[http://www. dntcj. ro/adevarulA N U L X N R . 2 9 0 1 I S S N 1 2 2 0 - 3 2 0 3

1 0 1 ,2 S M A I 2 0 0 0

1 6 P A G I N I 2 . 0 0 0 L E I

C r e s c p r e ţ u r i l e l a

e n e r g i e - d a r

K l u g u r I s ă r e s c u

n - a r e c e p i e r d e

ILIE CĂLI AN

D e la Washington, Mugur Isărescu ) ne transmite mesaje de glorie: p r im it de secretarul de stat

Madeleine A lbright, are satisfacţia ca doamna de fier a SUA să-l felicite pentru acordul cu FMI. Or, Comitetul Director al FM I ar unna să se întrunească pentru discutarea prelungirii acordului stand-by abia în 31 mai. Aşadar, Guvernul SUA va f i făcut oarecari presiuni pentru ca FM I să ne zîmbească - ceea ce ar putea însemna şi că şicanele anterioare vor f i fosţ acceptate ori sugerate de acelaşi guvern.

Desigur, este o veste bună. Dar, în acelaşi timp acelaşi guvern oferă o veste

-care î i face să se cutremure pe majoritatea românilor: de la începutul lunii viitoare curentul electric se va scumpi cu 34%, iar energia termică cu 44%! Asta, cică,

.pentru a se ţine pasul cu cursul dolarului şi la cererea expresă a-aceluiaşi FM I. Creşterile" sînt, desigur, diferenţiate: cei care au ales tariful social (un consum lunar de pînă la 50 kw) vor plăti cu doar 12,5%: mai m ult, adică 582 le i kwh; ta rifu l standard creşte cu 31,6%, iar agenţii economici vor plăti 34,8% mai mult. Va mai apărea un tip de consum standard, pentru ore de “ gbl de consum” , adică de noapte şi zile libere (sîmbătă, duminică şi sărbători legale), CONEL oferind, celor care optează pentru aCest ta rif, drept cadou, un nou tip de con tor, care diferenţiază tipurile de consum. Pe de altă parte, energia termică se' va scumpi cu 44% - asta, după ce s-a majorat preţul benzine i şi m oto rine i, con fo rm princip iu lui că lucrurile “ bune” sînt trei.

Desigur, orice om normal se întreabă cum se poate explica un salt atît de mare al preţurilor, în timp ce în ţările civilizate majorările de preţuri, cînd au loc, sînt doar de cîteva procente sau zecimi de procent. E x p lic a ţiile în legătură cu creşterea cursului dolarului faţă de leu nu sînt sufic iente. în realitate, există cîteva centrale tennoelectrice nerentabile, pe care le plătim, de fapt, prin aceste scumpiri, precum şi multe pierderi. Pe de altă parte, Guvernul Isărescu a dorit să facă pe plac FM I, adoptînd această măsură care va duce la sărăcirea şi mai mare a majorităţii populaţiei. E adevărat, Mugur Isărescu ne

' anunţă de la Washington că rata inflaţie i în luna mai nu va creşte peste 2%. Aşa o

. fi, însă acest fapt nu denotă altceva decît câ, indiferent de raportul cerere - ofertă, scăderea inflaţiei arată că populaţia nu mai are bani. '

continuare în pagina a 16-a

M itingu l electoral al preşedintelui PDSR, Ion--Iliescu, în Cluj-Napoca, va avea loc astăzi, 25 mai 2000, în tre orele 17,00 18,00, în Sala mare a Casei deCultură a Studenţilor, şi nu în Piaţa "Avram lancu", cum s-a anunţat anterior.

q L o . i o - . s M 1în cursul z ile i de ieri, SOV

Invest, administratorul Fondului N a ţiona l de In v e s tiţ i i şi al F ondu lu i N a ţion a l de Acumulare, a înaintat Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (C N V M ) o notă p rin care solicită aprobarea suspendării temporare a activităţii FNI ca să poată efectua centra lizarea ‘ tuturor cererilor de răscumpărare depuse pînă în urmă cu cîteva zile. ;

în urma analizei cererii SOV Invest, CNVM a hotărît, însă, să nu aprobe solic itarea administratorului şi a luat o serie de h o tă rîr i p r in tre care: convocarea de urgenţă a adunării generale a acţionarilo r SOV Invest, alegerea unui preşedinte interimar la Conducerea societăţii (în locul d-nei Ioana Maria Vlas, despre care se zvoneşte câ nu ar f i de găsit de cîteva z ile ) , '

num irea unui cenzor extern independent care să analizeze şi să evalueze situaţia reală de la FNI etc. •

Totodată, Uniunea Naţională a Organismelor de Plasament Colectiv din România (UNOPCj a program at pentru astăzi adunarea membrilor pentru a d iscuta s itua ţia de la FN I,; precum şi modul în care aceasta va afecta activitatea celorlalte fonduri mutuale româneşti,

F N I ş i - a p a s l a c ă t

p e u ş ă . . .

O parte dintre investitorii care ş i-au depus cereri, de răscumpărare a unităţilor de fond în data de 12 mai a.c. au fost programaţi pentru astăzi să-şi ridice banii de la agenţiile FNI din ţară. Acestea, însă, s-au aflat

în imposibilitatea de a efectua - - vreo p la tă . d in lipsă de disponibilităţi. Chiar mai mult, unele agenţii nici nu au fost deschise în cursul zilei de ieri.

La C lu j, - o pa rte - d in tre in v e s t ito r ii p rogram aţi, s-au aşezat la rînd încă din timpul nopţii pentru a f i siguri că îşi vo r recupera ban ii. P o tr iv it declaraţiilor unora dintre ei, ieri, îri ju ru l orei 3,00 dimineaţa, a încetat orice activitate în sediu, s-au stins lu m in ile şi to t personalul a-plecat. în ju ru l orei zece c irca 100. de persoane aşteptau în faţa uşilor închise ale sediu lu i (situaţie care nu se sdhimbase pînă la închiderea ediţiei), fară a f i informaţi de către cei în drept în legătură cu ceea ce s-a. întîmplat. ' .

Alin TUDORcontinuare în pagina a 16-a

Hîrtîa pentru buletinele de vot a sosit abia marţi

După cum prognozam într-un articol anterior, buletinele de vot pentru judeţul Cluj nu vor f i gata d'e distribuire în termenul prevăzut de Legea a le g e rilo r locale. C onform L e g ii 70 d in 1991, distribu irea bu le tine lor de vot trebuie să înceapă cu zece zile înainte de data alegerilor, adică azi, 25 mai. M ai mult decît atît, hîrtia pentru tipărirea acestora a ajuns la Cluj abia marţi.

Preşedinta Biroului Electoral Judeţean, judecătoarea Andreea Ţuluş, a declarat ieri că şansele ca buletinele de vot să fie tipărite în trei zile sînt nule. Este vorba de tipărirea a aproximativ 2 milioane de buletine de vot, această sumă conţinînd şi rezerva de zece la sută. Numai pentm Cluj-Napoca vor trebui distribuite în ju r de 280.000 de bu le tine pentru Consiliul local şi tot atîtea pentru Primărie.

Conform legii, Prefectura are înda to rirea să se ocupe de distribuirea buletinelor de vot la fiecare birou electoral local. :

A.M.

C l u j u l - r ă m a s

î n u r m ă l a

c o n s t r u c ţ i i l e

d e l o c u i n ţ e

P E N S I O N A R I I

I E S

Î N S T R A D Ă

Să co n stru im C lu ju l m ile n iu lu i III cu

A R H IT E C T U L

IONEL VITOCcandidat pentru Primăria Cluj-Napoca (p> citiţi pag. 4

LIDER NAţlONAI - PUTtRE FINANCIARĂ - STABILITATE • SIGURANŢĂ

A S IR O MASIGURAREA ROMANEASCA S.A.

SUCURSALA JUDEŢULUI CLUJ, Str. Clinicilor 20-22 Tel.: 195.378, 194.184, Fax: 196.571

T E R M E N D E P L A T Ă : 3 1 M a i 2 0 0 0

Soliciiati numai lichelele de asigurare cu sigla asirom la:' SEDIUL SUCURSALEI şi REPEZENTANJELE DIH

, , Dej, Gherk. Huedin âsaofe -

Caso Teritoriala a Cooperativelor de Credit (slr. Troian 18}; Cooperativa de credit "ALIANŢA" (slr. 21 Decembrie nr. 100)

QF (8-dul Eroilor 14/12);CEC (slr Cuzn Vodă); Asicoa Insurance Consulting (Emil Racovijă 41);

Asigam Impex (str. Paraua Bl BÎY);Invest Grup (intersecţia str. Câmpului tu M5n&tur-Z«ilor);

. Fl.ore$ ,nr- ] i 5l'DARS GRUPţStr.Pasteur58,ap.21); AUTO FAM (Str. Traian Vuia 1 /0); Â(lT0 MIRCEA (Str. Âlbac - Poliţia Rutieră

LEASING. ROMsrl (21 decembrie 133

FARMEC - C luj-Napoca - producătorul nr. 1 d in R om ânia

în producţia de cosm etice, hulit, dar şi d o rit -

Y b ib l io t e c aC E N T R A L A u n i v

- Ce reprezintă S.C. FA R M E C S.A. în producţia de cosmetice?

- Este cea mai.mare întreprindere de produse cosmetice d in România şi printre cele mai mari întreprinderi de ’ acest p ro fil din Europa. - ,

A re o vechime de 54 ani şi este privatizată 100 % din anul 1 9 9 5 . 1

De la privatizare şi pînă în prezent a ocupat consecutiv locul I pe judeţ, în cadrul întreprinderilor mari şi locul IV pe ţară în ramura industriei chimice şi prelucrării maselor plastice.

Pe plan intern a cîştigat d istincţii şi prem ii la fiecare expoziţie la care a participat, iar, pe plan extern, diferite premii: în perioada 1995 - 1998, premiul c a l ită ţ i i şi p re s tig iu l com e rc ia l in te rna ţiona l de la M a d rid şi alte distincţii internaţionale.

C in e h u le ş te această în treprindere?

- Se numeşte O lăneanu N ico la e C ristian, acţionar la no i şi pa tronul firm ei “ Galic” S.R.L. din Bucureşti, care

distribuie ţigări, detergenţi şi produse cosmetice, în partea de' sud a ţării.: A fost p rim it în fam ilia FARM EC cu multă bunăvoinţă, crezînd că ne poate ajuta în vînzarea produselor noastre. Dar proverbul “ î i dai nas lu i Ivan şi el se urcă pe d iv a n ” â'pare ş i în cazul FARM EC - Olăneanu.

continuare în pagina a 12-a

PrimarulGHEORGHE1FUNA

9

E

3

- 1

• Calendarul ortodox:. * Mre.a altare a capului Sf. loan Botezătorul' Sf Mc Celestin' Calendarul greco-catoile. A treia găsire a capului S. loan Botezâtomi (în 823)

^ d u f lt e îi ffls i

' w

PREFECTURA.CONSILIliLJUDEŢEAN: 19-64-16

PRIMÂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMÂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMÂRIA TURDA: 31 -31 -60• PRIMÂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PRIMÂRIA HUEDIN: 25-1548 •PRIMÂRIA GHERLA: 24-19-26• POLIŢIA CLCI-NAPOCA:

955 şi 43-27-27•POLITIA FEROVIARA

CLUJ-NAPOCA: 1349-76 •POLITIADEJ:21-21-2I .•POLITIA TURDA: 31-21-21 •POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 •POLITIA HUEDIN:25-I5-3S •POLITIA GHERLA: 24-14-14 •POMPIERII: 981• PROTECŢIA CIVILĂ: 982.•GARDA FINANCIARA CLUJ: -

19-52-23 şi 19-16-70. int 158 •DIRECŢIA GENERALA A MUNCII SI

PROTECŢIEI SOCIALE 979 •SALVAREA: 961 •SALVAREA CFR: 19-85-91

INTERNATIONAL: 971 •INTERURBAN: 991 •INFORMAŢII: 931 •DERANJAMENTE: 921 •ORA EXACTA: 958• RA. TERMOFICARE: 19-8748• SC MONTENAY SA: 41 -51 -71 •R.A. APA CANAL: 1963-02

S.C. "SALPRESr S.A.: 19-55-22 •SC PRIVAL: 1743-86 •DISTRIBUITA GAZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE92S; 433424

•JANDARMI: 956 'GARA Cluj-Napoca: 952 AGENŢIA CFR: - internaţional 1340-09; - in’.rm - 43-20-01;Tunla-31-1762: Dej-21-20-22

• ALIANŢA ANTISLTCID: 19-1647

IA R O M : 26.04.1999-28.10.2000

CIR5E INTERNAŢIONALE din Autogara II:

• Cfu,i-N2poca*Budjpc«a,cur! cartdin -N.Tp.icj in nkkd c Juni. mafii,joi si \ incri

b or2 7 /0 «i ir-jpoicrcj dm Budapesta in zilele de nuni, micreuri. * incri st simhâti b ora 11.00.

• Oui-Napoca • Budapesta, cu plecare in .Tîîclcdcjoj era 22.00 şi înapoiere dm lludjpcsta n/i!cîedc\incrioni 16.00. IN FO R M A ŢH :Autogara!: 14-24-26

Autogara II: 43-52-7*

F A R M A C I Iftrmirii cu sfn id t permanent: Farmacia

COR AFIRM". s:r. /■ :: Mcs:cr nr. 4. telefon 426543; ut Napoca, nr. 25, telefon 19-20-74. Farmacia ’ CVNARV.Calea Florcşti nr.75. tel,42.62.72. orar non-stop.Farmacii eu rerticia prelnntil: Farmacia INTTRPII tRM'. str Primit cm nr. 5. telefon

42- •!-«. orr 8-22. Frmacu 'CLEMA T1SFARM”. Perjl'n-iinr 10,telefon l9-1363.orar S-21

Garda ie nnaţar.Farmacia nr. 2 'Perla". Str. Gh. Doja nr. 37,

tekfon 1948-54. orar 20-8.

Cluiluni

Buc. Buc. Clui07,30 16,45 - - 18,00

08,30 09,15 17,35 19,45 19,00

10.4520.45

marţi07,0015,25

08,00 08,20 16,15 -.19,45

'09,0020,45

miercuri07,3018,0018,55

08 0 09,15 19,00 12,00

. 19,45 ■< 19,45

10,15■12,4520,45

im .07 0- 15 5 19,00' 20,45 -

08.30 08,20 16,15 17,00 20,00 19,15 21,45

09,0018,4020,15

vineri09.1520,4520.55

10,15 07.4521.45 14,0021.45 19,15

08,4514,45.20,15

sîmhâtâ1930 20.30 11,00 12,00 I

dtintinică

; - 14,20 20,15 .

15,05 21,15 •

Preţ bilet: 955.000 Iei, respectiv 960.000 lei

Luni; anj-»BoJogna 10,3042,05BoIdgna4CIuj 1255-16,40.

miercuri: Cluj-FBologiu 1030-1205Bolosi«4auj 1255-16,40 '

'intri: Cluj-FBoIogn» 10,30-12,05Bologni-FOuj 1255-16,40

Pret bilet Cluj - Bologna - Cluj: 235S TELEFON: 13-01-16.

P O L IC L IN IC A FA R A PLA T A

"F A M IL IA S F ÎN T Ă "• 22 - 26 m a i •

Medicină generală. Dr. M. Suciu - 25 (12- 14). dr. L. Rasa - 22 (15-17) dr. I. Boilă - 22. 24. 26. (9-12), dr. S . Loga - 26 (14- 16), dr. R, Cotă dă - 24 (10-12). dr. F. Oros - 25 (14-16). 2 6 (15-17). dr. I . Ctobanu - 24 (12-131; Homeopatie. Dr. L. Barbâalbâ • 24. 26 (10-12) Interne. Dr. A. Iancu - 23 (12-14), dr. C. Duncea - 25 (17-18). dr. D. rîrv - 22 (15-17). d r Cs. Szakacs - 24 (14-16). dr. N. Pop - 25 (14-16). dr. M. Bozdog ■ 25 (14-16); G inecologie. Dr. C. Fodor - 23. 25 (10-12); Chirurgie. Dr. P. Pilea - 25 (10-11). dr. T. Priscu - 23 (10- 11); Pediatrie. Dr. R. Mitea - 23 (13-15). dr M. Friiea - 24 (11-12). dr. L. Toma - 25 110-12); Reumatologie. Dr, C. Zotta - 26 114-16}. dr. I. Alt? • 23 (12*14); Ortopedie.

Z. Popa -22 (12-13); Psihologie. Psih. L. Boilă - 23 (15,30-17); Endocrinologie. Dr. I. Duncea - 25 (17-18); Ecografie. Dr,!. Ghilean • 26 (14-15); Neurologie. Dr. M. Divin - 22 (10-12). dr. D. Bozdog - 25 (15-17)

Planificarea bolnavilor la ch iru rg ie e s te t ic ă 1 re p a ra to r ie , u ro lo g ie , radiologie sc face numai la Policlinică şi x bază de bilet de trimitere de la sediul. 3oliclinicii. str. Moţilor nr. 32.

Planificarea bolnavilor se face la sediu. str. Moţilor nr. 32 şi la telefoanele 19-95-59.19- 93-45 • de luni pînă vineri. între orele 12-14. Planificarea bolnavilor la Ecograf şi E.K.G. se face numai cu recomandarea medicilor Policlinicii. Medicamentele gratuilp se ' eliberează numai pe bază de reţete eliberate de medici, la sediul Policlinicii fară plată, str. Moţilor nr. 32. Donaţiile pot fi făcute la sediul Policlinicii, la secretariat şi în contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC. Filiala Cluj-Napoca.

F l I b l V I E ^Republica - R egii deşertului, SUA -

premieră ( 10,30; 13; 15,30; 18; 20,30); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 23 *

Victoria - Cu naşu ' la psihiatru. SUA (12; 14,30; 17; 19,30) * Arta- Eurimages - Parfum de cedru, UK-SUA, premieră ( 1 1 ; 13,30; 16; 18.30); 22-25 mai - SERI D E FILM SPANIOL: 22 şi 24 mai Flamenco (21); 23 şi 25 mai Tesis (21) * Favorit - Dansează cu mine, SUA (12; 14,30; 17; 19,30) * Mărăşti - Echipa de şoc, SUA (13; 15; 17; 19).

TURDA - Fox - C olecţionaru l de oase, SUA ( 13; 15; 17; 19). DEJ - Arta - Ioana D 'Arc, Franţa ( 13; 16; 19)GHERLA - Pacea - Ora de vîrf, SUA (15; 17; 19); vineri, sîmbătă,

duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 21.

U N I P L U S R a d i oJoi, 25 mai

Program informativ BBC: 6,00-6,30;8,00-8.20.11.00-12,00,14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30,23,00. 6,30-10,00 Uniplus de dimineaţa, 06,35, 8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45, 9,45 Horoscop. 9,00 Ştiri locale. 9,20 Programul cinema. 9,55 Informaţii culturale. 10,00,12,00,13,00,15,00,16,00,. 17,00 Ştiri naţionale şi locale.10.00-14,00 Punct... ş i de la Zece: 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30- 21,00 Trei ceasuri bune. 19,00 Ştiri Ipcale. 22,00; Ştiri nap'onale2î-30-6,00; Uniplus nocturn.

. - : . ~ z z z : w ş m L

BIBLIOTECI

W M« I I

■ B.C .U . “ Lucian Blaga” (strada Clinicilor 2): O rar: zilnic: 8-12,45;13.30-20,00; sîmbătă; 8-13,30.Notâr In sesiuni de examene - program prelungit; zilnic 8-21, sîmbătă 8-20, duminica 8-14.

■ B ib lio teca Judeţeană “ OCTAVIAN GOGA” : SEC Ţ IA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), O RAR: luni-vineri; 8,30-15,3(L SECŢ IA C O PII, O RAR: luni-vineri:8.30-15,30. F IL IA L E ^Zorilor, Gheorgheni - ORAR: luni, miercuri, joi: 14,00-19,45; marţi, vineri; 9-15; - Mănpştur, M ărăşti - O R A R : luni m iercuri, jo i: 14.00-19.45; marţi vineri: 9,00-15,00. S A L A DE LEC T U R Ă (Str. M. Kogălniceanu nr.7): O R A R : luni- v in eri: 9-20 sîmbătă: 9-14. S E C Ţ IA DEC O LE C Ţ II S P E C IA L E ; (str. Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, vineri: 8.00-15.00.M ED IATECA, ORAR: luni-vineri: 9- 20; sîmbătă: 9-14. C EN T R U L DE IN FO R M A R E C O M U N IT A R Ă , ORAR: luni-vineri: 9,00-16,00.

■ Bib lio teca Academ iei (strada Kogălniceanu 12 - T4). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; . 14 - 18.45. '

■ B ib lio teca G erm ană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, jo i - 12-16; vineri - 10-Î6.

