“Prin instaurarea nazismului la putere, teroarea devine politică de stat. Dacă pentru adepţii regimului totalitar existau avantaje şi perspective materiale, pentru oponenţi se întrebuinţau diverse metode de <convingere> sau intimidare: asasinatul, arestarea în masă, percheziţiile la domiciliu, lagărele de exterminare fizică, retragerea cetăţeniei. Gândirea a fost înlocuită cu lagărul, laboratorul ştiinţific a folosit înarmărilor, literatura cea mai bună a fost pusă pe foc”. (Em.Bold, I.Ciupercă, Ascensiunea nazismului)

“Democraţia este un sistem bazat pe principiul conform căruia nimeni nu se poate proclama conducător, nimeni nu poate deţine puterea în nume personal şi în mod irevocabil. Tocmai pentru că principiul autocratic este respins, axioma democratică este aceea că puterea omului asupra altor oameni poate fi acordată doar de ceilalţi – iar aceasta numai şi numai pe baza revocabilităţii. Aşadar, conducătorii vor deţine această funcţie ca urmare a desemnării libere, neîngrădite de către cei care urmează să fie conduşi.”. (G.Sartori, Teoria democraţiei reinterpretată)

COMPETENŢE SPECIFICE: 1.1. Construirea unor explicaţii şi argumente intra-

şimultidisciplinare cu privire la evenimente şi procese istorice

2.2. Proiectarea unui demers de cooperare pentruidentificarea şi realizarea unor scopuri comune

2.3. Descoperirea constantelor în desfăşurareafenomenelor istorice studiate

3.1. Compararea surselor istorice în vederea stabilirii

credibilităţii şi a validităţii informaţiei conţinută de acestea 4.2. Integrarea cunoştinţelor obţinute în medii non

formale de învăţare în analiza fenomenelor istorice studiate

“Comunismul este o ideologie politică a cărui obiectiv este instaurarea unei societăţi ideale, caracterizată prin proprietatea colectivă şi viaţa comună. El a încercat să descrie modul în care societăţile industriale contemporane vor birui, în mod inevitabil, capitalismul prin intermediul revoluţiei menite a crea o societate fără clase, în care nu va exista proprietate privată şi în care fiecare va munci pe măsura posibilităţilor şi va primi în funcţie de necesităţi. (Dicţionar de Istorie Universală Contemporană

Democraţie, fascism, comunism

TEMA: Exprimă un punct de vedere cu privire la conţinutul acestor documente.

Forme de organizare statală

În perioada interbelică ,majoritatea statelor europene au cunoscut regimuri democratice şi au făcut eforturi pentru menţinerea unui climat de pace. Ţările europene democratice au cunoscut , ca formă de organizare statală, fie republica( Franţa, Polonia, Finlanda, Cehoslovacia), fie monarhia constituţională (România, Marea Britanie, Belgia, statele nordice).

Şi în aceste ţări democratice au

funcţionat partide extremiste ( de exemplu, în România: LANC (1923), Legiunea Arhanghelul Mihail (1927), transformată ulterior în Garda de Fier.

pluralism poltic

puterea se află în mâna poporului, care guvernează prin

reprezentanţi aleşi

egalitate în faţa legii

Trăsăturile regimului

democratic

respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti

Principalele modele democratice europene postbelice

promovează statul de drept (în care

nimeni nu este mai presus de lege)

separarea puterilor în stat

economie de piaţă

Modelul politic

Trăsături

Anglo-saxon promovare a liberei iniţiative;descentralizare; implicare redusă a statului în rezolvarea

problemelor sociale;piaţă liberă;adaptabilitate crescută a economiei.

Aplicat mai ales după 1979, în perioada guvernării Margaret Thatcher

Francez rol însemnat al statului în viaţa economică, politică şi socială;

preocupare constantă pentru problemele sociale.

German economie socială de piaţă, cu o protecţie socială puternică;

consens între sindicate şi patronat;

reducere a inegalitaţilor sociale.Model aplicat şi în ţările scandinave

Cauzele aparţiei regimurilor totalitare frustările provocate de tratatele de

paceîncheiate în urma Primului Război Mondial;

instabilitatea economică din diferiteţări europene, care a culminat cu marea criză economică din anii 1929-1933;

crizele sociale.

