R Cap 2. - Terasamente

64
CAPITOLUL TERASAMENTE C U P R I N S GENERALITATI ART. 1. DOMENIU DE APLICARE ART. 2. PREVEDERI GENERALE MATERIALE FOLOSITE ART. 3. PAMANT VEGETAL ART. 4. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE ART. 5. APA DE COMPACTARE ART. 6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE ART. 7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR EXECUTAREA TERASAMENTELOR ART. 8. PICHETAJUL LUCRARILOR ART. 9. LUCRARI PREGATITOARE ART.10. MISCAREA PAMANTULUI ART.11. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE ART.12. EXECUTIA DEBLEELOR ART.13. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEE ART.14. EXECUTIA RAMBLEELOR 14.1. Prescriptii generale 14.2. Modul de executie a rambleelor 14.3. Compactarea rambleelor 14.4. Controlul compactarii 14.5. Profile si taluzuri 14.6. Prescriptii aplicabile pamânturilor sensibile la umezire 14.7. Prescriptii aplicabile rambleelor din material stâncos 14.8. Prescriptii aplicabile rambleelor nisipoase 14.9. Prescriptii aplicabile rambleelor din spatele zidariilor 14.10. Protectia impotriva apei ART.15. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR ART.16. FINISAREA PLATFORMEI ART.17. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL ART.18. DRENAREA APELOR SUBTERANE ART.19. GEOCOMPOZIT BENTONITIC 1

description

caiet

Transcript of R Cap 2. - Terasamente

Page 1: R Cap 2. - Terasamente

CAPITOLUL TERASAMENTE

C U P R I N S

GENERALITATI

ART. 1. DOMENIU DE APLICAREART. 2. PREVEDERI GENERALE

MATERIALE FOLOSITE

ART. 3. PAMANT VEGETALART. 4. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTEART. 5. APA DE COMPACTAREART. 6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIEART. 7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR

EXECUTAREA TERASAMENTELOR

ART. 8. PICHETAJUL LUCRARILORART. 9. LUCRARI PREGATITOAREART.10. MISCAREA PAMANTULUIART.11. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITEART.12. EXECUTIA DEBLEELORART.13. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEEART.14. EXECUTIA RAMBLEELOR

14.1. Prescriptii generale14.2. Modul de executie a rambleelor14.3. Compactarea rambleelor14.4. Controlul compactarii14.5. Profile si taluzuri14.6. Prescriptii aplicabile pamânturilor sensibile la umezire14.7. Prescriptii aplicabile rambleelor din material stâncos14.8. Prescriptii aplicabile rambleelor nisipoase14.9. Prescriptii aplicabile rambleelor din spatele zidariilor14.10. Protectia impotriva apei

ART.15. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELORART.16. FINISAREA PLATFORMEIART.17. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETALART.18. DRENAREA APELOR SUBTERANEART.19. GEOCOMPOZIT BENTONITICART.20. PAMANT ARMAT CU GEOGRILEART.21. PROTECTIE TALUZ CU GEOSINTETICE

ART.22. GEOTEXTILE PENTRU APARARE DE MALURI SI DRENURIART.23. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIEART.24. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR

RECEPTIA LUCRARILOR

ART.25. RECEPTIA PE FAZEART.26. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILORART.27. RECEPTIA FINALA

1

Page 2: R Cap 2. - Terasamente

G E N E R A L I T A T I

ART.1. DOMENIU DE APLICAREPrezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor pentru

modernizarea, constructia si reconstructia drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie indeplinite la executarea debleelor, rambleelor, transporturilor, compactarea, nivelarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie.

ART.2. PREVEDERI GENERALE2.1. La executarea terasamentelor se respecta prevederile din standardele si

normativele in vigoare, in masura in care completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini.

2.2. Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu unitati de specialitate efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

2.3. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea beneficiarului/Consultantului verificari suplimentare, fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

2.4. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

2.5. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executare a terasamentelor, cu rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor.

2.6. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini "Beneficiarul/Consultantul" va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

MATERIALE FOLOSITE

ART.3. PAMANT VEGETALPamantul vegetal existent va fi mutat si stocat departe de lucrarile de terasamente.Toatele taluzele de la lucrare vor fi acoperite cu pamant vegetal si plantate cu iarba

imediat dupa terminarea lucrarilor de terasamente corespunzatoare. Planul de lucrari de terasamente dat de Consultant va detaila masurile luate pentru pamantul vagetal existent.

Furnizorii de pamant vegetal vor alege pamant vegetal din partile locului, adecvat vegetatiei.

ART.4. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE4.1. Categoriile si tipurile de pamânturi clasificate conform STAS 1243-88 care se

folosesc la executarea terasamentelor sunt date in tabelul 1.a si 1.b.

2

Page 3: R Cap 2. - Terasamente

Materiale pentru lucrari de terasamenteTabel 1a

Denumirea si caracteristicile pricipalelor tipuri de pamanturi

Simbol Continutul de granule fine in % a

masei totale0.005mm0.05mm

Coeficient de neuniformitate

Un

Indicele de plasticitate

pentru fractii sub 0.5mm

Umflare liberaUL%

Calitate ca material pentru

terasamente

Pamanturi necoezive grosiere (fractiunea mai mare de 2mm reprezinta mai mult de 50%

Cu foarte putine parti fine, neuniforme (granulozitate continua); insensibile la inghet-dezghet si la variatiile de umiditate

1a <1<10<20 >5 0 - Foarte buna

Idem 1a, insa uniforme (granulozitate discontinua)

1b <5 Foarte buna

Pamanturi necoezive medii si fine (fractiunea mai mica de 2mm reprezinta mai mult de 50%

Cu parti fine; neuniforme (granulozitate continua ) sensibilitate mijlocie la inghet-dezghet insensibile la variatiile de temperatura

2a <6<20<40 >5 <10 - Foarte buna

Idem 2a, insa uniforme (granulozitate discontinua)

2b <5 Buna

3

Page 4: R Cap 2. - Terasamente

Pamanturi necoezive medii si fine (fractiunea mai mica de 2mm reprezinta mai mult de 50%) cu liant constituit din pamanturi coezive. Nisip cu pietris, nisip mare, mijlociu sau fin cu liant prafos sau argilos

Cu mai multe parti fine; foarte sensibile la inghet-dezghet; fractiunea fina prezinta umflare libera (contractie) redusa;

3a >6>20>40 >10 <40 Mediocra

Idem 3a insa fractiunea fina prezinta umflare libera medie sau mare

3b >40 Mediocra

4

Page 5: R Cap 2. - Terasamente

Tabel 1b

Denumirea si caracteristicile principalelor tipuri de pamanturi

Simbol Granulozitate Indicele de plasticitate

pentru fractii sub

0.5mm

Umflare liberaU1%

Calitate ca material pentru

terasamente

Conform cu CasagrandeNomogram

1. Pamanturi coezive: nisip prafos, praf nisipos, nisip argilos, praf, praf argilos nisipos, praf argilos, argila prafoasa nisipoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa, argila,argila grasa

Anorganice cu compresibilitate si umflare libera redusa, sensibilitate mijlocie la inghet-dezghet

4a <10 <40 Mediocra

Anorganice, cu compresibilitate mijlocie, umflare libera redusa sau medie, foarte sensibile la inghet-dezghet

4b

STAS 1243/88

<35 <70 Mediocra

organice, (MO>5%) cu compresibilitate si umflare libera reduse sau medie, sensibilitate mijlocie la inghet-dezghet

4c <10 <40 Mediocra

anorganice, cu compresibilitate si umflare libera mare sau medie, sensibilitate mijlocie la inghet-dezghet

4d >35 >70 Rea

4c

4a

4e

4b

4d

4f

70

60

50

40

30

20

10

0

10 20 30 40 50 60

70 80 90 100

Ip=0.73(Wc-20)

5

Page 6: R Cap 2. - Terasamente

organice, (MO>5%) cu compresibilitate mijlocie si umflare libera reduse sau medie, sensibilitate mare la inghet-dezghet

4e <35 <75 Rea

organice, (MO>5%) cu compresibilitate mare si umflare libera mare sau medie, sensibilitate mare la inghet-dezghet

4f - >40 Foarte rea

6

Page 7: R Cap 2. - Terasamente

4.2. Pamânturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si hidrologice, la orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale.

4.3. Pamânturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice, hidrologice si la orice inaltime de terasament, in compactarea lor necesitând o tehnologie adecvata.

4.4. Pamânturile prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre in cazul când conditiile hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709-90 privind prevenirea degradarilor provocate din inghet-dezghet.

4.5. In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, alcatuite din pamânturi argiloase cu simbolul 4e, 4f si a caror calitate conform tabelului 1b este rea sau foarte rea (sau a celor cu densitate in stare uscata mai mica de 1,5 g/cmc), vor fi inlocuite cu pamânturi corespunzatoare, pe o grosime de minimum 20 cm in cazul pamânturilor rele si de minimum 50 cm in cazul pamânturilor foarte rele. Inlocuirea lor se va face pe toata latimea platformei. Grosimea se va considera sub nivelul patului drumului si se va stabili in functie de conditiile locale concrete, de catre Consultant.

Pentru pamânturile argiloase simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor pe o grosime de minimum 15 cm.

4.6. Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamânturi simbol 4d (anorganice) si 4e (cu materii organice peste 5%) a caror calitate conform tabelului 1b este rea, este necesar ca alegerea solutiei de punere in opera si eventualele masuri de imbunatatire sa fie fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico-economice.

4.7. Nu se vor utiliza in ramblee pamânturile organice, mâluri, namoluri, pamânturile turboase si vegetale, pamânturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75%), precum si pamânturile cu continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umpluturi bulgari de pamânt inghetat sau cu continut de materii organice in putrefactie (brazde, frunzis, radacini, crengi, etc).

4.8. Conditiile de utilizare a diferitelor pamânturi pot fi combinate la cererea Consultantului cu masuri specifice destinate a aduce pamântul extras in stare compatibila cu modalitatile de punere in opera si cu conditiile meteorologice. Aceste masuri care cad in sarcina Antreprenorului privesc modalitatile de extragere si de corectii a continutului in apa fara aport de liant sau reactiv.

ART.5. APA PENTRU COMPACTARE5.1. Apa necesara compactarii rambleelor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie

sa contina materii organice in suspensie.5.2. Apa salcie va putea fi folosita cu acordul "Consultantului" in afara de

terasamentele din spatele lucrarilor de arta.5.3. Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu

se va face decât cu aprobarea Beneficiarului/Consultantului in care se vor preciza si modalitati de utilizare.

ART.6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIEPamânturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleelor

erodabile trebuie sa aibe calitatile pamânturilor care se admit la realizarea rambleelor, excluse fiind nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste pamânturi nu trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm.

ART.7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR7.1. Verificarea calitatii pamântului consta in determinarea principalelor

caracteristici ale acestuia prevazute in tabelul 2.NOTA: Materialele provenite din excavatia in stanca sau roci se vor folosi la terasamente cu respectarea conditiilor din tabelul de mai jos.

