aprobării Consultantului. Prin aceste documentaţii

Executantul va urmări şi va justifica în principal utilizarea raţională a spaţiului, alegerea utilajelor,

protecţia stabilităţii lucrărilor adiacente, sistemul de drenare, colectare şi evacuare a apelor,

măsurile de tehnica securităţii muncii, etc.

2 RESPONSABILITATEA PĂRŢILOR ÎN CONTRACT

Art.2.1. Executantul are obligaţia să examineze amplasamentul lucrărilor şi documentaţia

pusă la dispoziţie de Consultant, să culeagă orice alte informaţii considerate de el necesare pe baza

cărora să aprecieze pe propria sa răspundere condiţiile şi dificultăţile de execuţie a excavaţiilor.

Art.2.2. Pe durata execuţiei lucrărilor, Executantul va lua măsuri pentru menţinerea

stabilităţii taluzelor, îndepărtând materialul instabil şi executând protecţiile sau sprijinirile necesare.

Art.2.3. De asemenea pe toată durata execuţiei lucrărilor, Executantul va lua măsuri pentru

menţinerea la uscat a săpăturilor, executând lucrări specifice şi instalând echipament adecvat şi

suficient pentru evacuarea apelor de orice natură.

Art.2.4. Trasarea axelor principale, bornelor de referinţă, căilor de circulaţie şi limitelor

terenului pus la dispoziţie Executantului, precum şi materializarea cotelor de nivel în imediata

apropiere a terenului sunt în sarcina Consultantului şi se predau pe bază de proces - verbal

Executantului.

Art.2.5. Executantul este răspunzător de păstrarea în bune condiţii a bornelor şi de trasarea

corectă a lucrărilor faţă de reperele date de Consultant.

Erorile intervenite pe parcursul execuţiei lucrărilor vor fi corectate de Executant pe

cheltuiala sa, cu condiţia ca aceste erori să nu se bazeze pe date incorecte furnizate în scris de

consultant.

Pentru verificarea trasării de către Consultant, Executantul este obligat să protejeze şi să

păstreze cu grijă toate reperele, bornele sau alte obiecte folosite la trasarea lucrărilor.





Art.2.6. Executantul va executa toate lucrările de pichetare şi măsurare necesare pentru

fixarea exactă a amprizei excavaţiilor, a uvrajelor ce urmează a se construi. Înaintea începerii

lucrărilor, Executantul verifică în prezenţa Consultantului planul general de fixare a reperilor şi

coordonatele acestora.

Executantul este responsabil de păstrarea reperilor; dacă în cursul lucrărilor unii dintre ei vor

fi distruşi, el trebuie să reimplanteze alţii pe responsabilitatea sa.

Art.2.7. Înainte de începerea lucrărilor Executantul va ridica profilele topografice pe

traseele stabilite şi marcate în proiect prezentându-le Consultantului spre confruntare şi însuşire.

Aceste profile, odată însuşite de Consultant devin profile de referinţă pentru evaluarea volumelor de

lucrări.

Art.2.8. Executantul va stabili regulile de circulaţie în zona de şantier, va monta indicatoare

şi va pune afişe prin care se va reglementa: circulaţia oamenilor şi utilajelor în şantier, măsurile de

protecţia muncii şi zonele periculoase sau interzise pentru accesul oamenilor şi animalelor.

Art.2.9. Executantul va executa punţi de traversare a râului, poteci şi scări cu parapeţi,

platforme de lucru şi de odihnă, iluminat corespunzător prin care să asigure o circulaţie bună şi

sigură a personalului.

Art.2.10. Executantul va efectua următoarele lucrări premergătoare excavaţiilor :

curăţirea amprizei excavaţiilor de arbori, arbuşti, rădăcini etc., transportul şi

depozitarea acestora în locurile stabilite de Achizitor;

curăţirea terenului vegetal din ampriza excavaţiilor, transportul şi depozitarea în

halde, în vederea reutilizării lui;

măsuri de protecţie a taluzelor.

Executantul va fi răspunzător de devierea temporară a traficului ca şi de toate măsurile de

siguranţă necesare sau cerute de Consultant.

Art.2.11. În timpul execuţiei lucrărilor Executantul va asigura:

degajarea punctelor de reper acoperite;

personal topo calificat şi suficient pentru controale;

măsuri de securitate, semnalizare, deplasare sau evacuare a utilajelor pentru

facilitatea măsurătorilor.

Art.2.12. Executantul va prezenta la solicitarea consultantului tehnologiile propuse la

lucrările de excavaţii. Consultantul îşi rezervă dreptul de a cere schimbarea parţială sau chiar totală

a concepţiei de excavare, Executantul rămânând în continuare responsabil de aspectele care derivă

din noua metodologie de lucru.

Art.2.13. În cazul în care în timpul execuţiei lucrărilor, pe amplasament se descoperă valori

istorice, artistice sau ştiinţifice, Executantul este obligat să oprească execuţia lucrărilor în zona

respectivă şi să comunice Consultantului, organelor de poliţie şi comisiei monumentelor istorice

descoperirea lor.

Art.2.14. Executantul va răspunde de:

excavaţiile suplimentare în fundaţia lucrărilor în cazul în care depăşesc linia

proiectului cu toleranţele stabilite la fiecare lucrare în parte;

orice formă de accidentare a oamenilor, a utilajelor.

3 EXCAVAŢII PENTRU LUCRĂRILE PROVIZORII ALE EXECUTANTULUI

Art.3.1. Pentru excavaţiile necesare construcţiilor provizorii ale Executantului cuprinzând

organizarea tehnologică şi socială, acesta va întocmi propriile sale Caiete de Sarcini.

Art.3.2. Executantul nu va începe nici o astfel de lucrare până nu obţine aprobarea

Consultantului care se va referi în principal la următoarele aspecte :





amplasarea în afara zonelor lucrărilor definitive sau provizorii cuprinse în proiect

sau existente;

influenţa acestor lucrări şi a tehnologiei de execuţie preconizate asupra stabilităţii

lucrărilor din imediata apropiere;

amplasarea haldelor şi depozitelor pentru materialul excavat;

efectul acestor lucrări asupra scurgerii apelor de orice natură;

modul în care va fi reamenajată zona lucrărilor respective, după terminarea

execuţiei.

4 CURĂŢIREA TERENULUI

Art.4.1. Ampriza structurilor prevăzute prin proiect, va fi curăţată de arbori, arbuşti, tufişuri,

cioate, rădăcini sau alte materiale existente şi se va decapa stratul vegetal.

Art.4.2. După înlăturarea acestor materiale se va excava un strat de teren de grosimea

arătată pe planuri considerat impropriu pentru structuri.