Biblioteca Am ericană ’ J.F .K .” (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - joi: 10 - 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentm studii în USA.

B ib lio teca B rita n ic ă (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, jo i, vineri: 9 - 14.

B ib lio teca “ H e lta i” (strada C linicilor 18). Orar: zilnic 10- 18; sîmbătă: 9-13.

Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9), Orar: marţi: 18 - 19; jo i 19 - 20.

* Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C.'-Brâtianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.1

■ Biblioteca Centrului Cultural German "Herm ann O berth” (str. Memorandumului 18). O rar: luni, marţi, miercuri, jo i: orele 16-20.

Biblioteca “ Valeriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni- vineri 8-20, sîmbătă 8-13.

■ Biblioteca Soros C lu j (str. Ţebei nr. 21). Orar: ltini 12-19,30; marţi, miercuri şi joi; 10-19,30, sîmbătă: 10- 14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină ” Biblos” (str. C linicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (B ib lioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

astăzi, de la o ra 19,00:

ŢIGANIADAde T itu s P o p o v ic i ş i M irce a C o m is te a n u

lililJililAMililMIflastăzi, de la o ra 18,30:

CETATEA BARBĂ ALBASTRĂ de Bartok Bela

( > t e l e s p e c t a t o r • )

7.00 Matinal f t p j J naţional; 9,00 TVR p T vaJ l laşi; 10,00 Agenda 'ftaMAMTA e lecto ra lă ; 10,25 Impas în doi (r); 10,55 TVR Cluj-Napoca; 12,00 Tezaur fo lc lo ric (r); 12,55 TVR Timişoara; 14,00 Jurnal; 14,15 CiberFan; 14,30 Destinul unei na ţiun i; 15,00 C onvieţu iri (mag.); 16,00 Scena; 16,30 Librăria pe roţi; 17,00 De la Est la Vest; 17,30 Studioul electoral; 18,20 Casa mea; 19,00 C orect!; 19,10 Avanprem ieră Ş tiri; 19,15 Sunset Beach (s); 20,00 Jurnjal. Meteo. Sport; 21,05 C ă să to rie - im posib ilă : „O afacere de un milion de dolari”; 22,10 Reflecţii rutiere; 22,25 Jurnalul Academiei CaţavenCu;22.40 Memoria Bucureştilor;23.40 Jurnalul de noapte; 23,55 Punct och it; 0,55- Rock Ja miezul nopţii.'M 7 ,00 Femeia| U | W i misterioasă (s/r);

7,45 Hitchcock: Fraţii (s/r); 8,35 Care pe care!' (r); 9,15 Veni, video, viei! (r); 9,30 Spaţiu francofon (r); 10,05 Mit şi istorie (r); 10,50 Orizont spiritual (r); 11,20 Start Rec (r); 12,05 Ferma (r); 13,05 Globul dragonului (d.a.); 13,30 Tribuna partidelor parlamentare; 14,00 Toţi, împreună; 14,50 Natura - o pasiune! (do); 15,15 Care pe care!; 16,00 Trupa DP 2; 17,00 Se întîmplă acum; 17,35 Veni, video, v ic ii; 17,50 Femeia m is terioasă (s); 18,45Telejurnal TVR 2; 19,15 Ştiri bancare şi bursiere; 19,20 Antologia jocului; 19,40 Ochii minţii (dramă SUA ’92); 21; 10 T urnu l :de con tro l; 2.1,55 Călătorind prin ţară; 22,10 A lfred H itchcock prezintă... Barba lui W ally'(SUA 1965);23.00 Ştiri; 23,05 Enigmatica Terra; 23,35 Armonii clasice; 23,50 TVR Mesager.

7.00 Observator; a n t o r f : 7,55 Aerobic Show;8.00 Dimineaţa devreme; 10,00 Ştiri; 10,10 Călătorie în timp (SUA 1988); '12,00 Voi cuceri Manhattan-ui (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Pericol iminent (s); 14,00 Camila (s); 15,00 Scandalul (s); 16,00 Suflet rebel (s); 17,00 Se caută primar; 18,00 Labirintul pasiunii;19.00 O bserva to r; 19,45 Studioul electoral; 20,00'Mercy Point (s); 21,00 Brigada mobilă; 21,30 Prezentul simplu; 22,00 O bserva tor;* 22 ,30- Joi TeleEurobingo 2; 23,00 Marius Tucă Show; 1,00 Navarro (s).

v -nMsum 7 ,00 Bu n ă dimineaţa, Pro

^ S g £ T V " e al tău;‘ 10,00 Agenda ■

e lec to ra lă ; 10 ,30 T înăr şin e lin iş tit (s /r); 11,20Dellaventura (s/r); 12,15 PodulBrookiyn (co.SUA 1983); 14,15Nemuritorul (s); 15,10 Walker,poliţist texan (s/r); -16,00 Tînărşi neliniştit (s); 16,50 Sens unic;17.00 Ştirile Pr6 TV; 17,30

J o i , 2 5 m a i ~

Viaţa bate filmul; 18,20 Dădaca (s); 18,50 Chestiunea zilei pe scurt; 19,00 Ştirile Pro TV;19.50 Chestiunea zilei; 20,00 Iubire, onoare şi trădare (SUA 1996); 21,55 Ştirile Pro TV;22.00 Chestiunea zilei; 23,30 Ş tirile Pro TV; 23,50 Dellaventura (s).

7'00 Milagros jJ M K M (s/r); 8,00 Taifas f jJ J w jy u ja tf _ m agazin

■ matinal; 13,00 Milagros;-14,00 Style (r); 15,00 Viper (s/r);16.00 Justiţie militară (s/r);17.00 Viper (s); 18,00 Focus - emisiune de ştiri; 18,30 Impact- puternic pe Prima; 19,00 Cronica cîrcotaşului; 19,10 Justiţie m ilitară (s); 20,00 Profesioniştii crimei (SUA ’92);21.50 Cronica cîrcotaşului;22.00 M otor - em isiune automobilistică; 23,00 Detectivi de e lită (s); 0,00 Focus v em isiune de ştiri (r); 0,30 Im pact (r); 1,00 C ronica cîrcotaşului (r)TELenr 7,10 Bună

/ / . ’ d i m i n e a ţ a ,C /C itD C România; 9,00 Daţi

vina pe Corina (r); 10,00 Ştiri;10.30 Economic ABC (r); 10,45

; Gură lumii; 11,00 Senzaţionalcu Dan Diaconescu (r);: 12,00 Reporter Tele 7 (r); 13,00 Ora unu a venit; 15,15 Ţelemedicina (r); 14,30 Lumea misterelor;15.30 Post Meridian; 17,00 Daţi vina pe Corina; 18,00 Film documentar; 181,50 Pariu trio- - LOTO; 19,00 Film documentar; 20,00 Telejurnal; 20,35 Economic ABC; 20,50 Gura lumii; 21,00 Senzaţional cu Dan Diaconescu; 21,55 Pariu Trio - LOTO; 22,00 Linia întîi; 0,00 Ş tir i.;

10,00 Ştirile de a S B S a acasă (rJ; 10,30 Âcasă la bunica (r); 10,45 Căsuţa poveştilor (r); 11,00- Dragoste şi putere (s/r); 11,30 90-60-90 Fotomodeie (r); 12,20 Războiul pasiunilor (s/r); 13,15 Guadalupe (s); 14;45 Antonella (s); 15,45 Copilul adus de mare ' (s); 16,30 Dragoste şi putere (s); 17,00 Căsuţa poveştilor; 17,10 Acasă la români; 17,15 Acasă ia bunica; 17,30 Maria Isabel (s); 18,30 ŞtiriTe de acasă; 19,05 Războiul pasiunilor^s); 20,00 90-6.0-90 Fotomodeie (s); 21,00 Femeia vieţii mele (s); 22,00 Aventurile unui ch inez în China (co.Franţa/Italia 1965); 23,40 Acasă la români (r).

pr"X i!r 15,00 Videoclipuri;EUROPA NOyA . c or, i-, i ><cktNAppCA 15,30 Post Meridian;17.30 Reporter Tele 7; 18,00 Drum uri a le cunoaşte rii - realizator Rada Muraru; 19,00 Cconomic ABC; 19,30 Muzică populară - realizator M. Sime; 20,00 Documentar; 21.00 Film serial: Secţia de poliţie.

Redacţia nu îşi asumă responsa­bilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.

J o i, 25 mai06:00 -11:00 PRIMUL SALUT, 07:00, 08:00, 09:00,10:00,13:00,14:00,15:00,16:00,17:00,

1 2 & f t \ 18;00, 21:00 Ştiri, 06:50, 07:50 Horoscop, 07:20 Revista presei /oca/e*_08:00 Revista presei centrale 08:20,17:00 CD Sport {Mihai Petruşcă), 08:40 Ştirile pe scurt, 09:20 Ce m ai crede lumea; 10:40 "în sănătatea dum neavoastră"ŢCristina Stihi); 11:00 - 13:00 MESAJ FM; 14:00 - 18:00 CALEIDOSCOP CD, 15:20 Ce .m a i crede lumea (r); -16,40 "Chemarea muntelui(Dinu Mititeanu); 19:00-21:00 "Modern Buzz" (Horaţiu Nicoară), 21:30-23:00 “Punct och it” - talk- show pe teme de actualitate (Mirela Baciu),

— , J o i, 25 mai« T » ; ' : ŞTIRI : 09.00, 10.00 , 12.00 , 15.00

1-------------!, 16.00; B BC -06.00 , 11.00 , 14.00 ,18.00; 6.30-9.00 - SUPER M A T IN A LŞtirile locale, interviuri, Horoscop (6.40,7.20, 8 .2 0 ), Punctul de vedere(7 .45), L in iuta d e d ia lo g (8 .3 0 ) ,B u le tin rutier(8.55); 9 00-12.ob-PATR U LA DE SER VIC IU :

9.30-Revista presei, Punctul de vedere(10.15);- C o n c u rs u r i ( 1 0 .3 0 ,1 2 .3 0 ) ;1 2 .4 5 -S p o rt pe mapamond; 12 00-18.OO-CALEIDOSCOP fm :13.20 -E ng leza pentru a fa ce ri; 20.00 -Tehnom ania- DJ Sebi; 21.00-Taxi m u s ic ( dedicaţii ); 22.00- 23.00- Marti - T renu l de la m ie zu l no p ţii- Ucu F lo rea ; 22 .00-23.00 - B o y s & G irls -A ndreea Sibechi şi Tavi Topan

: RADIO CLUJv ------ ...-----

- J tJ o i, 25 m ai

m t c f Contact ?tiri (buletine de ştiri de aprox. 4- minute): 5:30; 6:30; 7:30; 8:30; 9:30; 10:30;

11:30; 12:30; 13:30; 14:30; 15:30; 16:30; 17:30; 19:30; 20:30; 21:30; 22:30.

5:00-8:00 Lupta cu S o m n u l 8:00-10:00 Zona 810 (meteo, Revista presei locale, actualitatea locală, trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală, horoscop). 10:00- 12:00 Tovarăşii mei; 12:00-19:00 Contact FM. 19:00- 22:00 Seară de seară. 22:00-24:00 în arşiţa m u z ic ii- realizatori Raluca Moianu şi Adrian Popescu. Emisiune cu şi despre ritmurile tropicale.

, Joi, 25 mai I ■ 6,00 Bună dimineaţa. f O emisiune cu informaţii,

actualităţi şi muzică, prezentată de Doina Borgovan. 7,50-7,53 Alegeri locale 2000.8,00 Emisiunea in limba maghiară. 10,00 De zece ori România. Prezintă: Florin Pruteanu. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05-13,00 A patra p u te re . Prezintă Livia Inceu. 12,00 R ad io ju rna l tran s ilvan . 13,00 R a d io ju rn a l B u cu reş ti. 13,15 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică uşoară.13,50- Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Rac/iofax. Prezintă Dan Moşoiu. 18,30-18,33 Alegeri locale 2000.18,33-19,00 Emisiunea partidelor parlam entare. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 A leg eri locale 2000. Partide, lideri, candidaţi în faţa electoratului; 20,00 Ştiri. 20.05'Poveste religioasă pen tru cop ii; .21,00 D in g răd in a cu flo ri m ulte. Prezintă Codruţa Aron Vîrtic; 21,00 Ştiri; 21,50 Ştiri. 21,58 închiderea programului.

RADIO RSNĂŞÎSREA9 1 , 2 M H z F M

C A B IN E T MEDICAL ONCOLOGIC;C L U J - N A P O C A ,

s t r . R R O F C I O R T E A n r . 9 - ( c a r t i e r G r i g o r e s c u )

C O N S U L T A Ţ I I :

P ro f.d r. L U C IA N L A Z Ă R(Ginecologie. Chirurgie, Oncologie) L , M i: 15-18; Ma, J : 16m-18”Dr. V A L E N T IN P O P E S C U

(Chirurgie, Oncologie) M a, J : 14” -16; V : 15-17

S : 9 - 11D r . D A N -S O R IN P O P E S C U

- (Urologie)L , M i : 18 - 20; M a , J : 1 8 “ -20

V : 16-20 ; P R O G R A M A R E :

tel/fax (064) 18.76.04 în tim p u l o re lo r d e fu n c ţ io n a re

a c a b in e tu lu i .

^ POLICLINICA ^ INTERSERVISAN

str. Pascalv nr.5, cart. Gheorgheni . STOMATOLOGIE

INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRA­FIE ♦ ALERCOLOGIE ♦ DERMATOLO­GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE

ECOGRAFIE • ENOOSCOPIE DIGESTIVA GASTROENTEROLOGIE- :

Electroencefalografie - Electromiografie - Examinări

Doppler - Histerosalpingografii pentru sterilitate feminină

Tratamente LASER LABORATOR COMPUTERIZAT (Biochimie - Bacteriologic Imunologie - Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigen HBS - Elisa Test - Examinări citologice pentru depistarea cancerului dc col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină si masculină) . ZILNIC, inclusiv DUMINICA

orele 7 - 21 _Medic dc gardă: orele 21 - 7 Rezervare, consu lta ţii

la tel. 41.41.63. ' ;

CABINET MEDICAL DE - STOMATOLOGIE

Calea Moli/or nr. 106, ap. 5 . Dr. Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov. Mihaela ■ medic primar

Tratamente stomatologice complexa:

terapie .profetică (ceramică) chirurgie (rezecţii, împlânte) "

Programări zilnic ta teL: 430.028ORAR

Luni - Vineri: 9-19 Sîmbătă: 10-13

CABINET MEDICAL PRIVATProf. Dr. loan HUŢANU

Cluj-Napoca, str. Observatorului

nr. 13, ap. 12 * '

. (autobuze: 35, 43, 46)

Consultaţii, tratamenteiiJ ' f A.Î'V'. Î t . ' O - ' 'C H IR U R G IE IN F A N T IL Ă ,ORTOPEDIE, UROLOGIE PEDIATRICĂ,

M A L F O R M A Ţ II C O N G E N IT A L E .

L: 14,30 -16; Ma, J; 17-19

Pediatrie;L: 16 - 21; M a J: 19-21; Mi, V:

14-21; S : 9-11.

‘ Medicină generală:ACUPUNCTURA: ' V

M a . 'J : 15-17; S: 11,30 - 13,30.

HOMEOPATIE: Ma, Mi, J: 9-12. Informaţii, programări, telefon: (064)

.12-46-75, zilnic între orele 9-21.

b wS i l i iS t

PROF. DNIV.Dr. MIHAI CALUGARDDr. ANGELA CĂLTIGĂRB

S tr . P ra h o v e i n r . 11(tîngă b iserica B ob)

L , M i, V -17 -20 S , - '8 -1 2 .

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiat^ de

MBORWDRtt RE XiViT.ITl WhTILl l'IJJstă 1a dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, în tre ore le 8 - 2 2 . V i a ş te p tă m a p e lu r i le la n u m ă ru l 186S64 . .

Aici ar putea fireclam a dumneavoa \tra J \ o / . ; ' . v n i ( m jc ) o r

s $

Ziarul nostru foloseşte ştiri furnizate de agenţiile

ROMPRES şi MEDIAFAX.

g in a .3 - .

m i m m i C O T E L O R : - C O M U N I C A T E L E D E S P R E P I E R D E R I L E D I N C E C E N I A A U C E L E M A I G R A V E C O N S E C I N Ţ E P S I H O L O G I C E"NOVOE VREMEA"

larîş-Mardî, Groznîi, Ulus- Kert, Serjen-lurt - o nesfîrşită

- geografie, asemănătoare cu nesfîrşitele liste ale soldaţilor ruşi, decoraţi “postmortem”. Povestea este totdeauna asem ănătoare pentru a fi spusă... urm aşilor sauapropiaţilor acestora. O coloană a trupelor federale cade într-o ambuscadă organizată de “bandiţi”, o luptă între forţe inegale, morţi, căutarea • celor dispăruţi, ceremonii funebre. F’olemici: Cine-i vinovat? Cîţi au murit? Acuzaţii: Minţiţi, tovarăşi generali. Ba dumneavoastră minţiţi, domnilor ziarişti! S-a mers pînă acolo încît generalul- colonel Troşev a cerut recent să nu se dea crezare informaţiilor furnizate de la Moscova, să fie ascu lta t doar ce spune el, Troşev.

Generalii se bat din cauza cifrelor, ziariştii şe luptă pentru ADEVĂR. Războiul cifrelor, măi

ales în ce priveşte pierderile, este unul'dintre cele mai crunte pe frontu l cecen. C itirea comunicatelor devine un ritual. S-a ajuns, să se spună că dacă generalii n-ar minţi, armata ar lupta mai bine. Generalii îi încurcă pe cei ce se îndreaptă spre victorie . Ei îm piedică renaşterea armatei ruseşti.

Poveştilor despre războiul cecen li se mai adaugă un capitol. Nici nu se mai ştie al cîtelea. Să le reamintim pe cele despre “învierea lui Dudaev”, despre “dresurile albe”, despre ziariştii care s;au vîndut fie CIA, fie lui Udugov, despre enigmaticii “prieteni” Voloin şi Basaev, despre foarte preţiosul ŢIŢEI cecen pentru care se şi varsă atîta sînge...

Cele mai renumite sînt două. Povestiţorul a fost chiar cel care a declanşat primul război cecen, fostul ministru al Apărării, Pavel Graciov, care a prom is să lichideze “forţele inamice doar cu un desant de paraşutişti". După ce şi-a adunat o sută de

mii de morţi şi cînd nu o terminase încă cu inamicul, în cercurile militare se lansase zvonul că . arm ata fusese “trădată” cu puţin timp înaintea obţinerii victoriei. Acum, în cel de-al doilea război cecen, mai victorios decît primul şi al cărui sfîrşit nu se prea întrevede, se lansează o altă legendă. O poveste aproape de ADEVĂR. Este legenda în care cel mai mare adevăr este precedat de o minciună.

Ziariştii militari (de exemplu cel de la "Obşciala Gazeta” (Ziarul comun - n.n.) lansează rhitul despre eroismul soldaţilor şi despre nevrednicia generalilor ruşi.

la tă adevărul. Nu to ţi "panglicarii” sînţ Kufuzovi. Şi încă un. adevăr. Pe cîmpurile abia înverzite ale fronturilor celui de-al doilea război cecen mor mulţi ruşi - soldaţi şi ofiţeri. Şi mai este adevărat şi faptul că unii dintre ei mor eroic. Şi mai este un adevăr, ultimul şi cel mai dureros: e foarte păcat de

moartea lor. Aici sfîrşeşte tot . adevărul.

Discuţiile despre “pierderile nespuse”, despre minciuna cu grad de general şi despre şmecheria ieftină, lipsită de sens. Patosul unor discursuri pare de înţeles: Ar fi imoral să taci cînd este vorba de moartea propriilor copii. D a r,, printre rînduri, chiar şi din text uneori ţi se strecoară şi o altă idee: dacă n-ar fi minţit atunci... Atunci ce?

Cel de-al doilea război cecen s-a.încheiat victorios. Groznîi este distrus, luptătorii separatişti au fost alungaţi în munţi, de unde au coborît în cîmpie pentru a se reîntoarce în munţi şi apoi să revină din nou în cîmpie şi să urce iar în munţi şi iar să coboare, şi iar... Exact cum s-a terminat, după cum ştim, şi în primul război cecen. Dar cei care mai au memorie îşi aduc aminte că principalele noastre pierderi au început sâ fie cunoscute... după victorie. Şi asta nu pentru că a fost “trădată armata”, ci pentru că cecenii nimiciţi în războiul clasic au început un nou război, cel de partizani, război care nu cunoaşte nici term ene, nici norme, nici înfrîngeri şi nici v ictorii. Numai com unicate despre p ierderi, nesfîrş ite precum “ploile” de stele peste munţi.