7

Page 8: R Cap 2. - Terasamente

Tabel 2

Nr.crt

Caracteristici care se verifica

Frecvente minime Metode de determinare conform STAS

1 Granulozitate In functie de heterogenitatea pamântului 1913/5-85

2 Limita de plasticitate utilizat insa cel putin 1913/4-86

3 Coeficientul de neuniformitate

o incercare la 5.000 mc 1243-88

4 Caracteristicile de compactare

Pentru pamânturile folosite in rambleele din spatele zidurilor si pamânturile folosite

1913/13-83

5 Umflare libera la protectia rambleelor 1913/12-88

6 Sensibilitate la inghet, dezghet

o incercare la fiecare 1.000 mc. 1709/3 - 90

7 Umiditate Zilnic si la fiecare 500 mc 1913/1-82

7.2. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor de laborator.

EXECUTAREA TERASAMENTELOR

ART.8. PICHETAJUL LUCRARILOR8.1. De regula pichetajul axei traseului este efectuat prin grija Beneficiarului. Sunt

materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar vârfurile de unghi prin borne de beton legati de reperi amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul este insotit si de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati in afara zonei drumului cel putin câte doi reperi pe km.

8.2. In cazul când documentatia este intocmita pe planuri fotogrametrice traseul drumului proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea lucrarilor de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru vârfurile de unghi si a reperilor de pe teren.

8.3. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul trece la restabilirea si completarea pichetajului in cazul situatiei aratate la pct.8.1. sau la executarea pichetajului complet nou in cazul situatiei de la pct.8.2.

Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profil in lung de aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial.

8.4. Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va materializa prin tarusi si sabloane urmatoarele: - inaltimea umpluturii sau adâncimea sapaturii in ax; - punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza); - inclinarea taluzelor.

8.5. Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor de a le restabili sau de a le reamplasa daca este necesar.

8.6. In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre Antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa.

8

Page 9: R Cap 2. - Terasamente

Aceasta operatie nu poate sa fie efectuata decât dupa ce obtine aprobarea Consultantului in scris, cu cel putin 24 de ore in devans.

8.7. Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene, electrice, de telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii acestora conform documentatiilor tehnice pentru predarea terenului liber Antreprenorului.

ART.9. LUCRARI PREGATITOARE9.1. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari

pregatitoare in limita zonei expropriate: - defrisari; - curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni; - decaparea si depozitarea pamântului vegetal; - asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adâncime;- demolarea constructiilor existente;- aprobarea de catre Consultant a Procedurilor tehnice de Executie pentru lucrarile

de terasamente.9.2. Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor si

arbustilor, sa scoata radacinile si buturugile.Doborârea arborilor si a pomilor precum si transportul materialului lemnos rezultat

se face pe cheltuiala Antreprenorului dupa indeplinirea formelor legale.Scoaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la ramblee cu inaltime mai

mica de 2 m precum si la deblee.9.3. Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face

pe intreaga suprafata a amprizei.9.4. Decaparea pamântului vegetal se face pe intrega suprafata a amprizei

drumului si a gropilor de imprumut.9.5. Pamântul decapat si alte produse care sunt improprii vor fi depozitate in

depozit definitiv, evitând orice amestec sau impurificare a acestora. Pamântul vegetal va putea fi pus intr-un depozit provizoriu in vederea unei eventuale reutilizari.

9.6. In portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea trebuie abatute prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei drumului.

9.7. Demolarile constructiilor existente vor fi executate pâna la adâncimea de 1,00 m sub nivelul platformei terasamentelor.

Materialele provenite din demolare vor fi strânse cu grija pentru a fi reutilizate conform indicatiilor precizate in caietele de sarcini speciale sau in lipsa acestora vor fi evacuate in groapa publica cea mai apropiata, transportul fiind in sarcina Antreprenorului.

9.8. Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi dupa scoaterea buturugilor si radacinilor, etc. vor fi umplute cu pamânt bun pentru terasamente conform prevederilor art.4 si compactate metodic pentru a obtine gradul de compactare prevazut in tabelul nr. 5 punctul b.

9.9. Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca Consultantul sa constate si sa accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul articol.

Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.

ART.10. MISCAREA PAMANTULUI10.1. Miscarea pamântului se efectueaza prin utilizarea pamântului provenit din

sapaturi in profilele cu rambleieri a proiectului.10.2. Excedentul de sapatura ca si pamânturile din deblee care sunt improprii

realizarii in ramblee in sensul prevederilor din art.4 precum si pamântul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie inlocuite in sensul art.4 vor fi transportate in depozite definitive.

9

Page 10: R Cap 2. - Terasamente

10.3. Necesarul de pamânt care nu poate fi acoperit din deblee provine din gropi de imprumut.

10.4. Recurgerea la deblee si ramblee in afara profilului din proiect sub forma de supralargire, trebuie sa fie supusa aprobarii Consultantului.

10.5. Daca apare in cursul executiei lucrarilor ca natura pamânturilor provenind din deblee si gropi de imprumut este incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de sarcini special relativ la calitate si conditiile de executie a rambleelor, Antreprenorul trebuie sa informeze Consultantul si sa-i supuna spre aprobare propuneri de modificare a provenientei pamântului pentru umplutura.

10.6. La lucrarile importante Beneficiarul daca considera necesar de a preciza, completa sau modifica prevederile art.4 al prezentului caiet de sarcini poate intocmi in cadrul caietului de sarcini special "Tabloul de corespondenta a pamântului" prin care se defineste destinatia fiecarei naturi a pamântului provenit din deblee sau gropi de imprumut.

10.7. Transportul pamântului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor- "Tabloul miscarii pamântului" care defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarui volum izolat de debleu sau din groapa de imprumut considerata in mod individual. El tine cont de "Tabloul de corespondenta a pamântului" stabilit de Beneficiar, daca aceasta exista, ca si de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport si prescriptiile caietului de sarcini special. Acest plan este supus aprobarii Consultantului in termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de inceperea lucrarilor.Tabloul miscarii pamantului trebuie sa fie dat spre aprobare Consultantului in termenul specificat in Caiete de sarcini, Specificatii Generale.

ART.11. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE11.1. In lipsa unor precizari in caietul de sarcini speciale alegerea gropilor de

imprumut sau a depozitelor este lasata la latitudinea Antreprenorului, sub rezerva aprobarii Consultantului. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Cererea trebuie sa fie insotita, daca Consultantul considera ca este necesar, de: - o justificare a calitatii materialelor in spiritul prevederilor articolului 4 al prezentului

caiet de sarcini, in ce priveste gropile de imprumut, cheltuielile pentru sondaje si analize fiind in sarcina antreprizei;

- acordul pentru ocuparea terenurilor pentru depozite si pentru extragerea de pamânt din gropile de imprumut dat de proprietarul terenului.11.2. La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele

reguli: - Crestele taluzelor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a

Consultantului, sa fie la o departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului; - Sapaturile in gropile de imprumut pot fi efectuate in continuarea taluzelor de debleu

cu conditia ca fundul sapaturii sa fie la terminarea extragerii, nivelat de asa maniera ca evacuarea apelor din precipitatii sa fie asigurata in bune conditii iar taluzele sa fie ingrijit executate.

- Sapaturile in gropile de imprumut nu vor putea fi practicate sub nivelul proiectat al drumului, in profilele in debleu sau sub cota santului de scurgere a apelor in zona de rambleu;

- In albiile majore ale râurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului amenajând o bancheta de 4,00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut;

- Fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1...3% spre exterior si o panta longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor;

- Taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu inclinarea de 1:1,5...1:3, când intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de

10

Page 11: R Cap 2. - Terasamente

imprumut nu se lasa nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3.11.3. Surplusul de sapatura in zonele de debleu poate fi depozitat dupa cum

urmeaza: - fie in continuarea terasamentului in rambleu, fiind nivelate, compactate si taluzate

conform prescriptiilor aplicabile rambleelor drumului. Suprafata lor superioara va fi nivelata la o cota cel mult egala cu cota muchiei platformei rambleului;

- fie la mai mult de 10 m de crestele taluzelor de debleu ale drumurilor in executie sau a celor existente si in afara firelor de scurgerea apelor.In ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru ocuparea terenului si

sa se respecte conditiile impuse.La amplasarea depozitelor se va urmari ca prin executia lor sa nu provoace

inzapezirea drumului.11.4. Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu

compromita stabilitatea masivelor naturale nici sa nu riste antrenarea lor de ape sau sa cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. In acest caz, Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste pagube.

11.5. Consultantul se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor susceptibie de a inrautati aspectul imprejurimilor si a scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul sa poata pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despagubiri.

11.6. Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de pamânturi ca si celor necesare gropilor de imprumut ramân in sarcina Antreprenorului.

ART. 12. EXECUTIA DEBLEELOR12.1. Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de

pregatire a amprizelor de debleu precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini special sa fi fost verificat si recunoscut ca satisfacator de catre Consultantul lucrarii.

Aceste acceptari trebuie, in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de santier.12.2. Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce

avanseaza, se realizeaza si taluzarea, urmarind pantele taluzelor mentionate pe profilele transversale. Adancimea stratului rutier existent trebuie sa fie verificata pe santier in timpul lucrarilor de terasamente iar adancimea sapaturii de-a lungul drumului va fi ajustata pentru a se garanta ca stratul rutier existent este drenat adecvat.

12.3. Nu se vor creea supraadâncimi in debleu. In cazul când in mod accidental apar asemenea situatii se va trece la umplerea lor conform modalitatilor pe care le va prescrie Consultantul lucrarii si pe cheltuiala Antreprenorului.

12.4. In cazul când terenul intâlnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu este de portanta dorita, Consultantul va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe cheltuiala Beneficiarului.

12.5. Inclinarea taluzelor va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difera de prevederile proiectului Antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta Consultantului care va putea eventual dispune o modificare a inclinarii taluzelor si modificarea volumului terasamentelor.

12.6. Prevederile STAS 2914-84 privind inclinarea taluzurilor la deblee pentru adâncimi de maximum 12,00 m sunt date in tabelul 3 in functie de natura materialelor existente in debleu.

11

Page 12: R Cap 2. - Terasamente

Tabel 3

NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU INCLINAREA TALUZELOR

Pamânturi argiloase, in general argile nisipoase sau prafoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase

1,0 : 1,5

Pamânturi marnoase 1,0:1,0...1,0:0,5

Pamânturi macroporice (loess si pamânturi loessoide) 0,1…1,0

Roci stâncoase alterabile, in functie de gradul de alterabilitate si de adâncimea debleelor

1,0:1,5...1,0:1,0

Roci stâncoase nealterabile 1,0:0,1

Roci stâncoase (care nu se degradeaza) cu stratificarea favorabila in ce priveste stabilitatea

de la 1,0:0,1 pâna la pozitia verticala sau chiar in consola

In deblee mai adânci de 12,00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile (zone umede, infiltratii, zone de baltiri) indiferent de adâncimea lor, inclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate.

12.7. Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamânt care nu sunt perfect aderente sau incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta.

12.8. Daca apare ca stabilitatea pamânturilor nu este asigurata, Antreprenorul trebuie sa ia de urgenta masuri de consolidari si sa previna imediat Consultantul.