Art.4.3. În cazul în care imediat după realizarea acestei excavaţii urmează a se începe

execuţia unei structuri într-un termen cerut prin proiect sau de Consultant, Executantul va lua toate

măsurile pentru a-l respecta. Dacă acest termen se depăşeşte, motiv pentru care Consultantul

consideră necesară o nouă decapare, aceasta va fi făcută de Executant pe propria sa cheltuială.

Art.4.4. Toate materialele rezultate din operaţiile de mai sus vor fi evacuate din zona

lucrărilor, haldate sau depozitate în zonele indicate pe planuri sau dispuse de consultant.

Executantul va acorda o atenţie deosebită depozitării stratului vegetal în vederea reutilizării.

Art.4.5. Executantul va proteja toate elementele naturale sau lucrările existente în zonă pe

toată durata execuţiei lucrărilor de excavaţii aşa cum va dispune consultantul.

5 SIGURANŢA EXCAVAŢIILOR ŞI PROTECŢIA TALUZELOR

Art.5.1. Executantul va trebui să ia toate măsurile necesare pentru asigurarea stabilităţii

gropilor provizorii pe termen scurt şi a celor pe termen lung şi de a limita la strictul necesar volumul

acestora. Pentru săpăturile în terenuri slabe (mobile) precondiţiile constau în evitarea eroziunii din

cauza apei de şiroire, din ploaie sau infiltarţii pin executarea de şanţuri de colectare şi deviere a

acestor ape.

În cazul taluzelor înalte se vor executa berme la distanţe adecvate naturii materialului şi care

la rândul lor vor fi prevăzute cu şanţuri de colectare şi deviere a apelor. Taluzele cu caracter

definitiv sau cu durată mare de existenţă în timpul execuţiei vor fi protejate aşa cum se arată în

proiect cu cleionaje, şpriţ beton, torcret, blocuri de beton etc.

Art.5.2. Dacă în cursul execuţiei lucrărilor, Executantul constată o slăbire a stabilităţii unui

sistem de protecţie aplicat sau a unui sistem de sprijinire provizorie, va supune spre aprobare

Consultantului un proiect de consolidare. În caz de urgenţă se vor executa lucrări de consolidare,

înainte de a prezenta Consultantului proiectul acestora.

Art.5.3. În cazul unor alunecări de teren produse în timpul execuţiei (lucrărilor până în

momentul recepţiei finale, datorate unor greşeli ale Executantului acesta va reface pe cheltuiala sa

lucrarea descrisă în condiţiile ce vor fi dispuse de Consultant.





6 EXCAVAŢII GROSIERE SI DE FINISAJ ÎN TERENUL NATURAL

Art.6.1. "Terenul natural" este materialul cu sau fără coeziune (argile, nisipuri, pietrişuri

etc.) care se excavează manual sau cu diverse utilaje de excavat.

Art.6.2.1. "Excavaţii grosiere" reprezintă zona cuprinsă între linia terenului şi linia situată la

0,50÷1,00 m deasupra cotei de fundare, funcţie de utilajul folosit la excavat.

Art.6.2.2. "Excavaţii de finisaj" reprezintă zona cuprinsă între linia cotei de fundare şi linia

de deasupra cotei de fundare la o înălţime de cca. 50 cm.

Art.6.3.1. Excavaţiile în terenul natural se vor executa cu utilaje sau manual la cotele şi

taluzele indicate în proiect.

Art.6.4.1. Excavaţiile grosiere executate deasupra nivelului hidrostatic, precum şi

excavaţiile sub nivelul hidrostatic după punerea la uscat a incintei, se vor executa cu excavatorul

adaptat pentru fiecare situaţie în parte.

Excavaţiile sub nivelul hidrostatic în afara incintelor etanşe se vor executa cu draglina,

excavator echipat cu cupă inversă,etc.

Art.6.4.2. Excavaţiile de finisaj se vor executa manual cu unelte adecvate pentru acestea.

Art.6.5. Pe durata execuţiei, în incinte etanşe, săpăturile vor fi ţinute permanent la uscat.

Excavaţiile nu vor putea fi efectuate decât după instalarea unor dispozitive eficace de drenare,

captare şi evacuare a apelor.

Executantul va trebui să dispună de mijloace de pompaj suficiente ca număr şi putere pentru

a face faţă oricărei eventualităţi.

Art.6.6. În momentul în care caracteristicile materialului se schimbă, Executantul va

informa Consultantul pentru constatare şi va executa o ridicare topo pentru a stabili volumele reale

de excavaţii.

7 EXCAVATII IN ROCA LA SUPRAFATA

Art.7.1. - Domeniu de aplicare

In excavatiile la suprafata sunt cuprinse:

excavatiile la conducta de aductiune;

excavatii la fundatiile masivelor de ancoraj

Art.7.2. - Conditii generale

Constructorul are obligatia sa cunoasca conditiile de executie a acestor lucrari in

amplasamentul dats si anume:

geologia din amplasament;

posibilitatea unor alunecari sau desprinderi de blocuri;

perioada de viituri.

Lucrarile se executa in conformitate cu programul general si cu conditile tehnice

specifice unor astfel de lucrari.

La excavatii constructorul va tine seama de:

efectul excavatiilor asupra uvrajelor existente sau in curs de a se construi;

locul de depozitare asupra taluzelor;

consecintele excavatiei asupra taluzelor;

efectul excavatiilor asupra albiei riului in aval;

aspectul final al amplasamentului.

Art.7.3. - Repere topo. Constructorul va implanta borne betonate rigide in locuri protejate

pentru repere topo. Acestea vor fi in numar suficient pentru a controla usor axele principale din





amplasament. Coordonatele acestor borne vor fi date de proiectant si vor servi la lucrarile topo

efectuate de constructor.

Art.7.4. Constructorul poate propune metodele si materialele de excavatii pe care le

considera potrivite in amplasament. Taluzele in roca sanatoasa vor fi protejate pe cat posibil prin

acoperire cu folie.

Profilele excavatiei indicate in planuri sunt profile minime. Adâncimea definitiva se stabileste de

Proiectant functie de geologie si calitatea rocii intâlnite.

Art.7.5. Excavatiile grosiere se executa in straturi de 1÷3m, pana la 5÷6m, pe fâsii

orizontale. Pe verticala, va exista un decalaj de 6÷7m intre frontul de lucru si protectia taluzelor.