S u p e r r a c h e t a e u ro p e a n ă v a e c h ip a a v io a n e le d e v în ă t o a r e b r it a n ic eReuters

Marea Britanie a optat pentru cumpărarea unei rachete europene aer-aer, respingînd astfel concurentul american ce era sprijinit puternic de Administraţia Clinton. Mult-aşteptata decizie a Ministerului Apărării din Marea Britanie sprijină dezvoltarea acestei arme, care pare a fi cea mai puternică din clasa ei şi ar putea da undă verde la adoptarea ei în întreaga Europă, ca şi pe piaţa de export. Racheta Meteor este construită de consorţiul european Matra BAE Dynamios, care este o întreprindere britanico-franceză, dar care în curînd-

•va cuprinde şi alţi parteneri. “Performanţele generale promise de racheta Meteor vor asigura că Eurofighter- ul este echipat cu cea mai bună armă posibilă şi va. oferi acea superioritate aeriană care este esenţială succesului operaţiilor militare”, a declarat ministrul. Apărării, Geoff Hoon.

El a mai declarat Parlamentului că se aşteaptă ca acest consorţiu să creeze 1.200 de locuri de muncă în Marea Britanie, acestea fiind veşti bune pentru un guvern năucit de o serie de titluri critice apărute la adresa sa în ziare, după ce BMW a renunţat la fabrica Rober din Midlands, iar Ford şi-a oprit producţia de automobile la cea mai mare fabrică a sa din Anglia,

. situată în estul Londrei.Dotat cu această rachetă, Eurofighter-ul britanic va

putea doborî inamicul de la 200 de kilometri. Celălalt competitor în această cursă a fost Raytheon Co., liderul în' materie de rachete ghidate. Dl Hoon a declarat că guvernul intenţionează să cumpere mai multe rachete aer-aer de la Raytheon pînă cînd Meteor va intra în producţie de serie. Compania americană a susţinut că partea britanică a alocat 1,2 miliarde de dolari pentru contractul cu consorţiul european şi că ei ar fi putut să le furnizeze rachete la jumătate din acest preţ.

Decizia britanicilor a fost considerată ca o sprijinire a Iniţiativei Europene de Apărare. Se aşteaptă ca şi alte ţări - Germania, Italia, Spania, Suedia şi Franţa - să facă aceeaşi opţiune ca şi Londra. De asemenea, nici o rachetă americană de acest tip nu poate egala performanţele rachetei Meteor.

Aparent, Matra BAE Dynamics va deveni campionul Europei în materie de rachete. în acest consorţiu se pare că va intra întreprinderea italiană controlată de stat Finmeccanica cu 25% apoi BAE va avea doar 37,5%, iar restul va fi controlat de către compania Europeană pentru Apărare Aeronautică şi Spaţiu, care va include Aerospatiale şi o unitate de la Daimler- Chrysler.

La începutul acestui an, SUA au refuzat o colaborare la proiectul Meteor, în schimb au propus Londrei să coopereze la îmbunătăţirea rachetei Raytheon, dar consorţiul european a contraatacat, afirmînd că acceptarea unei rachete americane va expune exportul

“‘de avioane de luptă europene veto-ului Congresului american. v ■

Conform inginerilor de la Ministerul Apărării, Meteorul va depăşi cu mult ca performanţe racheta AIM-120 Amraam de la Raytheon, cît şi versiunea mai nouă a acesteia, Eraam Plus, ambele avînd motoare ce sînt active doar scurt timp în timpul zborului rachetei. Totuşi există ştiri care afirmă că americanii au pus la punct în secret propria rachetă cu stato-reactpr, deşi oficialii americani neagă acest lucru. .

PO ZIŢIA RELIGIOASA

C IN IC A A LU I G IU LIA N I"LOS ANGELES TIMES"

Dacă-ţi înşeli soţia, oare susţinerea celor zece porunci în şcolile publice şi condamnarea unei expoziţii de artă ca blasfemie îţi ameliorează şansele de a ajunge în Rai? Oare atacarea Primei Doamne pentru convingeri de stînga antireligioase te apropie de C reator? Cum trebuie înţe les comportamentul moral arogant, dar autodistructiv, al primarului New York- ului?

Evident că Rudolph Giuliani nu putea crede că propriul comportament adulterin va trece neobservat de Dum nezeu, de a cărui judecată pretinde că se teme, şi te întrebi dacă poziţia publică a fostului procuror cu privire la religie este menită să fie un gen de negociere cu Fiinţa Supremă. Mai im portantă decît prăbuşirea carierei saie politice este reamintirea faptului că folosirea religiei de către politicieni este un spectacol inevitabil r iz ib il. P o triv it m ărturiei soţie i sale - mamă a unui băiat în vîrstă de 14 ani şi a unei fetiţe de 10 ani--, maiorul a încălcat legea Iui. Dumnezeu chiar în momentul în care insista ca micii şcolari să fie informaţi despre admonestarea din Sfîntă Scriptură împotrivă adulterului. Oare un astfel de avertisment i-a fost irisuficient administrat în cursul anilor propriei educaţii catolice? Oare nu i-au fost

predate decît nouă porunci?Tot în toiul propriei descompuneri

morale, Giuliano, crucia t puritan împotriva spectacolelor de strip-tease şi a beţivilor, a denunţat o expoziţie de la Muzeul de Artă din Brooklyn, pe care nu o văzuse, ca “un lucru nesănătos”, care insultă re lig ia . Propriul comportament nu l-a făcut nici sâ ezite să o acuze pe Hillary Clinton de ‘ ostilitate faţă de tradiţiile religioase ale Americii” pentru faptul că a fost de acord cu Curtea Supremă că predarea Sfintei Scripturi în state este neconstituţională.

Poziţia religioasă cinică a primarului oferă un exemplu perfect pentru motivul pentru care părinţii fondatori au insistat asupra separării bisericii şi statului. Ei au ridicat acel zid din respect faţă de religie, cunoscînd foarte bine capacitatea oamenilor de

- nimic de a înjosi ceea ce mărturisesc că au sfînt.'

“Mă opun denaturării creştinismului, dar nu adevăratelor precepte ale lui Isus”, scria Jefferson. Acele precepte au fost interceptate de Jefferson ca tolerante şi generale, nu meschine şi generatoare de dezacorduri, ci “ insuflînd filantropia universală, nu doar faţă de rude şi prieteni, vecini şi concetăţeni, ci faţă de în treaga omenire, reunită într-o singură familie, legată prin dragoste, caritate, pace, aspiraţii comune şi întrajutorare”.

NICI 0 SCHIMBARE VIZIBILĂ PE FRONTUL POLITIC DIN CECENIA

INTERFAX

Evenimentele tragice de la sfîrşitul săptămînii trecute, cîncf o coloană a trupelor Ministerului rus de Interne a fost supusă unui atac al rebelilor ceceni pe teritoriul Inguşetiei vecine, ar putea - dezvălui o serie de lucruri de importanţă principală. Astfel, atrage atenţia faptul că pentru prima dată după evenimentele din august anul .trecut din Daghestan, rebelii au recurs la o provocare de mari proporţii nu în Cecenia, ci într-o’republică vecină acesteia. Kremlinul a apreciat incidentul drept o încercare a combatanţilor de a extinde conflictul dincolo de graniţele republicii separatiste, de a-l transfera pe teritoriile vecine din Caucazul de Nord. în orice caz, în acest fel au interpretat cele petrecute consilierul prezidenţial pentru Cecenia, Serghei lastrjembski, şi reprezentantul Guvernului rus în Cecenia, Nikolai Koşman. “Evenimentele din Inguşetia dovedesc că ameninţările bandiţilor privind extinderea ariei geografice a luptelor nu sînt vorbe goale", a declarat pentru Interfax Serghei lastrjembski.

N-ar fi exclus ca acţiunea rebelilor să vizeze şi nişte obiective mai îndepărtate. Este foarte posibil, în primul rînd, ca rebelii să fi dorit nu numai să arate că graniţa administrativă dintre Cecenia şi Inguşetia, aflată sub paza trupelor federale, nu constituie pentru ei o barieră, ci şi să semene zînzanie între m ilitarii federali şi conducerea Inguşetiei.

Nu se poate să nu observăm că acest lucru le-a reuşit, în linii generale. Preşedintele ingiiş, Ruslan Auşev, şi comandantul trupelor federale din Cecenia, generalul Ghennădi Troşev, au făcut un schimb de “amabilităţi”. Auşev i-a acuzat pe militari că i-au lăsat pe rebeli să treacă graniţa, iar Troşev a pus în sarcina conducerii inguşe răspunderea pentru cele întîmplate, lăsînd să se înţeleagă că aceasta, chiar dacă nu-i sprijină deschis pe rebeli, îi simpatizează şi îi ajută în taină.

“Acum nu este momentul pentru acuzaţii reciproce: este1 timpul eforturilor comune ale militarilor federali şi organelor de ordine din subiecţii Federaţiei Ruse vecini cu Cecenia", a declarat în legătură cu aceasta Serghei lastrjembski. în op in ia sa r conducătorii subiecţilor Federaţiei Ruse poartă răspunderea deplină pentm ceea ce se întîmplă pe teritoriul lor. El consideră, totodată, că nu trebuie trase concluzii pripite, ci “este necesar să analizăm totul cu atenţie, pentru a nu crea încă un focar de tensiune în Caucazul de Nord”.

S-ar putea ca rebelii să fi avut şi alt scopi şi anume acela de a înăbuşi în faşă chiar şi posibilitatea unui djalog - direct sau indirect, oficial sau neoficial - între Moscova şi preşedintele cecen, Aslan Mashadov. Este greu de considerat drept o simplă coincidenţă faptul că atacul s-a produs, practic, aproape imediat după ce in Inguşetia a avut loc întrevederea neoficială dintre preşedintele Comisiei independente pentm drepturile omului în Cecenia, Pavel Kraşninnikov, şi unul dintre funcţionarii fostului regim cecen, Kazbek Mahaşev.

Nu are nici o importanţă faptul că Kraşeninnikov, acţiona în nume personal, ca preşedinte al comisiei amintite; important este că a apămt o posibilitate reală ca el să se întîînească cu Aslan Mashadov,'după care ar putea urma şi alte evenimente. într-un astfel de context, provocarea din Inguşetia capătă, potrivit logicii rebelilor “neînduplecaţi", un sens şi o importanţă deosebită.

Nu poate fi exclusă nici ideea că rebelii au dorit să atingă, printr-o singură lovitură, mai multe scopuri: şi să arunce o umbră asupra Inguşetiei, şi să semene discordie între Auşev (în trecut general al Armatei Sovietice, decorat pentm Afganistan) şi militarii ruşi, şi să compromită dialogul încă neînceput.

Care ar fi concluzia? "Contactele oficiale sînt întrerupte”, a afirmat recent Serghei lastrjembski, subliniind că nici preşedinţii Inguşetiei şi Osetiei de Nord, care le susţineau, cu consimţâmîntul Moscovei, nu mai au astfel de legături.

înseamnă oare aceasta că rebelii “neîmpăcaţi” au obţinut ce şi-au dorit?

în prezent nimeni n-ar putea da un răspuns ferm şi univoc la această întrebare.

Este, însă, de menţionat faptul că Egor Stroev, preşedintele Consiliului Federaţiei (Camera superioară-a Parlamentului federal) s-a pronunţat pentm încetarea de urgenţă a conflictului din Cecenia. “Am intrat în etapa rezolvării paşnice a acestei crize. Şi cu cît mai devreme vom începe această etapă, cu atîţ va.fi mai bine pentm Rusia”, a afirmat Egor Stroev.

CONFERINŢA PRIVIND ROLUL NATO IN MODIFICAREA CLIMATULUI DE SECURITATE ÎN EUROPA D I S C U R S U L M I N I S T R U L U I R O M Â N D E E X T E R N E , P E T R E R O M A N(Vilnius, 19 mai 2000) (MAE al României) - extrase -

Salutăm lansarea la Washington a Planului de acţiune în vederea aderării (MAP), considerînd că eforturile în direcţia integrării în NATO vor fi, astfel, mai bine orientate,

' structurate şi sprijinite. Comparativ cu faza pre- W ashington, Planul oferă un cadru mai substanţial de dezvoltare a relaţiilor între NATO şi ţările candidate. Pentm România, pregătirea Programului naţional anual, elaborat pe haza liniilor stabilite de MAP, implică o abordare echilibrată, pragmatică a obiectivelor acestuia, precum şi asumarea responsabilităţii de realizare a unui ech ilibru între aceste obiective şi resursele existente.

Dar numai implementarea MAP nu este suficientă. In această fază, noi considerăm că este important să fie relansate dezbaterile

politice privind următoarea extindere â NATO. in procesul de revizuire a extinderii ar trebui să prevaleze nu numai criteriile tehnice din MAP, ci şi voinţa politică de a evalua ţările aspirante pe baza propriilor merite. în România, noi sprijinim pe deplin abordarea diferenţiată, în funcţie de rezultate şi necompetitivă din cadrul acestui proces.

Doresc să vă prezint priorităţile politicii noastre externe care reflectă în cel mai adecvat mod această vocaţie şi opţiunea noastră fermă pentm integrarea euro-atlantică:

• Definirea Parteneriatului strategic România - SUA ca principal pilon al politicii noastre externe; • Intensificarea cooperării noastre cu NATO şi ţările Alianţei în vederea implementării Planului naţional anual; • Utilizarea optimă a celorlalte instmmente de cooperare, stabilite de Alianţă la summit-ul de la Washington, ca o cale de menţinere efectivă a politicii uşilor deschise de către NATO; Consiliul de parteneriat euro-atlantic, Iniţiativa sud-est europeană etc.;

• Acţiuni îndreptate spre îndeplinirea sarcinilor asum ate, aşa cum sîn t e le , de fin ite de Parteneriatul pentru Pace şi alte forumuri instituţionalizate de cooperare politico-militară;• Participarea la misiuni de menţinerea păcii, - inclusiv la cele d in cadrul zonei noastre geografice; • Adoptarea unor iniţiative practice în lupta împotriva pericolelor neconvenţionale la adresa stabilităţii şi securităţii în regiunea noastră; • Dezvoltarea unor relaţii intensificate de cooperare cu celelalte candidate, mai ales cu Slovenia, Bulgaria, Slovacia şi statele baltice;• Atingerea unui nivel mai înalt al cooperării politico-militare cu fiecare din statele membre NATO.

Doresc să subliniez, în acest sens, sprijinul substanţial acordat României de unele din principalele membre ale Alianţei - în primul rînd, de Statele Unite şi Marea Britanie - eforturilor noastre de im plem entare a reform elor din domeniul militar şi întrunirii criteriilor de inter- operabilitate din cadrul NATO.

A ic i ar putea fi reclam a dum neavoastră

'1 9 7 9 - M a rga re t T h a tch e r a devenit

prim u-m in istru al M arii Britanii.

i i

Candidaţii la Primăria Cluj sînt curaţi” ca lacrimaO p ro vo care ve n ită din partea

reprezentaţiilor O N G , la întîlnirea organizată recent la Sa la M are a Prefecturii, a făcut referire la un set de declaraţii cu privire la avere, dosar penal, beneficierea de credite neperformante şi colaborarea cu serviciiile de securitate, de care ar trebui să dea socoteală, la o posibilă conferinţă de presă, candidaţii la Prim ăria m unicipiului Cluj- Napoca. Răspunsul comun a fost ca la Starea C iv ilă - un “ da” hotărit sau “ n-am nim ic îm potrivă” , deşi Gheorghe Funar, extrem de sensibil la nuanţe, a cerut reform ularea întrebării, insuficient de clară. Ca urmare, lacrima ca roua de dim ineaţă este cea mai potrivită pentru a defini conduita morală a celor care vor să ne conducă urbea.

A.C.

PD nu are obiecţii faţă de candidatura lui Ion Iliescu

la alegerile prezidenţialePreşedintele PD Petre Roman a

decla rat, ie ri, la Cam era D epu taţilo r, că nu are n ic i o obiecţie privind candidatura lui Ion Iliescu la alegerile prezidenţiale, precizînd că îşi menţine opinia din 1996, p o triv it căreia “ num ai competiţia electorală” poate decide

■ în frîng erea unui candidat în . alegeri. “ Dacă există o competiţie,

înfrîngerea unui competitor trebuie făcută prin competiţie electorală şi nu prin căi laterale” , a spus Roman.

Prim -vicep reşed in te le P N L Valeriu Stoica a declarat, marţi, că deciz ia p riv ind constitu ţionalita tea unei noi candidaturi a lui Ion Iliescu la Preşed in ţie revine C u rţii

Constituţionale, în baza unei contestaţii, exprimîndu-şi speranţa că Ion Iliescu nu va mai candida pentru un nou mandat şi astfel nu va fi nevoie de o nouă decizie a Curţii. în opinia lui Valeriu Stoica, există mai multe moduri de a număra mandatele lui. Ion Iliescu.

Liderul ţărănist Ion Diaconescu a anunţat, la începutul acestei săptămîni, că PN ŢCD va contesta candidatura lu i Ion Ilie scu la Curtea Constituţională, dacă vor ex ista elemente noi faţă de- contestaţia depusă în acest sens în 1996, apreciind că o nouă candidatură a. liderului PD SR la Preşedinţie se plasează în-afara prevederilor constituţionale, fiind vorba de al treilea mandal.

A c a s ă I a c a n d i d a t u l P N R ,

I o n e l V i t o cFamilia Vitoc locuieşte pe str.

D. Bolintineanu, la casa cu nr. 23, clădire în care a locuit şi ilustrul D.D. Roşea.

Doamna C ris tin a V itoc este doctor în oncologie, radiografie, la In s titu tu l de O nco log ie “ 1.Chiricuţă” , şefa Departamentului de Cancer Mamar. Are mai multe lucrări publicate ş i o prodigioasă activitate ştiinţifică în specializarea oncologie.

Consilierul local Ionel Vitoc are doi fii, cel mai Vlad are 30 de ani, , este absolvent al Facultăţii de Medicină din Cluj-Napoca, este căsătorit şi acum este la studii de m asterat în SUA. A l doilea fiu Radu, are 29 de ani, este absolvent - al F a c u ltă ţii de F iz ică. Este căsătorit, are un fiu, Bogdan, de un an jum ăta te , ş i acum este director executiv la SC Ambient Proiect.

în sfîrşit, consilierul Ionel Vitoc spune că marile lui pasiuni sînt fotografia artistică, muzica bună, dansul şi călătoriile.

Io n e l V ito c este d ire c to ru l Am bient Proiect Cluj-Napoca şi a în to c m it mai m ulte p lanuri urbanistice în oraşul nostru. A publicat mai multe studii despre a rh ite c tu ră şi a p a rtic ip a t la S a loane na ţiona le ş i internaţionale de artă fotografică.

Politicienii vor merse din toamnă la şcoalăFacultatea de Ştiinţe Po litice , Administraţie

Publică şi Jurnalistică va demara, din toamna acestui an, două lin ii de învăţâm int la distanţă pentm consilierii locali şi prim arii care vor fi aleşi, pe de o parte, şi parlamentarii şi consilierii parlamentari, pe de altă parte, ne-a declarat ieri Em il Boc, care este responsabil de acest proiect.

Prin aceste cursuri la distanţă, politicienii pot avea acces la ultim ele noutăţi în materie de legislaţie, management, finanţe publice, relaţia cu presa ctc. „V rem să le oferim suportul tehnic concret pentru conceperea de acte norm ative",. a declarat Em il Boc. Politologul clujean afirmă: „C alitatea actului leg is la tiv este slabă (...) activitatea parlamentară este deficientă".

M o tiva ţia lip se i de e fic ien ţă a actu lu i

parlam entar este că foarte m ulte proiecte legislative nu sînt formulate corect din punct de vedere tehnic şi durează foarte m ult corelarea cu legislaţia existentă, în timp ce acestea se află în atenţia Consiliului Legislativ.

Em il Boc se bazează pe mai mult de 100 de cursanţi din rîndul prim arilor şi al consilierilor lo ca li. în ceea ce priveşte parlam entarii, profesorul clujean nu-şi pune prea mare speranţă într-o prezenţă numeroasă, dar acest lucru va fi compensat, crede Boc, prin urmarea cursului de către persoanele din „eşalonul d o i", ad ică c o n s ilie r ii parlam en tari şi personaltil birourilor parlamentare.