12.9. Debleele ajunse la cota vor suporta o compactare de suprafata care va fi executata de asa maniera incât sa se obtina pe o adâncime de 30 cm un grad de compactare de 100% Proctor normal conform prevederilor din tabelul 5.

12.10. Excavarea prin explozie nu este permisa si taierea rocilor se va face prin spargere. Daca este absolut necesara folosirea explozibilului, si dupa aprobarea Consultantului, trebuie tinut cont de urmatoarele: - degajarea la gabarit a taluzelor si platformei - cea mai mare fractionare posibila a rocii evitând orice risc de degradare a lucrarilor

proiectului.12.11. Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se viziteze, in mod frecvent si

in special dupa explozie taluzurile de deblee si terenurile de deasupra acestora in scopul de a se inlatura partile de roca care ar putea sa fie dislocate de exploziile ulterioare sau din alte cauze.

Dupa executia lucrarilor, se va verifica in mod obligatoriu ca adâncimea necesara este peste tot atinsa. In cazul unde acestea nu sunt atinse Antreprenorul va trebui sa execute derocarea suplimentara care este necesara.

12.12. Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m sunt date in tabelul 4.

Tabel 4

Profilul Tolerante Admise

Roci necompacte Roci compacte

Platforma cu strat de forma +/- 3 cm +/- 5 cm

Platforma fara strat de forma +/- 5 cm +/- 10 cm

Taluzului de debleu neacoperit +/- 10 cm variabil in functie de natura rocii

12

Page 13: R Cap 2. - Terasamente

12.13. Metoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stâncoase este lasata la alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adâncime suplimentara, apoi de a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pamânt, pentru aducerea la cote, care va trebui compactat cum este aratat in art.14.

12.14. Daca proiectul comporta reutilizarea in ansamblu a debleelor sensibile la umezire Consultantul va prescrie: - in perioada ploioasa: extragerea verticala - dupa perioada ploioasa: extragerea in straturi pâna la orizontul a carui continut in

apa va fi superior cu 10 procente umiditatii optime Proctor normal.12.15. In timpul executiei debleelor, Antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile

de asa maniera ca pamânturile ce urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleelor sa nu fie degradate sau inmuiate de apele de ploaie. Va trebui in special sa se inceapa cu lucrarile de debleu de la partea de jos a rampelor profilului in lung.

Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor Antreprenorul va trebui sa mentina o panta suficienta la suprafata partii excavate si sa execute in timp util santuri, rigole, lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.

ART.13. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEEIn afara de lucrarile pregatitoare aratate la art.8 lucrari care sunt comune atât

sectoarelor de debleu cât si celor de rambleu, pentru acestea din urma mai sunt necesare si alte lucrari pregatitoare dupa cum urmeaza:

13.1. Când linia de cea mai mare panta a terenului este superioara valorii de 20% Antreprenorul va trebui sa execute trepte de infratire având o inaltime de 0,20 m si distantate la maximum 1,00 m pe terenuri obisnuite si cu inclinare de 4% spre vale.

Pe terenuri stâncoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de Consultant.

13.2. In completarea pregatirilor prevazute la art.9, pamântul din terenul de sub rambleu, va fi compactat pe o adâncime minimala de 30 cm, pentru a obtine un grad de compactare Proctor normal conform tabelului 5 Gradul de compactare verificându-se cu frecventa de 3 determinari la 250 m de banda de drum.

ART.14. EXECUTIA RAMBLEELOR14.1. Prescriptii generale14.1.1. Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului

indicate in caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale, sa fie verificate si acceptate de Consultant. Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu consemnata in caietul de santier.

14.1.2. Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.14.1.3. Executia rambleelor trebuie sa fie intrerupta in cazul când calitatile lor

minimale definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii.

Executia nu poate fi reluata decât dupa un timp fixat de Consultant sau reprezentantul sau la propunerea Antreprenorului.

14.2. Modul de executie a rambleelor14.2.1. Rambleele se executa din straturi elementare suprapuse, pe cât posibil

orizontale, pe intreaga latime a platformei si in principiu pe intreaga lungime a rambleului.Daca dificultatile speciale recunoscute de Consultant o impun, straturile elementare

pot fi executate pe latimi inferioare celei a rambleului. Acest rambleu va fi atunci executat din benzi alaturate care impreuna acopera intreaga latime a profilului, decalarea in inaltime intre doua benzi alaturate nu trebuie sa depaseasca grosimea maxima impusa.

14.2.2. Pamântul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei in grosimea optima de compactare stabilita, urmarind realizarea unui profil longitudinal pe cât posibil paralel cu profilul definitiv.

13

Page 14: R Cap 2. - Terasamente

Profilul transversal al fiecarui strat elementar va trebui sa prezinte pante suficient de mari pentru a asigura scurgerea rapida a apelor de ploaie. In lipsa unor alte precizari aceste pante vor fi de minimum 5%.

14.2.3. La realizarea umpluturilor cu inaltimi mari, peste 3,00 m, se pot folosi la baza acestora blocuri de piatra sau din beton cu dimensiunea sub 0,50 m cu conditia respectarii urmatoarelor masuri: - impanarea golurilor cu pamânt - asigurarea tasarilor in timp - realizarea unei umpluturi omogene din pamânt de calitate corespunzatoare pe cel

putin 2,00 m grosime la partea superioara a rambleului.14.2.4. La punerea in opera se va tine seama de umiditatea optima de compactare.

Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua masurile in consecinta pentru punerea in opera respectiv asternerea si necompactarea imediata, lasând pamântul sa se zvânte sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea cât mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea umiditatii optime.

14.3. Compactarea rambleelor14.3.1. Toate rambleele vor fi compactate pentru a se realiza gradul de

compactare Proctor normal prevazute in STAS 2914 - 84 conform tabelului 5.Tabel 5

Zonele din terasamente la care se prescrie gradul de compactare

Pamânturi

necoezive Coezive

imbracaminti permanente

imbracaminti semipermanete

imbracaminti permanente

imbracaminti semipermanente

a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un rambleu cu inaltimea h de h: < 2,00 m h: > 2,00 m

100 95

95 92

97 92

93 90

b. In corpul rambleelor la adâncimea (h) sub patul drumului: h: < 0,50 m 0,5 < h: < 2,00 m h: > 2,00 m

100 100 95

100 97 92

100 97 92

100 94 90

c. In deblee pe adâncimea de 30 cm sub patul drumului 100 100 100 100

14.3.2. Antreprenorul va trebui sa supuna acordului "Consultantului" cu cel putin opt zile inainte de inceperea lucrarilor grosimea maximala a stratului elementar pentru fiecare tip de pamânt pentru a obtine dupa compactare gradele de compactare aratate in tabelul 5 cu utilajele folosite pe santier.

In acest scop inainte de inceperea lucrarilor va realiza câte un tronson de incercare de minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pamânt. Daca compactarea prescrisa nu poate fi obtinuta Antreprenorul va trebui sa ralizeze o noua plansa de incercare dupa ce va aduce modificarile necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor incercari trebuie sa fie mentionate in registrul de santier.

In cazurile când nu se va putea sa fie satisfacuta aceasta obligatie grosimea straturilor succesive nu va putea depasi 20 cm dupa compactare.

14.3.3. Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile din beton de ciment si de 4% sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de verificare.

14

Page 15: R Cap 2. - Terasamente

14.4. Controlul compactariiStarea rambleului este controlata prin supravegherea Consultantului pe masura

executiei in urmatoarele conditii: a) controlul va fi strat dupa strat;

b) se va proceda pentru fiecare strat la urmatoarele incercari cu frecventa teoretica din tabelul 6 care vor putea eventual sa fie modificate prin caietul de sarcini speciale.

Tabel 6

Denumirea incercarii Frecventa minimala aincercarilor

Observatii

Incercarea Proctor 1 la 5.000 mc Pentru fiecare tip de pamânt

Determinarea continutului de apa 1 la 250 ml de platforma pe strat

Determinarea gradului de compactare

3 la 250 ml de platforma pe strat

Laboratorul Antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele privind incercarea Proctor determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe straturi si sectoare.

Antreprenorul poate sa ceara receptia unui strat decât daca toate gradele de compactare corespunzatoare sunt superioare minimului prescris. Aceasta receptie va trebui in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.

14.5 Profile si taluzuri14.5.1. Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incât dupa cilindrare

profilele din proiect sa fie realizate cu tolerantele admisibile.Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut, in lipsa unor dispozitii contrare in caietul de

sarcini speciale prin metoda rambleului excedentar.Taluzul nu trebuie sa se prezinte nici cu scobituri si nici cu excrescente, in afara

celor rezultate din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului.14.5.2. Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea

portanta corespunzatoare vor avea inclinarea 1 : 1,5 pâna la inaltimile maxime pe verticala - date in tabelul 7.

Tabel 7

Natura materialului in rambleu Hmax m

Argile prafoase sau argile nisipoase 6

Nisipuri argiloase sau praf argilos 7

Nisipuri 8

Pietrisuri sau balasturi 10

14.5.3. In cazul rambleelor cu inaltimi mai mari decât cele aratate in tabelul 7 dar pâna la 12,00 m, inclinarea taluzurilor pe inaltimile din tabelul 3 socotite de la nivelul platformei drumului in jos va fi de 1:1,5 iar pe restul inaltimii la baza rambleului, inclinarea va fi de 1:2.

15

Page 16: R Cap 2. - Terasamente

14.5.4. In ramblee mai inalte de 12,00, precum si la cele situate in albiile majore ale râurilor, vailor si in baltile unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine, inclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1,3....1,5, conform STAS 2914-84 si tinand cont de tabelul 8.

14.5.5. Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa, vor avea inclinarea 1:1,5 pâna la inaltimile maxime h max. pe verticala date in tabelul 8, in functie de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundatie.

Tabel 8

Caracteristicile terenului de fundatie

Panta a) Unghiul de frecare interna in grade

terenului 5o 10o 15o

de fundatie b) coeziunea materialului KPa

30 60 10 30 60 10 30 60 80

Inaltimea maxima a rambleului, hmax, in m

0 3,00 4,00 3,00 5,00 6,00 4,00 6,00 8,00 10,00

1:10 2,00 3,00 2,00 4,00 5,00 3,00 5,00 6,00 7,00

1:5 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 2,00 3,00 4,00 5,00

1:3 - - - 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 4,00

14.5.6. Tolerantele de executie pentru suprafatarea platformei si a taluzurilor sunt urmatoarele:

- profil platforma fara strat de forma +/- 3 cm- profil platforma cu strat de forma +/- 5 cm- taluz neacoperit +/- 10 cmDenivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime.Toleranta pentru ampriza rambleului realizat fata de proiect este de + 50 cm.14.6. Prescriptii aplicabile pamânturilor sensibile la umezire14.6.1. Când la realizarea rambleelor sunt folosite pamânturi sensibile la umezire si

nu sunt masuri speciale in caietul de sarcini speciale, Consultantul lucrarii va putea prescrie Antreprenorului: - Punerea in opera si compactarea imediata a debleelor sau a pamânturilor din gropi

de imprumut la locul de folosire cu un grad de umiditate convenabil. - Asternerea in asteptarea compactarii si scarificarea in vederea reducerii umiditatii

prin evaporare; - Tratarea pamântului cu var pentru reducerea umiditatii; - Practicarea de drenuri deschise in vederea reducerii umiditatii a celor a caror

continut excesiv de apa nu ar fi permis obtinerea pe loc a unei densitati suficiente si reluarea ulterioara a compactarii.Pentru aceste pamânturi Consultantul va putea impune Antreprenorului prescriptii

speciale in ce priveste evacuarea apelor.14.7. Prescriptii aplicabile rambleelor din material stâncos14.7.1. Descarcarea materialului derocat in rambleu si nivelarea lui va fi organizata

de maniera de a obtine un material omogen si pe cât posibil cu un volum minim de goluri.Straturile elementare vor avea o grosime care va fi determinata in functie de

dimensiunea materialului si posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea in nici un caz sa depaseasca 0,80 m in corpul rambleului. In cei 0,30 m superiori, se vor elimina blocurile a caror dimensiune cea mai mare va depasi 0,20 m.