Art.7.6. Abateri admise la excavatiile grosiere:

1,00 m deasupra liniei teoretice din profil

0,50 m sub linia teoretica din profile

0,20 m in plan

Art.7.7. Excavatiile de finisaj se executa in doua faze:

faza 1 cuprinde excavarea unui strat de 1 m grosime si se executa odata cu

excavatiile grosiere.

faza 2 cuprinde excavarea stratului de protectie de 0,5 m si care se va face

conform prescriptiilor si conditiilor tehnice pentru excavatii referitoare la

excavatiile de finisaj cu cel mult o luna inaintea turnarii betonului respectiv.

Art.7.8. In functie de situatia reala, proiectantul va putea reduce sau mau mari in

anumite zone, grosimea stratului de protectie.

Art.7.9. Betonarea uvrajelor va incepe dupa terminarea excavatiilor de finisaj Faza 1 pe

toata ampriza acestora si indepartarea stratului de protectie din Faza 2 numai pentru zonele ce

urmeaza a se betona.

Art.7.10. Inainte de inceperea betonarii, constructorul va obtine avizul scris al

proiectantului, asupra cotelor de fundare, pentru intreaga ampriza a conductei de aductiune. Fiecare

zona de fundare va fi receptionata de delegatul permanent al proiectantului pe santier.

Art.7.11. Dupa indepartarea stratului de protectie se va trece la curatirea talpii de fundatie,

verificarea, curatirea si protejarea suplimentara a taluzelor excavatiei. Se vor asigura baricade de

protectie in ampriza excavatiei cât si in interiorul ei, pentru evitarea oricarui accident.

Art.7.12. Zonele de roca patate cu ulei se vor buciarda pana la disparitia acesteia.

Art.7.13. Dupa executarea operatiilor preliminare de curatire a fundatiilor, aceasta se va

sufla cu jet de aer comprimat. Se freaca adanciturile si cutele fundatiei, cu peria de sârma, pentru

zonele unde fundatia aductiunii este amplasata pe marna sau calcare. Daca exista izvoare din care

apa ajunge pe lamele, acestea se vor capta si indeparta prin furtun de cauciuc in afara zonei de

betonare respective.

Art.7.14. Dupa aceste operatii, se va face o cartare geologica de detaliu a suprafetei de

fundare si se vor indica masuri obligatorii pentru Constructor. Pentru acestea, Constructorul va

asigura o ridicare topo la zi a excavatiei realizate.

Art.7.15. Dupa terminarea acestei operatiuni se interzice categoric orice fel de manipulare si

depozitare de materiale pe suprafata pregatita. Accesul muncitorilor este permis numai cu cizme

curate de cauciuc.

Art.7.16. Daca din diferite motive se murdareste suprafata de fundatie, se repeta operatiile

de curatire conform articolelor precedente.

Art.7.17. Pe ampriza fundatiei conductei de aductiune, pentru verificarea gradului de

compactare se vor preleva probe Proctor din 100 – 100m, sau de cate ori beneficiarul considera

necesar. Gradul de compactare in zonele in care aductiunea este fundata pe balast gradul de

compactare trebuie sa fie Proctor 95%. Numarul de treceri ale compactorului se va stabili

experimental in functie de natura terenului si a gradului de umiditate.

Art.7.18. Betonarea va incepe dupa executarea tuturor operatiilor de mai sus.





Art.7.19. Daca inceperea betonarii va intirzia mai mult de 6 ore de la terminarea operatiilor

de pregatire a fundatiei, receptia se repeta. Daca in intervalul dintre receptie si inceperea betonarii s-

a produs schimbarea conditiilor meteorologice (ploaie, inghet) receptia se repeta.

Art.7.20. Eventualele zone zdrobite local, alterate sau fisurile precum si faliile se vor excava

la cotele indicate de proiectant si geolog pentru a putea fi plombate cu mortar sau beton, in functie

de marimea lor. In cazurile speciale, indicate de Proiectant se vor monta plase de armatura. In mod

obisnuit, adâncimea va fi egala cu doua ori latimea faliei.

Art.7.21. Avizarea inceperii betonarii lamelelor se va face de catre o comisie de receptie

alcatuita din:

Geolog

Beneficiar

Constructor

Sub nici un motiv nu se va incepe betonarea unei lamele de fundatie, fara a fi avizata

in prealabil de catre comisia de mai sus.

Art.7.22. Receptia lamelelor de fundatie se va face numai la lumina zilei.

Art.7.23. Betonarea poate incepe, cind suprafata de fundare a fost declarata “buna de

betonare” si dupa semnarea in doua exemplare a fisei de betonare, de catre fiecare membru al

comisiei de receptie, prevazuta mai sus. Imediat dupa betonare, un exemplar complet, cu toate

datele se va preda Beneficiarului.

Art.7.24. Toate lucrarile de pregatire a rocii de fundatie se vor deconta pe baza cantitatii real

executate.

8 EXCAVATII IN ZONA GROPILOR DE ÎMPRUMUT ŞI A DEVIERII APELOR

Art.8.1. Toate materialele necesare lucrărilor de umpluturi se vor obţine din gropile de

împrumut sau utile care vor fi indicate în planurile de situaţie ale lucrării.

Art.8.2. Principalele date referitoare la natura materialului, stratificaţii etc., din gropile de

împrumut vor fi date în documentaţia lucrării. Aceste date nu sunt contractuale, nu angajează pe

Consultant, ele trebuie să fie apreciate şi analizate de Executant pe propria răspundere.

Art.8.3. Executantul va ţine seama de lucrările de cercetare pentru a stabili în fiecare lună

"programul său de prelevări şi umpluturi", program în care el va descrie în particular pentru

următoarele trei luni planul de exploatare al gropilor de împrumut şi cercetările prevăzute.

Art.8.4. Consultantul va putea, dacă consideră util, să-i impună Executantului să mărească

densitatea acestor cercetări.

Ansamblul cercetărilor se va face pe cheltuiala Executantului până la densitatea de 50 foraje

pe ha.

Art.8.5. Executantul trebuie să-şi asume întreaga responsabilitate în ceea ce priveşte

deducţiile şi concluziile referitoare la tipul materialelor, umiditate, structura materialelor, procentul

de materiale supradimensionat, volumul total de materiale adecvate, dificultăţile de evacuare, de

sfărâmare sau de înlăturare a materialelor supradimensionate, de obţinerea unui conţinut satisfăcător

de umiditate şi de obţinerea unui amestec uniform de materiale.

Art.8.6. Tipul de echipamente utilizate şi modul de lucru al Executantului în timpul

excavării materialelor din gropile de împrumut, trebuie să ducă la obţinerea uniformităţii necesare

amestecului pentru toate materialele din gropile de împrumut.

