0 Proiect de Lectie Grad 10 Floare Albastra

Colegiul “Alexandru cel Bun “, Gura Humorului Anul şcolar 2009 - 2010 Profesor ORTENZIA GOTCU

PROIECT DE LECŢIEData:4,5,6 martie 2010Clasa: a X- a G ( ştiinţe sociale )Disciplina: Limba şi literatura română Aria curriculară Limbă şi comunicareManual – Editura Art

Unitatea de învăţare: POEZIATitlul lecţiei: Poezia lirică

Text suport: Floare albastră de Mihai EminescuTipul lecţiei: receptarea textului liric (prima oră)

Competenţe specifice:1.1. Identificarea particularităţilor şi a funcţiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de texte1.2. Receptarea adecvată a sensului / sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale sau scrise2.3. Identificarea şi analiza elementelor de compoziţie şi de limbaj în textul poetic2.4. Folosirea unor modalităţi diverse de înţelegere şi de interpretare a textelor literare studiate

Obiective operaţionale: La sfârşitul lecţiei, elevii vor putea:1. să identifice elementele de compozitie ale unui text liric (titlu, vers, strofa, secvenţe poetice/tablouri);2. să identifice cele patru secvenţele poetice;3. să recunoasca temele şi motivele romantice prezente în poezie;4. să precizeze semnificaţia simbolului “floare-albastră” la poeţii romantici şi la Eminescu;5. să identifice cele trei specii literare (meditaţie filozofică, eglogă, elegie) în textul suport;6. să identifice în text elementele de prozodie (rimă, ritm, măsură);7. să prezinte originalitatea prozodiei eminesciene;8. să evidenţieze figurile de stil şi rolul acestora în comunicarea ideilor poetice;9. să interpreteze rolul timpurile verbale în constituirea sensului poeziei;

Resurse materiale: material bibliografic, volume de poezie, portofoliile elevilor;Resurse procedurale: problematizarea, analiza literară complexă, conversaţia euristică;Metode de evaluare: valorificarea răspunsurilor elevilor în discuţie, feed-back dat elevilor, nota;Bibliografie:

1. Vistian Goia, Didactica limbii şi a literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 20022. Alina Pamfil, Limba şi literatura română în gimnaziu – Structuri didactice deschise, Ed. Paralela 45, 20033. Manual ART, clasa a X-a

1


I ORĂ

momente c.s.

t. conţinutul lecţieistrategii didactice

evaluareActivităţile elevilor

Forme de org. a

învăţării

Resurse materiale

Resurse procedurale

Moment organizatoric

1’ Salutul, verificarea prezenţei elevilor, scurtă conversaţie. Frontal Catalogul Conversaţia

EvocareO1

4’

20’

Reactualizarea unor cunoştinţe-ancoră, concepte operaţionale: temă, motiv, romantism.

ETAPA COMPREHENSIUNII Apariţia poemului – 1 aprilie 1873 în revista „Convorbiri literare.”

Lectura expresivă a textului (se va relua lectura textului, integral sau a unor fragmente, de câte ori este necesar).

Semnificaţia titlului – posibile interpretări. Răspunsurile elevilor sunt completate, după caz, de profesor şi notate pe tabla şi în caietele elevilor.

Încadrarea în tematica operei poetului:Poezia naturii şi iubirii (alături de „Sara pe deal”, „Lacul”, „Dorinţa”, „S-a dus amorul...”, „De câte ori, iubito” etc.) peste care se suprapune tema timpului.

Stuctura textului suport: 14 catreneRima: împerecheatăRitm: trohaicMăsura versurilor: 8 silabe

Frontal

FrontalFrontal

Frontal

Manualul

Fişele elevilor

Tabla

Tabla

Conversaţie dirijată

Conversaţie


Exerciţiul

Definesc conceptelor temă şi motiv literar. Exemplificare.Precizarea trasăturilor romantismului (succint)Notează în caiete a titlului lecţiei şi a data apariţiei poemului.Răspund întrebării lansate de profesor, în funcţie de cunoştinţele pe care le detin sau de intuiţie.

Precizează şi apoi notează în caiete elementele de prozodie identificate.

Constituirea sensului

O2, O3, O4, O5, O6, O7

5’ETAPA INTERPRETĂRIISemnificaţia titlului – motiv ce apare des la romantici având semnificaţii diferite:germanul Novalis – simbol al iubirii şi al nostalgiei infinitului, fascinaţia depărtărilor;italianul Leopardi – simbol al purităţii şi candorii iubitei

Frontal Conversaţie Notează în caiete noile informaţii.