16

Page 17: R Cap 2. - Terasamente

Blocurile de stânca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi fractionate. Consultantul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in depozite definitive.

Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleelor trebuie sa fie omogena. Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stâncoase, prezentând un procentaj de goluri ridicat este interzisa.

14.7.2. Rambleele vor fi compactate cu cilindrii vibratori de 12-16 tone cel putin, sau cu utilaje cu senile de 25 tone cel putin. Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa suficienta pentru a facilita aranjarea blocurilor.

Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S unde:Q - reprezinta volumul rambleului pus in opera intr-o zi masurat in mc dupa

compactareS - reprezinta suprafata masurata intr-o zi ; utilajul de compactare deplasându-se cu

viteza stabilita in timpul experimentarii.Valoarea parametrilor va fi stabilita cu ajutorul unui poligon de incercare controlat

prin incercari cu placa permitând sa obtina un modul al primei incercari cel putin egal cu 500 bari si un raport E2/E1 inferior lui 0,15.

Incercarile se vor face de Antreprenor iar rezultatele vor fi inscrise in registrul de santier.

14.7.3. Platforma va fi nivelata admitându-se aceleasi tolerante ca si in cazul debleelor in material stâncos art.12 tab.4.

Toleranta nivelarii taluzelor neacoperite va fi astfel ca toate blocurile sa fie incastrate cel putin pe jumatate din grosimea lor.

14.8. Prescriptii aplicabile rambleelor nisipoase14.8.1. Rambleele din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu

imbracarea taluzelor in scopul de a le proteja de eroziune.Grosimea straturilor elementare va fi cea care permite obtinerea compactarii

cerute.14.8.2. Vor fi stropite pâna la obtinerea unei umectari omogene a masei nisipoase

pe intreaga grosime a stratului elementar.14.8.3. Platforma si taluzele vor fi nivelate admitându-se tolerantele aratate la

art.12 tab.4. Aceste tolerante se aplica straturilor de pamânt care protejeaza platforma si taluzele nisipoase.

14.9. Prescriptii aplicabile rambleelor la limita lucrarilor de arta14.9.1. In lipsa unor indicatii contrare ale caietului de sarcini special, rambleele vor

fi constituite din materiale identice cu cele adoptate pentru platforma cu exceptia materialelor stâncoase. Pe o latime minima de 1 metru, plecând de la zidarie, vor fi inlaturate pietrele a caror dimensiune depaseste 10 cm.

14.9.2. Ele vor fi compactate cu ajutorul utilajelor de terasamente, respectând integritatea lucrarilor permitând obtinerea gradului de compactare conform prevederilor tab.5.

Aceste utilaje vor fi supuse aprobarii Consultantului sau reprezentantului acestuia care vor preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de utilizare.

14.10. Protectia impotriva apelorAntreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleelor contra apelor pluviale si

inundatiilor provocate de ploi a caror intensitate nu depaseste intensitatea celei mai puternice ploi inregistrate in cursul ultimilor zece ani.

Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai apropiata statie pluviometrica.

ART.15. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELORSanturile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectându-se

sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei.

17

Page 18: R Cap 2. - Terasamente

Santul sau rigola trebuie sa ramâna constant paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivului stâncos. Paramentele santului sau ale rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie taiate.

La sfârsitul santierului si inainte de receptia finala santurile sau rigolele vor fi complet degajate.

ART.16. FINISAREA PLATFORMEI16.1. Stratul superior al platformei va fi ingrijit compactat, nivelat si complectat

respectând cotele din profilul in lung si cel transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect.

Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 5, respectiv, in tabelul 4.

In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt:- la latimea platformei: +/- 0,05 m, fata de ax +/- 0,10 m, la latimea intreaga- la cotele proiectului:+/- 0,05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.16.2. Daca constructia sistemului rutier nu urmeaza imediat terasamentele,

platforma va fi nivelata transversal urmarind profilul acoperis, constituit din doi versanti plani, inclinati cu 4% spre marginea acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut in planuri fara sa coboare sub o panta transversala de 4%.

ART.17. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETALCând acoperirea trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in

trepte sau intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamânt vegetal.

Terenul vegetal trebuie sa fie farâmitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si umectat inainte de raspândire.

Dupa raspândire pamântul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.Executarea lucrarilor de imbracare cu pamânt vegetal este in principiu, suspendata

pe timp de ploaie.ART.18. DRENAREA APELOR SUBTERANEAntreprenorul nu este obligat sa asigure drenarea apelor decât in masura in care

acestea pot fi evacuate prin gravitatie.Lucrari de drenarea apelor subterane care s-ar putea sa se dovedeasca necesare

vor fi definite prin dispozitii de santier de catre "Consultant" si reglementarea lor va interveni in lipsa unor dispozitii speciale ale caietului de sarcini speciale conform prevederilor Clauzelor administrative generale.

ART.19. GEOCOMPOZIT BENTONITICGeocompozit Bentonitic este un material compozit capabil să preia şi să transmită eforturi de forfecare. Este întreţesut pe toată suprafaţa, printr-un procedeu care asigură o legătură trainică între cele 3 elemente: geotextilul suport, miezul de bentonită şi geotextilul superior. Elementul principal al sandwich-ului este bentonita, în speţă un material mineral cu conţinut mare de montmorillonit, care are capacitatea ca prin hidratare să se umfle şi să devină impermeabil.Stratul de pozare, Geocompozitul Bentonitic şi stratul (de pământ) acoperitor formează un sistem. În cadrul acestui sistem Geocompozitul Bentonitic acţionează ca barieră etanşă, fiind capabil să preia şi transmită stratului de pozare eforturi de forfecare. La instalarea diferitelor tipuri de Geocompozit Bentonitic poate fi nevoie de pulbere sau pastă de bentonită pentru etanşarea zonelor de suprapunere a fâşiilor adiacente.

18

Page 19: R Cap 2. - Terasamente

FISA TEHNICA

Descrierea produsului: geocompozit cu bentonita intretesut pe toata suprafata, capabil sa preia si sa transmita eforturi de forfecare. Geotextilul netesut superior este impregnat cu pulbere de bentonita pe o portiune de 50cm de la marginea rolei. Zona de suprapunere de 30cm este marcata pe spatele rolelor.

Caracteeristici tehnice Metoda de testare* u.m. ValoriStraturile de geotextil:  Geotextil superior (netesut, din polipropilena)  Masa unitara EN ISO 9864 (EN 965)  g/m2 200Geotextil suport (tesut, din polipropilena)  Masa unitara EN ISO 9864 (EN 965)  g/m2 110Stratul de bentonita (bentonita sodica naturala, pulbere)  Masa unitara EN 14196 (PTCN)  g/m2 3670Indice de umflare ASTM D 5890  ml/2g 24Pierdere de fluid ASTM D 5891  Ml/2g <19

Continut de apaDIN 18121 / ISO 11465(5ore, 105 C) %

aprox. 10

Geocompozit betonitic:  Masa unitara EN 14196 (PGBR-C)  g/m2 4000

GrosimeEN ISO 9863-1 (EN 964-1)  mm 6

Rezistenta la intindere dm/pdm**EN ISO 10319/ ASTM D 4595  kN/m

12 / 12

Alungire la rupere dm/pdmEN ISO 10319/ ASTM D 4595  % 10 / 6

Rezistenta la jupuire ASTM D 6496*** N/10cm >59    N/m >359Permeabilitare / Conductivitate hidrauluica

DIN 18130 / ASTM D 5887 m/s 2x10-11

Indice de fluxDIN 18130 / ASTM D 5887  (m3/m2)/s 5x10-9

1. Ambalarea, transportul şi descărcarea pe şantier

Geocompozitul Bentonitic sunt marcate la partea superioară şi ambalate într-o folie de protecţie împotriva umezelii, fabricată din material plastic.Pentru Geocompozitul Bentonitic este nevoie de bentonită pulbere pentru etanşarea îmbinărilor transversale. Cantitatea de pulbere este recomandată de specialiştii producatorului, după discutarea solutiei împreună cu beneficiarii.În fabrică, rolele de Geocompozit Bentonitic sunt stocate în poziţie orizontală, în locuri uscate şi fără denivelări. Manevrarea rolelor în depozit de face cu încărcătoare frontale cu două braţe, echipate astfel încât să se evite orice deteriorări ale rolelor sau ambalajelor (braţele de metal acoperite cu material textil gros), sau cu macarale speciale.Rolele de Geocompozit Bentonitic sunt transportate la locul de punere în operă în containere, camioane cu copertină, camioane cu platformă, TIR-uri, etc. Spaţiul de

19

Page 20: R Cap 2. - Terasamente

încărcare/descărcare trebuie să fie uscat, fără denivelări şi curăţat în prealabil de corpuri străine. Spaţiul de depozitare trebuie să fie accesibil la partea superioară. Bentonita de adaos se ambalează şi transportă în saci cu protecţie contra umidităţii.

ATENŢIE: Orice rolă de material care la verificarea vizuală apare avariată sau cu ambalajul rupt va fi imediat anunţată transportatorului sau producatorului

2. DepozitareaSuprafaţa de descărcare şi depozitare a rolelor de Geocompozit Bentonitic trebuie să fie suficient de mare pentru a permite stocarea întregii cantităţi de material care este necesară la un anumit moment dat şi manevrarea uşoară a dispozitivelor de descărcare. Rolele de Geocompozit Bentonitic pot fi descărcate:-folosind o macara sau un excavator care au ataşate de cârlig / braţ 2 bride rezistente, late de cel puţin 10 cm, care se poziţionează pe rolă la o distanţă de 1/3 din lungimea rolei, faţă de capăt.Este important ca după descărcare să se verifice vizual integritatea ambalajului de protecţie. Micile orificii şi perforaţii apărute accidental trebuie reparate cu bandă adezivă rezistentă la umezeală. Nu se recomandă scoaterea rolelor din ambalaj decât imediat înainte de punerea în operă.Depozitarea rolelor se face sub formă de prismă triunghiulară. Nu se vor suprapune în nici un caz mai mult de 5 role. Dacă rolele sunt depozitate în alte spaţii decât depozite complet închise, deasupra rolelor trebuie întins un material de protecţie impermeabil şi rezistent la UV. Locul de depozitare trebuie menţinut în permanenţă uscat.3. Echipamentul recomandat pentru instalare

1. Excavator sau macara pe roţi sau şenile2. Cadru dreptunghiular pentru desfăşurare role –vezi figura 13. Cuttere pentru materiale dure, preferabil cuttere electrice4. Markere sau cretă5. Rulete

4. Calificarea echipei de instalareCalitatea manoperei este de importanţă vitală pentru succesul operaţiilor de etanşare. Înainte de începerea punerii în operă, echipele de lucru trebuie să fie prelucrate cu privire la conţinutul acestui ghid. Se recomandă consemnarea instructajelor în rapoarte.5. Condiţiile meteo optime pentru instalareSe recomandă instalarea Geocompozitul Bentonitic pe vreme uscată. Etanşarea suprapunerilor cu pastă de bentonită se face la temperaturi peste zero grade. În caz de vreme ploioasă, se instalează şi acoperă cu stratul următor (de pământ) numai rolele cu conţinut de umiditate sub 50% (modul de testare disponibil la cerere).