Art.8.7. În zonele stabilite ca gropi de împrumut se execută mai întâi defrişarea,

îndepărtarea rădăcinilor, a solului vegetal. Materialul rezultat va fi evacuat din zonă astfel încât să

nu împiedice exploatarea materialului necesar pentru umpluturi.

Art.8.8. Exploatarea gropilor de imprumut se va face pe baza unui plan de exploatare

întocmit de comun acord cu Executantul si Consultantul.





Art.8.9. În funcţie de adâncimea de exploatare a gropilor de împrumut acestea trebuie

amplasate la o distanţă în aşa fel încât să se creeze o pantă generală (picior taluz amonte - săpătură

groapă împrumut) de minim 1:5.

Art.8.10. Pentru a evita colmatarea pe întreaga suprafaţă a gropilor de împrumut la viituri

precum şi dificultăţile în extragerea şi transportul materialelor în cazul funcţionării exploatării

zăcământului în straturi orizontale, în exploatarea balastierelor vor fi avute în vedere următoarele:

se va delimita groapa de împrumut în fâşii longitudinale corespunzătoare ritmului

de extragere de material corespunzător lucrărilor de depunere.

fîşiile astfel delimitate vor fi exploatate pe toată adâncimea zăcământului util,

conform tehnologiilor aprobate.

Art.8.11. La întocmirea planului de exploatare se vor avea în vedere măsuri de protejare

contra inundaţiilor a zonei de extragere prin digurile de protecţie executate din materialul sapat la

balastieră.

Art.8.12. În cazul în care, în situaţii de forţă majoră, frontul de extragere a fost inundat,

exploatarea va continua după înlăturarea mâlului depus.

Art.8.13. Pentru realizarea umpluturilor din material în ampriza aductiunii, exploatarea

gropilor de împrumut se va face prin săpare cu draglina/excavator cu cupă inversă. Materialul extras

de sub nivelul pânzei freatice şi care din cauza condiţiilor atmosferice (sezon ploios, temperaturi

negative) sau care prin depunerea directă nu asigură realizarea condiţiilor tehnice din Caietul de

Carcini, va fi depus în haldă.

Art.8.14. Pentru realizarea umpluturilor din material eterogen în ampriza aductiunii,

exploatarea gropilor de împrumut aferente se va face prin săpare cu cupa excavatorului de jos în sus

pe întreaga înălţime exploatabilă a zăcământului, pentru a se realiza direct amestecul necesar.

Art.8.15. Conţinutul de umiditate al umpluturilor. În măsura în care acest lucru este

posibil materialul va fi supus tratamentului necesar în gropile de împrumut înainte de excavaţie.

În timpul în care conţinutul de umiditate trebuie să fie mai mare, se vor face stropiri în

gropile de împrumut, cu cel puţin 7 zile înainte de începerea lucrărilor de excavaţie. Executantul

poate utiliza orice altă soluţie pentru asigurarea umidităţii materialului de umpluturi.

Art.8.16. Atunci când se execută umezirea materialelor înainte de excavaţie, se va acorda o

atenţie deosebită pentru ca materialul să fie umezit uniform şi pentru a se asigura conţinutul optim

de umiditate în toată masa materialului.

Art.8.17. Executantul este avertizat să controleze cu atenţie modul cum se face introducerea

apei şi să verifice adâncimea şi cantitatea de apă necesară în aşa fel încât să se evite o umezire

excesivă.

Art.8.18. Dacă în unele locuri din gropile de împrumut, înainte sau în cursul lucrărilor de

excavaţii s-a constatat o umiditate excesivă se vor lua măsuri pentru reducerea umidităţii prin

excavare selectivă pentru a proteja materialele mai uscate; excavări şi depozitări temporare în

depozit a materialului excesiv de umed, săparea unor tranşee de drenaj, etc.

Art.8.19. Pentru orice eventualitate, executantul va trebui să excaveze cantităţi suficiente de

material din zonele cu gropi de împrumut, din mai multe locuri, pentru a putea finaliza lucrările

conform Caietului de Sarcini indiferent de cantităţile de umiditate excesivă datorate apei freatice,

precipitaţiilor, dificultăţilor de drenaj sau altor cauze.

Art.8.20. Achizitorul şi Consultantul pot să refuze materialele pe care le estimează a fi

nefolosibil în momentul extragerii lor. Materialele refuzate vor fi lăsate pe loc sau puse în depozit

conform indicaţiilor Investitorului şi Consultantului.

Nici un material bun pentru umplutura in ampriza aductiunii nu va avea altă destinaţie fără

aprobare.

Art.8.21. Modul în care sunt exploatate gropile de împrumut şi starea în care sunt lăsate

acestea nu trebuie să afecteze în nici un fel aspectul lucrării în ansamblu sau alte construcţii din

zonă.





Art.8.22. Executia umpluturilor pe timp de înghet se admite cu respectarea concomitenta a

urmatoarelor conditii :

- antreprenorul va asigura supravegherea atenta a lucrarilor de umpluturi care se vor executa

numai în timpul zilei;

- stratul pe care se pune umplutura nu trebuie sa fie înghetat;

- temperaturile negative in 24 ore sa nu coboare sub - 5˚C ;

- temperaturile negative sa nu fie de durata, respectiv sa oscileze noaptea între - 5˚C si

0˚C, iar ziua sa fie pozitive;

- continuarea umpluturilor surprinse de inghet este admisa in mod exceptional cel mult 2 ore

si numai daca temperatura aerului nu a scazut sub - 5 ˚C în acest interval ;

- daca temperaturile se mentin sub 0 ˚C si dupa aceast interval, depunerile se întrerup;

- la reluarea lucrului se va curata stratul si se va receptiona de diriginte si antreprenor;

materialul din care se executa umplutura nu trebuie sa fie înghetat . Eventualele bucati înghetate se

vor îndeparta ;

- se va lucra cu material uscat sau cu umiditate redusa 2 - 3 % ;

- pe stratul de umpluturi sa nu se intrerupa lucrul chiar in timpul pauzei intre schimburi. In

cazul in care a existat o intrerupere mai mare de 2 ore se va anunta dirigintele si responsabilul CTC

al antreprenorului pentru a hotari de comun acord in ce conditii poate fi reluat lucrul;

- in perioada de temperaturi ridicate peste + 25˚C compactarea se va executa imediat dupa

umectare.

9 HALDE, UMPLUTURI

Art.9.1. Executantul va prezenta Consultantului spre aprobare propunerile sale pentru

suprafeţele destinate haldelor.

Zonele de descărcare vor fi alese într-o manieră care să nu genereze funcţionalitatea

hidraulică a raului.

