Scoala cu clasele I-VIII Maxut Scoala cu clasele I-VIII Poiana Comuna Deleni, judetul Iasi Comuna Deleni, judetul Iasi

PROIECT DE LECTIEI

Profesor : Sova Adrian - MariusAria curriculara: Om si societateObiectul: Geografie generalaUnitatea de invatare: HidrosferaSubiectul lectiei: Oceane si mări / Râuri si lacuriClasa: a V-aData: 17-24.01.2012Tipul lectiei: predare-invatareScopul lectiei: transmiterea si fixarea noilor cunostinte

Competente generale:1.Utilizarea limbajului specific în prezentarea şi explicarea realităţii geografice2.Transferarea unor elemente din matematică, ştiinţe şi tehnologie în studierea mediului terestru3.Raportarea realităţii geografice la un suport cartografic şi grafic4. Dezvoltarea capacitatii cognitive, de intelegere, analiza, sinteza, comparatie si evaluare.5. Cultivarea unei atitudini active si pozitive fata de cunoastere si fata de mediul inconjurator.

3.1 Transferarea elementelor din matematică şi ştiinţe pentru explicarea realităţii geografice;3.2 Explicarea fenomenelor şi proceselor naturale specifice geografiei continentelor;3.4 Analiza comparativă a elementelor din realitatea geografică după caracteristicile solicitate, stabilind asemănări şi deosebiri;4.2 Citirea hărţii şi utilizarea corectă a semnelor şi culorilor convenţionale;4.4 Utilizarea reprezentărilor grafice simple.

Obiective operaţionale:C1: sa identifice principalele elemente fizico-geografice reprezentate pe un suport cartograficC2: sa precizeze, in cuvinte proprii, sensului unor termeni geografici de bazaC3: sa deprinda abilitati de lucru cu harta, globul, planseC4: sa realizeze corelatii cu elementele si procese din alte stiinteC5: să deosebească tipurile de ape oceanice si continentaleC6: sa cunoasca modului de formare si evolutie a elementelor hidrosferei

Strategia didactica: dirijată, inductiv-deductivă, explicativ-conversativă

Resurse procedurale: descoperirea, expunerea, conversatia, comparatia, lucrul cu harta si lucrul cu manualul, jocul geografic.

Resurse de timp: 100 minute (2 ore)

Resurse materiale: Programa şcolară, Macroproiectarea didactică, Harta fizica a lumii, Manualul de clasa a V-a (Ed. Didactica si Pedagogica), Fise de lucru.

Competenţe specifice: 1.1 Recunoaşterea termenilor geografici şi utilizarea lor în contexte cunoscute sau în contexte noi;

Etapele lectiei

Dozare(min)

Activitatea profesorului Activitatea elevilor Strategia didactica

Forme de organizare

Organizarea clasei

2Se face prezenta.Atentionarea eleviilor asupra momentelor lectiei si pregatirea materialele necesare.

Pregatesc caietele, manualele si instrumentele de lucru

Observarea Atentionarea

Aprecierea

Verificarea cunostintelor anterioare si a temei

10

Adresarea unor intrebari de control cu privire la continuturile predate si invatate anterior.

Asculta, analizeaza si formuleaza raspunsurile, fiind indrumati de profesor.

Conversatia Analiza raspunsurilor

Dirijarea predarii - invatatii

(desfasurarea lectiei)

50

20

10

Se notează pe tablă titlul noii lecţiiProfesorul prezintă principalele categorii si tipuri de ape oceanice si continentale, specificand denumirea, caracteristicile si modul de formare.

Apoi se dau exemple pentru fiecare tip in parte, acestea fiind in acelasi timp vizualizate imaginile din manual, plansele si hartile, pentru a mai buna intelegere din partea elevilor a notiunilor noi.

Se impart elevilor fise de lucru care sa le fixeze informatiile din noua lectie.

Asculta si isi noteaza informatiile primite.

Elevii deseneaza schitele pe caiete si sunt atenti la explicatii

Elevii raspund pe baza observatiei si a cunostintelor anterioare.

Elevii isi iau notite.

Elevii urmaresc prezentarea si sunt atenti la explicatii.

Elevii vor primi apoi fise de lucru individuale, pe care trebuie să le rezolve

Descoperirea

Observarea

Conversatia

Expunerea

Lucrul cu harta si cu manualul

Fise de lucru

Stimularea participarii elevilor

Organizare individuala

Organizare frontală

Organizare individuala

Atingerea feed-back-ului si evaluarea

6

Se formuleaza intrebari de control din materia nou predate.Aprecieri si recomandari asupra activitatii elevilor

Analizeaza si raspund conform cunostintelor anterioare

Conversatia

Comparatia

Stimularea participarii elevilor.Analiza raspunsurilor

Precizarea activitatilor pe care elevii le vor desfasura acasă

2

Comunicarea sugestiilor şi continuturile ce vor fi studiate.Precizarea temei pentru acasa.