20

Page 21: R Cap 2. - Terasamente

6. Transportarea la locul de instalareTransportul rolelor la locul de instalare se face folosind cadrul special prezentat mai jos .

Fig. 17. Pregătirea stratului de pozareStratul de pozare se recomandă să fie curăţat de corpuri străine, de eventuale pelicule de apă, de corpuri sau de muchii ascuţite. Denivelările admisibile sunt de +/- 3cm.8. Instalarea Geocompozitul BentoniticAmbalajul de protecţie al rolelor de Geocompozit Bentonitic nu va fi înlăturat decât imediat înaintea instalării. Rolele au marcată pe margine, cu dungă albastră, lăţimea de suprapunere de 30 cm. Derularea lor se face de pe cadrul dreptunghiular, având grijă ca marcajul să fie la suprafaţă. Pe suprafeţele plane Geocompozitul Bentonitic se poate instala în orice direcţie. Pe suprafeţele înclinate, trebuie ca pentru fâşiile de Geocompozit Bentonitic să se respecte principiul de aşezare a ţiglelor pe acoperiş, în direcţia liniei de cea mai mare pantă.ATENŢIE: CIRCULAŢIA VEHICULELOR DIRECT PE GEOCOMPOZITUL BENTONITIC ESTE CU DESĂVÂRŞIRE INTERZISĂ. De asemenea, se recomandă limitarea la maximum a circulaţiei lucrătorilor direct pe geocompozit.

Geocompozitul Bentonitic se croieşte cu ajutorul unui cutter pentru materiale tip covor sau cu un ferăstrău circular electric, portabil.Rolele trebuie desfăşurate pe stratul de pozare fără să formeze cute sau văluriri şi suprapuse pe minimum 30 cm pe direcţie longitudinală şi transversală. Pentru poziţionarea cât mai exactă se vor folosi, pe direcţie longitudinală, marcajele colorate de pe role. Zona de suprapunere trebuie curăţată de orice corpuri străine. Toate particulele de sol eventual căzute în zona de suprapunere trebuie înlăturate cu grijă.

Ţeavă de oţel 101,6 x 5,2 mm, =112 mm, s=5,2 mm oţel 101,6

x 5,2 mm, =112 mm, s=5,2 mm

Detaliu 1

21

Page 22: R Cap 2. - Terasamente

Fig. 2

9. Suprapunerile (petrecerile) transversaleEste esenţial pentru integritatea sistemului de etanşare ca suprapunerile să fie executate şi tratate corespunzător. Nu se admite sub nici o formă circulaţia vehiculelor peste suprapuneri, nici chiar circulaţia echipelor de instalatori.

Pe pante suprapunerile vor fi efectuate după principiul ţiglelor de acoperiş. Petrecerile tip T (trei fâşii adiacente în contact, vezi figura) trebuie reduse la minimum. Nu sunt permise petreceri în cruce (patru fâşii adiacente). Toate suprapunerile transversale trebuie tratate cu pastă de bentonită.

Fig. 3

9.1 Pregătirea zonei de suprapunere transversală

După instalarea a două fâşii de Geocompozit Bentonitic, una în continuarea celeilalte, capătul de jos al rolei superioare se ridică, se măsoară şi marchează exact zona de suprapunere – 30 cm, după care se adaugă pasta de bentonită. Imediat apoi capătul ridicat al rolei superioare se coboară peste suprapunere. (vezi figurile, apoi paragraful „Terminarea etanşării suprapunerilor”).

Direcţia de

înaintare

Cadru

dreptunghiular

Dispozitiv pentru desfăşurare role Geocompozit Bentonitic

Geocompozit Bentonitic

Zona de suprapunere

Direcţia de

înaintare

Suprapuneri

transversale

Suprapuneri longitudinale

Suprapuneri „în T”

22

Page 23: R Cap 2. - Terasamente

Fig. 4

9.2 Compoziţia pentru etanşarea primară a suprapunerii transversale

Această compoziţie se foloseşte pentru colmatarea cu bentonită, în vederea etanşării, a porilor geotextilului neţesut superior al Geocompozitului Bentonitic-ului, în zona de suprapunere.

Compoziţia se poate prepara într-o găleată de 10 l sau într-un recipient pentru prepararea mortarului. Găleata sau recipientul se umplu cu apă, după care se adaugă bentonita pulbere. Trebuie respectată proporţia 1 parte bentonită la 6 părţi apă. Imediat ce se adaugă bentonita, se începe amestecarea energică în găleată sau recipient. Ideal pentru aceasta ar fi să se folosească o bormaşină industrială prevăzută cu palete amestecătoare. În lipsa acesteia se pot folosi şi procedee manuale.

Pasta de bentonită este aplicată pe zona de suprapunere cu ajutorul unei mistrii sau cu o lopată, 15 cm în zona de suprapunere şi 5 cm la marginea ei.

30 cm

Zona de suprapunere

Partea inferioară a rolei superioare se ridică pentru tratarea suprapunerii

Marginea suprapunerii

Geocompozit Bentonitic

Geocompozit Bentonitic

Margine dată peste cap

Marcaj longitudinal

23

Page 24: R Cap 2. - Terasamente

Fig. 5

9.3 Compoziţia pentru etanşarea secundară a suprapunerii transversale

Etanşarea secundară (de fapt etanşarea propriu-zisă) a suprapunerii se face în acelaşi mod ca şi etanşarea primară, de data aceasta însă folosind o concentraţie mai mare de bentonită: 1 parte bentonită la 3-4 părţi apă.

Pasta rezultată se aplică peste etanşarea primară, într-un strat cu o grosime de 1 cm, folosindu-se pentru aceasta o mistrie sau o lopată.

marcaj

Etanşare primară

Apă Bentonită

Zona de suprapunere

Etanşare primară a suprapunerii

ApăBentonită

24

Page 25: R Cap 2. - Terasamente

Fig. 6

9.4 Terminarea etanşării suprapunerilor transversale

Partea inferioară a rolei superioare de Geocompozit Bentonitic, ridicată în cursul operaţiunilor anterioare pentru tratarea zonei de suprapunere cu pastă de bentonită, este coborâtă şi presată energic (eventual folosindu-se un tăvălug manevrat manual), pentru a se asigura un contact optim. Nu se admit nici un fel de văluriri sau cute pentru că acestea pot reprezenta căi preferenţiale de curgere a apei. Marginea suprapunerii este tratată şi ea cu un cordon de pastă de bentonită având o lăţime de 10 cm şi o grosime de 1-2 cm.

În cazuri speciale, în zonele cu potenţial puternic de contaminare a stratului de bentonită de adaos din zona de suprapunere, se recomandă ca după instalarea bentonitei să se adauge peste aceasta, pentru protecţie, o fâşie de geotextil, care se presează cu un tăvălug manevrat manual.

Etanşare secundară

Zona de suprapunere

Etanşare secundară a suprapunerii

Capătul inferior al rolei de deasupra revine în poziţia iniţială 25

Page 26: R Cap 2. - Terasamente

Fig. 7

10. Instalarea pe pante

Zona se suprapunere, tratată cu

bentonită

Lăţimea de suprapunere

Marginea suprapunerii

Margine

Cordon de pastă de

bentonită

Cordon de pastă de bentonită cu grosime de

minimum1-2 cm

Geocompozit Bentonitic

Bentofix

26

Page 27: R Cap 2. - Terasamente

Stabilitatea elementelor de etanşare construite cu Geocompozit Bentonitic pe pante trebuie calculată în conformitate cu reglementările legale în vigoare şi ţinând cont de indicaţiile producătorului.

Pe pantele lungi (înclinare mai mare de 17% şi lungimi mai mari de 3 m), Geocompozitul Bentonitic trebuie instalat în direcţia înclinării pantei. Suprapunerile transversale pe pante trebuie evitate. Dacă acest lucru nu este posibil, suprapunerile trebuie făcute respectându-se principiul ţiglelor de acoperiş. Pentru pantele foarte abrupte şi pentru cele care sunt mai lungi decât lungimea rolelor de Geocompozit Bentonitic (40 m) poate fi necesar să se construiască berme intermediare sau să se ceară sfatul experţilor Producatorului.

Stratul de sol acoperitor trebuie împrăştiat pe suprafaţa etanşată cu Geocompozit Bentonitic începând de la baza pantei, în susul acesteia. Nu se admite punerea în operă a stratului de pământ acoperitor de sus în jos decât dacă nu există altă modalitate practică şi dacă s-a cerut şi obţinut acordul specialiştilor Producatorului pentru aceasta.

Acolo unde este necesar, Geocompozitul Bentonitic se ancorează la partea superioară ca în figura de mai jos.

Fig. 8

11. Conexiuni şi penetrări

Suprapunerile în zonele de conectare şi zonele cu goluri/orificii/tăieturi tehnologice trebuie tratate avându-se în vedere specificaţiile cuprinse în cadrul capitolului 9 - „Suprapunerile” Toate fâşiile de material necesare pentru peticirea unor zone de conectare, de penetrare sau unor tăieturi trebuie prelevate din role neîncepute de material.

Atunci când Geocompozitul Bentonitic trebuie penetrat de conducte se folosesc metodele prezentate în figura 9.

Pământ de acoperire

Geocompozit Benton

Strat de pământConductă Geocompozit Bentonitic

27

Page 28: R Cap 2. - Terasamente

Fig. 9

Geocompozitul Bentonitic poate fi pus în contact cu diferite suprafeţe, în condiţii de asigurare a etanşeităţii, inclusiv prin folosirea emulsiilor bituminoase.

Orice alte tipuri de conectări, apărute ca necesare pentru lucrări aparte trebuie discutate cu specialiştii Producatorului.

12. Pregătirea în vederea operaţiilor de acoperire cu pământ

Dacă zonele de suprapunere ale fâşiilor de Geocompozit Bentonitic sunt susceptibile a fi „deranjate” în timpul operaţiilor de acoperire cu pământ, din cauza operaţiilor mecanizate, ele vor trebui acoperite manual, prin împrăştiere cu lopata.

Dacă zonele de suprapunere sau conectare ale fâşiilor de Geocompozit Bentonitic nu sunt acoperite cu pământ pe parcursul a 24 ore de la instalare sau în cazul înrăutăţirii condiţiilor meteo, se recomandă protejarea lor temporară prin aplicarea unui strat de folie de plastic.