Art.9.2. În cazul amplasării haldelor pe alte suprafeţe decât cele stabilite, Executantul va

avea responsabilitatea privind consecinţele ce decurg din ocuparea acestor terenuri:

cursurile râului sau ale altor afluenţi nu vor fi poluate sau obturate;

haldele nu se vor amplasa pe terenuri cultivate sau parţial instabile;

la terminarea lucrărilor toate haldele vor fi taluzate conform profilelor avizate de

Consultant, vor fi protejate împotriva eroziunii şi se vor integra

în zonă după terminarea lucrărilor.

10 PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI DE FUNDARE IN VEDEREA BETONARII

Art.10.1. După executarea excavaţiilor de finisaj manuale se trece la curăţirea fundaţiei în

vederea începerii betonării.

Curăţirea se va face prin îndepărtarea murdăriei şi a corpurilor străine căzute pe suprafaţa de

fundare, a zonelor înmuiate, uscate sau fisurate şi a materialelor foarte alterate.

Curăţirea suprafeţei de fundare se face funcţie de natura terenului de fundare.

În terenuri cu roci tari (calcare, marnă) curăţirea se face manual, prin suflare cu aer

comprimat la presiuni ce ţin de starea rocii, fiind interzisă folosirea apei în procesul de curăţire.

Art.10.2. Nu se admite nici o reţinere a apei pe suprafaţa de fundare. Vor fi asigurate

măsurile necesare pentru ca pe suprafaţa care se pregăteşte pentru betonare să nu se scurgă sau să

stagneze apa provenită din infiltraţii.





Art.10.3. Apa din infiltraţii sau din eventualele ploi se va îndepărta imediat fie prin şanţuri

şi rigole, fie prin pompaj. În locurile unde se vor întâlni izvoare, acestea se vor capta prin ţevi de

metal montate în drenuri cu filtre inverse şi scoase în sus prin beton până la înălţimea necesară

injectării.

Fiecare izvor de apă va fi anunţat de către Antreprenor, iar măsurile pe care acesta le

consideră necesare în vederea captării şi scurgerii lui în sistemul de drenaj definitiv, le va supune

aprobării Consultantului.

Art.10.4. Nu se admite lucrul în perioadele de îngheţ (temperatura de -5°C noaptea şi 0°C

ziua). Se vor face măsurători din 4 în 4 ore şi se vor înscrie în fişe speciale.

Dacă acestea apar totuşi în timpul lucrului, se vor respecta următoarele măsuri:

înainte de betonare se îndepărtează eventualele zone alterate sau îngheţate şi se

suflă din nou cu aer comprimat;

curăţirea suprafeţei de fundaţie se va continua în spaţii reduse acoperite cu

panouri sau prelate, eventual încălzite cu sobe suspendate, aer cald, abur.

Art.10.5. Se va asigura continuitatea operaţiilor de pregătire a fundaţiei şi de turnare a

betonului. Orice întrerupere a celor două operaţii cauzate de tehnologie sau de condiţii atmosferice,

va necesita recurăţarea suprafeţei de fundare până la roca nealterată.

Suprafaţa astfel tratată va fi supusă aprobării Consultantului.

Art.10.6. Atunci când suprafaţa de fundaţie este de natură nisipoasă sau prăfoasă, cu

grosimea stratului până la 3,50m sau în zona pintenilor, se va curăţa prin îndepărtarea stratului din

nisip, până la stratul din pietriş.

În locul materialului nisipos îndepărtat din fundaţie si se va depune balast in straturi de 30-

50cm. Acest strat se va împrăştia cu buldozerul şi se va compacta prin minim 6 treceri ale

vibrocompactorului lis de 12,5t.

Nu se admite depunerea de materiale nisipoase, fără pietriş.

Art.10.7. Pe suprafaţa pregătită pentru betonare este interzisă circulaţia, manipularea şi

depozitarea de materiale. Accesul lucrătorilor este permis numai cu cisme curate.

Art.10.8. Avănd în vedere timpul scurt de execuţie, pentru a nu stânjeni desfăşurarea

lucrărilor şi alterarea rocii de fundaţie, executantul trebuie să anunţe din timp momentul pregătirii

rocii de fundaţie pentru ca delegaţii Consultantului să poată executa releveul topografic şi geologic

la cota de fundare definitivă, operaţie care este obligatorie.

Dacă după întocmirea fişei se constată că începerea betonării este întârziată (a plouat, etc.)

semnătura de recepţie se anulează şi se înlocuieşte cu o nouă verificare şi semnătură de recepţie,

corespunzătoare unei noi avizări (avizarea este valabilă max. 8 ore).

Recepţionarea fundaţiei se face prin luarea în considerare a următoarelor măsuri:

zonarea vizuală a terenului (din punct de vedere a naturii suprafeţei de fundare);

identificarea în adâncime a stratificaţiei terenului prin foraje şi a stării de îndesare a materialelor

din ampriză. Identificarea acestora se va face prin foraje ce se vor amplasa pe profile la distanţe

de cca. 20 m în funcţie de complexitatea litologică.

Forajele se vor executa în avans de către specialişii Consultantului, iar determinările fiecărui

foraj vor fi efectuate de către laborator şi vor cuprinde:

granulometrie

plasticitate (după caz)

umiditate

grad de îndesare (e,emin, emax)

greutăţi volumetrice

verificarea stării de îndesare naturală cu penetrometrul dinamic de 10 kg





11 UTILAJE DE EXECUŢIE

Art.11.1. Buldozerul de 180 CP pentru decapări şi strângere în grămezi.

Art.11.2. Excavator cu cupă de 1,2 şi 2,5 mc pentru excavaţii deasupra nivelului apei.

Art.11.3. Draglina cu cupă de 1,2 mc pentru excavaţii sub nivelul hidrostatic

12 RELEVEE TOPO - GEOLOGICE, TOLERANŢE

Art.12.1. După execuţia excavaţiilor de finisaj, Executantul va realiza pe cheltuiala sa un

releveu topografic exact al suprafeţei de fundare. Pe acest releveu geologul Consultantului va

executa o cartare geologică de detalii figurând toate accidentele geologice, faliile, fisurile,

orientarea lor, descriind totodată aspectul acestora, natura materialului cu care sunt umplute etc.

Art.12.2. Acest releveu va fi executat sub controlul topometrului Investitorului şi geologului

Consultantului.