Andreea;MÂRCU

D e ş i a u c r i t i c a t m o d u l î n c a r e s e f a c e p r i v a t i z a r e a în R o m â n i a

Parlamentarii PD au votat în favoarea FPSM oţiunea in iţiată de principalul partid de,

opoziţie cu privire la activitatea FPS şi susţinută de ApR, PR M şi PU N R n-a avut cîştig de cauză, ea fiind respinsă în Camera Deputaţilor datorită so lid a riz ă rii fo rţe lo r din actuala co a liţie majoritară. Deşi finele voci apârţinînd partidelor aflate la putere se pronunţaseră, cel puţin înaintea votului, pentru această moţiune* se pare că în faţa “ urnei” opţiunea lor s-a schimbat. Senatorul PD loan Sabin Pop s-a pronunţat foarte ferm îm potriva modului în care FP S a înţeles să. privatizeze societăţile comerciale cu capital majoritar de stat, considerînd că această instituţie,' pe cale de dispariţie, trebuie să dea socoteală,, pentru “ in te rven ţiile sale în econom ia

românească” . Deputatul democrat Iu liu Păcurariu este de părere că Pop reprezintă un caz individual şi că partidul său nu putea să voteze decît în conformitate cu celelalte partide din coaliţia din care face parte, mai ales acum în plină campanie

. electorală. Păcurariu crede că privatizările-fac objectul justiţiei, dacă este vorba să fie tras la răspundere FPS-u l, care oricum îş i încheie “mandatul” . Deputatul democrat a amintit că Traian Băsescu a negociat cu Banca Mondială şi alte bănci privatizarea a 50 de întreprinderi., Ca urmare, procesul de privatizare trebuie urmărit în ansamblul său.

Adriana CIOT)

Sînt unul din alegătorii demnitarilor urbei şi a i ţării. M ă sim t cop leşit de atîtea îndemnuri. U ncie au început cu zgomot marc. Prin toate m aterialele de propagandă, vizuală şi auditivă, acestea iau amploare. B ie tu l om, sub aceste vrem uri triste, e descumpănit.

Ca unul din cei chemaţi "S ă cîştigâm îm preună” stau şi mă în treb : ce să cistigâm ... îm p reună? De ale m inciunii,’ diversiunii şi im oralităţii? Ce altceva bun, cînd din prom isiunile trecute e greu de - evaluat ceva pozitiv pentru majoritatea p o p u la ţie i. R e s titu tio in in teg rum , deziderat cam acoperit printre promisiunile electorale trecute, a devenit principala preocupare a reprezentanţilor principalului detaşam ent a l a c tu a le i p u teri. E un restitutio însă doar pentru un grup restrins..' >ar majoritatea populaţiei ce să cîştige?

Am ar în plus, stîm it de jafu l şi distrugerea economici naţionale sau de rănile de ordin social şi moral de pe trapul ţării? N oi riduri pe frunte cauzate de proliferarea corupţiei şi de creşterea zerourilor la m ultim ilardarii

Ifpragulalegenlorapăruţi peste noapte?'Noi intrări în rîndul celor de prisos cînd e vorba de-un loc de muncă? Noi coşmare din cauză creşterii continue a discrepanţei dintre preţuri şi cîştiguri? Posibilităţi doar de înm ulţire a gîndurilor şi cererilor de emigrare şi prin aceasta batjocorirea atîtor destine umane şi a neamului? Să cîştigăm şi noi împreună cu voi iresponsabilitate faţă de om şi ţară, faţă de tînăra generaţie în ale cărei idealuri

şi fireşti dorinţe de afirmare prin muncă şi creaţie, prin ştiinţă şi cultură, prin tot ce înseamnă virtute şi demnitate umană loviţi cu sînge rece, dacă. nu intră în rîndurile clientelei voastre politice? Să cîştigăm în batjocorirea vieţii,celor aflaţi la crepuscul, care decenii întregi s-au dăruit pentru binele nostru şi al ţării? Să cîştigăm în indiferenţă faţă de sănătatea oam enilor şi faţă de proliferarea analfabetism ulu i; fa ţă 'de condiţiile de viaţă ale celor ce se dăruie pentru ştiinţă, artă, cultură şi educaţie? Ce să mai cîştigâm ? Răbdare pentru alte prom isiuni deşarte?«C lem enţă pentru incompetenţă şi nepotismul ce-1 promovaţi?

Nu, domnilor! Cu d-voastră nu putem cîştiga nim ic din ceea ce e imperios necesar pentru om şi ţară, pentru o viaţă decentă.

Traian POP

PDSR Cluj protestează împotriva abuzurilor primarului Gh. Funar

"L u în d act de tratam entul ţ intolerabil la care a fost supus unul I din m em brii săi, dom nul L iv iu

M edrea, d irecto ru l R A D P , din partea prim arului Gheorghe Funar, PD SR Cluj protestează cu indignare îm potriva m an ifestă rilo rsamavolnice ale acestuia” se arată într-un com unicat prim it ie ri la redacţie. “ Considerăm acţiunea actua lu lu i p rim ar un abuz incalificab il, -o încălcare gravă a legilor în vigoare şi a bunului simţ, un mod prim itiv de a p lăti poliţe celor cu opinii diferite de ale sale. A tragem aten ţia dom nului Gheorghe Funar că gardienii publici nu sînt n ic i body-guarzii săi personali şi n ici nu sînt plătiţi din banii contribuab ililo r pentru a-i folosi la agresarea funcţionarilor sau a- m anagerilor de se rv ic ii către populaţie” , se p recizează în comunicatul PD SR Cluj.

Ungaria şi-ar putea modifica poziţia faţă de sprijinirea integrării României

în structurile euro-atianticeUngaria îş i va m odifică

poziţia faţă de sp rijin irea , in teg ră rii R om ân ie i în structurile euro-atlantice dacă puterea va fi preluată de “ forţele post-comuniste sau extrem iste” , în urma alegerilo r din acest -an, a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Cluj, preşedintele Comisiei pentru re la ţii externe a Parlam en tu lu i U ngarie i, Istvan Szentivanyi, citat de corespondentul M ED IA FA X .

Szentivanyi a precizat că Ungaria nu garantează că va m ai susţine in tegrarea Rom âniei în cazul în care actuala formulă de guvernare va f i m od ificată . “ A tît

Ungaria, cît şi întreaga lume aşteaptă . cu , deosebită în g rijo ra re a leg e rile din Rom ânia şi rezultatul lor, pentru că toată lumea este conştientă de miza acestora, întrucît culoarea politică a guvernării este un factor decisiv pentru integrare” , a declarat Szentivanyi. “ Dacă România va merge pe calea reformei- şi a consolidării dem ocraţiei, în anul 2 0 0 2 , U ngaria va sp rijin i ferm integrarea, dar, dacă politica guvernu lu i v iito r va fi sim ilară- cu cea anterioară anului 1996, va fi destul de greu ca Ungaria să garanteze sprijinul pentru integrare” , a adăugat parlamentarul ungar.

Preşedintele Com isiei de p o litică externă - a Parlam en tu lu i m aghiar a declarat că Ungaria nu. are n ic i o in ten ţie de a se am esteca în problem ele- interne ale Rom âniei. Cu toate acestea, el a considerat că are datoria de a atrage atenţia cu privire la riscul pe care şi l-ar asuma românii în cazul reorientării politice. “ In mod c la r este în intenţia Ungariei ca România să facă parte din structurile europene, dar N A T O şi Uniunea. Europeană sînt comunităţi de va lo ri. C e i care nu-şi asum ă aceste, va lo ri nu au loc” , a avertizat Istvan Szentivanyi.

SGM s

R r o m ii se v o r p r e z e n t a la a le g e riîn prezenţa lui Florin Cioabă,

regele de pretutindeni al rrom ilor, Centrul Creştin al Rrom ilor, al Cărui preşedinte este... monarhul acestei etnii (ce l puţin el aşa pretinde), Filia la Turda, şi-a desemnat, în persoana d-lui Victor Morariu, candidatul la funcţia de primar al urbei de pe Arieş.

în d iscu ţia pe care am avut-o cu domnul Morariu, 1- am întrebat:

- Cărui fapt i se datorează...' migraţia d-voastră de la Partida Rrom ilor... la Centrul Creştin?

- Nu m-am înţeles cu ăia de acolo!- - Dar cu ăştia de la C C R vă înţelegeţi?,- .

- Sigur. Doar ei m-au propus candidatul lo r la funcţia de

d in n o u d iv iz a ţ i!$

primar. Pe Bogin nu l-au mai vrut. Că era prea... lacom. >

- V-aţi evaluat şansele pe care le aveţi, ţinînd cont că etnia rrom ilor se va prezenta, din nou, divizată la alegerile locale?

- Desigur. Noi avem cele mai mari şanse. Chiar dacă primar al Turzii nu voi ajunge,- voi ajunge în mod sigur consilier. A lianţa pentru Unirea Rromilor. şi Partida Rromilor, în schimb, nu vor avea nici o şansă...-' în iunie vom şti, cu siguranţă, dacă şi, electoratul divizat al rro m ilo r va fi de părerea domnului Morariu, validîndu-i

u sau nu, euforia clădită pe o temelie de nisip! :

Ion CORDOS

ApR susţine că sigla partidului nu a iost realizată de Adrian CosteaV icepreşed intele A p R M arian Enache a declarat, ie ri,

într-o conferinţă de presă, că partidul său nu a făcut nici o comandă firmei Groupe Saintonge Editions; aparţinînd lui Adrian Costea, pentru realizarea siglei partidului şi că în contabilitatea formaţiunii sale nu figurează nici o plată pentru efectuarea graficii siglei ApR. Enache a explicat, comentînd unele informaţii apărute în presa centrală, că ApR s-a înscris ca partid politic în septembrie î 997, „depunînd la Tribunal Statutul, programul şi sigla partidului. E l a admis, însă, că, un an mai tîrziu, la cererea filialei ApR Constanţa, sigla a fost refăcută de către profesorul Constantin Grigoruţă, de la Liceul de Artă din Constanţa, dar că, pentru această lucrare, mm s-a plătit nimic. ” Sigla pe care o avem acum, garoafa, a fost făcută în interiorul partidului’ , a spus Enache. Liderul ApR a adăugat că este posibil Ca Adrian Costea să fi făcut anumite deconturi.de la propriile firme, unele în contul ApR, şi că, la urma urmei, facturi false se pot face foarte uşor pe computer” .

Marian Enache a adăugat că partidul său nu, a primit de la Costea nici alte sume de bani şi că membrii conducerii A pR aşteaptă, cu curiozitate, finalizarea anchetei ingineriilor financiare depistate în afacerile lui Adrian Costea.

A ic i ar putea fi reclama dumneavoastră

1883 - A muri: Ciprian Porumbescu.

- m n m I de Clu

n o p t PESTE Ti/APOPi• Tapiserie de Gabriela Moga Lazăr *

Astăzi, la ora 15, va avea loc la Muzeul E tnografic al Transilvaniei vern isa ju l expoziţiei de tapiserie a artistei Gabriela MOGA LAZĂR, participantă şi laureată a celor mai importante festivaluri şi expoziţii naţionale, distinsă cu premii şi autoare de expoziţii personale în Franţa, numărul acestora din urmă ridicîndu-se în ultimii 10 ani la 13. O surpriză dintre cele mai plăcute, venită din partea unei creatoare care şi-a dedicat peste 30 de ani revigorării artei- tradiţionale a ţesăturilor de la noi, transmiterii acestui uluitor meşteşug generaţiilor de eleve pe care le-a îndrumat, timp de o viaţă, ia Liceul Pedagogic din laşi. A considerat că mai important pentru aceste eleve, provenind în cea mai mare parte din ţinutul rural al Moldovei, este nu deprinderea tehnicii (lucru, de altfel,' rea lizabil pe parcursul unei zile), ci dobîndirea unei educaţii estetice adecvate, care să le facă să revină la izvoare. Să ia, adică, un element din iăicer sau din scoarţă şi să-l transpună în tapiserie. Izvoarele de inspiraţie se regăsesc în scoarţele moldoveneşti sau în elem ente de arheologie: ghinda (simbolizînd belşugul), valul sau arborele vieţii, florile şi pădurile Moldovei, clopoţeii din scoarţe, trifoiul aducător de noroc, rombul şi spirala sau motivele din ceramica de Cucuteni, toate alcătuind un univers arhaic, care redescoperă valori etnografice româneşti străvechi. E o incursiune magică în interiorul momentelor celor mai importante ale istoriei şi culturii noastre tradiţionale prin

intermediul unor lucrări pe care autoarea le-a intitulat, simplu; “Em inescu” , “ Din haos” , “ Creangă” , “.Cuza” , “ Decebal” , “ L ivada p rim ă v a ra ” , “ F loare pen tru Voroneţ” , “ Ghinda codrilo r", "Flori peste

; timpuri” , “ Jumătate de floare” , sau “ La răscrucea flo rilo r” ; sau zborul din “ Spre văzduh” şi “Zborul păsărilor” ; sau lucrarea “ Monument pentru Cucuteni”, în care apare vasul binoclu, aparţinînd celebrei culturi neolitice cu acelaşi nume... Tapiseriile, lucrate din bumbac şi lînă. aduc în prim-'plan • ornamentica şi cromatica ţesăturilor şi lăicerelor moldoveneşti, culori calde, delicate, obţinute fie pe cale naturală, fie prin experimentarea succesivă a densităţilor cromatice, pînă la obţinerea tonului dorit. Modalitatea originală pe care artista o îm brăţişează în prelucrarea temelor, motivelor, în redarea în cele mai mici detalii a portretelor reţine cu deosebire atenţia. Toate portretele - Eminescu, Creangă, Cuza, Decebal, Balzac sau Hugo -, galeria tablourilor de familie sînt lucrate pe cergă, în timp ce lucrările de inspiraţie populară sînt lucrate în tehnica firului subţire.

Cu ocazia vernisajului expoziţiei de la Paris, din noiembrie 1998, găzduită în sala mare a Primăriei Oraşului Lumină, artista făcea următoarea mărturisire: “Dorinţa mea este să vă fac să recunoaşteţi prin intermediul tapiseriilor, sufletul poporului meu”. Faptul că a reuşit o probează zecile de impresii-gîriduri, toate elogioase, aşternute pe filele unei cărţi de onoare, de vizitatori

—

l . * - 7 4 4 î ' f jY v |K |

aparţinînd mediilor celor mai diverse, de la diplomaţi la elevi.

Expoziţia de la Cluj-Napoca va rămîne la dispoziţia publicului timp de o lună; vizitînd-o, veţi descoperi cum lucrările artiste i realizează legătura între arta tradiţională şi arta modernă, bazîndu-se pe principii simple: utilizarea sim bolurilor traduse prin elemente vegeta le .sau geometrice, prin simetrie şi un colorit echilibrat şi discret. .

Michaela BOCU' Foto: I. PETCU

V ia ţa seschim bă. Dev in e r i, 26 m ai, Eu ropa 'FM emite

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ cu m otoarele lamaximum. După ce timp de cîteva zile aţi putut asculta, la Europa FM doar muzică, de mîine, începînd cu ora 16, primul post privat de radio cu acoperire naţională se prezintă în faţa dumneavoastră. Inaugurarea oficială se va face cu un show special de 2 ore, găzduit de George Zafiu, în care vor fi-prezentate vedetele Europa FM . George va mai avea invitaţi vedete din lumea m uzicii, a film ului şi â sportului. Piesa cu care va deschide acest show va fi Im agine - John Lennon, cîntec care este ascultat la inaugurarea oricărei noi staţii de radio a trustului Europe Developpement International.

Astăzi, mîine şi sîmbătă, deasupra Bucureştiului un balon uriaş va arunca fluturaşi cu însemnele Europa FM , care conţin detalii despre emisiunile postului. După cum am mai anunţat, coordonatele pentru Cluj-Napoca, Dej şi Turda sînt 106,6.

M.B.

i)Mjşo\d zbf^T©Ct]L SAC^KIeri, după amiază, sub egida

Ministerului Culturii, a Oficiului Naţional pentru Documentare şi Expoziţii de Artă, Institutului Italian de Cultură Bucureşti şi a Muzeului Naţional de Artă Cluj, a avut loc vernisajul expoziţiei de pictură şi caligrafie intitulată FOCUL SACRU, a artistului italian PAOLO SABBATINI RANCIDORO. Vernisajul a fost onorat de prezenţa artistului şi a Excelenţei Sale, dl Giuseppe Beriendi

r-- . S ‘

- consilier al Ambasadei Ita lie i ia Bucureşti; cuvîntu l in tro du c tiv a aparţinut poetului Adrian Popescu. Pictorul abordează o lume simbolică sub semnul focului: focurile lumilor terestră, intermediară şi cerească; focul sp iritu lu i; al pasiun ilo r sau al- cunoaşterii; focul purificator, căci Omul este foc - potrivit Sfîntului Martin. Şi mai e vorba despre focul interior, care este cunoaştere pătrunzătoare ,

iluminare şi distrugere a ‘ învelişului: “ A tît în mine o flacără... In im a mea este vatra, flacăra este şinele meu îm blînzit” . în cheia suprarealismului, pictorul pare că doreşte să transm ită ideea că focul ■ e . însăşi înţe lepciunea divină, purificarea pînă la forma sa sublimă.

M. BOCUFoto: I: PETCU

C t n i i s t i a n a d m i i t a t o h a l i u i Q e c e b a i

Este danez-danez, trăieşte în Iutlanda, la Havndal, are 55 de ani şi, în urmă cu ceva timp, şi-a sărbătorit nunta de argint, înconjurat de prieteni. între ei şi un grup de români, din care nu putea lip s i vech iul prieten clujean N es i, component de-acum vreo două decenii al “ M ărţişo ru lu i” . Prieten i şi prieteni vechi, de prin ’81.

Danezul-danez, Christian, a făcut un jurăm înt: lasă toată averea ' Ansam blului“Mărţişorul” ! Gârţi, o bibliotecă, întreagă; mai mult de 1.000 de discuri şi 300 de CD-uri, mii de casete audio, co lecţii de suveniruri de la mari artişti care i-au trecut pragul şi alte mărturii romăneşti-româneşti, pe care

le-a adunat într-o buna parte a vieţii sale.

I-au trecut pragul Gheorghe Zam fir, Gheorghe Turda, Sofia Vicoveânca,- Ioan Bocşa, Veta

, B iriş , Sava 'Negrean-Brudaşcu, •Dum itru Fărcaş şi m ulte

ansam bluri fo lc lo rice din Rom ânia... Cum au ajuns ei acolo, în Iutlanda, Ta Havndal- Hallen? Dacă îl.veţi întreba pe “ H alinspektor” -ul Christian Bach, vă va povesti istorioara de două decenii a p rieten iei

’ înfiripate între oameni pasionaţi' din Danemarca şi România. E l, Christian, îndrăgostit pe viaţă de folclorul românesc, cel care se

_ străduia să-i ducă pe cei mai buni' cîntăreţi români pe scena din H avndal, dar şi la Hobro, M ariager, V e jle , Assens, Kastbjerg, Randers şi ei, artiştii ’ rom âni, cu haruri destule să cucerească şi Ţara Vikingilor, între ei s-a legat prietenia, dar prieteniile s-au răsfrînt dincolo de cîntec şi joc, spre turism, economic şi comerţ. Chiar şi spre întemeierea a numeroase fam ilii mixte... ' ,

Vine des în România Christian Bach. îi place Clujul şi este un adm irator al prim arului Gheorghe Funar, căruia i-a trimis şi un dar pe măsură: portretul lui

Decebal, realizat în alb-negru, prin tehnica decupajelor. Cu ani în urmă i-a făcut un dar şi. lui N ico lae Ceauşescu: Stem a României, realizată în aceeaşi tehnică/ Totul s-a întîmplat în urma vizitei pe care i-a făcut-o lu i Christian, la H avndal, ambasadoarea de atunci ,a României, Cornelia Filipaş... O dublură a stemei o păstrează şi azi, iar lîngă ea, scrisoarea de mulţumire pe care i-a trimis-o chiar Nicolae Ceauşescu..

■ Cînd Christian Bach vine în România, primele drumuri le face spre magazinele de muzică, să vadă ce este nou, pentru a-şi completa im presionantele colecţii de acolo, dinDanemarca. A po i, lib ră riile ... - î i p lac surprizele, iar cărţile sînt mijloace foarte adecvate. Cu un astfel de dar l-a surprins chiar şi pe Dumitru Fărcaş: i-a dăruit o carte care-i lipsea din bibliotecă: “ Enciclopedia muzicii populare româneşti” . , • ■

Vine des în România Christian. Bach, prietenul din Havndal al românilor. îş i caută prietenii şi-i întreabă ce mai poate face pentru România, el, secretarul Asociaţiei de Prietenie Danezo- Românâ Havndal - Cluj-Napoca, cu sediul la Havndal. A existat

şi o promptă replică românească: lâ Cluj-Napoca s-a constituit o fundaţie similară, prezidată de Corina Roman. +

Aşadar, în , Danem arca, conducînd o delegaţie de jurnalişti români, mi-a fost dat să-l întîlnesc pe Christian Bach într-o altă postură. Ne-a aşteptat la Havndal, la “ Sala Sporturilor” , cu masa-ntinsâ, într-unul din saloanele superbului aşezămînt, al cărui inspector este. La difuzor, m uzică populară românescă... Totul în ambianţă românească. N-a lipsit pînă nici ciorba de burtă! A fost o seară ca-n-poveşti. Aşa cum sînt multe acolo, în orăşelul Havndal din Iutlanda. Fie că vine Dumitru Fărcaş, fie Laurenţiu Hodorog, fie profesorul Roman Morar, fie “Nesi” - cum îi spun apropiaţii lu i Ion Năsăudeanu, din orchestra de od inioară a Ansamblului “ Mărţişorul” ... Cel care, de vreo 7 ani, a înfiinţat la Cluj-Napoca o prosperă firmă româno-daneză. Seri româneşti, la care sînt n e lip s iţi N ie ls Skvobo - preşedintele Asociaţiei de Prietenie Havndal - Cluj- Napoca, sau Laurs Sommer - Cetăţean de onoare al municipiului Cluj-Napoca.