13. Protecţia etanşării cu Geocompozit Bentonitic după instalare

Acoperirea etanşării cu Geocompozit Bentonitic se face uzual folosind

-un strat de pământ de minimum 30 cm grosime (cel puţin 5 kN/m2) şi

-dimensiunea maximă a particulelor de 16 mm sau

Geocompozit Bentonitic

Pastă de

bentonită

Pastă de

bentonită

Colier metal

Pastă de

bentonită

Strat de pământ

Colier

Pastă de

bentonită

Geotextil neţesut

Bentofix

Bentofix

Colier metal

28

Page 29: R Cap 2. - Terasamente

-un strat de pământ cu dimensiunea maximă a particulelor 32 mm şi un coeficient de uniformitate mai mare sau egal cu 5.

Acoperirea Geocompozitului Bentonitic cu pământ se face în fiecare zi de lucru, după ce frontul de lucru pentru ziua respectivă a fost inspectat.

Folosirea pământurilor cu altă granulometrie decât cea recomandată mai sus pentru acoperire este permisă numai după discutarea problemei cu specialiştii Producatorului. În general, este cu avantajos să se folosească pământuri cu granulometrie cât mai fină. Acoperirea cu pământ se face numai dacă Geocompozitul Bentonitic are mai puţin de 50 % apă în conţinut, altfel există riscuri de degradare a sa. Când deasupra unui strat de Geocompozit Bentonitic se instalează un sistem geosintetic de drenaj, peste acesta din urmă trebuie să se instaleze un strat de pământ de minimum 5 kN/m2.

În cazul în care se estimează că Geocompozitul Bentonitic va fi supus unor sarcini dinamice repetate, se va avea în vedere instalarea peste Geocompozitul Bentonitic a unui strat de nisip de minimum 30 cm.

Fig. 11

Nu se admite circulaţia vehiculelor direct peste Geocompozitul Bentonitic. Materialul de acoperire trebuie pus în operă ca în figura de mai sus. Suprapunerile nu trebuie „deranjate” în timpul acestui proces. În general nu se admit drumuri temporare de acces peste zonele etanşate cu Geocompozitul Bentonitic. Este de preferat ca zonele de tipul celor menţionate anterior să fie etanşate ultimile. Acolo unde traficul nu poate fi evitat ( spre exemplu locurile unde basculantele descarcă materialul de acoperire) trebuie luate măsuri speciale de protecţie, care se discută cu specialiştii Producatorului. La drumurile temporare de acces, stratul de acoperire pentru Geocompozitul Bentonitic trebuie să aibă o grosime de minimum 80 cm.

14. Reparaţii

Acolo unde Geocompozitul Bentonitic a fost avariat în timpul instalării trebuie să se aplice un petic din acelaşi material, având cel puţin 50 cm în toate direcţiile, în jurul zonei care este reparată. Peticul se aplică şi tratează respectându-se toate indicaţiile date în cadrul capitolelor precedente.

ART.20. PAMANT ARMAT CU GEOGRILE

GENERALITĂŢI

- Ranforsarea pământului cu geogrile se execută cu ajutorul tehnologiilor convenţionale.

- Materialul de umplutură prevăzut este de regulă material granular cu unghiul de frecare internă minim de 30°.

- Geogrilele utilizate au caracteristicile precizate în planşele de detaliu.29

Page 30: R Cap 2. - Terasamente

Procesul tehnologic de execuţie comportă următoarele faze:1. Lucrări pregătitoare;2. Amplasarea benzilor de geogrile conform detaliilor;3. Execuţia straturilor de umplutură din material granular (aşternere şi compactare).

DESCRIEREA OPERAŢIUNILOR PE FAZE

Lucrările pregătitoare constau din:- Semnalizarea corespunzătoare a zonei de lucru;- Execuţia platformei de lucru la cota din proiectul de execuţie, mecanizat.- Lăţimea platformei de lucru trebuie să fie cel puţin egală cu lăţimea armăturii din

geogrilă.- Trasarea fundaţiei pământului armat. În cadrul lucrărilor de pregătire a fundaţiei se

vor executa lucrări de colectare şi îndepărtare a apelor de infiltraţie şi din precipitaţii.- Nivelarea şi compactarea fundaţiei pământului armat pe care se aşează primul

rând de geogrilă, pentru asigurarea unei suprafeţe cât mai netede.- Montarea dispozitivelor de ghidare pentru asigurarea înclinării paramentului

prevăzut în proiectul de execuţie. După execuţie aceste dispozitive se recuperează.Amplasarea benzilor de geogrile

Aşternerea primei benzi de geogrile se face la baza săpăturii, pe fundaţia compactată a pământului armat, la cotele şi lungimile de armare din proiect, benzile suprapunându-se pe 20 cm în lungul frontului de armare (axul drumului).

Lungimile la care trebuiesc tăiate benzile de armare pentru fiecare strat sunt cuprinse în proiectul de execuţie.

Tipurile de geogrile care vor fi utilizate la execuţia acestui pămâni armat vor trebui să aibă rezistenţa la rupere minimă, prevăzută în proiect.Execuţia umpluturii din material granular

Pentru uşurinţa realizării compactării în zona paramentului înclinat, în zona feţei văzute a zidului (paramentul înclinat) se execută nişte cofraje de înălţimea stratului.

Pentru asigurarea paramentului inclinat, la fiecare margine de strat de pământ armat se aşează un rând de saci de iută cu lăţimea minimă de 0.50 m, umpluţi cu o cantitate de pământ vegetal însămânţat astfel încât după compactare să nu depăşească grosimea unui strat de umplutură dintre doua rânduri de geogrile (50 cm).

Materialul de umplutură, se aşterne peste geogrile direct, cu autobasculanta sau autoîncărcătorul, în straturi de 15-20 cm în funcţie de grosimea stratului armat, asigurându-se un grad ridicat de compactare Proctor normal sau modificat de min. 98%.

Pentru a nu deteriora geogrilele de armare şi paramentul, toate utilajele grele (autocamioane, buldozere, compactori, macarale) vor circula sau staţiona, absolut obligatoriu numai pe straturile din material granular ale umpluturii, la o distanţă de minim 2 m de parament.

Compactarea materialului de umplutură este recomandabil să se facă cu compactori grei pe întreaga suprafaţă a masivului, cu excepţia unei benzi cu lăţimea de 2 m din apropierea paramentului care se va compacta cu rulouri uşoare sau plăci vibratoare cu masa de 300...1000 kg.

MATERIALE UTILIZATE - CONDIŢII DE CALITATE

30

Page 31: R Cap 2. - Terasamente

GeogrilăMaterialul prevăzut pentru armarea pământului este o geogrilă cu caracteristici de

rezistenţă şi deformaţie la rupere prevăzute în proiect şi care va fi procurat numai însoţit de certificatul de calitate şi garanţie al producătorului.

Ca materiale geosintetice utilizate pentru realizarea structurii de pamant armat vor fi folosite geogrile cu urmatoarele caracteristici:

Materialul granular de umpluturăMaterialul granular de umplutură pentru realizarea masivelor de pământ armat

trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:- să poată fi pus în operă şi compacta cu uşurinţă;- în contact cu armăturile să aibă un coeficient de frecare de min. 0,4;

Proprietati[standard]

UM

Tip de produsGeogrila realizata din fibre de poliester (PET) de

mare rezistenta

Material Fibre de poliester cu imbracaminte polimerica

Rezistenta la tractiune (Tult)(ISO 10319)        long Toleranta

transv Toleranta

kN/mkN/m

kN/mkN/m

.90-10

35-5

Elongatia          MD(ISO 10319)       CDtoleranta

%%%

1212

± 2.5

Rezistenta la tractiuneat 2 %at 3 %                 long.at 5 % (ISO 10319)

.kN/mkN/mkN/m

.

.25,029,040,0

.

Rezistenta limita la fluaj120 years  *)

kN/m 47,9

Rezistenta la tractiune proiectata pe termen lung(LTDS) 120 ani **)

kN/m 41,5

Greutatea/Um(EN 965)

g/m2 530

Dimensiuni ochiuri   MD        (±5 mm)         CD

mmmm

2020

31

Page 32: R Cap 2. - Terasamente

- trebuie să conţină cel mult 10%, în greutate, particule cu diametrul mai mic de 15 microni;

- să aibă o rezistenţă la compresiune suficient de mare astfel încât sub efectul compactării şi al sarcinilor exterioare să nu-şi modifice compoziţia granulometrică.

Cele mai indicate materiale granulare pentru realizarea masivelor de pământ armat sunt:

- piatră concasată sort 0...40 mm; 0...63 mm; 0...90 mm;- bolovăniş concasat sort 0...150 mm;- piatră spartă sort 0... 150 mm;- balast sort 0...71 mm;- nisip sort 0...7 mm.Folosirea balastului sortat, cu granulaţia până la 71 mm, impune următoarele:

Verificarea calităţii balastului se face prin recoltări de probe (1 probă la 1000 mc) pentru care se determină:

- conţinutul în fracţiune mai mică de 1 mm care nu trebuie să depăşească 25% (în acest procent se include şi partea levigabilă care trebuie să fie sub 3%);

- trecerea prin sită a materialului trebuie să se încadreze în următoarele limite:Treceri prin sita de: Procente

71 mm 100%;31 mm 50-90;16 mm 30-60;7 mm 25-40;1 mm max. 25%.

Materialul care nu se încadrează în acele limite nu se va pune în operă sau se va cerne până vacorespunde acestor limite.

VERIFICAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR

În timpul execuţiei se va efectua un control permanent asupra calităţii lucrărilor verificându-se:

- amplasamentul la cota de fundare;- gradul de compactare al terenului din săpătura de fundaţie conform prevederilor

din proiect;- montarea fiecărui rând de geogrile pe toata lungimea lui şi paralelismul

între rânduri;- asigurarea înclinării paramentului, conform cu proiectul de execuţie.Se va controla respectarea condiţiilor tehnice privind realizarea umpluturii,

verificându-seperiodic granulozitatea materialului şi gradul de compactare realizat.

Geogrila utilizată trebuie să aibă certificatul de calitate al producătorului şi să fie agrementată în România.

32

Page 33: R Cap 2. - Terasamente

REFERINŢE NORMATIVE

I. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT/MI nr. 411 Norme metodologice privind /1112/2000 publicat in MO condiţiile de închidere a 397/24.08.2000

circulaţiei şi de instruire a restricţiilor de circulaţie în vederea executăriide lucrări în zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului

NGPM/1996 Norme generale de protecţia munciiNSPM nr. 79/1998 Norme privind exploatarea si întreţinerea

drumurilor şi podurilor.Ordin MI nr. 775/1998

Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi dotarea cu mijloace tehnice de stingere.

Ordin AND nr. 116/1999 Instrucţiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de întreţinere, reparare şi exploatare a drumurilor şi podurilor.

Legea nr. 137/1995 Legea protecţiei mediului

II. NORMATIVE TEHNICE

C 56-85 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente.