Asculta si noteazaExpunereaExplicarea Colectiv.

CONTINUTUL INFORMATIV AL LECTIEI

1. Apele oceaniceA. Oceanul planetar - ocupa 71% din suprafata terestra, iar in ordinea marimii si a adancimii, oceanele globului sunt: Pacific, Atlantic, Indian si Arctic.- Pacificul este inconjurat de o zona de subductie, cu importante activitati vulcanice si seismice, in E se afla insule pe dorsala (Galapagos), iar in V vulcanice (Japonia, Filipine). Este cel mai întins (180 mil.kmp) si cel mai adânc ocean (-11022 Fosa Merianelor). Atlanticul are o dorsala meridiana si cele mai putine insule. Indianul are o mare insula continentala (Madagascar) si atoli (Maldive), iar Arcticul, cel mai mic ocean, este acoperit de banchize si are cea mai mare insula din lume (Groenlanda).- marile sunt mai mici si mai putin adanci decat oceanele. Pot fi marginase (Japoniei, Nordului, Arabiei), intercontinentale (Mediterana, Rosie) sau continentale deschise (Neagra) si inchise (Caspica).B. Caracteristici:- apele oceanice se caracterizeaza prin temperatura, care depinde de latitudine, anotimp, curenti si adancime, respectiv prin salinitate, cu o medie de 35‰.- miscarile apelor oceanice:

Valurile sunt miscarile ondulatorii ale suprafetei apei oceanice. Ele pot fi eoliene (cauzate de vant si furtuni, avand pana la 16 m) sau seismice (tsunami - cauzate de cutremure, avand pana la 40 m).

Mareele sunt miscari periodice, la fiecare 6 ore, de ridicare (flux) si coborare (reflux) ale apelor oceanice, cauzate de forta de atractie a Lunii si Soarelui. Pot ajunge la 15-20 m (golful Fundy, Marea Manecii) sau avand doar cativa centimetri in marile continentale. Mareele modeleaza estuarele si pe unele fluvii determina pororoca (Amazon, Tamisa, Sena).

Curentii oceanici sunt mase mari de apa care se deplaseaza prin oceane. Ei pot fi calzi (curentul Golfului, Ecuatorial, Kuro Shivo) sau reci (Canarelor, Vanturilor de Vest, Perului, Oya Shivo).

2. Apele continentaleA. Apele subterane- se gasesc intre stratele de roci (permeabile - impermeabile) de la suprafata scoartei tereste, fiind alimentate de precipitatii. Stratul freatic este captat in fantani, iar celelalte acvifere creaza izvoarele, care pot fi cu ape freatice, termale si gheizere sau minerale.B. Apele curgatoare- sunt cursuri de apa, care apar din izvoare, din lacuri sau ghetari si sunt alimentate de precipitatii. In ordinea marimii ele sunt paraie, rauri si fluvii. - partile componente ale unui rau: izvorul, valea (formata din albia minora, albia majora si terase), gura de varsare (confluenta, delta, estuar) si bazinul hidrografic. Debitele raurilor variaza in functie de modul de alimentare, iar la cresteri mari (viituri) se produc revarsari si inundatii.- datorita actiunii de eroziune, transport si depunere, raurile pot crea pesteri, cascade, chei, delifeuri, lunci, meandre, grinduri, delte, etc.C. Apele statatoare- formate din lacuri, balti si mlastini. Lacurile sunt mase de apa care ocupa unele depresiuni ale uscatului, avand dimensiuni si moduri de formare diferite.- lacurile naturale: tectonice (in zone de rift sau falie: Baikal, Marea Moarta, Tanganyika, Victoria), vulcanice (in crater: Sf.Ana), glaciare (Marile Lacuri, Ladoga, Garda, Balea, Bucura, Zanoaga), de baraj natural (Lacu Rosu, Crucii), in masive de sare (Slanic, Ocnele Mari, Turda), limane fluviatile (Snagov), limane maritime (Techirghiol) si lagune (Razim, Venetiei).- lacuri antropice: sunt create de om, avand scopuri diverse (alimentare cu apa, piscicultura, hidroenergie, irigatii). Apar pe foarte multe rauri: Dunare, Olt, Siret, Bistrita, Nil, Volga, Enisei, Colorado, etc. D. Ghetarii- se formeaza in zonele reci sau in zona montana inalta, cu temperatura medie sub 0° C, unde exista zapezi permanente. Stratele groase de zapada, usor topite si puternic presate formeaza ghetarii. - ghetarii continentali pot fi calote glaciare foarte groase (Antarctida, Groenlanda) sau montani,care creaza circuri glaciare, vai glaciare si morene.- in zonele marine se formeaza banchiza, iar in deriva se pot intalni sloiuri sau iceberguri.