Art.12.3. Pentru lucrările de excavaţii se admit abateri faţă de linia excavaţiilor obligate

după cum urmează :

excavaţii în aluviuni 0,50 m;

excavaţii de finisaj manuale 10 cm

Abaterile de la linia geometrică a excavaţiilor obligate sunt acceptate în lungul profilului

("Excavaţii obligate"), în conformitate cu planurile Consultantului şi cu schimbările solicitate de

Consultant pe şantier, care trebuie să realizeze linia cota excavaţiilor finale. Ele cuprind excavaţii

grosiere şi excavaţii de finisaj.

Art.12.4. Lucrările de betonare vor putea începe numai după ce pregătirea terenului de

fundare a fost terminată şi recepţionată prin grija Investitorului.

13 STAS-URI ŞI NORMATIVE RECOMANDATE PENTRU EXCAVAŢII

C 169 - 88 Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea

fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale. Buletinul constr. nr. 5/1988

C 159 - 79 Instrucţiuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin metoda

penetrării în con. Buletinul constr. nr. 4/1990

P 10 – 86 Normativ privind verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de fundaţii directe

la construcţii

STAS 1243-88 Teren de fundare. Clasificarea şi identificarea pământului.

STAS 6054-77 Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheţ.

NP-074-2007 Teren de fundare. Principii generale de cercetare.

STAS 1913/5-85 Teren de fundare. Determinarea granulozităţii.

STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Încercarea

Proctor

STAS 1913/15-75 Teren de fundare. Determinarea greutăţii volumice pe teren.

STAS 4606-85 Determinări granulozitate agregate naturale





14 MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII PENTRU EXCAVAŢII

Art.15.1. În timpul execuţiei lucrărilor, Executantul are obligaţia de a lua toate măsurile

pentru evitarea oricărei accidentări a personalului.

Se atrage atenţia ca la instructajele efectuate să se insiste asupra aspectelor ce pot apare la

lucrările de pe taluze, la înălţime şi altele, pentru care se vor întocmi instrucţiuni specifice de

tehnica securităţii muncii.

Pentru executarea lucrărilor de excavaţii se vor respecta următoarele :

1. Legea pentru securitatea si sanatatea în munca nr. 319/2006/actualizata in 2010

2. Norme metodologice de aplicare a Legii 319/2006/actualizata in 2010

3. Cerinte minime de SSM, conform HG 1049/2006.

4. Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii, aprobat de MLPAT

cu Ord. 9/N/15.03.1993.

5. Norme de protecţia muncii pentru lucrările de construcţii hidrotehnice la suprafaţă

şi pe apă, ale Ministerului Industriilor, redactarea a-II-a/1993.

6. Norme generale de protecţia muncii ale Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale

şi Ministerului Sănătăţii.

7. Legea Protecţiei Muncii nr. 90/1996 republicata in 2001 editată de Ministrul

Muncii şi Protecţiei Sociale.

Art.15.2. Executantul are obligaţia să execute instructaje de protecţia muncii, în care să se

insiste asupra aspectelor cu caracter de periculozitate.

Art.15.3. La lucrările de excavaţii executate cu draglina sau excavatoare se vor respecta

prevederile cu privire la modul de lucru al utilajelor de săpaturi.

Se va acorda o atenţie deosebită platformelor de lucru şi circulaţiei în această zonă; lăţimea

platformelor de lucru trebuie să asigure posibilitatea deplasării utilajelor şi mijloacelor de transport.

De asemenea se va acorda o atenţie deosebită lucrului sub linii electrice sub tensiune. Accesul

utilajelor se va face numai cu respectarea strictă a gabaritului permis de norme, sau când aceasta nu

e posibil, se va opri tensiunea în reţea.

Distanţa minimă de la cea mai apropiată parte a mecanismelor şi marginea platformei

trebuie să fie de cel puţin 1,5m.

Deserventul utilajului este obligat să observe starea taluzelor şi în caz de pericol, de surpare

să îndepărteze utilajul din zona periculoasă. De asemenea pentru situaţii de viitură Antreprenorul va

instala un sistem propriu de atenţionare şi în caz de pericol de inundare se vor evacua utilajele şi

personalul la o cotă accesibilă şi neinundabilă, asigurând accesele.

O atenţie deosebită trebuie acordată descărcării cupei excavatorului în autovehicol, care se

va face cu respectarea normelor referitoare la acest gen de operaţii.

Art.15.4. Pentru circulaţia autocamioanelor cu materiale, în afara măsurilor prevăzute, se va

asigura prin dulapi, panouri longitudinale, menţinerea pereţilor tranşeei care s-ar putea dărâma în

urma unei circulaţii necontrolate.

Art.15.5. Întrucât se lucrează în mediu umed se va face controlul zilnic al instalaţiilor

electrice. Toate electromotoarele ce deservesc punctul de lucru se vor lega la pământ.

Art.15.6. La lucru pe apă şi în apropierea apei se vor prevede mijloace de salvări: colaci,

funii, bărci, etc.

Art.15.7. Se interzice accesul personalului neinstruit tehnic în orice zonă de lucru.

Art.15.8. Aceste măsuri nu sunt limitative, Executantul poate lua şi alte măsuri care să evite

accidentele tehnice, sau cele ale personalului.





CAIET DE SARCINI PENTRU

GABIOANE

Condiţiile tehnice de execuţie pentru realizarea lucrărilor de gabioane.

Completări sau modificări ale articolelor prezentului Caiet de Carcini se vor face numai de

către Proiectant.

Proiectantul îşi rezervă dreptul de a aduce modificări la lucrările de construcţii, pe tot

parcursul execuţiei (prin planuri suplimentare, modificatoare sau dispoziţii de şantier), funcţie de

situaţia reală din teren.

Terenul, pe întreaga ampriză a lucrării va fi predat, cu proces verbal Executantului, liber de

orice sarcină.

Valabilitatea prezentului Caiet de Sarcini decurge din momentul însuşirii lui de către

Beneficiar şi Executant.

Standarde, normative, prescripţii ce trebuie respectate în execuţie

STAS-2543/83 – Împletituri din sârmă.Plase cu ochiuri pătrate

STAS-889/90 – Sârmă rotundă de uz general, trefilată din oţel

STAS-1243/88 – Teren de fundare.Clasificarea şi identificarea pământurilor

STAS-9268/89 – Lucrări de regularizare a albiei râurilor.Prescripţii generale.

Condiţiile tehnice ale materialelor

La execuţia gabioanelor se va folosi piatra provenită din roci cu structura omogenă,

compactă cu granule bine cimentate. Nu se admite folosirea pietrei din roci argiloase sau marnoase.

Execuţia lucrărilor

Trasarea lucrărilor de gabioane în plan orizontal va fi realizată conform planului de trasaj.

Toleranţele admisibile la trasarea construcţiei sunt:

pentru reperul de cotă ± 1 cm;

pentru aliniamentul construcţiei ± 5 cm;

pentru unghiuri ± 10.