NP 075-02, , Normativ pentru utilizarea materialelor

aprobat de MLPTL cu Ord.Nr. 1228 din 03.09.2002

geosintetice la lucrările de construcţii.

III. STANDARDESR 662/2002 Lucrări de drumuri.

Agregate naturale de 33

Page 34: R Cap 2. - Terasamente

balastieră.. Condiţii tehnice de calitate

SR 667/2001 Agregate naturale şi piatră prelucrată pentru lucrări de drumuri. Condiţii tehnice de calitate.

SR 1848-4/1995 Siguranţa circulaţiei. Semafoare pentru dirijarea circulaţiei. Condiţii tehnice de calitate.

STAS 1848/5-82 Semnalizare rutieră. Indicatoare luminoase pentru circulaţie. Condiţii tehnice de calitate

STAS 1913/5-85 Teren de fundare. Determinarea granulozităţii.

STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Încercarea Proctor.

STAS 2914-84 Lucrări de drumuri. Terasamente. Condiţii tehnice generale de calitate.

STAS 5886-68 Materiale plastice. Determinarea densităţii (masei volumice) şi a densităţii relative.

STAS 6339-80 Materiale plastice. Determinarea rezistenţei la acţiunea agenţilor chimici.

STAS 7201-65 Materiale plastice. Determinarea masei foilor şi plăcilor

SR EN 45.014/2000 Criterii generale pentru declaraţia de conformitate a furnizorului (Ghid ISO/CEI 22/1996)

ART.21.PROTECTIA TALUZULUI CU GEOSINTETICE

GENERALITĂŢI

34

Page 35: R Cap 2. - Terasamente

Lucrările de protecţie a taluzurilor de drum pot fi executate cu următoarele materiale geosintetice:

- georeţele;- geocelule.Georeţelele se înierbează, iar geocelulele se umplu cu beton, material granular

sau pământ vegetal.Lucrarea se măsoară la m2 de suprafaţă protejată şi cuprinde toate

operaţiunile necesare realizării integrale a protecţiei, după cum urmează:Finisarea suprafeţei ce urmează a fi protejată ;Pozarea geosinteticelor şi fixarea lor pe suprafaţa finisată;Înierbarea georeţelelor sau umplerea geocelulelor cu beton, material granular sau

pământ vegetal.

DESCRIEREA OPERAŢIUNILOR

Finisarea suprafeţeiAceastă operaţiune presupune realizarea geometriei suprafeţei conform cu profilul

longitudinal şi cele transversale.Operaţiunea de finisare a suprafeţei se realizează mecanizat şi manual.

Pozarea geosinteticelorPozarea geosinteticelor pe suprafaţa finisată se face manual prin întinderea

acestora până la dimensiunea prescrisă de proiectant.În cazul protecţiei cu georeţele pe suprafaţa finisată se fixează în prealabil materialul

sintetic peste care se aşterne un strat de pământ vegetal însămânţat care va produce înierbarea georeţelelor.

În cazul protecţiei cu geocelule umplute cu beton, întinderea acestora se face numai după aşezarea unui geotextil cu g > 200 g/mp pe toată suprafaţa prevăzută a fi protejată.

În cazul umpluturilor din piatră spartă sau pământ vegetal stratul de geotextil nu mai este necesar

Fiecare fâşie de material geosintetic se fixează cu ajutorul unor piroane confecţionate din oţel beton.

De asemenea, fâşiile se vor prinde una de alta pentru a se realiza un câmp continuu fără rosturi de construcţie.

Fixarea geosinteticelor se face cu piroane mai dese în zona de îmbinare şi la schimbările de pante în profil transversal pentru ca acestea să se muleze pe suprafaţa pregătită.

La geocelule îmbinarea acestora se realizează cu capse metalice care asigură continuitatea materialului.

La creastă şi la piciorul taluzului, geosinteticele se ancorează prin încastrare într-o tranşee conform detaliilor din planşe. În cazul protecţiei cu geocelule operaţiunea de umplere a acestora cu beton, material granular sau pământ se face manual sau mecanizat, de la baza taluzului spre creasta acestuia

MATERIALE UTILIZATE

35

Page 36: R Cap 2. - Terasamente

Geosinteticele vor fi însoţite de certificatul de calitate emis de furnizor şi vor fi agrementate în România.

De asemenea, geosinteticele vor respecta numărul specificat pentru 1 m2 şi înălţimea prescrisă.

Saltea antierozionalaTip material: saltea realizata din monofilamente de polipropilena stabilizata la UV, cu

sau fara ranforsare cu geocompozit.

Specificatii tehnice

Proprietati UmRamblee < 4mDeblee < 4m

Tip de produs - Saltea monofilament

Materie prima monofilamente

- Polipropilena stabilizata la UV

Materie prima pentru geocompozit

- PP

Proprietati

Grosime la 2 kPa Toleranta[EN 964-1]

mm 20 -3

Rezistenta la tractiune long. TolerantaElongatie Toleranta(EN ISO 10913)

kN/m%

1.8 -0.4527 min

Rezistenta la tractiune transv. TolerantaElongatie Toleranta(EN ISO 10913)

kN/m%

1.0 -0.4518 min

Greutatea     (EN 965)

g/m2 600 min.

Continut de goluri % 90 min.

36

Page 37: R Cap 2. - Terasamente

Apa trebuie să îndeplinească condiţiile din STAS 790 dacă nu provine din reţeaua publică.

Cimentul - Pentru prepararea betoanelor se va utiliza cimentul dat prin reţetă la betonul specificat în proiectul de execuţie şi va corespunde condiţiilor de calitate prevăzute în Codul de practica pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat, Indicativ NE 012 (Partea A).

Agregatele - La prepararea betoanelor monolite şi la umplerea geocelulelor cu material granular se va utiliza balast, nisip, pietriş., piatră spartă, care trebuie să corespundă calitativ prevederilor STAS 1667, STAS 4606, SR 662, SR 667.

VERIFICAREA CALITĂŢII

Verificarea calităţii se realizează pe parcursul execuţiei. Taluzarea suprafeţei imprimă calitatea finală a suprafeţei, având în vedere faptul că nu mai este posibilă corectarea denivelărilor suprafeţei după întinderea fâşiilor de geosintetice.

ANEXĂ

PROTECŢIE TALUZURI CU GEOSINTETICE

REFERINŢE NORMATIVE

I. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT/MI nr. 411/ Norme metodologice privind condiţiile1112/2000 publicat în MO de închidere a circulaţiei şi de

instruire397/24.08.2000 a restricţiilor de circulaţie în

vederea executării de lucrări în zona drumului public

şi/sau pentru protejarea drumului.NGPM/1996 Norme generale de protecţia muncii.NSPM nr.79/1998

Norme privind exploatarea şi întreţinerea drumurilor si podurilor.

Ordin MI nr. 775/1998 Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi dotarea cu mijloace tehnice de stingere.

Ordin AND nr. 116/1999 Instrucţiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de întreţinere, reparare şi exploatare a drumurilor şi podurilor.

Legea nr. 137/1995 Legea protecţiei mediului

37

Page 38: R Cap 2. - Terasamente

II. NORMATIVE TEHNICE

C 56/85 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente.

N 012-99, partea A, Cod de practică pentru executareaaprobat de MLPAT cu Ord. lucrărilor din beton şi beton armat.Nr. 59/N din 24 aug.1999NP 075-02 Normativ pentru utilizarea materialelor g aprobat de MLPAT cu ord.

geosintetice la lucrările de construcţii.Nr. 1228 din 03.0.2.2002

III. STANDARDE

SR 662/2002 Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră. Condiţii tehnice de calitate.

SR 667/2001 Agregate naturale şi piatră prelucrată pentru lucrări de drumuri. Condiţii tehnice de calitate.

STAS 790/84 Apă pentru betoane şi mortare.STAS 1275/88

Încercări pe betoane. Încercări pe betonul întărit. Determinarea rezistenţelor mecanice.

STAS 1667/76 Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianţi minerali.

STAS 1759/88 Încercări pe betoane. Încercări pe betonul proaspăt. Determinarea densităţii aparente, a lucrabilităţii, a conţinutului de agregate fine şi a începutului de priză.

38

Page 39: R Cap 2. - Terasamente

SR 1848-4/1995 Siguranţa circulaţiei. Semafoare pentru dirijarea circulaţiei. Condiţii tehnice de calitate.

STAS 1848/5-82 Semnalizare rutieră. Indicatoare luminoase pentru circulaţie. Condiţii tehnice de calitate.

STAS 3349/1-83 Betoane de ciment. Prescripţii pentru stabilirea gradului de agresivitate a apei.

STAS 2914-84 Lucrări de drumuri. Terasamente. Condiţii tehnice generale de calitate.

STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţi minerali. Metode de încercare.

STAS 5886-68 Materiale plastice. Determinarea densităţii (masei volumice) şi a densităţii relative.

STAS 6339-80 Materiale plastice. Determinarea rezistenţei la acţiunea agenţilor chimici.

STAS 7201-65 Materiale plastice. Determinarea masei foilor şi plăcilor.

SR EN 45.014/2000 Criterii generale pentru declaraţia de conformitate a furnizorului (Ghid ISO/CEI 22:1996)

ART.22. GEOTEXTILE PENTRU APARARI DE MALURI SI DRENURI

GENERALITATI

Obiect si domeniu de aplicare

Prezentul caiet de sarcini se refera la executarea si receptionarea geotextilelor cu rol

separator pentru evitatrea contaminarii fundatiei drumului si pentru drenuri in spatele

zidurilor de sprijin din beton.

39

Page 40: R Cap 2. - Terasamente

Geotextilul de filtrare trebuie sa fie realizat din polipropilena 100% netesut, legat

mecanic, cu filamente continue si protectie la UV.

PREVEDERI GENERALE

La executarea lucrarilor se respecta prevederile din proiect, din standardele

si normativele in vigoare, in masura in care completeaza si nu contravin

prevederilor acestui caiet de sarcini.

Antreprenorul va asigura, prin posibilitati proprii, sau prin colaborare cu

unitati specializate, efectuarea incercarilor si determinarilor rezultate din

aplicarea prezentului caiet de sarcini, care vor fi inscrise in registrul de

laborator.

Antreprenorul este obligat ca, la cererea beneficiarului sau a

reprezentantului acestuia, numit in acest caiet de sarcini “Inginerul” sau

“Dirigintele” lucrarii, sa efectueze verificari suplimentare fata de prevederile

prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul este obligat sa asigure luarea masurilor organizatorice si

tehnologice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor acestui

caiet de sarcini. Va avea un registru de santier unde vor fi inscrise

dispozitiile de santier emise de “Inginer” si de alti reprezentanti ai

beneficiarului

Nu se executa lucrari pe timp de ploaie si de nisoare. Executarea staturilor

prevazute in acest caiet de sarcini pe timp friguros, sub 00C, se interzice.

Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a

conditiilor de executie, cu rezultatele obtinute in urma determinarilor si

incercarilor de laborator si teren efectuate Se va mentiona si starea vremii

(temperatura atmosferica, ploi sau vreme uscata, etc.).