Constantin MUSTATĂ

Ă C T U A l l i T A T E A ^ C U L T U R A C AS ă rb ă to rire a P ro fe s o ru lu i V io re l G LIG O R E

Academia de Ştiinţe Medicale - Filiala Cluj, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” şi Direcţia de Sănăta­te a judeţului Cluj ne invită la aniversarea festivă a profesorului dr. docent Viorel GLIGORE, medic, profesor universitar şi organizator de sănătate în calitate de medic director al Clinicilor Universitare din Cluj, la împlinirea vîrstei de 90 de ani şi a unei activităţi didactice, ştiinţifice şi civice desfăşurate pe durata a 65 de ani. Aniversarea va avea loc sîmbătă, 27 mai, ora 18, la Clubul Casei Universitarilor din Cluj-Napoca.

A fo s t a c o rd a tă - M eda lia E U R O P A N O S T R A ?

Programul de protecţie a patrimoniului arhitectural din Rimetea (jud. Alba) a fost distins, recent, cu Medalia EUROPA NOSTRA. înfiinţată în 1963, Europa Nostra cuprinde mai mult de 200 de organizaţii neguvernamentale de protecţie a patrimoniului cultural şi natural. Activitatea fundaţiei se bucură de sprijinul a mii de membri şi a peste 100 de autorităţi locale şi regionale din 35 de ţări. Începînd cu 1978, Comisia Europa Nostra oferă premii anuale celor mai reuşite programe şi lucrări de reabilitare, aceste premii reprezentînd cea mai înaltă recunoaştere profesională la nivel european. Din mai mult de 125 de propuneri primite în 1999 au fost premiate cu 8 medalii şi 19 diplome 27 de restaurări. De această dată, cea mai înaltă recunoaştere profesională pe, plan internaţional este acordată, pentru prima oară, pentru o restaurare din România. Premiul pentru reabilitarea ansam blulu i de arhitectură vem acu lară de la Rem etea (A lba) a fo s t decernat reprezentanţilor Fundaţiei "Transilvania Trust" şi ai comunităţii locale din Rimetea de Prinţul Consort Henrik de Danemarca, în cadrul unei ceremonii care a avut loc ieri la Hotelul Hilton din Bucureşti.

C hem area B u c o v in e i . . ■

Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, înfiinţată la Cernăuţi în anul 1862 şi reactivată acum legal în România, prin Filiala Cluj-Napoca, invită pe toţi cei interesaţi astăzi, 25 mai, la ora 18, în Sala “ I. Muşlea"-a Bibliotecii Centrale Universitare "Lucian Blaga” , pentru a audia expunerile: Eminescu şi utopia nem uririi, prezintă prof. univ. dr. Doina Curticăpeanu; Tratatul R ibbentrop-M olotov în perspectivă istorică, prezintă prof. univ. dr. Ioan Silviu Nistor. Sînt invitaţi să participe fiii ţinutului istoric Bucovina şi ai ţinutului Herţa, descendenţii acestora, precum şi simpatizanţii celor două ţinuturi istorice româneşti, răpite dirt trupul patriei mame - România.

D in p ro g ra m u l U n iv e rs ită ţ ii P o p u la re

Pentru mîine, 26 mal, de la ora 18, instituţia propune activităţile din cadrul Centro de ll’Uomo - filiala Cluj; iuni, 29 mai, la ora 18, expunerea; Despre ruş ine ş l neruşinare; prezintă pr. prof. dr. Ioan Bizâu.

La nsa re de c a rte

Astăzi, 25 mai, la ora 13, va avea loc la Catedra de Psihologie a Universităţii “Babeş-Bolyai" lansarea cărţii profesorului italian Gaetano Mollo, intitulată DINCOLO DE ANGOASĂ. Educaţia etico-relig ioasă la-Soron Kirkcgaard. La lansare va fi de faţă şi autorul, profesor de Metodologie didactică la Institutul de Filosofie al Universităţii din Perugia (Italia). Despre cartea apărută la Editura Ars Longa din laşi vor vorbi: dr. Viorel Igna, poetul Adrian Popescu şi scriitorul Cristian Tămaş.

G A L A A R T E LO R Ş l T R A D IŢ IILO R P O P U L A R E

Ieri, în prima zi din cadrul manifestărilor care marchează Z ILE LE Ş C O LII la C o le g iu l Naţional “ George Coşbuc” din Cluj-Napoca, a avut loc cea de a doua ediţie a Galei A rte lor ş i T ra d iţ i i lo r P opu la re . Parada portului popular a fost urmată de vern isa ju l unei expoziţii de obiecte de artă populară realizate de elevi din şcoli şi licee clujene (în holul Casei de Cultură Studenţeşti) şi de un spectacol al

cîntecului, dansului şi tradiţiilor populare, cu participarea unor formaţii artistice din mai multe judeţe ale ţării. . *

E xp o z iţie de c e ra m ic ă a m b ie n ta lă

Mîine, 26 mai, la ora 17, va avea loc la Galeria “Alianţa Artelor” din Cluj-Napoca (Piaţa Unirii nr. 2) vernisajul expoziţiei de ceram ică am bienta lă a a rtiş tilo r D o ina S t ic i şi Viad Bodarev.

“ N e p o ţii la n c u lu i” ap la u d a ţi la G h e rla

Amatorii de folclor din oraşuj Gherla au avut parte, zilele trecute, de o surpriză plăcută. în premieră a evoluat în mica urbe Ansamblul fo lcloric “ Nepoţii lancului" al Clubului Copiilor din Huedin, o formaţie cunoscută şi peste hotare. Cei peste 300 de spectatori care au umplut pînă la refuz sala Casei de Cultură au avut ocazia să asiste la unul dintre cele mai reuşite spectacole prezentate în ultima perioadă în localitate. Ansamblul folcloric condus de învăţătorul Ioan Bota a prezentat un bogat program de cîntece. Alături de talentatele soliste Gabriela Cordoş şi Anişoara G iu rg iu , au fost îndelung aplaudaţi şi soliştii instrumentişti M ihai Hanga, M arinei Moldovan şi Mateş lonuţ, adevăraţi virtuozi ai folclorului de la poalele Vlădesei. După spectacol, copiii din Huedin au ieşit cu toţii pe platoul din faţa Casei de cultură unde au susţinut un •concert, mult apreciat de sutele de oameni care au trecut prin zona respectivă. A fost mare sărbătoare la Gherla, m idi artişti din Huedin s-au bucurat de mare succes, ei fiind invitaţi şi cu alte ocazii în oraşul de pe Someş. “ Nepoţii lancu lu i” au cucerit publicul gheriean, cei 30 de copii din Huedin contribuind la realizarea unui program foldoric de excepţie. SZ. Cs.

R ubrică realizată de M. BOCU

A C I ar putea fi reclama dumneavoastră

1919 - La Bucureşti a avut loc prima audiţie a Simfoniei a II l-a

de George Enescu,

ACTUALITATEA CULTURALĂSim pozion Naţional interdisciplinar

SllUSE ALE IMAfilMI IÎV ARTA (ÎOIVTEM 1*111 tAIVAAcademia de Arte Vizuale “lori Andreescu” şi Centrul de

Studii “Interferenţe în artă” organizează, în zilele de 25-26 mai a.c., la Casa Matei, cea de a ll-a ediţie a Simpozionului Naţional Interdisciplinar SURSE Şl RESURSE ALE IMAGINII IN ARTA CONTEMPORANĂ. La ora 9,, în 25 mai, după cuvîntul de deschidere al conf. univ. Ioan Sbîrciu - rectorul Academiei de Arte Vizuale “Ion Andreescu’ - sînt anunţate comunicări în plen din partea: prof. univ. dr. doc. Dumitru Dumitraşcu, U.M.F. “luliu Haţieganu”, Clinica III Medicală: A rta între im agine ş i concept; lect. univ. drd. Radu Pulbere, Catedra de Arte Textile şi Ceramică, Academia de Arte Vizuale “I. Andreescu": Dileme priv ind valorizarea creaţiei artis tice româneşti; prof. univ. dr. Aurel Codoban, Catedra de Filosofie Sistematică, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea "Babeş-Bolya i” : Im ag ine ş i m an ipu la re ; dr. med. dr. antropologie Virgil Enătescu,. medic psihiatru (Satu Mare), membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Medicale: Un periplu: de la inform aţie la imaginaţie; prof. Tiberiu Graur, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei: Visele, imaginea artistică şi profeţia; conf. univ. Gheorghe Buş, Catedra de Discipline Teoretice, Academia de Arte Vizuale “I. Andreescu”: Resurse spiritua le ale im agin ii artistice; cu începere de la ora 11.30 - comunicări în cadrul secţiunii Experienţa estetică - creaţie - im agine a rtis tică , lucrările din cadrul secţiunii urmînd să continue şi după-amiaza, de la ora 16; vineri, 26 mai, între orele 9-11, comunicări în cadrul secţiunii Imagine artistică - com unicare: în tre modelare ş i manipulare, care vor continua, după pauză, pînă la ora 14. Tot vineri, 26 mai, de la ora 16, proiecţii de filme şi masa rotundă cu tema: Autonomia arte i? l? - Interogaţii actuale.

Centenar AUREL CIUPEAstăzi, 25 mai, de la ora 17, la Muzeul National de Artă

Cluj va fi sărbătorit Centenarul Aurel CIUPE. îndelungata şi prestigioasa carieră de artist, dascăl şi conducător de şcoală artistică superioară, de custode şi director de instituţii muzeale şi de lider de asociaţie profesională e-a desfăşurat succesiv la Cluj (1925-1933), Tîrgu Mureş (1933-1940), Timişoara (1940- 1949) şi din nou la Cluj, unde, stabilindu-se în anul 1949, Aurel CIUPE a trăit, a creat şi s-a manifestat, impunîndu-se cu autoritate printre personalităţile cele mai de seamă din istoria culturală contemporană a acestui oraş: profesor de pictură şi decan (1949-1970), rector (1950-1956) al Institutului de Arte Plastice 'Ion Andreescu" din Cluj, preşedinte al Filialei Clujene a Uniunii Artiştilor Plastici (1959-1963) şi mai cu seamă pictor-artist de o exemplară probitate profesională. De aceea, nu este întîmplâtor faptul că sărbătoarea centenarului naşterii artistului se organizează de Muzeul Naţional de Artă' Cluj şi nici faptul că expoziţia organizată cu această ocazie cuprinde o selecţie sem nificativă din lucrările de pictură ale lui A ure i CIUPE păstrate în colecţii clujene.

Expoziţia A ure l CIUPE • P ictura a rtis tu lu i în co lec ţii c lu jene are un caracter omagial retrospectiv, accentuînd semnificativ ultimele etape de deplină, superbă maturitate a evoluţiei operei monumentale a pictorului. Vernisajul expoziţiei va fi urmat de simpozionul dedicat personalităţii marelui pictor şi om de cultură şi 3e lansarea cărţilor: Aurel Ciupe - Născut odată cu seco lu l (volum memorialistic) şi M aeştrii unei generaţii: Corneliu Baba, Aure l Ciupe, Ion Musceleanu, de DumitnJ V. Bonta.

Tîrgul olarilor

/V' xjt;- .

în perioada 26-28 mai a.c., va avea ioc la Cluj-Napoca, în organizarea Muzeului Etnografic ai Transilvaniei, cea de a XlV-a ediţie a T îrgu lu i olarilor,, la care şi-au anunţat participarea maeştri din centrele: Horezu, Româna, Tomeşti, Obârşa, Miercurea Ciuc, Dorohoi, Săcel, Baia Mare, Marginea, Bârsa, Tâmăviţa, Vama, Curtea de Argeş, Corund şi Cluj- Napoca; li se vor alătura absolvenţi ai secţiei de Ceramică din cadrul Academiei de Arte Vizuale “Ion Andreescu” din Cluj- Napoca. Tîrgul - care se înscrie în seria manifestărilor sub genericul Sărbătoarea po rţilo r deschise, avînd ca organizatori Primăria municipiului Cluj-Napoca; Proimage SRL', ProTV Cluj- Napoca şi Muzeul Etnografic al Transilvaniei - se va desfăşura în centrul Clujului, pe B-dul Eroilor, deschiderea urmînd să aibă loc mîine, la ora 11. - -

Manifestări ale CCF_______.■________.• Centrul Cultural Francez din Cluj-Napoca anunţă conferinţa,

însoţită de lansare de carte, a filosoftjlui francez Michel Onfray, care va avea loc mîine, 26 mai, la ora 15, în sala 10 a Universităţii “Babeş-Bolyai” , str. M. Kogălniceanu nr. 1, et. I.

• Sîmbătă, 27 mai, Centrul Cultural Francez ne invită, la ora 19, la spectacolul Les Femmes savantes de Moliere, susţinut, în sala Teatrului Maghiar de Stat, de trupa Comedie • de Reims; regia spectacolului este semnată de Loic Brabant.

Rubrică realizată de M. BOCU

L « U M B g Ş

s u c c e s r o m a n e s c. * /

p 'î'Tss' ~ —r-- - ' . . i r — — — — -St- , ţ Ana Oros (Amneris), SzaboB a lin t (Regele Eg ip tu lu i), M ircea Radu Sâm petrean (R a m fis ), G heorghe M ogoşan (Amonasro), Dan D u m itran a (U n m esager), C o rin a Păşteanu (M area Preoteasă) au fost în cînt de sărbătoare, soprana Veronica Ungureanu a dominat scena cu o prezenţă ce înscrie un mare succes al Operei Române din Cluj-Napoca. O frumoasă participare a avut-o ansamblul de balet cu so liştii; A nca O p riş, Dan O rădan, L iv ia T u lb u re G ună, C o d ru ţa Oancea, Ioan Dorin Coşeriu. Spectacolul omagial cu opera A ida a avut în creatorii lui, într-o montare mai veche, pe artiştii: C ristian Oroşanu - d irijo r, A nghei Ionescu A rb o re - regizor, R o d ica Popescu Moisa - asistent de regie artistică, Silviu Bogdan - scenograf, T iberiu Popa - m aestru de cor, G a b rie la Taub D arvaş - coregrafia, Ile a n a Todea - asistent coregraf. • •

80 de ani de la înfiinţarea O perei Naţionale diri C lu j reprezintă nu numai un succes de trăinicie artistică, c i şi un spaţiu-oază în care oamenii îşi pot regăsi liniştea sufletească sorbind din izvoare le nemuritoare ale muzicii lirice.

:--i \ 4 s£ îr r r V» 1• „ > \ 1 , . 4 ^ 1 / ' ' \ '

r

în seara zilei de 2 2 mai a.c., pe prima scenă clujeană s-a auzit şi “ văzut” ecoul unui mare eveniment artistic românesc. L a 25 m ai 1920, ca urm are a re v e n irii Transilvaniei - pămînt scump românesc - la Patria Mumă, a avut loc pe scena Operei N a ţio n a le d in C lu j spectaco lu l inaugural cu opera A id a de G iuseppe V erd i. D ar spectacolul de acum a fost în că rca t nu num ai de V g lo ria .• evenimentelor ce au întregit R om ânia, c i şi de o im presionantă înşiru ire de succese de pe parcursu l

a 80 de ani, care au înflăcărat sen s ib ilită ţile m iilo r de spectatori cu acest opus verdian nem uritor, în care şi-au dat suflu l artistic m ari interpreţi români clujeni.

A ceste succese fac parte acum din nestem atul tezaur românesc ce stăruie în nobleţea spiritualităţii neamului nostru şi care poleiază vîrfurile de argint ale Carpaţilor, nemuritoare în splendoarea lor. De pe aceste înălţim i se mai aude şi astăzi ecou l .unui m ăre adevăr: “ Rom ânul s-a născut poet” ! Intr-adevăr, în ecourile Aidei se resimte poetica vocilor artiştilor Operei Române din Cluj, care

au dus “ au ru l” cîn tu lu i românesc pe cele mai înalte scene din lume.

Ecoul A idei a fost reflectat pe scena clujeană de acum de o distribuţie ce a avut în prim- plan un debut în rolul titular; soprana - V ero n ica Ungureanu, produs al şcolii clujene de canto, care s-a dovedit a fi o autentică Aidă. O voce penetrantă, “ ecou de trompetă de argint” , care a înnob ila t textul m uzical verd ian cu o strălucitoare rezonanţă artistică. Chiar dacă a r tiş t ii' d in d istribuţia spectaco lu lu i om agial - V a le riu T u rcu (Radam es), Emilio DRAGEA

D e c îte v a z ile , o lim p icu l D aniel A rn o ld MOLDOVAN a d e v e n it

C E L M A I T ÎN Ă R A U T O R A L U N E I C U L E G E R I D E P R O B L E M E D E M A T E M A T IC Ă D IN R O M Â N IA

Se spune că visele copiilor cum inţi se îm p linesc întotdeauna. Cu siguranţă, cel mai grozav copil al C lujului, Daniel Am old Moldovan**este şi un copil cuminte. Fiindcă, iată, de cîteva zile, uniil din visele lui a devenit realitate: la cei 15 ani încă neîm pliniţi (îi va îm plini în 29 iu lie), este cel

mai tînăr autor al unei culegeri de probleme de matematică din România.

Acest prim volum - Culegere de problem e de matematică - A lgebră pentru clasele V - V I, apărut la Editura Cartimpex, în condiţii grafice de excepţie, se adresează a tît cand idaţilo r pentru examenul de admitere la

liceu, c ît şi elevilor care se pregătesc pentru concursuri şi olimpiade şcolare; dar, şi nu în ultimul rînd, e l. poate f i şi un valoros instrument de lucru pentru profesori, problem ele propuse de D an ie l A rnold

I M oldovan, variate şi ■ i n t e r e s a n t e , jcom pletînd cu succes I manualele şcolare.| Lansarea volumului | v a avea loc m arţi, 130 mai, ora 11, în Sala Id e sticlă a Primăriei. s V a f i prezent, se § înţelege, şi automl.

(M.T.)

m m m ppo&leme DEMATEMATKÂ

™ ALGEBRA PENTRU CLASELE HI

C LU J- N A PO C Ă : luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;... . tel/fax 19-73-04

S U B R E D A ţŢ IA T U R D A : luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23 S U B R E D A C Ţ IA D E J: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75O ’ u l ' i

l iQ î lM ă i:

s f i i

l i M ! / i S l l f f % l g p | s 3 a t 6 ^ ^

: - ' •

?j *»* #

A

PUBLIROM ADVERTIS1NG flGENCY ANGAJEAZĂ

p en tru ju d . C lu j A G E N T D E P U B L IC IT A T E

C ond iţii: - studii medii (liceu l);- dinamism;

7 - spirit de com unicate..Se oferă: salariu fix + comision.

Interviul va avea loc în data de 26.05.2000, între orele 09,00-17,00. In fo rm aţii la tel. 095/518.942.__________’_________ • .________ • (837095)

P-1a Timotei Cipariu nr.15/45 ' C ASE D E MARCAT Wfâlf " tei/fax: 064-190787,198802_ F ISC A L E

O m r o n R S 1 9 M F 8 . 5 0 0 . 0 0 0

O n u r o n R S 2 8 M F 1 1 . 9 0 0 . 0 0 0

S a p e i S n O P 9 . 8 0 0 . 0 0 0

S a p e i E U R O 1 1 . 9 0 0 . 0 0 0

P a r t n e r 5 0 0 6 . 1 0 0 . 0 0 0

C a r a t C o l i b r i 6 . 8 0 0 . 0 0 0

+ c $ n ta re e le c tro n ic eAOXfc ■*

0T‘ve(3715140)

SOCIETATEA COMERCIALĂ (37 623 "TRANSILVANIA CONSTRUCŢII" S.A.

