0 Subiect Clasa a Ixa Propunere Judeteana (1)

8/18/2019 0 Subiect Clasa a Ixa Propunere Judeteana (1)

1/4

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUIINSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BRĂILA

OLIMPIADA DE LIMBĂ, COMUNICARE ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ„GEORGE CĂLINESCU”

Subiect propu pe!tru tr"#ere $" or%i& Et"p" 'o!"$( & c$"" " I)&" &

Citeşte cu atenţie următoarele fragmente de text (30 de minute):A. ”IICând a venit pe lume fratele meu cel mic, uliţa îl aştepta la poartă. El nu ştia nimic: era aşa de mic!Căsuţa lui de atunci era un leagăn al palmele mamei erau singura uliţă prin care putea păşi oc"iimamei # singurele ferestre prin care putea privi. $e%atunci ştia numai să scâncească şi se numea&câncea%'oievod.( trecut multă vreme până când, cu mâinile şi cu picioarele, a prins să meargă de%a uşelea prinmolateca împărăţie a covorului. (colo a "oinărit, în voie, în tovărăşia unui mieluşel de lemn potcovitcu rotiţe, ucălat şi fumuriu la trup, ca un strugur de lână. )l purta prin luncile de ţesături şi parcă maidegraă mieluşelul era păstorul, căci el privea doar, iar copilaşul păştea covorul, mo*olind.

(colo s%a rătăcit prin codrul picioarelor de scaune şi de măsuţe, sălaş al urşilor, al lupilor, al tigrilor şial altor sălăticiuni de pâslă sau carton. (colo a privit cele dintâi păsări şi a ascultat cele dintâiciripiri: muştele cu â*âitul lor. (colo s%a trudit *adarnic să treacă dealurile tauretelor, pe su caremotanul îşi croia tunel. +e câte ori coada motanului, fum al, n%a încercat pornirea mâniei lui defloare! (colo i s%au minunat oc"ii, privind vântoasa pădure de aur a flăcărilor din soă potolindu%se,

prefăcută în toamnă arămie, moţăind scuturată în rodii de ruin şi adormind în cenuşă.

IIICopilăria, iscoditoare ca un copil în faţa uşii care ascunde pomul de Crăciun, se înălţa, în trupul lui, învârful picioarelor: creştea. $utea urni un scăunel, în"ămându%şi toată puterea prin raţe: era întâiulavânt. $utea, urcându%se pe scăunel, să%şi moaie degetul în gavanosul cu dulceaţă, de pe măsuţă, ca

mai apoi, după ce şi l%a supt, să%l întindă şi mamei era întâia dărnicie. $utea păşi singur în cerdac: eraîntâia priegie. )n curând paşii lui se că*niră prin ogradă uliţa îl privea înduioşată pe su poartă,făcându%i semne cu portiţa: îl c"ema la ea. El nu putea aunge până acolo. &upărarea curcanului îlsperia ca o furtună se%nnoura curcanul în pene # el fugea în cerdac. $urta roc"iţă pe atunci şi senumea $uiuţu.”

(Ionel Teodoreanu- Uliţa copilăriei )

B. (ş fi vrut să scriu despre vârstele de atâtea feluri prin care%am trecut până acum, fără să%mi dauseama, despre cele ce ne%apropie sau ne despart de ceea ce suntem, de ceea ce rămânem cu adevăratdespre neputinţa de a vori despre tine însuţi ca despre o fiinţă unitară, despre oroarea că%n orice timp

pre*ent nu eşti, de fapt, decât un intermediar, un precursor despre de*gustătoarea idee că vei aunge

odată să fii propria ta unică, mătuţă şi tanti, supravieţuind copiilor şi gloatei de tineri ce%ai fost,despre căderea în formă lăărţată a -fiarei ătrâne- despre încăpăţânarea cu care mergi împotrivavalului ştiind că, oricum, te%aşteaptă cristali*area: în mama, funcţionar, lucrătoare sau trântor al uneiadin divi*iunile sociale ale muncii, producător şi donator, rudă a cuiva care nici nu eistă încă...despre umilinţa de a nu şti cine eşti şi ce vei fi şi despre groa*a că ai putea şti ce eşti şi ce vei fi şi

până când îţi e dat a trăi.

+espre rădarea cu care încerci să împarţi apele atâtor vore despre tine, care te ruia*ă, temicşorea*ă, te împiedică, te falsifică, te destramă. +e%aceea fugi din calea lor, te fereşti, îi ocoleşti,căci n%ai nicio legătură cu ei. Eşti nuil şi inutil. Ca un lin privindu%se%n oglindă, stând la pândă. /euiţi la tine şi parcă ţi%e mai ine: sunteţi doi, puterea creşte... Eşti recunoscător frumuseţii tale că e, şi%

apoi uiţi 0...1 (i o mie de simţuri. Iradie*i. /e străat sen*aţii şi vi*iuni pentru care nu eşti pregătit. /eopreşti din drum plin de panică, de parc%ai fi vă*ut un crotal, un scorpion pe trotuar, de parcă urma săte faci ţăndări... 2i se pare că se%ntâmplă lucruri pe care le%ai mai trăit odată. 'e*i figuri necunoscuteşi rusc te ucuri şi%ai vrea să le opreşti 0...1 &e petrece ceva de neînţeles şi nu ştii cine%i de vină. Eşti


2/4




oosit. 3u mai poţi 0...1 /e%ntorci întreg şi mut şi%ţi vine să cânţi la trompetă, să loveşti uşor untrianglu, să gâfâi pe%o icicletă, să%noţi pe su apă cu oc"i desc"işi, să dispari într%un nor sclipicios./erecunoşti4”

(!imona "o#e$cu- Juventus - Despre mine aş fi vrut să scriu despre tine)

(lege una dintre variantele de suiect de mai os şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate însarcinile de lucru. AT%&'I% 3u ai voie să re*olvi amele suiecte.