Trasarea în plan vertical va fi realizată conform planurilor ce conţin aceste elemente (profil

în lung şi profile transversale).

Gabioanele sunt lucrări elastice folosite pentru sprijinirea taluzelor în debleu, pentru

protecţia malurilor şi lucrări de regularizare ale albiei râurilor.

Gabioanele sunt cutii paralelipipedice, cu laturile secţiunii transversale inegale, uzual

pătrată, cu capacul mobil, confecţionate din oţel beton şi plasă de sârmă umplute cu piatră (sau

refuz de ciur).

Este foarte important cum se aşează gabioanele. Gabioanele trebuiesc aşezate ţesut astfel

încât rosturile transversale şi longitudinale să fie decalate la 2 rânduri succesive de gabioane.

Gabioanele se execută cu diverse lungimi (3 sau 2 m), cadrele transversale din oţel beton

12mm, cadrele longitudinale din oţel beton 16mm, iar pereţii din plasă de sârmă zincată de

2,8mm, împletită sub formă de ochiuri de 3-8 cm şi se umplu cu piatră (sau refuz de ciur).

Gabioanele se umplu cu piatră cu dimensiuni mai mari decât ochiurile plasei de sârmă.





Umplerea gabioanelor cu piatră se face numai după ce au fost aşezate la locul lor în lucrare

şi fixate solid de gabioanele vecine umplute (minim 4 leg./ml, cu inele din oţel beton 16mm).

După umplerea gabioanelor capacul se coase cu sârmă.Umplutura din spatele gabioanelor, acolo

unde este cazul, se va executa din material drenant.

Pentru confecţionarea gabioanelor se utilizează bare laminate la cald din oţel beton rotund

neted OB37 şi din beton cu profil periodic PC52, ce trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice din

STAS 438.

Livrarea, depozitarea şi controlul calităţii armăturilor pentru cadrele metalice ale

gabioanelor se vor realiza cu respectarea prevederilor normativului NE 012/99.

Standarde şi Normative româneşti în vigoare:

STAS 438/ 1-89 Oţel beton laminat la cald.

STAS 438/ 2- 91 Sîrmă rotundă profilată.

STAS 438 / 3- 98 Plase sudate.

STAS 438 / 4- 98 Sîrmă cu profil periodic obţinută prin deformare plastică la rece.

Normativ C 28 - 83 Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armãturilor de oţel beton.

Contractantul va furniza Beneficiarului certificate de la fabricant care sã demonstreze

respectarea normativelor sau standardelor respective.

Armãturile pentru cadrele metalice ale gabioanelor, în momentul încorporãrii în lucrãri vor

fi curate şi fãrã defecte, ulei sau unsoare şi neruginite. Armãturile de oţel vor fi depozitate la

distanţã de sol şi sprijinite pentru a preveni deformarea.

Armãturile pentru cadrele metalice ale gabioanelor vor respecta strict planurile şi Caietul de

Sarcini, sau indicaţiile Beneficiarului. Fasonarea barelor, confecţionarea şi montarea carcaselor de

gabioane se va face în strictă conformitate cu prevederile proiectului. Contractantul va calcula

armãturile necesare, va pregãti planurile de lucru şi graficele de fasonare necesare pentru execuţia

corectã a lucrãrilor.

Graficele de fasonare a armãturilor pentru cadrele metalice ale gabioanelor vor fi întocmite

de Contractant şi vor arãta dimensiunile, mãrimile, numerele şi greutãţile tuturor armãturilor

folosite.

Acestea vor fi supuse acordului Beneficiarului.

Nu vor fi incluşi suporţi de oţel, etc.

Armăturile care se fasonează trebuie să fie curate şi drepte.

Eventualele impurităţi de pe suprafaţa barelor se vor îndepărta.

Barele de armare pentru cadrele metalice ale gabioanelor se vor tãia şi îndoi conform

normativelor şi standardelor româneşti corespunzãtoare, şi la dimensiunile specifice în standardele

de îndoire.

Se interzice fasonarea armăturilor la temperaturi sub –10°C. Barele cu profil periodic cu

diametru mai mare de 25mm se vor fasona la cald.

Contractantul va amplasa şi fixa armãturile de oţel pentru cadrele metalice ale gabioanelor

cu precizie pe poziţiile indicate în planuri, şi se va asigura cã acestea rãmân rigide în aceste poziţii

pe durata umplerii gabioanelor. La montarea armăturilor pentru cadrele metalice ale gabioanelor se

vor lua măsuri pentru asigurarea menţinerii poziţiei prevăzute în proiect:

Sârma de oţel pentru legarea armãturilor va corespunde normativelor şi standardelor

româneşti corespunzãtoare şi va avea diametrul de 3÷4 mm.

Inelele de oţel pentru legarea între ele a gabioanelor va corespunde normativelor şi

standardelor româneşti corespunzãtoare, şi va avea diametrul de 16÷20 mm.

Armăturile pentru pentru cadrele metalice ale gabioanelor nu se înădesc.

În cazul cînd nu se dispune de sortimentele şi diametrele prevăzute în proiect, se poate

proceda la înlocuirea acestora numai cu avizul Beneficiarului.





Verificarea calităţii lucrării

La controlul şi recepţiile pe faze de lucrări, se va verifica în ce măsură lucrările executate

sunt conforme cu proiectul, respectă legislaţia în vigoare şi satisfac cerinţele de execuţie a

lucrărilor. Rezultatul verificării execuţiei lucrărilor vor fi trecute la zi în evidenţele de şantier.

Reprezentanţii investitorilor vor verifica periodic datele din evidenţe.

Principala preocupare a activităţii de control este orientată asupra lucrărilor care

condiţionează siguranţa în exploatare.

Începerea săpăturilor la fundaţii este condiţionată de executarea şi verificarea trasării

generale a lucrării, marcată pe teren prin repere.

Verificarea trasării cuprinde înscrierea în toleranţele admise a principalelor cote.

Săpăturile se fac cu mijloacele şi după tehnologiile prescrise. Pe parcurs şi la sfârşitul

excavaţiilor, se verifică forma, dimensiunile şi amplasamentul gropilor de fundaţie pe baza

proiectului, în conformitate cu toleranţele admisibile. Dacă există abateri ce nu pot fi

corectate de Executant, Proiectantul va lua măsurile corespunzătoare.

Amenajarea patului fundaţiei se verifică, fiind obligatorii, nivelarea şi curăţarea de

corpuri străine. Se verifică la şablon profilul, cotele şi panta transversală, în vederea execuţiei

fundaţiei.