Regimurile totalitare au apărut în perioada interbelicăExtrema dreaptă:

Italia (condusă de Benito Mussolini), în anul 1922; Germania (condusă de Adolf Hitler), în anul 1933; Ungaria (condusă de Miklós Horthy), în anul 1939; Spania (condusă de generalul Franco), în anul 1939; Portugalia (condusă de Salasar), în anul 1932.

Extrema stângă: URSS (condusă de Lenin, ulterior de Stalin), în anul 1917, când bolşevicii au preluat puterea.

Regimurile de extremă dreapta au fost învinse în al Doilea Război Mondial. Comunismul ,însă, a supravieţuit şi după terminarea marii conflagraţii, fiind instaurat şi în alte ţări – de cele mai multe ori, în mod forţat , cu ajutorul Armatei Roşii (instrumentul militar al URSS).

Ţări din Europa (Ungaria, România, Germania de Est, Cehoslovacia etc.), din Asia (China,Coreea de Nord), dar şi America Latină (Cuba) au cunoscut regimuri comuniste.

TEMA: Comparaţi sistemele democratice francez şi vest-german în privinţa abordării chestiunilor economice şi

precizaţi, pe baza unui punct de vedere argumentat , pentru care dintre cele două aţi opta.

Trăsăturile comune ale regimurilor

totalitare

existenţa partidului unic , care deţine puterea politică

nerespectarea principiului separării puterilor în stat

încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti

promovarea cultului personalităţii

aplicarea cenzurii

demagogie şi propagandă

[interesele individului sunt subordonate intereselor statului

[teroare şi violenţă cu ajutorul poliţiei politice (CEKA, NKVD, KGB în

URSS; Gestapo în Germania nazistă, Securitatea în România

comunistă)

[oponenţii regimului sunt exterminaţi sau trimişi în închisori

[statul se implică în toate domeniile de activitate (inclusiv în viaţa

privată a cetăţenilor săi)

Trăsăturile distincte ale regimurilor totalitare

Comunismul

desfiinţarea proprietăţii private şi

înlăturarea burgheziei.

naţionalizarea bunurilor

colectivizarea şi industrializarea

ateismul Nazismul

rasismul

antisemitismul

ideea creării unui “spaţiu vital” în care

să trăiască “rasa ariană”

“spaţiul vital” trebuia epurat de rasele

inferioare (evreii, ţiganii, slavii) şi putea fi realizat

prin expansiune

TEMA: 1. Identificaţi, cu ajutorul dicţionarului şi schemelor, caracteristicile în practica politică a comunismului, fascismului şi nazismului. 2. Realizaţi un eseu, de 150-200 de cuvinte, cu tema: «Totalitarismul european în perioada interbelică» după următoarea structură de idei: a)condiţiile apariţiei totalitarismului; b)asemnări şi deosebiri între fascism şi comunism.

Domeniul de

activitate

Regim politic

Democratic Totalitar

Economic economie de piaţă: preţ liber;

impozit progresiv pe venit.

economie dirijată: preţ impus;

planificarea producţiei.

Politic pluripartidism: alternanţă la

guvernare; parlament reprezentativ.

monopartidism: parlament rezultat din

alegeri dirijate

Militar armata în slujba naţiunii;

transparenţa măsurilor.

armata supusă conducătorului;

secretul măsurilor luate.

Societatea colaborare cu statul. supusă controlului

civilă statului.

Cultul personalităţii

absenţa unor manifestări stridente,

elogioase la adresa conducătorului.

omniprezenţa manifestărilor de

glorificare a conducătorului.

Drepturile omului

existenţa practică a unor libertăţi

(presă, întruniri etc.) ; justiţie independentă.

existenţa teoretică a acestora;

manipularea opiniei publice prin mass-

media.