In cazul in care se constata abateri de la proiect si de la prezentul caiet de

sarcini “Inginerul” va dispune, prin dispozitie de santier, intreruperea

executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

MATERIALE FOLOSITE

Geotextilul anticontaminator (bistrat )

Pentru a putea prelua eforturile de intindere in plan vertical se va folosi un geotextil

avand urmatoarele caracteristici :

Descriere : Geotextilul este realizat din doua straturi diferite, unul pentru filtrare si celalalt

pentru protectia mecanica a filtrului. Cele doua straturi sunt legate impreuna in timpul

procesului de productie pentru a asigura rezistente mari la forfecare. Dimensiunea porilor

40

Page 41: R Cap 2. - Terasamente

stratului de protectie trebuie sa fie de cel putin doua ori mai mare decat dimensiunea

porilor stratului de filtrare.

Materie prima : netesut, polipropilena 100%, calitatea I, legat mecanic, cu filament

continuu si protejat la UV.

-Numar de constrictii : 25-40

-Dimensiunea porilor O90 : 80 µm

- Permeabilitatea la apa normal pe plan    : 45 mm/s

- Elongatia la incarcare max longitudinala : 85%

transversala : 85%

- Energie max. absorbita: 13 kN/m

- Rezistenta la tractiune longitudinala : 30 kN/m

transversala  : 30 kN/m

- Rezistenta la perforare CBR : min 4500 N

- Rezistenta la UV-rezistenta ramasa >80%

- Greutate : min 600g/ mp

- Grosime la 2 kPa: 5.0 mm

Geotextilul de filtrare va avea urmatoarele caracterisitici :

- Rezistenta la perforare CBR : min 2100 N

- Rezistenta la tractiune longitudinala /transversala  : 13.5/13.5 kN/m

- Elongatia la incarcare max longitudinala /transversala : 100/40 %

- Dimensiunea porilor O90 : 100 µm

- Permeabilitatea la apa, normal pe plan    (Δh = 50 mm) : 100 l/m2s

- Permeabilitatea la apa in plan (20 kPa) : 4.4 10-6m2/s

- Greutate : min 180 g/ mp

PUNEREA IN OPERA

Instalarea geotextilelor

Executia lucrarilor se face potrivit proiectului de executie ( desenelor), a

recomandarilor producatorului geosinteticului si a acestui caiet de sarcini, de unitati

specializate.

Pregatirea suprafetelor :

I. Gropile trebuie umplute pentru a evita tensionarea geotextilului la instalare

II. Pietrele mari, crengile sau alte resturi se vor indeparta inainte de instalarea

geotextilului

41

Page 42: R Cap 2. - Terasamente

Geotextilul se va instala relaxat (se va evita tensionarea lui) astfel incat sa avem

rezistenta la tractiune pe directia posibilelor miscari (deplasari ulterioare) sau pe directia

curgerii apei

Coaserea sau suprapunerea geotextilului.

- Suprapunere : min 30 cm. Suprapunerile trebuie sa fie realizate in directia

scurgerii apei si deasemenea trebuie fixate temporar cu capse sau scoabe (fixaje

metalice) cu diametru de 5-6 mm, lungimea de 40-50 cm, cu rondele la capat.

Fixajele metalice se monteaza de-a lungul suprapunerii din m in m.

- Fixarea se va face astfel incat geotextilul sa ramana relaxat (lejer si nu intins),

pentru a se asterne bine pe toate neuniformitatile si pentru a se comporta bine

atunci cand se vor instala blocurile de piatra.

- Daca se va coase atunci rezistenta din cusatura trebuie sa respecte anumiti

parametrii.( vezi Detalii coasere de mai jos)

Acoperirea geotextilului se va face in max. 2-3 saptamani pentru materiale care nu sunt

protejate la UV (raze ultraviolete) din fabrica.

RECEPTIA LUCRARILOR

Receptia pe faze se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt terminate si verificarile efectuate. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. In urma acestei receptii se incheie “Proces verbal de receptie pe faza” in care sunt specificate remedierile necesare, termenul de executie al acestora si recomandari cu privire la modul de tinere sub observatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a unui sector de drum terminat, conform normelor legale in vigoare.

30 - 50 cm

Suprapunere

10 cm

Coasere

15 - 20 cm

Sudare

Fig 1. Sprapunerea geosinteticelor

42

Page 43: R Cap 2. - Terasamente

Comisia de receptie va examina lucrarile fata de prevederile documentatiei tehnice aprobate, fata de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze, intocmite in timpul executiei lucrarilor. Receptia finala se face odata cu receptia imbracamintii, dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii acesteia. Receptia finala se face conform prescriptiilor legale in vigoare.ART.23. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE

In timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe cheltuiala sa lucrarile necesare pentru a asigura scurgerea apelor, repararea taluzelor si a rambleelor si sa corijeze tasarile rezultate dintr-o proasta executie a lucrarilor.

In afara de aceasta, Antreprenorul va trebui sa execute in aceeasi perioada si la cererea scrisa a "Consultantului" toate lucrarile complementare care vor fi necesare ca urmare a degradarilor de care antrepriza nu va fi responsabila.ART.24. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR

o Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in:- verificarea trasarii axului si amprizei drumului- verificarea pregatirii terenului de fundatie- verificarea calitatii si starii pamântului utilizat- controlul grosimii straturilor asternute- controlul compactarii terasamentului- controlul caracteristicilor platformei drumului- controlul capacitatii portante.

o Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica in registrul de laborator a verificarilor efectuate asupra calitatii si starii (umiditatii) pamântului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate.

o Verificarea trasarii axului si amprizei drumului se va face inainte de inceperea lucrarilor de executie a terasamentelor urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de +/-0,10 m in raport cu reperii pichetajului general.

Verificarea pregatirii terenului de fundatieo Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa cum s-a curatat terenul, s-

a indepartat stratul vegetal si s-a compactat pamântul, se determina gradul de compactare si deformabilitatea terenului de fundatie.

o Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor ascunse specificându-se si eventuale remedieri necesare.

o Numarul minim de probe conform STAS 2914-84 pentru gradul de compactare este de 3 incercari pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate.

o Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu pârghia conform instructiunilor tehnice departamentale - indicativ CD 31-2002.

o Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profile transversale amplasate la max. 20 m unul dupa altul in trei puncte (dreapta, ax, stânga) de pe ampriza variantelor de drum nou. Pentru portiunile unde se executa banda a 3-a se va face o verificare din 20 in 20 m.

o La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica corespunzatoare vehiculului etalon se incadreaza in valorile din tabelul 9, admitându-se depasiri in cel mult 10% din punctele masurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului

43

Page 44: R Cap 2. - Terasamente

de fundatie in functie de tipul pamântului de fundatie sunt conform tabelului 9.

o Verificarea gradului de compactare a terasamentului de fundatii se va face in corelatie cu masuratorile cu deflectometrul in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de capacitate portanta scazuta.

o Verificarea calitatii si starii pamântuluiVerificarea calitatii pamântului consta in determinarea principalelor caracteristici ale

pamântului conform tabelului 2.In cazul probelor extrase din gropile de imprumut se va determina si densitatea in

starea uscata.o Verificarea grosimii straturilor asternute

Grosimea fiecarui strat de pamânt asternut la executarea rambleului va fi verificata, ea trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental pentru tipul de pamânt respectiv si utilajele folosite la compactare.

o Verificarea gradului de compactareDeterminarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat

de pamânt pus in opera.In cazul pamânturilor coezive se vor preleva câte 3 probe de la suprafata, mijlocul

si de la baza stratului când acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza stratului când grosimea este mai mica de 25 cm. In cazul pamânturilor necoezitive se va preleva o singura proba din fiecare punct care trebuie sa aiba un volum de min. 1000 cm3.

Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitatii in stare uscata a acestor probe cu densitate in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor STAS 1913/13-83.

Verificarea privind gradul de compactare realizat se va face in minimum trei puncte repartizate stânga, ax, dreapta, in sectiuni diferite pentru fiecare sector de 250 m lungime.

o In cazul când valorile obtinute nu sunt corespunzatore celor prevazute in tabelul 5 se va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv.

o Nu se va trece la executia stratului urmator atât timp cât rezultatele verificarilor efectuate nu confirma realizarea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioara a stratului nefiind posibila.

o Portiunile slab compactate pot fi depistate prin metode expeditive cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu pârghie.

o Controlul caracteristicilor platformei drumuluiControlul caracteristicilor platformei drumului se face dupa terminarea executiei

terasamentelor si consta in verificarea topografica a nivelmentului si determinarea deformabilitatii cu ajutorul deflectometrului cu pârghie la nivelul platformei drumului.

o Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea platformei suport sunt +/- 0,05 m fata de prevederile proiectului.In ce priveste suprafatarea platformei si nivelarea taluzelor tolerantele sunt cele aratate in art.12 si 14 in prezentul caiet de sarcini.

Controlul topografic al nivelmentului va fi facut pe profile din proiect.o Deformabilitatea platformei drumului este stabilita prin masuratori cu

deflectometrul cu pârghie.La nivelul terenului natural sub rambleu, la nivelul patului drumului si la nivelul

superior al terasamentelor sub stratul de forma se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de 91kN are valori mai mici decât cea admisa conform tabel 9.

Tabel 9

44

Page 45: R Cap 2. - Terasamente

Tipul de pamânt conform STAS 1243 - 88 Valoarea admisibila a deformatiei

elastice 1/100 mm

Nisip prafos, nisip argilos 350

Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400

Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasa, argila 450

Atunci când masurarea deformatiei elastice nu este posibila, cu aprobarea Consultantului, se pot utiliza alte metode de determinare a capacitatii portante standardizate sau agrementate. In cazul utilizarii metodelor de determinare a deformatiei relative sub placa (STAS 2914/4-89) frecventa incercarilor va fi de 3 incercari pe sectiuni de drum de maximum 250 m.

RECEPTIA LUCRARII

Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de excutie) unei receptii preliminare si unei receptii finale.ART.25. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE

o In cadrul receptiei pe faze (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatii si de prezentul caiet de sarcini.

o In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.

o Receptia pe faze se efectueaza de catre "Consultant" si Antreprenor, iar documentul ce se incheie ca urmare a receptiei sa poarte ambele semnaturi.

o Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:

- trasarea si sablonarea lucrarii - decaparea stratului vegetal si terminarea lucrarilor pregatitoare - terenului de fundatie - in cazul rambleelor pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la realizarea

umpluturii sub cota stratului de forma - in cazul sapaturilor la cota finala a sapaturii.

o Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cât si a comisiei de receptie preliminara sau finala.

ART.26. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILORo La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va

proceda la efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificându-se: - concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si a proiectului de

executie - natura pamântului din corpul drumului - concordanta gradului de compactare realizat cu prevederile caietului de sarcini

26.2. Lucrarile nu se vor receptiona daca: - nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect - nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului drumului cât si pe fiecare

strat in parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze) - lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare - nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei

45

Page 46: R Cap 2. - Terasamente

- se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor, ravinari ale taluzelor, etc.

- nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului.Defectiunile se vor consemna si se va stabili modul si termenul de remediere.

ART.27. RECEPTIA FINALALa receptia finala a lucrarii se va consemna si modul in care s-au comportat

terasamentele in perioada de garantie si daca au fost intretinute corespunzator.

46