Cu sediul în Ciuj-Napoca, str. Deva nr.T-7, Telefon/Fax: 192.952

ÎNCHIRIAZĂSp aţii de depozitare şi producţie, dotate cu apă, gaz, curent

trifazic, lin ie C FR şi poduri rulante, la preţuri cuprinse între 0,5 - 2,5 $ 1 mp + T .V .A ., situate pe str. 0 » ş tie i colţ cu str. Traian V u ia . ..

Relaţii suplimentare la telefon: 192.801,192.952,092-286.158.

@1 1 3 :i s1

te l. 0 9 2 .3 2 7 3 3 9 ; 0 9 2 .4 6 0 0 3 9 EN-DETAIL LA PREŢURI DE EN-GROS

• KO BER-RO LA C : vopsele pentru lemn şi metal 0%m'g2§,\ interior-exterior, em ailuri, lacuri (nitro, alchidice,

poliuretanice), lac' de parchet, grunduri, vopsele speciale, aracet, vopsele lavabile pentru interior şi exterior.

'■-Jmţ:-' NOU: EC O lU X - vopsea ecologică pentru lemn, ' diluabilă cu apă (netoxică) . r -

. -1W - • PER G O Oradea: perii, mături, pensule ţş.o v • D ECO RA Germ ania: pensule g

f iK S • A LFA : coloranţi pentru zugrăveli c.şi o gamă complexă de: oxizi, chituiri auto, diluanţi, produse

din plastic pentm întreţinerea şi curăţenia locuinţelor.

P R E T U R I F A R A A D A O S C O M E R C IA L !

m m m 'm

D A C Ă G Ă S IŢ I A C E E A Ş I C A L IT A T E M A I I E F T I N , ’

N O I V Ă R E T U R N Ă M D IF E R E N Ţ A .

9 2 d e m o d e l e

MOCHETE- T R A F IC IN T E N S

- IN T E R IO R

F irm ă d is tr ib u ito a re de p roduse cosm etice şi d e te rg en ţi an g a jăm ag en ţi c o m e rc ia li p en tru C lu j şi e x te r io r.

C o n d iţii:

- experienţă în v în zări; :- perm is de conducere cat. B " v

O fe rim : ' < Ţ '

_ - sa lariu m otivan t + bonus a trac tiv . , .

T rim ite ţi C V la tel/fax: 413.164. '_________ ’ (3683580)

r Cooperativa de C red it Banca Pop u lară " F A M IL IA 1* Bucureşti constituie depozite astfel: ** - 1 lună - 6 8 % ; II - 3 luni - 7 4 % ; I| - 6 luni - .7 8% ; . || -12 luni - 8 5% . || şi acordă credite cu dobînzi cuprinse în tre 1 8 % -5 2 % ,| | perioadă de restitu ire maxim 5 ani. ■. Pentru membri se acordă facilităţi. \ - .* Relaţii la : lu liu M an iu nr.39. - (37*5232;

S .C . M E G A S T A R - S E L E N A D E J V IN D E IN C A L IT A T E D E U N IC D IS T R IB U IT O R P E JU D . C L U J , A P Ă M IN E R A L Ă C R IS T A L IN Ă - V A T R A D O R N E I, L A S T IC L Ă D E 1 L IT R U Ş I L A P E T , S E A S IG U R A T R A N S P O R T L A B E N E F IC IA R .

IN F O R M A Ţ II S U P L IM E N T A R E L A T E L E F O N :- 094-543.294;

433.215; ;Ţ v- 094-522.717. . . -

V, .

(37(5248)

C

0 )

r . ,

RECONDIŢIONARI CARTUŞE PENTRU

IMPRIMANTE LASER JET Şl INKJET

- . . ' (3715141)

3 4 0 0 C i u j - N a p o c a , P - ţ a U n i r i i 5 / 1 1

T e l . / F a x : 0 6 4 - 4 3 . 0 4 . 2 3 .

VIND M AŞINA DE CONFECŢIONAT CUIE T IP M CC5Confecţionează cuie

între 20 mm -1 8 0 mm.: Relaţii telefon f’ »

095-606.669. 1

Grupul Şcolar Agricol Turda

organizează în 28 iunie a:c., concurs p en tru -o cu p area următoarelor posturi:

- 1 post adm in istrato r - perioadă determinată;

- 1 post tehnician agronom. In form aţii suplimentare la

secretariatul şcolii, zilnic, între orele 8-14. (2372435)

S .C . N A P O L A C T S .A . organizează concurs în vederea anga jării de F O C H IS T

C ond iţii: ■ autorizat IS C IR gr: 1;■ categ. încadrare IV - V I; - "■ vîrsta max. 40 ani;■ vechime: m in. 10 ani în C T, gr. I.

Concursul va avea loc la Fabrica de produse lactate Baciu în31 mai 2000 ora 10,00..

Cererile de participare se depun pînă în 21.05.2000 ora 15,00 la sediul firm ei din. Bd . 21 Decem brie nr. 95-97. Inform aţii suplimentare la telefon 413.858 int. 136. f3683576)

Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarulvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca n r .l6 A D E V A B U L

d a C l u j

g E S E B H E S E r a

. C LU J-N A PO C A ; luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;- tel/fax 19-73-04; 7

S U B R E D A C Ţ IA T U R D A : luni-vineri 8-14; tei/fşx 31-43-23; SU B R E D A C Ţ IA D E J: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

: 1

â 8 ^ 6 ...............

v W m N M B B a B m

*a, Ş B N N im M m M&âMâ

i l W M

M |■

H s

'ţŞjSX* "'J? jf*.m 1 vtv» Mi ‘M» »Wt4;||jjM,tf4»»«WgŞ»Wi< l'Mţl 'Pi * * * - - - — ■■■

sila*,

S . C . I N D U S T R Î A S Î R M E I S .A . C I M P I A T U R Z I I S t r . L a m i n o r i ş t i l o r n r . 1 4 5 J u d . C l u j

Organizează la sediu, în ziua de 13.06.2000 şi în flecare zi de marţi a săptămînii, Ia ora 1 1 ,00

L IC IT A Ţ IE P U B L IC A C U S T R IG A R Epentru vînzarea următoarelor m ijloace fixe:- M aşini de trefilat tip G M 2 G ; 2500; 630- Cuptoare de recoacere şi oale recoacere 800- L in ii fabricaţie fibre amare- M aşini de cablat- Maşini poleit filiere- Obiecte inventar specifice activităţii de bobinare motoare

electrice.în scrie rile p a rtic ip an ţilo r la lic ita ţie se vo r face prin

corespondenţă letrică, telefon sau fax.Taxa de p artic ip a re la lic ita ţie este de 100.000 le i

(nerambursabilă) şi se virează în contul 2511.1— 2/ROL B C R Turda, sau prin numerar la casieria unităţii pînă la ora deschiderii licitaţiei, împreună cu taxa de garanţie care este de 10% din valoarea opţiunilor. ,

Inform aţii suplimentare la telefon 064/3 68.085. (3683579)

Firm ă cu capital străin, distribuitor autorizat a l unei mărci lider m ondial în domeniu, angajează,

REPREZENTANŢI V ÎNZĂRI

pentru zona Transilvania cu domiciliul stabil în m unicipiul Cluj.

Cerinţe:1. experienţa anterioară în vînzări este obligatorie;2 . flexibilitate şi spirit de echipă;3. abilităţi de comunicare deosebite;4. carnet de conducere categ. B ;5. cunoştinţe de lim ba engleză; .6 . vîrstă maxim 32 ani;7 . cunoştinţe tehnice în domeniul auto constituie un avantaj.

Se oferă:- sistem de salarizare atractiv, maşină de firmă, posibilitatea de a lucra într-un colectiv tînăr şi dinamic, un sistem de promovare bazat pe evaluarea corectă a calităţilor profesionale.

Vă rugăm să trim iteţi un C V la 230.87.04 pînă cel mai tîrziu la data de 26.05.2000. - (3386S72)

BANCA ROMÂNĂ PENTRU DEZVOLTARE SUCURSALA CLUJ

Anunţă |CD

V înzarea la lic ita ţie pub lică a urm ătoarelor im obile:- teren în suprafaţă de 2.175 mp, situat în C luj-Napoca, str.

U liu lu i nr. 124, preţ de strigare 171.000.000 le i;- apartam ent - 2 cam ere - D e j, str. C rîngulu i nr. 7,

ap. 26, preţ de strigare - 50.000.000 le i.- apartam ent - 4 cam ere - D ej, str. D ea lu l R ozelor nr. 10,

ap. 13, preţ de strigare 70.000.000 le i.L ic ita ţia v a avea loc în data de 29 m ai 2000, ora 10, la

T ribunalu l C lu j, Se rv ic iu l Execu tori Jud ., cam. 10. in form aţii suplim entare Ia telefon 064/405.123.

f r

G EA M A I B O G A T Ă O F E R T Ă Şl LA C E L EM AI A V A N T A JO A S E P R E Ţ U R I ,P -ţa U n irii nr. 2 4 ^ ^ ^ ,te l/fax: 0 64 -1 9 .6 8 .5» • j f . ,-:*A

P R E S S ^ £ t â

în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat a judeţului Cluj, CIRCUMSCRIPŢIA FISCALĂ GHERLA, anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu la obiectivul “AMENAJARI LA SEDIUL TREZORERIEI ŞI PERCEPŢIEI FISCALE ALE ORAŞULUI GHERLA“, situat în oraşul Gherla, judeţul Cluj, str. Armenească, nr. 63.

Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul A.T.P.M. Cluj-Napoca, Calea Dorobanţilor nr. 99. (338m7j

r

S i m t i t i c ă n u9 9

m a i p u t e ţ i t r ă i

î n a c e a s t ă l u m t e

î n c o n t i n u ă .

^ m i ş c a r e ?

Informaţiile pe care le găsiţi în paginile ziarului nostru vă pot salva!

A

C L U J- N A P O C A : luni-vineri 8-16; sîm bătă 9-14;. tel/fax19-73-04;

S U B R E D A C Ţ IA TU RD A : luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; S U B R E D A C Ţ IA D E J: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

T ic o E u ro I I a c u m n u m a i

. 9 9 9Noile preturi ale autoturismelor DAEWOO 'Preţurile sunt date în USD (toate celelalte taxe sunt incluse - acciza, taxe vamale)

ModelPret

ModelPret

Fara TVA* Cu TVA* Fara TVA* Cu TVA*flco SL 3.999 4.759 Qelo GL 6.681 7.950(Euro II) s x /v c . 4.950 5.890 (Euro II) g le - 7.521 8.950-Matiz s 5.034 5.990 EXECUTIVE 8.361 9.950: ■ / SEA/C 5.706 6.790 Nubira SXIWT/VCABS 10.000 11.900\ • SE POWER 6.294 7.490 CDXM/T A C ABSDWB 11.681 13.900

Leganza SXMT 14.244 16.950 WAGON . 10.840 12900CDXM/T 17.218 20.490 Musso 3.2 MT 28.824 34.300

Lublin STD 11.723 13.950 3.2 A/T 30.420 36.200HghRoof 14.244 16.950 29D M T 24.286 ‘ 28.900

D A E W O O ♦ la ts a II♦ W i l I y & C o

■ 410.768 « C lu j F e le a c A s tra -4 3 8 .4 4 6■433.234 ♦ S e u l A u to -1 9 5 .1 6 4

m © CD Q

s m & m M

Tel. 084-430.423• Vînd urgent apartament 2 camere, confort I, decdmandat, Mănăştur etaj intermediar, 2 balcoane închise, faianţat, 175 milioane.-Tel. 430,423. (Ag.i)• Vînd urgent apartament 2 camere, P-ţa Abator, balcon închis, cu telefon, parcare, finisat, gresie, faianţă, parchet. Tel. 430.423. (Ag.i)• Cumpăr urgent apartament 2 camere, zonă liniştită, etaj intermediar. Tel. 430.423. (Ag.i); -Vînd urgent apartament 2 camere, Mârăşti central, confort 1, decomandat, modificări interioare, zugrăvit lavabil, balcon închis, finisat, gresie, faianţă, podele, merită văzut. Tel. 430.423. (Ag.i)

j Caut de închiriat spaţiu central. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd casă în D. Rotund, str. Maxim Gorki, 3 camere, bucătărie, baie, grădină 400 mp. Tel.430.423. (Ag.i)• Dau în chirie hală, ştr. Maxim _ _ _ _ _ _ _Gorki, 140 mp, cu baie, 2 intrări din stradă: Tel. 430.423. (Ag.i)•' Vînd casă, 2 camere, baie,Grigorescu, grădină 130 mp, singur în curte, acces maşină, pret bun. Tel.430.423. (Ag.i) ' ■• Dau în chirie spaţiu 2 camere, ultracentral, P-ţa Mihai Viteazul, 3 geamuri spre stradă, parchet, proaspăt zugrăvit, Ioc de parcare, nemobilat, în condiţii avantajoase.Tel. 430.423. (Ag.i)'• Societate de intermedieri imobiliare angajează agenţi pentru muncă de teren, comision atractiv, maxim 30 ani. Tel. 430.423. (Ag.i)

( P t a f t a f lS fâ o ă ş a â BOo '0 ©

9 © M te E S 3 < 3 0 0 0 3 0

E>©8G[bfl(fl©[?©8 ţ ] © 0 p ? 8 D 8 © â ® @ ® ARMĂTURA S.A.

C L U J HAPOCA

ş i v i a ţ a ^ c u r g e a l t f e l .

ANIVERSARI,MULŢUMIRI

• M ulţum im colectivelor medicale de Ia Clinica Medicală III, p en tru profesionalismul, grija şi dragostea de care au dat dovadă pe toată perioada de spitalizare a soţiei şi mamei noastre RUSU CORNELIA. Familia. (887506)

• Vînd 500 mp teren în Andrei Mureşanu, zona Zărneşti, str. Păltiniş 3. Pret 25000 USD. Tel. 094-21 -91 -24- (887416)

• Vînd teren constmcţii cartier Gheorgheni. Tel. 15-73-13 şi închiriez apartament 2 camere. (887447)

C i t i ţ iy .

z i l n i c

VINZARICUMPĂRĂRI

Vînd apartament

lux finisat, la parter,

jaluzele, 2 camere,

cart. Gheorgheni,

pentru cabinete

medicale, saloane Bcob»

sau birouri. 152.Telefon: 094-141.933

• Vînd a p a r ta m e n t ultrafinisat pe Dorobanţilor, 3 cam ere , g a raj b e to n , uşă metalică..Preţ 45000 DM. Tel. 094-21-91-24. (887418)

• Vînd apartam ent 2 camere şi nişe, str. Horea. Tel. 14-65- 50. (996182)

• Vînd urgent garsonieră 22 m p, p a r te r , C o jocnei, tip cameră studenţească. P re ţ 75 m ilioane lei negociabil. Tel. 093-27-22-79 şi 19-81-57 între orele 19-21. (997799)

• Vînd apartam ent 3 camere pe str. Andrei M ureşanu în vilă, 92 mp cu grădină 240 mp. Preţ 30.000 USD. Tel. 094-62- 32-90. (997827)

• Vînd apartam ent 3 camere, Grigorescu, parte r înalt, zonă verde, finisat, balcon închis. Preţ 28.500 DM negociabil. Tel. 18-15-33. (997838)

• Atenţie firm ei C ăutaţi să cum păraţi un spaţiu pen tru : depozit en-gros, m ateriale de co n stru c ţii, . d is tr ib u ţie comercială, service auto? Avem noi: casă 5 camere, 2 in trări, uşi blindate, cu rte 580 mp, p a rc ă r i cam ioane , po sib ilă ex tin d erea ; te le foninternaţional, preţ 35000 USD, negociabil, TVA deductibil, str. C âm pina n r . 3 (c a r t ie r Bulgaria-din str. Fabricii). Tel. 092-50-79-74. (887469)

• V înd v ilă C îm p u lu n g Moldovenesc, încălzire proprie, baie, d ep en d in ţe , 17 a r i g răd ină . T el. 030-31-42-70; 064-42-65-65. (887480)

• Vînd apartament 4 camere etaj 6 din 8 B-dul N. Titulescu, fără interm ediari. Tei. 41-86-08, (997858)

• Vînd, urgent, Renault 19, m otor 1720, E u ro 2, s ta re foarte bună, an fabricaţie 1993, preţ 3500 USD. Tel. 092-64-37- 64 sau 43-04-33 zilnic în tre orele 10-21. (996163)

SCHIMBURI DELOCUINŢĂ. »

' *' -Schimb apartament 3. camere din Braicaxu apartament 1-2 camere- în Cluj. Tel. 15-60-52. (996191)

ÎNCHIRIERI

: I ă * Î £ i l 3 î l f

• SC Merk angajează, secretară vîrsta minimă 25 ani, cunoştinţe operare calculator. Tel. 41-31-64. (997849) ~ —• Ofer transport pentru 5 persoane,

ruta Cluj-Frankfurt-Liege-Beigia, intr-un Chrysler Voyager luxos, cu aer condiţionat. Plecarea pe 29 mai, dimineaţa, pret acceptabil 100.DM. Tel. 095-43-70-67 sau 064-43-56- 24.(996188) "

• Caut sezonieri pentru distribuire fluturaşi în cutii poştale. Tel. 092- 84-44-44. (996213)

* Dau în chirie apartam ent 4 cam ere cen tra l, ne/m obila t, te le fon in te rn a ţio n a l , 250 dolari/lună. Tel. 094-84-03-87; 15-00-03. (997882)

• .Dau în chirie în Gheorgheni (Detunata) pe timp îndelungat, garsonieră mobilată) Chiria anticipat 100 DM/lună. Tel. 19-81-28. (887450)' >

• închiriez apartament una cameră, str. Bucureşti nr. 70, ap. 13, Cluj-Napoca, cu plata anticipat. (996172) ” •

• închiriez apartament 3 camere, M ărăşti. te l. 092-72-43-72.(996180) .

• Dau în chirie garsonieră în zonaHaşdeu. Tel. 094-64-58-41.(887510)

• Dau în chirie, pe termen lung, apartament 3 camere, finisat, central, C ipariu. Tel. 095-42-92-46.(996210) "• Dau în chirie garsonieră, Zorilor,

120 DM, pentru 1-2 intelectuali. Tel. 18-97-84. (996218)

DIVERSE

• S-a deschis R estaurantul M e tro p o l! O rg a n iză m b a n c h e te , n u n ţ i , b o tez u ri, p a r a s ta s u r i , m e n iu r i de p e n s iu n e p e n tr u e levi şi studenţi. Inform aţii Ia tel. 43- 36-72; 094-77-78-51. (887395)

• Angajez b ru ta r cocător. In fo rm a ţii la te l. 43-52-70. (996184) .

• S o c ie ta te C o m erc ia lă angajează vînzătoare. Relaţii la adresa str. A lexandru Vlahuţă n r. 56, Cluj sau la tel. 18-02- 16. (996186)

• A ngajăm barm an . Tel. 19- 30-39. (996215)

• C ălătoriţi în Germ ania cu Armin M ayer Rcisen. Tel. 19- 50-43. (887201)

• Angajăm confecţioneri încălţăminte. Sunaţi între orele 18- 20 la: pentru cusut tel. 12-42-84,41- 38-42, iar pentru trăgători 42-27-15. (887516)

• Aştept oferte pentru distribuire fluturaşi în cutii poştale. Tel. 092- 84-44-44. (996214). • Transport marfă 1,5 t, volum

12 mc intern. Avantajos. Tel. 42- 62-81; 093-4946-55. (997884) •

• Vînd casă mare Gherla. Tel. 24-12-90; 45-5149. (997770)

• Vînd în Valea Drăganului casă 3 camere, bucătărie, cămară, pivniţă, stare foarte bună, grădină. Preţ 200 milioane negociabil. Tel. 094/69-69- 25. (997839)

• Vînd apartamente camere confort I mărit str. Plopilor nr. 40 ocupabil imediat. Relaţii la tel. 42- 8148. (997848)

• Vînd urgent garaj metalic demontabil. Tel. 14-33-45. Negociabil. (887508)

• Ş o fe r p ro fe s io n is t cu ex p erien ţă în tra f ic u l in te rn a ţio n a l, p o se so r viză Schengel îmi ofer serviciile unei firme serioase. Tel. 09344-17- 45; 06444-85-52. (997841) '

• Studentă la d rep t meditez av an ta jo s g ra m a tic a lim bii române pentru elevi clasele V- VIII. Tel. 42-5944; 094-26-37- 06. (996179) '

• SC Elendoris angajează de urgenţă m ăcelari tran şa to ri. Inform aţii suplimentare la tel. 43-55-00. (997875)

• SC Roema SRL angajează m u n cito r neca lifica t, v îrs ta maximă 30 ani. Inform aţii la tel. 43-75-76. (997876)

• Angajăm cocători pentru cuptor de cărăm idă. Tel. 14-68- 98-; 40-97-35; 092-23-79-37. (996219)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Vamoş Traian anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul locuinţă familială situat în Cluj-Napoca str. Cristalină f. n. (capăt str. Câmpului). Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul A PM C lu j. Calea Dorobanţilor nr. 99. (997866)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Panelux NN SRL anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea autorizaţiei dc mediu pentru obiectivul "Brutărie" situat în Cluj-Napoca str. Cîmpului nr. 166. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii dc mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. ‘•9. (887512)

• Se înştiinţează proprietarii dc carte funciară: G. I. G. C. L. Cluj nr. 2230, Ârpad Gombar şi Ibolya Gom bar cu nr. 1417, Avram Ramona cu nr. 18608, precum şi toţi cei care pretind drepturi asupra imobilului situat în Cluj-Napoca str. Nădăşel nr. 4445, să se prezinte la Judecătoria Cluj, cărţile funciare, în data de 29 mai în vederea reconstituirii cârtii funciare nr. 13632. (997872)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Sukosd Ioan anunţă începerea deţnersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul casă familială parter situat în Gherla str. Grădinarilor nr. 36. Eventualele sesizări şi sugestii ' numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (997877)

• în conformitate' cu Legea nr. 137/1995, SC Charmarit SR L anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru ob iectivul “ Farmacia ‘ Farmâdon” situat în Cluj-Napoca str. Parîng 4. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (887517)

• N um iţii D ragom ir Ioan, Dragomir Maria, Bocea Veronica, Filip Nastasia, Filip Maria, Gîdei Ioan sînt chemaţi în instanţă la Judecătoria Dej în dosar civil nr. 897/2000 la data de Q8.06.2000. (996217)

• N u m iţii Somon M au riţiu ,’ Solomon Ghizela, Solomon Maria. Solomon Aron şi Solomon Vasilika sînt citaţi la Judecătoria Dej în dosar nr. 920/2000 cu termen de judecată la data de 8.06.2000, avînd ca obiact. prestaţie tabulară. (54644) .