În perioada interbelică: crearea unei organizaţii mondiale (Liga

Naţiunilor) ; încheierea unor alianţe regionale (Mica

Înţelegere, Înţelegerea Balcanică) ; semnarea unor tratate internaţionale ( Pactul

Briand - Kellogg ) ; izolarea diplomatică a statelor revizioniste;

În perioada postbelică: crearea Planului Marshall (1947); constituirea alianţei politico-militare NATO

(1949); ajutorul economic şi militar dat de SUA ţărilor

care respingeau instaurarea comunismului, în cadrul Războiului Rece.

Erodarea sistemului comunist a avut loc şi dininteriorul său, prin mişcările antisovietice ce s-au desfăşurat între 1953 şi 1989:

1953 – Republica Democrată Germană; 1956 – Polonia şi Ungaria; 1968 – Cehoslovacia; 1980 – crearea sindicatului liber «Solidaritatea»

în Polonia;

În perioada interbelică: crearea unei organizaţii mondiale (Liga

Naţiunilor) ; încheierea unor alianţe regionale (Mica

Înţelegere, Înţelegerea Balcanică) ; semnarea unor tratate internaţionale ( Pactul

Briand - Kellogg ) ; izolarea diplomatică a statelor revizioniste;

În perioada postbelică: crearea Planului Marshall (1947); constituirea alianţei politico-militare NATO

(1949); ajutorul economic şi militar dat de SUA ţărilor

care respingeau instaurarea comunismului, în cadrul Războiului Rece.

Erodarea sistemului comunist a avut loc şi dininteriorul său, prin mişcările antisovietice ce s-au desfăşurat între 1953 şi 1989:

1953 – Republica Democrată Germană; 1956 – Polonia şi Ungaria; 1968 – Cehoslovacia; 1980 – crearea sindicatului liber «Solidaritatea»

în Polonia;

Pe parcursul secolului al XX-lea, Români,asemenea altor state europene, cunoaşte atât regimuri democratice, cât şi regimuri dictatoriale (autoritare şi totalitare).

Istoria României interbelice şi postbelice s-adesfăşurat pe mai multe coordonate:

1919-1938 , regim democratic; 1938-1940, regim autoritar;

Construcţia democraţiei în RomâniaLa construcţia democraţiei româneşti şi-au

adus aportul monarhia, partidele politice tradiţionale (Partidul Liberal, Partidul Conservator, Partidul Naţional Ţărănesc), precum şi oameni politici de vază.

Construcţia democraţiei a început în timpul luiAl.I.Cuza (1859-1866) şi Carol I (1866-1914) , continuând în timpul regelui Ferdinand, aceştia contribuind la modernizarea şi consolidarea statului român.

Principiile democratice au fost prevăzute înconstituţiile adoptate (1866, 1923, 1991).

Până la Primul Război Mondial, democraţiaromânească a fost limitată de lipsa votului universal,

TEMA: Prezentaţi modul în care statele democratice au aplicat politica de stăvilire a exapansiunii comunismului după al Doilea Război Mondial. Care a fost reacţia Uniunii Sovietice.

Pe parcursul secolului al XX-lea, Români,asemenea altor state europene, cunoaşte atât regimuri democratice, cât şi regimuri dictatoriale (autoritare şi totalitare).

Istoria României interbelice şi postbelice s-adesfăşurat pe mai multe coordonate:

1919-1938 , regim democratic; 1938-1940, regim autoritar;

Construcţia democraţiei în RomâniaLa construcţia democraţiei româneşti şi-au

adus aportul monarhia, partidele politice tradiţionale (Partidul Liberal, Partidul Conservator, Partidul Naţional Ţărănesc), precum şi oameni politici de vază.

Construcţia democraţiei a început în timpul luiAl.I.Cuza (1859-1866) şi Carol I (1866-1914) , continuând în timpul regelui Ferdinand, aceştia contribuind la modernizarea şi consolidarea statului român.

Principiile democratice au fost prevăzute înconstituţiile adoptate (1866, 1923, 1991).

Până la Primul Război Mondial, democraţiaromânească a fost limitată de lipsa votului universal,

În perioada interbelică a fost prezentă prin:

Extrema stângă reprezentată dePartidul Comunist (creat în 1921 şi scos în afara legii în 1924);

Extrema dreaptă, mult mai activă,reprezentată de:

Liga Apărării Naţionale Creştine(LANC) , apărută în 1923 şi condusăde A.C.Cuza;

Legiunea Arhanghelul Mihail,înfiinţată în 1927.