2



O2, O3, O4, O5, O6, O7

10’

Eminescu – sugerează antinomia dintre relativ(floare, iubită, viaţă) şi absolut (albastrul

reprezentând imaginea cromatică a înaltului, a idealului de puritate în iubireea la care aspiră poetul) dintre

lumea realului şi lumea ideilor, dintre contingent(existenţa terestră ce aparţine iubitei) şi

transcendent (cunoaşterea absolută spre care năzuieşte poetul);

etern şi efemer;

Identificarea secvenţelor poetice şi stabilirea eventualelor relaţii dintre ele (opoziţie/simetrie)

dialog – stofele 1 – 3 şi 5 - 12 monolog - strofele 4 şi 13,14

Identificarea temelor şi motivelor romantice pornind de la cele două câmpuri semantice care polarizează opoziţia structurală a poemului:

spaţiul cosmicul: stele, nori, râuri în soare, ceruri nalte, luna;

spaţiul terestru: codru, izvoare, vale, pădure, baltă, trestie, foi de mure, romaniţă, bolţi de frunze, crengi.

Frontal

Individual

Frontal

Fişe de lucru

Volume de poezie

Fişele de lucru ale elevilor

Manualul

Problematizare


Conversaţie euristică

Exerciţiul

Profesorul supraveghează munca elevilor în rezolvarea sarcinilor de lucru.

Reiau lectura textului şi identifică cele patru secvenţe poetice.

Identifică cuvinte ce aparţin câmpului semantic al spaţilui cosmic şi al spaţiului terestru.

ReflecţieO1, O2

9’ETAPA REFLECŢIEI

Poezia este o capodoperă a lirismului eminescian din etapa de tinereţe dezvoltând un motiv romantic de circulaţie europeană într-o viziune lirică proprie.

Individual Caietele elevilor

Discuţii urmate de redactare

Notează observaţiile finale în caiete.

Tema pentru acasă

1’ Memoraţi poezia.Identificaţi în text următoarele figuri de stil: epitete, personificări, comparaţii, inversiuni, metafore, repetiţii, simboluri şi precizaţi semnificaţia lor.

Frontal

a II-a ORA

momente c.s.



Forme de org. a

învăţării

Resurse materiale

Resurse procedurale

3

Colegiul “Alexandru cel Bun “, Gura Humorului Anul şcolar 2009 - 2010 Profesor ORTENZIA GOTCUMoment organizatoric


EvocareO1

9’ETAPA COMPREHENSIUNII Recitarea poezieiActualizarea cunoştinţelor:Apariţia poemului – 1 aprilie 1873 în revista „Convorbiri literare.”Semnificaţia titlului Semnificaţia florii albastre în lirica romantică şi la Eminescu.Stuctura textului suport (rimă, ritm, măsură)

Individual

Frontal

Manualul

Fişele elevilor

Tabla


Conversaţie

Recita pe rand (3, 4 elevi) poezia.

Răspund întrebării lansate de profesor, în funcţie de cunoştinţele pe care le detin.


O2, O3, O4, O5, O6, O7


30’ETAPA INTERPRETĂRIIInterpretarea secvenţelor poetice şi stabilirea eventualelor relaţii dintre ele (opoziţie/simetrie)

dialog – stofele 1 – 3 şi 5 - 12 monolog - strofele 4 şi 13,14

Prima secvenţă poetică - stofele 1 – 3 rolul ghilimelelor înfăţişează lumea rece a ideilor, lumea lui ton familiar, termeni populari („încalte”, „nu căta”) simboluri ale eternităţii-morţii : „iar te-ai cufundat în

stele/ Şi în nori şi-n ceruri n-alte?” aspiraţia spre cunoaşterea absolută: „râuri în soare/

Gramădeşti-n a ta gândire” misterul genezei: „întunecata mare” universul de cultură: „câmpiile Asire” universul de creaţie umană proiectat cosmic: „Piramidele-

nvechite/ Urcă-n cer vârful lor mare avertismentul final: „Nu căta în depărtare/ fericirea ta,

iubite!” – sugerează că împlinirea umană se realizează doar prin iubire în lumea terestră;

categoriile antinomice – departe / aproape atributele geniului: izolarea, singurătatea, aspiraţia spre

cunoaşterea absolută şi imposibilitatea fericirii terestre – trăsături dezvoltate ulterior ăn poemul Luceafărul.

Frontal

Individual

Frontal

Fişe de lucru

Volume de poezie

Manualul

Caietele elevilor

Fişe de lucru

Volume de

Conversaţie

Problematizare

Exerciţiul


Identifică semnificaţia adverbului iar din incipitul poeziei şi al ghilimelelor.Identifică marcile adresării familiare.

Precizează semnificaţia simbolurilor regăsite în primele 3 strofe.Notează în caiete răspunsurile.