• C ăutăm director de zonă p e n tru d e z v o lta re a unei activităţi de tran sp o rt naţional şi. internaţional. Cerinţe: studii su p e r io a re , lim b a eng leză o b lig a to r iu , e x p e r ie n ţă în dom eniul t r a n s p o r tu r i lo r şi logisticii, sp irit organizatoric. Trim iteţi CV Ia 01-23.24.125. (3715211)

• Sîntem a lă tu ri de familia Lung, în d u re ra tă de pierderea grea p ricinu ită de trag ica şi fu lg e ră to a re a t re c e re în veşnicie a f iu lu i lo r d rag , LUNG C Ă L IN . S incere co n d o lean ţe fam ilie iîndurerate.' Colegii de serviciu de Ia SC Atlas SA, Odihnească- se în pace. (887503)

PIERDERI• Pierdut originalele contractului

de închiriere nr. 3275/1990, eliberat pentru apartamentul din str. Azuga nr. 3, ap. 22. Le declar nule. (887504) •

• Pierdut autorizaţia nr. 27351/ 1999 pe.numele Brici Vasile. O declar nulă, (997864)

• Pierdut legitimaţie de veteran de război cu' seria B8 nr. 482352 din 17.05.1994, eliberată de As. Veteranilor de Război Ministerul dc Interne pe numele Negrea Vasile. O declar nulă. (997S70)

• Pierdut legitimaţie de student pe numele Adi Codruţa. O declar nulă. (SS75I4)

• Pierdut înştiinţare plată TVA pentru SC ARD AF SA Suc. Transilvania C luj-Napoca. O declarăm nulă. (996209)

• Pierdut carnet dc student pe numele Chiş-Kovacs Izabella. îl declar nul. (996211)

• Pierdut camct dc sănătate pe numele Pop Augustin Rusalim. îl declar nul. (997880)

• Pierdut camet de sănătate pc numele Pop Ezcchil. II declar nul. (997881)

• Regia Autonomă a Domeniului Public Turda a pierdut ştampila'cu nr. 2. O declar nulă. Conducerea R.A.D.P. - Turda. (2372433)

• Loco Ggcorghc, pierdut CEC- ul pentru ridicarea alocaţiei la copii. (2372434)

DECESE COMEMORĂRI• Cu adîncă du rere în suflet

anunţăm încetarea din viaţă a celui care a fost soţ, ta tă , socru şi bunic, CÎM PEAN VASILE. Înm orm întarea va avea Ioc azi, 25 mai 2000, o ra 14, Ia Capela Nouă M ănăştur. Nu fe vom uita niciodată. So ţia E lisab e ta şi copiii cu familiile. (996202)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre m am ă, soacră, bunică, străbunică, vecină, văd. M A G Y A R I. IR IN A n ă sc u tă EROS IRINA, în vîrstă de 75 de ani. Înm orm întarea va avea Ioc în da ta de 26 m ai 2000, ora 15, de la Capela I, a Cimitirului C entra l. F am ilia în d u re ra tă .(887515)

• 'C u d u r e re şi r e g re t anunţăm decesul profesorului SÂNTĂMĂREAN G R IG O R E din Sînm ihaiul Alm aşului, ju d . Sălaj. Înm orm întarea va avea Ioc azi, 25 mai 2000, o ra 12, în S în m ih a iu l A lm a şu lu i. D um nezeu să-l o d ih n ească! Familia. (996216)

• Sîntem alături de familia Lung în această m are durere pricinuită de p ierderea fiului d rag , la cei 20 de an i şi tran sm item sin ce recondolenate. Fam iliile Vlaic, M orar, Lung. (887509)

• Sîntem alături de colegul nostru M ikla Iozsef A ttila în dureroasa pierdere pe care a su fe rit-o p r in t re c e re a în n e fiin ţă a ta tă lu i d rag . Conducerea R. A. D. J . Cluj. (997865)

• S in c e re co n d o le an ţe fam ilie i în d u r e r a te L u n g A lex an d ru ^ la treceY ea prem atură în nefiinţă a fiului lor drag CĂLIN. Asociaţia de Locatari din str. Al. V'Iahuţă nr. 59-61. (996198)

• Sîntem ală turi de colegul nostru Pop Eugen în aceste m om ente de g rea su fe rin ţă p r ic in u ite de t r e c e r e a ' în eternitate a tatălui său drag. Sincere condoleanţe din partea co lec tiv u lu i D C F F C lu j. (997867)

• O lac rim ă , o ru g ă , Ia m o artea celu i c a rc a fost CÎMPEAN VASILE-tată, socru şi b u n ic . Nu te vom u ita n ic iodată . F am ilia A polzan Ionatan cu sofia Geta, nepoţii Diana, Adina, Naomi şi lonuţ.(996200)

, • R e g re tăm d in su fle t t re c e re a Ia cele v eşn ice a bunului nostru ta tă , socru şi bunic, CÎM PEAN VASILE. Nu te vom uita niciodată. Cîmpean A drian cu soţia C am elia şi nepo ţii A n d re ea , D an iel, A driana, A ndrei şi P a tric ia .(996201)

• R e g re tă m p ro fu n d d isp a r iţia celui c a re a fo s t bunu l n o stru ta tă , so c ru şi bunic, CÎMPEAN VASILE. Nu te vom uita niciodată. Familia M ogoşescu lo s i f cu so ţia E lisabeta (V eti) şi nepoţica Alicia. (996203)

• P ro fu n d în d u re ra ţi ne despărţim de socrul şi bunicul n o s tru d ra g , C ÎM P E A N VASILE,' care a trecut la cele veşnice. G inerele Tavi cu copiii Dariu, D aria, Oana şi Rareş. (996204).

• A nunţăm cu d u re re şi regret trecerea fulgerătoare în e te rn ita te a iub itu lu i nostru tată, socru şi bunic, CÎMPEAN VASILE. Vei răm îne pu ru ri în inimile noastre. Fiul Cîmpean Marcel cu soţia Angela şi copiii.(996207)

• C u m u ltă d u re re ne despărţim de tatăl nostru drag, CÎMPEAN VASILE, pe care-1 vom păstra veşnic viu în inimile şi a m in tir i le n o a s tre . F iu l Corneliu cu soţia şi Patrick .(996208)

- • Sîntem ală turi de sora şi c u m n a ta n o a s tră Veta C îm pean în m a re a d u re re pricinuită de pierderea, soţului d rag , VA SILE. T ransm item sincere condoleanţe familiilor în d o lia te . A ni şi Domi M ureşan. (997869)

• Sîntem a lă tu ri de d-na Ânişoara Lung, în incî-rcarea g rea p r ic in u ită de m oartea tra g ic ă a f iu lu i său drag , CĂLIN, în vîrstă de 20 de ani. Sincere condoleanţe din partea copiilor şi a părin ţilo r grupei pregătitoare I, de la Grădiniţa n r . -42 d in C lu j-N ap o ca. (887519)

• L ac rim i şi flo ri , pe m o rm în tu l celu i m ai nobil suflet trecu t în veşnicie prof. VIORICA COLDEAî Arina şi familia ing. B ran . (997873) ■

• Sîntem a lă tu ri de colegul nostru domnul Gaal Ludovic în grelele m omente prilejuite de dispariţia fratelui drag. Sincere c o n d o le an ţe . C o leg ii de la DRTV C luj S ta ţia Feleacu. (997878)

• S întem a lă tu ri de d-na d ir ig in tă C e c ilia M o ra r în durerea pricinuită de trecerea în e te rn ita te a ta tă lu i drag.

C la s a a V-a E Şcoala “ Ion Agîrbiceanu”. (997879)

• Un pios omagiu celui care a fost vecinul n ostru LUNG C Ă L IN . D um n ezeu să-l o d ih n ească '' în pace. Condoleanţe familiei;îndoliate.' Familia K ajta r şi Vecinii din blocul de pe s tr .'A l. Vlahuţă nr. 59-61. (99622Î)

• Un gînd pios la împlinirea a şase ani de Ia trecerea îh n e f iin ţă a celu i c a re şi-a închinat în treaga viaţă familiei şi p ro fe s ie i, p ro f . dr. A L EX A N D R U DUŢU.

C om em orarea , vineri, 26 mai 2000, orele 18,45, la Catedrala Orodoxă. Fam ilia. (996199)

• O floare de “Nu mă uita”, s tro p i tă cu lac rim a recunoştinţei, p en tru părinţii n o ş tr i M A R G A R E T A şi SIM ION MORARU, Ia 20 ani şi 13 an i, de Ia trecerea în eternitate. Lenuţa şi Simi cu familiile. (887518)

• Cu aceeaşi durere în suflete amintim celor ce au cunoscut- o şi au iubit-o pe draga noastră soţie, m am ă şi soră profesor M O TO C E M IL IA (născută Istrate), că s-au scurs 6 luni de lă trecerea sa în e tern ita te . Slujba de pomenire va avea loc s îm b ă tă 27 m ai o ra 9 Ia Biserica greco-catolică de pe str. Primăverii (lîngă Pasaj) din M ănăştur. (997883)

• M ulţumim tu tu ro r celor care au fost a lă tu ri de noi: rude, colegi şi prieteni - prin prezenţă, flori şi telefoane, în m area d u re re p rin care am trecut la trecerea în veşnicie a dragei noastre soţii şi mamă, RUSU CORNELIA. Familia. (887507)

• Dragă Soli, sîntem alături de tine la dureroasa despărţire de m am a ta , IR EN . Sincere c o n d o lean ţe şi fam ilie i G yongyossy. L o la , A n d râs, Andreea şi Remus. (D.)

S trobe Talbott se a flă la M oscova pen tru a pregăti întîlnirea V ladim ir Putin-Bill Clinton

; Strobe Talbott, >adjunct al secretarului american de Stat, a sosit, ieri, la Moscova, pentru a pregăti întîlnirea la nivel înalt dintre preşedintele rus,'Vladimir • Puţin , şi cel american, B ill C lin ton , program ată pentru - zilele de 4 si 5 iunie, relatează A FP. ' - ■ '• -. Talbott urmează să aibă o în trevedere cu ad ju n ctu l' m in istru lu i rus de Externe, Gheorghi M am edov,coordonatorul dosarului privind dezarm area în cadrul m inisterului. -

“ Vom aborda numeroase problem e, in c lu s iv pe cele referitoare la tratatele ST A RT şi A BM , care sînt şi principalele tem e ale n egocierilo r” , a declarat Talbott, adăugind că vo r fi abordate în special ; problem ele de 'dezarmare şi - securitate strategică.. R us ia se opune oricărei m od ificări a tratatulu i de apărare antirachetă A BM , pe care Statele U n ite vor să-l

adapteze pentru a putea amplasa un sistem naţionalde apărare: ■antirachetă (NM D). Moscova a . ameninţat că nu va 'trece la ap licarea acordului de dezarm are ruso-america'n ST A R T II, ratificat de curînd de către Parlament, în cazul în care State le Unite în ca lcă . prevederile tratatului A BM . în acelaşi timp, secr'etarul de Stat american,. Madeleine Albright, va încerca .să p ro fite de reuniunea N A TO care se desfăşoară miercuri şi jo i lâ F lo ren ţa, pentru a pregăti sum m it-ul dintre cei doi preşedinţi.

Şeful diplomaţiei americane va avea o întîlnire ■ directă cu omologul său rus, Igor Ivanov, Cei doi vOr profita de această “ im portantă în tîln ire ■ de dinaintea summit-ului ruso- am ericân 'pentru a-trece în revistă toate punctele posibile ale ordinii de zi ale întrevederii” dintre Clinton şi Puţin, de la con tro lu l arm am entului,

problem e .econom ice şi diplomaţie regională, la situaţia din Balcani şi cea din Caucaz, a declarat/un oficial american care -a dorit să-şi păstreze anonimatul.

Summit-uLruso-american va • fi prima întîlnire directă dintre Clinton şi omologul său rus de la alegerea cehii de:al doilea,

.într-un moment/în care între cele două ţări există divergenţe puternice legate de controlul armamentului,

. Cele mai dificile discuţii vori fi cele referitoare la proiectul

. american de creare a unui “ scut” naţional de apărare antirachetă. (N M D ), care im p lică o rev izu ire , neacceptată de M oscova, a tratatu lu i. A BM . Propunerea rusă de limitare a acestui proiect la un sistem de mai mică amploare, care să nu im plice o revizuire a tratatului, a fost primită cu suspiciune de: Statele Unite.

Polonia speră că preşedinţia franceză a UE va permite obţinerea de rezultate mai bune în negocierile de aderare a statelor candidate

Polonia speră că preşedinţia • franceză a Uniunii Europene va fi “d inam ică” şi va permite obţinerea unor rezultate mai bune în negocierile de aderare la UE a statelor candidate, a declarat, ieri, negociatorul polonez Jan Kulakowski, citat de AFP.

“Sperăm că Franţa pregăteşte o vedere'de ansamblu dinamică asupra dosarelor aflate în curs de negociere, care va permite formularea unor pachete de propuneri p riv ind cele mai de lica te puncte” , a spus Kulakowski.

El a anunţat că o propunere în acest sens va fi discutată în ■

timpul escalei la Varşovia a ministrului francez pentru Afaceri Europene, Pierre Moscovici, programată pentru data: de . -12 iunie. , ,

înaintea următoarei runde de negocieri, care va începe mîine, fiind consacrată problemelor • legate de.libera circulaţie a persoanelor, politica internă, jus tiţie , buget şi finanţe, Kulakowski a oferit noi asigurări privind faptul că frontiere le poloneze vor respecta cerinţele acordului Schengen începînd cu data de 31 decembrie 2002, dată la care Polonia va fi pregătită pentru a adera la Uniunea Europeană.

Madeleine Albright cere NATO să nu-şi diminueze participarea in Kosovo

Secretarei american de Stat, Madeleine Albright.-a cerut, ieri, Alianţei Nord-Atlantice să nu-şi dim inueze eforturile de rtienţinere a păcii în Kosovo, după aproape un an de la intervenţia militară împotriva Belgradului, recomandînd în acest sens o consolidare a P o liţie i-c iv ile din provincie, informează AFP.

“Trebuie să ne asigurăm că KFOR dispune de toate trupele de care are nevoie pentru a-şi

desfăşura activitatea şi, cu ajutoml mijloacelor sale, pentru a acorda asistenţă m isiunii

. Naţiunilor Unite” în provincie, a declarat Albright, într-un discurs rostit la reuniunea ministerială a NATO de la Florenţa.

"Trebuie să ne sporim efortul pentm a crea o putere judiciară competentă şi pentru a avea o forţă eficientă de Poliţie civilă" în Kosovo, a adăugat Madeleine Albright. ■ . . ■ .

Emisarul Commonwealth-uUii s-a intilnit cu autorul loviturii de stat din Fidji

Secretarul General al Commonwealth-ului, Don McKinnon, s-a întîlnit, ieri, cu George Speight, instigatorul loviturii de stat. din Insulele Fidji, informează AFP, citînd un post de radio local.

McKinnon a sosit, ieri, în Fidji însoţit de Sergio Vieira de Mello, administratorul-provizoriu al Naţiunilor Unite în Timorul Oriental.

McKinon s-a mai întilnit, ieri, cu preşedintele statului Fidji, Ratu Sir Kamisese Mara, pentm a-şi exprima neliniştea în legătură cu tentativa de lovitură de stat, ce a intrat în a şasea zi. McKinnon sau Speight nu au dat publicităţii alte informaţii privind această întrevedere.

Începînd de vineri, 19 mai, Speight şi militarii din unitatea forţelor speciale ale armatei din Fidji îi ţin ostatici în incinta Parlamentului din Suva, cap ita la arh ipelagulu i, pe prim ul-m inistru,

Mhendra Chaudry (de origine indiană), şi pe alţi 35 de deputaţi, dedarînd că au preluat puterea “în numele populaţiei indigene”. ' ~

A u t o r i t ă ţ i l e

iu g o s la v e a c u z ă

ţ ă r i l e m e m b r e N A T O

c ă î n c u r a j e a z ă

t e r o r is m u l p e

t e r i t o r i u l s ă u: Autorităţile iugoslave âti actizaţ ţările membre N A TO care. au bombardat-o în primăvara anului 1999-că îş i continuă, “ ag resiunea" încurajînd “ terorism ul” pe teritoriul său, relateazâ-AFP.

“ Iugoslavia face faţă unor sancţiuni ilegale şi continuă să fie expusă p resiun ilor ţărilor agresoare, care incită la terorism” pe teritoriul său, a declarat Neboişa Vu iovici, adjunctul A m in istru lu i Afacerilor Exteme. V uiovici a afirm at că O cciden tu l “ caută, prin in term ediu l terorismului,: să creeze un sentiment de insecuritate în ţară şi sa distrugă unitatea şi forţa puterii” . F I a avertizai câ au to rităţile “ vo r lua măsuri legale, pentru a opri acest rău, adică terorismul” . “ Vom demonstra că nu ; sîntem mai puţin eficace în lupta împotriva terorismului decît: am fost în rezistenţa faţă de agresiunea N A TO ” , a adăugat Vuiovici. .■ E l â menţionat mai multe

-condiţii: puse/ide Iugoslavia, pentru a relua re la ţiile diplom atice suspendate la începutul campaniei lansate de NATO în martie 1999, cu State le U n ite . Franţa. Germania şi Marea Britanie./ Autorităţile: iugoslave cer “ reparaţii” din partea acestor ţâri pentru pagubele provocate debombardamente. ridicarea sancţiunilor Internaţionale şi încetarea am estecului în afacerile/ interne ale Iugoslaviei.■ Belgradul şi-a accentuat,

recent, campania: împotriva .' ■ ccea ce numeşte teronsin” . după o serie de

asasinate/cărora le-au căzut victim e o ficia li iugoslavi, aruneînd vina ’ pentru com iterea acestora pe Occident şi pe opoziţia sîrbă.