Comuniştii români, instrumentaţide URSS, urmăreau dezmembrareateritoriului României şi transformarea acesteia într-o republică socialistă. Din cauza acestor idei, Partidul Comunist a fost scos în afara legii în 1924, revenind

Mişcarea legionară a fost condusăde Corneliu Zelea Codreanu şi, ulterior , de Horia Sima practicând violenţa faţă de evrei, adversari politici şi autorităţi.

Pentru o scurtă perioadă de timp(sept. 1940-ian. 1941), legionarii au condus statul român, împreună cu generalul Ion Antonescu, perioadă în care s-au dedat la persecuţii şi diferite abuzuri. Antonescu i-a îndepărtat , din această cauză, de la guvernare.

În perioada postbelică:Regimul totalitar pe deplin

cunoscut de societatea românească a fost cel comunist , instaurat cu ajutorul URSS în 1947. România a renunţat la monarhie şi a fost proclamată republică populară. Ea a fost condusă de Gheorghe

Ideologia totalitară

în România

În perioada interbelică a fost prezentă prin:

Extrema stângă reprezentată dePartidul Comunist (creat în 1921 şi scos în afara legii în 1924);

Extrema dreaptă, mult mai activă,reprezentată de:

Liga Apărării Naţionale Creştine(LANC) , apărută în 1923 şi condusăde A.C.Cuza;

Legiunea Arhanghelul Mihail,înfiinţată în 1927.

Comuniştii români, instrumentaţide URSS, urmăreau dezmembrareateritoriului României şi transformarea acesteia într-o republică socialistă. Din cauza acestor idei, Partidul Comunist a fost scos în afara legii în 1924, revenind

Mişcarea legionară a fost condusăde Corneliu Zelea Codreanu şi, ulterior , de Horia Sima practicând violenţa faţă de evrei, adversari politici şi autorităţi.

Pentru o scurtă perioadă de timp(sept. 1940-ian. 1941), legionarii au condus statul român, împreună cu generalul Ion Antonescu, perioadă în care s-au dedat la persecuţii şi diferite abuzuri. Antonescu i-a îndepărtat , din această cauză, de la guvernare.

În perioada postbelică:Regimul totalitar pe deplin

cunoscut de societatea românească a fost cel comunist , instaurat cu ajutorul URSS în 1947. România a renunţat la monarhie şi a fost proclamată republică populară. Ea a fost condusă de Gheorghe

Bibliografie:1.J.Carpentier, Fr.Lebrun , Istoria Europei, Ed.Humanitas, Bucuresti, 1997.2. J.Gregor, Fe ţ ele lui Ianus. Marxism ş i fascism î n secolul XX, Ed. Univers, Bucureşti, 2002 3.I.Scurtu, F. Dondorici, E. Lica, E.Poamă, V.Ionescu, O.Oşanu, R.Stoica, Istorie, manual pentru clasa a XII-a, Editura Gimnasium, 20074. Zoe Petre (coord.), Istorie, manual pentru cl. a XII-a, Ed. Corint, 2007

Dictionar:Clasă politică : diferenţierea în cadru

societăţii a unei pături distincte şi restrânse de persoane care îndeplinesc un rol semnificativ în conducerea societăţii.

Cultul personalităţii: practică politică ceatribuie un rol exagerat unei personalităţi politice în evoluţia societăţii, ceea ce produce deformarea vieţii politice dintr-o ţară.

Descentralizare: procesul prin careorganismele administraţiei locale primesc competenţe sporite în raport cu autoritatea centrală.

Gulag: nume dat sistemului concentraţionarsovietic, care la moartea lui Stalin (1953) deţinea între 6 şi 10 milioane “adversari ai regimului”.

Sovietizare : introducerea modului de viaţă,de gândire şi a regimului politic sovietic, după 1945,

TEMA: Realizaţi un portofoliu cu tema: “Secolul XX, între democraţie şi totalitarism” în România.