4


O2, O3, O4, O5, O6, O7

A doua secvenţă poetică – strofa a 4-a meditaţia bărbatului asupra sensului profund al iubirii

rememorate. mărci ale eului liric (eu, am râs, n-am zis, ah!, netezindu-

mi) semnificaţia timpurilor verbale

A treia secvenţă poetică – strofele 5-12 chemarea fetei la iubire,în lumea ei, planul terestru motive romantice frecvente în erotica eminesciană: codru,

izvoare, vale, pădure, baltă, trestie, foi de mure, romaniţă, bolţi de frunze, crengi, soarele, luna, stelele. – comparaţie cu alte texte eminesciene („Sara pe deal” – strofa 11, „Lacul” – strofa 6)

natura ocrotitoare a cuplului adamic etapele ritualului/scenariului erotic: descrierea naturii

umanizate, invitaţia în peisajul rustic şi intim, conversaţia ludic-erotică, jocul erotic/încercarea iubirii pe „un fir de romaniţă”(natura ca martor al iubirii), portretul fetei ca o zeitate terestră, gesturile de tandreţe, sărutul, îmbrăţişarea, întoarcerea în sat, despărţirea.

elemente ale regimului diurn (soarele) şi ale celui nocturn (luna, întunecime);

vorbire populară limbaj familiar;A patra secvenţă poetică – strofele 13-14

continuarea meditaţiei din strofa a 4-a verbele la timpul trecuta detaşarea şi asumarea sentimentului de tristeţe

Tipuri de lirism – lirism subiectiv

Individual

Frontal

poezie

Manualul

Caietele elevilor

ExerciţiulProblematizare

Exerciţiul

Exerciţiul

Notează ideile, identifică în text mărci ale eului liric.Precizeayă semnificaţia timpurilor verbale.

Identifică motivele romantice specifice eroticii eminesciene. Compară strofele 6 şi 11 cu strofe din poeziile „Sara pe deal” şi „Lacul”.

Identifică şi notează etapele ritualului/scenariului erotic.

Identifică elementele diurnului şi nocturnului.

Identifică marcile eului liric.

ReflecţieO1, O2

9’ETAPA REFLECŢIEILa sfârşitul lecţiei elevii vor consemna în caiete următoarele :Poemul Floare albastră se înscrie în estetica romantică prin urmatoarele aspecte:

tematică si motive literare, ipostaze ale eului liric romantic – lirismul măştilor, atitudini poetice, structură,


Exerciţiul de redactare (5’) urmat de discuţii (5’)


5


antiteza ca procedeu de constructie, amestecul speciilor lirice: meditatie filozofica, egloga(idila

cu dialog) si elegie. Tema pentru

acasă1’ Realizează, în una – două pagini, comentariul literar al poeziei

Floare albastră de Mihai Eminescu, având în vedere aspecte specifice de realizare a temei iubirii.

Frontal

a III-a ORĂ

momente c.s.



Forme de org. a

învăţării

Resurse materiale

Resurse procedurale

Moment organizatoric


EvocareO1

19’ETAPA COMPREHENSIUNII Corectarea temei

IndividualFrontal

Caietele elevilor


Citesc eseurile şi sunt atenţi la observaţiile făcute de profesor.


O2, O3, O4, O5, O6, O7

15’ETAPA INTERPRETĂRIIVerificarea şi fixarea cunoştinţelorClasa se împarte în patru grupe care primesc sarcini de lucru diferite. Organizarea activităţii: 1’. Timp de lucru: 13’.Grupa I – vocea feminină

1. Comentaţi în 3-5 rânduri incipitul poeziei.2. Selectaţi doi termeni populari şi două apelative care susţin

adresarea familiară.3. Ce teme şi motive romantice regăsim în primele trei strofe

din poezie?4. Ce rol are avertismentul din finalul strofei a III-a? (Nu

căta în depărtare/Fericirea ta, iubite!), referindu-te la calea împlinirii umane: iubirea su cunoaşterea.

5. Identificaţi mărci ale eului liric.Grupa a II-a – vocea masculină

1. Identifică ideea centrală a versurilor date.2. Identificaţi figurile de stil din această strofă şi precizaţi

rolul lor.3. Este prezent eul liric în aceste versuri? În ce ipostază

Frontal

FrontalActivitate pe

grupe

Fişe de lucru

Volume de poezie

Fişele de lucru ale

Conversaţie


Profesorul supraveghează munca în cadrul echipelor şi implicarea tuturor elevilor în rezolvarea sarcinilor de lucru.