A*IA&TA I

a. Lectura (80 de puncte)I. +nţelegerea textului (, #uncte)5. $reci*ea*ă motivele raportării simolice a naratorului la c"ipul epresiv al mamei, aşa cum

re*ultă din cele două tete propuse . 06 p17. (nali*ea*ă perspectiva narativă întâlnită în cele două tete literare, punctând indicii

suiectivităţii narative. 057 p1II. !criere de$#re textul literar (/ #uncte)&crie un eseu, de una%două pagini, în care să argumente*i apartenenţa la aceeaşi temă 0ocul8

copilăria8 adolescenţa1 a tetelor literare citite anterior.III. !criere imaginatiă (/ #uncte)

9edactea*ă o compunere, de minimum o pagină, în care, după modelul de mai sus, asumându%ţi rolul unui narator implicat, să relate*i o secvenţă verosimilă legată de copilăria8adolescenţa ta.Integrea*ă în compunere vi*iunea personală asupra acestei etape ireversiile, evidenţiind relaţia ta cuun îndrăgit memru din familie, în funcţie de propriile eperienţe trăite.

*%1ACTA*% (#entru am2ele com#uneri - II şi III: , #uncte)% respectarea regulilor de ortografie şi de punctuaţie, aşe*area în pagină a tetului utili*area

unui stil adecvat tipului de comunicare indicat.

b. ractica raţională şi funcţională a limbii (!0 puncte)5. Eplică valoarea morfologică şi epresivă a cuvâtului suliniat din enunţul $e%atunci ştia

numai să scâncească şi se numea Scâncea-Voievod .” 06 p1

7. ;ormulea*ă, argumentat, un răspuns afirmativ sau negativ la întrearea /e recunoşti4” dinfinalul celui de%al doilea tet propus. 0< p1

c. "lemente de construcţie a comunicării (#0 puncte)5. &crie, din cele două tete, câte = elemente 0epresii8construcţii sintactice1 specifice

comunicării nonverale. 0< p17. $reci*ea*ă funcţia dominantă a limaului comună celor două enunţuri şi argumentea*ă%ţi

răspunsul: a1 >Copilăria, iscoditoare ca un copil în faţa uşii care ascunde pomul de Crăciun, se înălţa,în trupul lui, în vârful picioarelor: creştea.” 1 (i o mie de simţuri. Iradie*i. /e străat sen*aţii şi vi*iuni pentru care nu eşti pregătit0....1 &e petrece ceva de neînţeles şi nu ştii cine%i de vină. Eşti oosit.” 0< p1

=. Identifică, din fiecare tet propus, câte 7 tipuri de ocuri şi preci*ea*ă ce transformări s%au petrecut în plan ludic, odată cu trecerea timpului, de la copilărie 0primul tet1 la adolescenţă 0al doileatet1. 0? p1


3/4




!e acordă ,0 #uncte din oficiu.

A*IA&TA a II-a

a. Lectura (80 de puncte)

I. +nţelegerea textului (, #uncte) 5. (nali*ea*ă raportul dintre timpul povestit şi timpul povestirii aşa cum se pre*intă în cel de%al doilea tet propus. 06 p1 7. Eplică relaţia narator % persona, aşa cum reiese din amele tete propuse, evidenţiindcompleitatea acestei relaţii. 057 p1

II. !criere de$#re textul literar (/ #uncte)&crie un eseu de una%două pagini în care să reali*e*i o paralelă între cele două tete propuse şi

un alt tet literar studiat8 citit de tine, încadrail în aceeaşi temă 0oc şi oacă8 copilărie8 adolescenţă1III. !criere imaginatiă (/ #uncte)9edactea*ă o compunere, de minimum o pagină, cu titlul >+espre vârstele de atâtea feluri prin

care%am trecut până acum, fără să%mi dau seama”, în care să integre*i vi*iunea ta asupra trecerii

timpului, în raport cu devenirea personală, în funcţie de propriile eperienţe trăite.*%1ACTA*% (#entru am2ele com#uneri - II şi III: , #uncte)% respectarea regulilor de ortografie şi de punctuaţie, aşe*area în pagină a tetului utili*area

unui stil adecvat tipului de comunicare indicat.

b. ractica raţională şi funcţională a limbii (!0 puncte) 5. Eplică valoarea morfologică şi stilistică a cuvintelor suliniate din epresia >neputinţa dea vorbi despre tine însuţi ca despre o fiinţă unitară”, întâlnită în cel de%al doilea tet propus06 p1 7. $reci*ea*ă rolul utili*ării frecvente a semnului de punctuaţie două puncte 0:1” din primultet propus , partea III. 0< p1

c. "lemente de construcţie a comunicării (#0 puncte) 5. 3umeşte şi eemplifică 7 particularităţi ale situaţiei de comunicare eistente în primul tet

propus. 0< p1 7. Identifică funcţia dominantă a limaului din enunţul următor Eşti recunoscător frumuseţii

tale” şi argumentea*ă%ţi răspunsul 0< p1 =. $reci*ea*ă rolul emiţătorului şi al receptorului în ca*ul celui de%al doilea tet propus. 0? p1

!e acordă ,0 #uncte din oficiu.


4/4




!u2iect #ro#u$ de #rof. Ana 4aria 5lăogColegiul &aţional &icolae Bălce$cu6 Brăila

0 Subiect Clasa a Ixa Propunere Judeteana (1)

Documents

Transcript of 0 Subiect Clasa a Ixa Propunere Judeteana (1)