Recepţia lucrărilor

Recepţia la terminarea lucrărilor şi recepţia finală se vor face în conformitate cu prevederile

"Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora" – HGR

273/14.07.94.

Protejarea taluzelor cu gabioane va fi supusă unei recepţii definitive.

La recepţia definitivă se verifică:

amplasarea lucrărilor după proiect;

dimensiunile gabioanelor;

grosimea sârmei şi dimensiunile ochiurilor.

Verificările se vor executa pe o lungime însumată de cel puţin 5% din lungimea traseului

protejat. Când lucrările nu corespund condiţiilor ele vor fi corectate sau refăcute urmând a fi supuse

din nou la recepţie.

La recepţia definitivă se verifică modul cum s-a comportat lucrarea, dacă nu s-au produs

degradări şi dacă executantul a efectuat remedierile semnalate la recepţia provizorie.

Repararea degradărilor în interval de un an dintre cele două recepţii se va face de către

executant la sesizarea Beneficiarului.

Recepţia se face de o comisie compusă din reprezentanţi ai Beneficiarului,

Proiectantului şi Executantului, constituită pe baza unor dispoziţii oficiale şi urmăreşte

următoarele verificarea condiţiilor de aspect şi funcţionalitate, de care depinde

funcţionalitatea, şi exploatarea normală a lucrarii.

Prima verificare se face prin examinarea lucrărilor şi a documentelor întocmite pe

durata execuţiei lucrării şi confruntarea datelor constatate cu prevederile proiectului şi

prescripţiilor tehnice din standardele în vigoare.

Verificarea condiţiilor de aspect şi funcţionalitate se face vizual, cu cercetarea

amănunţită a elementelor principale.

Eventualele neconcordanţe vor face obiectul unor analize, din care rezultă lucrările de

remediere.

Concluziile comisiei de recepţie se înscriu într-un proces verbal în care se consemnează

calificativul acordat lucrării, privind calitatea execuţiei.





Confecţii metalice

Sudura

Dispoziţii generale

Prescripţiile din prezentul capitol se aplică subansamblelor realizate din repere asamblate

prin sudură

Controale prealabile

Controlul pregătirii procesului tehnologic

Se verifică:

certificatele de calitate ale materialelor de bază folosite;

aspectul suprafeţelor şi al muchiilor prelucrate în scopul prevenirii apariţiei

defectelor superficiale, de tipul fisurilor, suprapunerilor de material,

incluziunilor, bavurilor etc;

utilajele şi dispozitivele utilizate la executarea îmbinărilor sudate.

Controlul electrozilor

Controlul electrozilor constă în principiu din verificarea certificatelor de calitate transmise

de furnizor şi raportarea acestora la normele care reglementează caracteristicile electrozilor.

Beneficiarul va avea posibilitatea să procedeze la o verificare a electrozilor (dacă consideră

necesar).

Electrozii vor fi folosiţi în principiu în primele 6 luni de la fabricaţie. Ei vor fi conservaţi

respectând indicaţiile furnizorului. Dacă electrozii sunt sensibili la umiditate, vor fi păstraţi într-un

ambalaj etanş, în depozite acoperite.

Calificarea sudorilor

Toţi sudorii vor fi calificaţi pentru tipul de lucrări şi operaţiuni necesare. Beneficiarul va

avea posibilitatea de a verifica personal calificarea sudorilor. Cordoanele de sudură se marchează cu

poansonul sudorului care l-a executat.

Execuţia sudurilor

In timpul sudurii propriu-zise se verifică :

temperatura de preîncălzire a pieselor ce urmează a fi îmbinate prin sudură sau

care trebuie menţinută în timpul sudării;

respectarea regimurilor de sudare prevăzute şi a succesiunii prescrise pentru

execuţia sudurilor;

calitatea curăţirii stratului depus înaintea aplicării stratului următor de materiale

de adaos;

corectitudinea completării la rădăcină a cordoanelor de sudură.





Se recomandă a se evita la maximum intersecţia cordoanelor de sudură.

Controlul sudurilor

Controlul sudurilor se execută conform prescripţiilor cuprinse în documentaţiile de execuţie,

funcţie de clasele de execuţie în care acestea sunt încadrate şi se compune din operaţiuni care se

efectuează înaintea începerii operaţiunilor de sudură propriu-zisă, în timpul şi după efectuarea

sudurii.

Rezultatele controlului îmbinărilor sudate vor fi consemnate în documentaţia de recepţie a

piesei sau a subansamblului respectiv.

Pentru subansamblele sudate din prezentul proiect, nivelul de acceptare este D conform

SREN 25817/93.

Lista principalelor acte normative care reglementează condiţiile generale de calitate

privind execuţia lucrărilor:

Condiţii de calitate

Legea nr.10/97 Lege privind calitatea în construcţii.

HGR nr.925/95 Regulament de verificare şi expertizare tehnică de calitate a

proiectelor, execuţia lucrărilor şi a construcţiilor.

HGR nr.273/2012 Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente

acestora.

C56–85 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de

construcţii şi instalaţii aferente.

STAS 10100/0–2010 Principii generale de verificare a siguranţei construcţiilor.

HGR nr.261/97 Regulament privind conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii.

HGR nr.272/94 Regulament privind controlul de stat al calităţii în construcţii.

Ord. MLPAT nr.31/N10-95 Procedura privind controlul în fazele de execuţie determinante

privind rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor.

Standarde normative, prescripţii ce trebuie respectate în execuţie.

SR.EN.ISO.14688-2/2005 Teren de fundare. Clasificarea şi identificarea pământurilor

STAS 3950-83 Geotehnica. Terminologie, simboluri şi unităţi de măsură.

STAS 1242/2-81 Teren de fundare. Cercetări geologico-tehnice şi geotehnice

specifice traseelor de căi ferate, drumuri si autostrăzi.

STAS 1242/3-87 Teren de fundare. Cercetări prin sondaje deschise executate în pământuri.

STAS 1709/2-90 Lucrări de drumuri. Prevenirea şi remedierea degradărilor provocate din

îngheţ-dezgheţ.

STAS 10796/2-79 Lucrări de drumuri. Construcţii anexe pentru colectarea şi evacuarea apelor,

rigole, şanturi şi casiuri. Prescripţii de proiectare şi execuţie.

STAS 9824/3-74 Măsurători terestre. Trasarea pe teren a drumurilor publice proiectate

STAS 7122/12-90 Prelucrarea şi prezentarea datelor experimentale şi de observaţie

01 CS II-A Terasamente BFIFII

Documents

Transcript of 01 CS II-A Terasamente BFIFII