6



O2, O3, O4, O5, O6, O7

10’

apare?4. Precizează timpurile verbale fofosite în acestă strofă şi

semnificaţia acestora.5. Găsiţi o semnificaţie a diminutivului mititica din acestă

strofă.Grupa a III-a – vocea feminină

1. Cum este organizată această secventă?2. Identificaţi elemente ale cadrului natural şi motive

prezente in text.3. Textul cuprinde mai multe specii literare. Ce specie lirică

predomina? Argumentţi răspunsul.4. Portretul fetei se realizează prin inocenţă şi senzualitate.

Identificaţi sintagme/versuri care sugerează trăsăturile fetei şi numeşte aceste trăsături.

5. Precizaţi de ce se folosesc verbele la timpul viitor.Grupa a IV-a – vocea masculină

1. Ce surprinde ultima secvenţă a textului?2. Care este figura de stil care stă la baza poeziei? Ce alte

figuri de stil întâlnim în ultimele două strofe?3. Indentificaţi verbele din ultima strofă. Precizaţi

semnificaţia acestora.4. Reciteşte strofa a IV-a. Precizează atitudinile bărbatului

faţă de chemarea iubirii, în planul trecut, al trăirii şi în planul prezent, al rememorării.

5. Comentează, din perspectiva finalului, relaţia dintre versurile constatative: Ah! ea spuse adevărul şi Totuşi... este trist în lume!

Comunicarea rezultatelor lucrului în echipă.

Frontal

elevilor

Manualul

Volume de poezie

Fişele de lectură ale elevilor

Manualul

Volume de poezie

Problematizare


Conversaţie euristică

Problematizare

Analiza literară

Profesorul supraveghează munca în cadrul echipelor şi implicarea tuturor elevilor în rezolvarea sarcinilor de lucru.

Reprezentanţii grupelor de elevi prezintă pe rând rezultatele muncii în echipă. Se fac aprecieri asupra corectitudinii răspunsurilor şi se completeză unde este cazul de către profesor.

ReflecţieO1, O2

9’ETAPA REFLECŢIEILa sfârşitul lecţiei elevii vor consemna în caiete următoarele :Poemul Floare albastră se înscrie în estetica romantică prin urmatoarele aspecte:

tematică si motive literare, ipostaze ale eului liric romantic – lirismul măştilor, atitudini poetice, structură,


Exerciţiul de redactare (5’) urmat de discuţii (5’)


7


antiteza ca procedeu de constructie, amestecul speciilor lirice: meditatie filozofica, egloga(idila

cu dialog) si elegie. Tema pentru

acasă1’ Interpretarea orală a poeziei. Frontal

ANEXA 1

Grupa I – vocea feminină1. Comentaţi în 3-5 rânduri incipitul poeziei.2. Selectaţi doi termeni populari şi două apelative care susţin adresarea familiară.3. Ce teme şi motive romantice regăsim în primele trei strofe din poezie?4. Ce rol are avertismentul din finalul strofei a III-a? (Nu căta în depărtare/Fericirea ta, iubite!), referindu-te la calea împlinirii umane: iubirea su cunoaşterea.5. Identificaţi mărci ale eului liric.

Grupa a II-a – vocea masculină1. Identifică ideea centrală a versurilor date.2. Identificaţi figurile de stil din această strofă şi precizaţi rolul lor.3. Este prezent eul liric în aceste versuri? În ce ipostază apare?4. Precizează timpurile verbale fofosite în acestă strofă şi semnificaţia acestora.5. Găsiţi o semnificaţie a diminutivului mititica din acestă strofă.

Grupa a III-a – vocea feminină1. Cum este organizată această secventă?2. Identificaţi elemente ale cadrului natural şi motive prezente in text.3. Textul cuprinde mai multe specii literare. Ce specie lirică predomina? Argumentţi răspunsul.4. Portretul fetei se realizează prin inocenţă şi senzualitate. Identificaţi sintagme/versuri care sugerează trăsăturile fetei şi numeşte aceste trăsături.5. Precizaţi de ce se folosesc verbele la timpul viitor.

Grupa a IV-a – vocea masculină1. Ce surprinde ultima secvenţă a textului?2. Care este figura de stil care stă la baza poeziei? Ce alte figuri de stil întâlnim în ultimele două strofe?3. Indentificaţi verbele din ultima strofă. Precizaţi semnificaţia acestora.4. Reciteşte strofa a IV-a. Precizează atitudinile bărbatului faţă de chemarea iubirii, în planul trecut, al trăirii şi în planul prezent, al rememorării.5. Comentează, din perspectiva finalului, relaţia dintre versurile constatative: Ah! ea spuse adevărul şi Totuşi... este trist în lume!

8

0 Proiect de Lectie Grad 10 Floare Albastra

Documents

Transcript of 0 Proiect de Lectie Grad 10 Floare Albastra