TENIS: în “16”-imile turneului austriac de la St. Poelten (dotat cu premii în valoare de'425.000 de dolari), Andrei Pavel l-a învins pe spaniolul Femando Vicente, favoritul numărul 5 al turneului (6-4, 7-5). în “optimi” Pavel l-a depăşit pe americanul J-M. Gambill (6-3, 7-5). în sferturile turneului Pavel se va duela cu ucraineanul Andrei Medvedev, favoritul numărul 3. -

S i ! o r tm - 1 9 1 2 0 7 ' : J

“ S U R P R IZ E ... S U R P R IZ E ” in s e ria a l l -a a D iv iz ie i “ B ”Federaţia Română de Fotbal şi-a luat o grea responsabilitate

cînd, în cadrul şedinţei Comitetului Executiv, a hotărât ca cele două “ blatiste” , Chimica Tîrnăveni şi Drobeta Tr/Severin, să fie reprimite şi, implicit, să dispute cele patru partide rămase restante. Conform Regulamentului FR F , ultimele şase etape se dispută în aceeaşi zi şi de la aceeaşi oră. Model importat din fotbalul italian. La noi, la români, minunea nu a ţinut nici trei zile. U ltim a etapă din “ A ” s-a jucat după interesele celor două televiziuni PRO T V şi T V R 1, iar “ B ” -ul, seria a Il-a, s-a transformat într-un veritabil circ unde clasamentul s-a schimbat tot la a treia zi. Inevitabil, au apărut jocurile de culise. Chim ica a cîştigat la Cluj prin non-combatul a patru jucători clujeni, Olimpia Satu Mare a zdrobit cu 12-1 (!) pe Drobeta care a renăscut în ultima restanţă şi a învins pe propriul teren pe Electro Bere Craiova cu 3-1. Sîngele apă nu se face, spune un proverb. Severinenii se consideră mai mult olteni decît bănăţeni, astfel că au fumat pipa păcii în ciuda tim işorenilor de la “ Po li” . U ltim a etapă ne pune în faţă patru jocuri deosebit de interesante: Chim ica Tîrnăveni - FC BihOr, Flacăra Rm . V îlcea - “ Po li” , FC Drobeta - Apullum A lba Iu lia şi Electro Bere - A SA Tg. Mureş. Cele mai ameninţate cu retrogradarea se simt Chim ica, F.C . Bihor, Drobeta şi “ Po li” . Em oţii au însă şi mureşenii, şi vîlcen ii lui Gigiu. D in aceste şase echipe două se vor alătura M inerului Motru şi Un iv. Cluj. Cele mai mari şanse le deţin timişorenii şi chim iştii din Tîrnăveni. Dar pot apare şi surprize, aşa cum Fam l C-ţa, în “ A ” , nu a fost luată în calcul. Cert este că FR F a greşit oferindu-le unor echipe şi arbitri posibilitatea să “ arbitreze” finalul de campionat, cel mai slab din toată istoria sa. Jumătate din form aţiile din seria a Il-a sînt la nivelul celor de D iviz ia C, unele chiar mai slabe.

Codin SAMOILĂ

DIVIZIA A “URSUS" RETROSPECTIVELE EDIŢIE11999-2000C I R I P I U I A f f l E I R I f l l M ţ F B I l iar unul s-a retras din activitate). începem nominalizările cu portarii, /V ■ f i â H U n V a H l l l l l v â l l l l 5 la număr (prim a cifră total prezenţe înechipă, cea din paranteza.

■/ n L t i i i i i i i | i jocurile integrale): M artin Tudor 18 (17), T ib i Lung 6 (5 ), R itliQ g l . R l l U l I i l T 5 (4 ), retras din activitate, Hodoboc 5 (3 ), transferat la Jiu l, de

■ • undfe fusese adus, Nae 3 (3 )- cele cinci prezenţe explică, într-unLa debutul ediţiei, obiectivele fixate pentm Steluţa au fost două: fel nesiguranţa acestui post decisiv, ’cele 56 de goluri primite

campionatul şi Cupa. L â căderea cordinei finale, ambele obiective (fireşte şi cu contribuţia fundaşilor); lista apărătorilor cuprinde 13au fost ratate, Steaua încheind întrecerea pe locul 3, obţinînd nume: B a c iu 29 (2 7 ), Bordeanu 27 (2 5 ), M iu 25 (2 2 ),bronzul ediţiei, unul cam ruginit. ' Reghencam pf 22 (21 ), Beloded ici 20 (18 ), Fa lem i 13 (4 ),

Campania celor 34 de etape a avut la cîrma tehnică doi antrenori M . Iordache 9 (3 ), transferat la F.C . Naţional, F L Dum itru 7 (7),_ Ogăraru 7 (3), Zotinca 5 (4 ), transferat la j j Gaz M etan M ed iaş, C h ioreanu 2 (0 ),

transferat la F.C , Oneşti, Gheorghe 1 (0), - Prodan 1 (0 ); lista m ijlocaşilor cuprinde 8 nume: Trică 29 (9 ), L . Roşu 26 (21), Linkar 25 (19), Duro 19 (10), Luţu 19 (5), transferat în Coreea de Sud la B lu e W ings, Carabaş 12 (9), Novakovic 5 (0 ), Paraschiv 1 ( 1); zece nume pe lista atacanţilor: Ciocoiu 33 (13), Dănciulescu 30 (16), Sabin llie 15 (4), transferat la F .C . Naţional,C. Răducan 14 (1), M . Luca 9 (0 ), transferat

p a la Cetafe, M . Lăcătuş 6 (2 ), transferat la % H F .C . Naţional, Ceno 4 (0 ), transferat la

Teuta Dures (A lb an ia ), R . N iţă 4 (0 ), Şt. Stoica 3 (0 ), transferat la Electro Bere Craiova, G iuchici 1 (0 ).

Cele 62 de goluri au fost înscrise de 13 jucători; golgeter Dănciulescu, autorul a 14 go lu ri, urm at de Lau ren ţiu Roşu 13, Ciocoiu 11, C. Răducan 5, Luţu , Trică, M . Luca şi Sabin llie - cîte 3, Reghencampf şi Carabaş - cîte 2, Bordeanu, F I. Dum itra şi M . Iordache - cîte unul.

Scurt şi la obiect cam atît despre Steaua.

de marcă: Emerich Jenei (în prima parte) şi V ictor Piţurcă (în a doua parte). Numai că debutul a fost unul catastrofal, în prima etapă, la Ploieşti, Petrolul dispunînd de Steaua cu scorul de 5-1. Au urmat şi alte nereuşite în deplasare (ba chiar şi acasă în Ghenceâ), o revenire cam searbădă avînd loc în partea a doua a competiţiei.

începem partea statistică a retrospectivei cu victoriile, 18 la număr, locul trei la acest “ capitol” (11 acasă şi 7 în deplasare); doar trei rezultate de egalitate- (2 acasă şi unul în deplasare); 13 au fost partidele pierdute (4 acasă şi 9 în deplasare). Continuînd investigaţia statistică avem: locul 3 în ierarhia eficacităţii prin cele 62 de goluri marcate (36 acasă şi 26 în

' deplasare); mediocră presţaţia defensivei care a încasat 56 de go lu ri (36 în deplasare), Steaua ocupînd locul 15 în clasamentul apărărilor; încheiem statistica notînd locul 7 la “ capitolul” diferenţă golaveraj (+6).

Lista jucătorilor utilizaţi de Steaua în cele 34 de bătălii cuprinde 36 de nume, dintre care vreo 13 au fost de scurtă durată (9 dintre ei s-au' transferat la alte echipe

f i i ®

Victor E. ROMAN

ROCAR - FULGERUL-UNIREA

Este triplul nume sub care va evolua echipa d in Bragad iru , recentă cîştigătoare a seriei a IlI-a a D iviziei “ C ” şi promovată direct în... “ A ” graţie actu lu i de “ vînzare-cum părare” încheiat între apropitarii G ig i Neţoiu (Rocar) şi Gheorghe Florea (Fu lgeru l).' Tranzacţia a fost posibilă datorită legislaţiei noastre care permite astfel de “jo n g le rii” (adevărat unicat în peisajul fotbalistic european, după cum sublinia şi Ioan Becali, marţi seara, ca invitat, împreună cu Gică Popescu, la Omisiunea lui Marius Tucă, la Antena 1). în fotbal, România tinde să ajungă o ţară a tuturor posibilităţilor. Pe cînd vom asista oare şi la o promovare din “D ” direct în “ A ” ? Poate că va apare

• în constelaţia fotbalistică o echipă de “D ” , bogată în lei travestiţi în doîari şi care va “ cumpăra” un loc pe^prima scenă a balonu lu i rotund. închei amintind că, în continuare, Gh. Florea

.pretinde 350.000 “ verzi” pentru locul -rămas vacant în “ B ” . Cel mai interesant final, unul utopic, ar fi ca forurile în drept să nu'aprobe tranzacţiile de acest fel. Acum, nu în Viitor,

FLORIN MARIN ÎL REFUZĂ PE EMIL SĂNDOI!

Conform ştirii difuzate de Antena 1 ■ marţi la “ Observator” , Florin M arin

, este ca şi numit drept “principal” la Universitatea Craiova (îl urmează pe

h Gigi Neţoiu). Numai că Florin M arin a introdus'o clauză în contract: fără Em il Săndoi ca secund (îi preferă pe cei pe care i-a avut la Rocar). în plus, Florin M arin va duce cu el în Bănie 10 jucători ai Rocarului. Ce se va întîmpla cu titularii echipei fanion a Băniei rămîne de văzut. Care va fi soarta lui Em il Săndoi, de asemenea; Un lucru mi se. pare cel puţin ciudat în comportamentul fostului “ acţionar”

principal, George Ilin ca . îm i face im presia că la p reten ţiile coproprietarului G ig i N eţoiu el se “ spală pe m îini” , ca Pila t din Pont, în privinţa lui Em il Săndoi. Ş i e păcat. Săndoi a fost bun în momente foarte grele pentm echipă şi acum e dat la o parte ca un furnic!

ZECE MILIOANE DOLARI PENTRU GALATASARAY

Guvernul turc a hotărît un premiu de zece m ilioane d o la ri pentru imaginea creată Turciei de Galatasaray

“ l i

i l*

i i ® ... i i ii r

X - 4

■ ■ * ’ v i: j i? ]prin cucerirea Cupei U EFA . Un premiu pe care. Galatasaray îl merită din plin, îa reuşita deosebită adiicîndu-şi preţioasa contribuţie cei doi tricolori, G ică Hagi şi G ică Popescu. în privinţa rămînerii celor doi sub culorile echipei Galatasaray, deocamdată numai Gică Popescu. şi-a p relungit contractul pentm încă un an. 99 la sută G ică Hagi este pentm retragerea din activitate (dovadă şi faptul că şi-a “ tranferat” în ţară lucrurile din apartamentul ocupat în Istanbul). Ioan Becali spunea, marţi, la em isiunea “ Tucă show ” , că‘ momentan se acţionează asupra acelui infim unu la sută pentm renunţarea la retragere şi prelungirea contractului cu Galatasaray.

Romeo V. CÎRTAN

S te lia n B e c e a v a p a r tic ip a la a v e n tu ra ita lia n ă a ju n io r ilo r ro m â n i

După Alin Susa (Unirea Dej), a venit rîndul lui Stelian Becea (CFR Cluj) să fie selecţionat în lotul care va face deplasarea, cu începere din 2 iunie, în Italia. El a fost selecţionat în urma unui trial la care au participat juniorii care activează (a nivelul;Diviziei C, bunele lui prestaţii din campionat recomandîndu-l cuplului de antrenori Moldovan - Frăţilă.

LAPI Del - campioană naţională la minivoleiVoleiu l din D ej are o valoroasă pepinieră. M ulţi copii talentaţi fac parte din

echipele de juniori ale clubului din municipiu, majoritatea evoluînd în form aţiile Liceului “ Alexandra Papiu Ilarian” , o şcoală cu vechi tradiţii în sport. Recent, L A P I Dej a obţinut un nou succes. Este vorba de formaţia antrenată de prof. Radu M iclea, care la turneul final al Campionatului Naţional de m inivolei disputat la Ploieşti a Ocupat locul I, cîştigînd titlul de campioană a ţării la această categorie de vîrstă. Locul I I a revenit echipei C SS Caransebeş, iar pe" locul trei s-a clasat CSS “ Elcond” Zalău. Dacă acum cîţiva ani tehnicienii echipei divizionare “ A ” SO M EŞ V IC T O R IA Dej se bazau_mai m ult pe elementele “ străine” , în prezent pepiniera locală de volei asigură un lot de jucători tineri, de mare perspectivă. Un cîştig de care alte centre tradiţionale de volei din ţară nu au parte. S Z . Cs.

M e c i d e O ld -b o y s la G h e rla- Peste 300 de suporteri gherleni au fost prezenţi la întîlnirea veteranilor fotbalului local. Disputat pe excelentul gazon al stadionului “ O L IM P IA ” , meciul dintre selecţionatele de Old- boys ale an ilo r ’80 şi ‘90 a constituit un eveniment fotbalistic în orăşelul de pe Someş, care a marcat şi finalul celui mai reuşit sezon fotbalistic din istoria clubului. Pe gazon au evoluat 40 de fotbalişti ai an ilo r.’80 şi ’90, cîndva vedete, m ulţi dintre ei activîncT şi în prezent în cadrai Centrului de copii şi juniori al clubului. Scom l final (care nu contează în astfel de... în tîln iri)

a fost 2 -2 , dar important e că amatorii de fotbal din urbea de pe Someş au “ gustat” din plin jo cu l foştilor jucători ai O L IM P IE I, unii dintre ei evoluînd ca în... tinereţe. La fluierai arbitrului D an M arch iş (n im en i a ltu l decît preşedintele C lubu lu i O L IM P IA !)

’s-au aliniat formaţiile: O L IM P IA ’80: Farago - Muntean, O ltean, Deneş, Iuşan - Bichiş; Coroi, Blaga - Joldoş, Ba lin t şi Mureşan; O L IM P IA ‘90:

. B a lla - C iorba, O rsan, H a id u c, Măhălean- - Urian, Varga, Felfaluşi - M işca, Jim an şi Muza. A fost un meci p lăcut, viu disputat şi antrenant, încheiat cu cîm ăciori şi bere, însă important e că fotbalul gherlean şi-a adus aminte de fostele glorii.

SZEKELY Csaba

C u p a “ A r i p i l e S o m e ş u l u i ” la a e r o n i o d e l i s mLa sfîrşitu l acestei săptăm îni,

în zilele de 26, 27 şi 28 mai, la Dej au loc întrecerile tradiţionalei competiţii de aeromodelism dotată cu Cupa "A rip ile Som eşului". De această dată concursul va avea caracter internaţional, el figurînd ca prima etapă a Cupei Mondiale. Vor avea loc întreceri în cadrai probelor de zbor captiv şi clasa F2BD . Participă atît jun iori, cît şi seniori. V o r fi prezenţi la Dej concurenţi din şapte ţări, dar fac deplasarea la această tradiţională com petiţie de aerom odelism şi membrii celor mai vechi cluburi din ţară.

întrecerile se desfăşoară pe pista G loria” de pe m alul Som eşului,

unde gazdele - A .S . “ G lo ria ” şi Prim ăria m unicip iu lu i D ej - au făcut p reg ătiri in tense pentru asigurarea unor condiţii bune de concurs.- SZ. Cs.

P u n c t f i n a l l a p o p i c eM iercu ri, 24 mai, se dispută ultima etapă a Campionatului National fem inin

de popice. In D iviz ia “ A ” , Seria Nord, echipa SO M V ET R A Gherla va evolua în deplasare, la Odorheiul Secuiesc, împotriva formaţiei locale, Voinţa Sănătatea. Se aşteaptă , o în tîln ire disputată, ţin înd cont de va lo rile apropiate ale componentelor celor două echipe. Popicăresele din Gherla, indiferent de rezultatul final al partidei de la Odorheiul Secuiesc, sînt calificate pentru turneul final al Campionatului Naţional pe echipe, ce se va desfăşura la începutul lun ii, iunie pe arena Siderurgică din Hunedoara. în cazul în tîln irii Voinţa Sănătatea - SO M V ET R A vor evolua şi cîteva din junioarele clubului gherlean, calificate şi ele în faza finală a Naţionalelor'. q , '

25 malîn etapa a doua a turneului

inter-orăşeriesc de fotbal de acum 55 de ani, din 1945, desfăşurat la Bucureşti, selecţionata C luju lu i a avut ca adversară fo rm aţia C ap ita le i. T ată fo rm a ţiile : B U C U R E Ş T I: T ra ian Ionescu - Şte fan , D răg an - G h iu r iţa n , S im a to c , N eg rescu - G re c u , Constantinescu, llie O anâ, Baz il M a ria n , B a râ tk y , Io rd a c h e , (N a c iu ). C L U J ; M â rk i - Szaniszlo I I , Vass - Petschovsky, Pa li, F iilo p - Farkas', Kovâcs IV , Bonyhâd i, R e in h ard t, K ovâcs V . Jocul s-a termiant cu un rezultat de ega litate : 1-1. A u m arcat: Barâtky, respectiv Bonvhâd i.

LÂSZLO Fr,

1 d o la r S U A - 2 0 .5 6 0 le i 1 E U R O - 1 8 . 7 1 5 le i L l L l i l

1 m arcă germ ană - 9.569 lei 1 g A U R - 181.053 lei

R O M Â N IA A A TR A S IN V E S T IŢ II S T R Ă IN E

D E N U M A I 3 ,7 9 M IL IO A N E DE DO LARIValoarea capitalului subscris,

în valută investit în luna aprilie a scăzut pu tern ic la 3,79 Jnilioane de dolari, comparativ cu 14,39 m ilioane dolari în luna precedentă, analiştii explicînd această situaţie printr-o reţinere a potenţialilor investitori străini de a începe afaceri în România pînă cînd nu se vor materializa măsurile de reformă anunţate la începutul anului, expectativă determinată şi de alegerile din acest an. “ Cei care intenţionează să investească sînt în aşteptare, pentru că vor să vadă ce se. întîmplă cu măsurile promise.de Guvern. în al doilea rînd, 2000 este un an e le c to ra l, ia r investitorii aşteaptă să vadă cine va veni la putere” , a declarat.

Valentin Ionescu, director de operaţiuni la societatea Euro Invest Vision.

Pe de a ltă parte, v icep reşed in te le C om isie i N aţionale pentru Sta tistică , Constantin Chirca, consideră scăderea substan ţia lă a investiţiilor străine din aprilie drept “ un accident” , fiind de părere că cifra de 3,79 milioane de dolari “ este nerelevantâ” .

“ O ana liză lunară a investiţiilor mi se pare riscantă, pentru că perioada este foarte scurtă. Pentm investiţiile directe mari, negocierile se întind pe o perioadă de timp mai mare” , a arătat oficialul CNS., . '

M ai mult, Constantin Chirca crede că ex istă sanse ca

investiţiile străine să crească în acest an, pe fondul încheierii acordu lu i cu F M I, care va conduce la deblocarea îm prum uturilor de la Banca M ond ia lă şi Uniunea Europeană, reprezentînd dovada îndeplinirii unor angajamente de reform ă de către Guvernul rom ân. . O ptim ism ul vicepreşedintelui C N S are la bază şi rezultatele unei recente analize efectuate în rîndul managerilor societăţilor de stat din industria prelucrătoare şi din com erţ, care prognozează pentm urm ătoarea'perioadă o creştere a activităţii. “ Este clar - că pe acest Fond investiţiile străine se vor înscrie pe o linie ascendentă” , a conchis

Constantin C h irca . Po triv it O ficiului Naţional al Registrului Comerţului, în aprilie au fost

■ înfiinţate 590 de societăţi cu participare străină la capital, iar aproape 6 0% din valoarea

- capitalului în valută aferent a■ fost investit în Bucureşti (2,1*5 m ilioane de'do lari), iar peste 27% în Constanţa.

Valoarea totală a investiţiei d irecte în va lu tă atrasă de România în perioada decembrie 1990 - 30 ap rilie 2000 s-a ridicat la 4,61 miliarde dolari, provenind de la un număr de 74.025 societăţi comerciale cu capital străin. Principalele ţări de provenienţă a capitalului străin sînt Olanda, Germania şi Cipru. • '

M a g a z i n d e p r e 8 s f l ® e 3 r m ă t i i r a

Armătura a deschis ieri un nou magazin de desfacere şi prezentare a produselor sale. Acesta este situat în Piaţa Mărăşti, lîngă sensul giratoriu. Construcţia sa a durat 13 ani, spaţiul fiind contractat de firma dujeanâ încă din 1987.

Magazinul are o suprafaţă de expunere de 230 mp şi un depozit de 130 mp. Utilităţile cu care a fost dotat îi permit să găzduiască şi activ ită ţi conexe celei comerciale.

Petru Turc, directorul general al SC Armătura SA, a declarat în discursul său inaugural că .acest magazin este singurul din ţară care oferă tot ceea ce este necesar pentm instalaţiile de apă, gaz şi abur. Produsele sînt oferite la preţ de producător. Dorim ca atunci cînd un client intră în acest magazin el să poată găsi aici tot ceea ce

. are nevoie în domeniul instalaţiilor."Noul magazin se doreşte a fi un model

pentm cele 46 de reprezentanţe din ţară ale Armătura. -

I R Q * !

C î :

S T 1' *

Investiţia efectuată de fabrica clujeană pentm construirea magazinului se ridică la mai mult de 3 miliarde lei, iar stocul de marfă are valoarea de două miliarde lei..

Dan Osoian, şef serviciu marketing, ne-a declarat: „Ştim câ în această zonă se află mai multe magazine care se ocupă de com e rc ia liza rea insta la ţiilo r, da r noi încercăm ca, prin produsele noastre şi prin modul de servire, să ne deosebim de ei.

Clienţii noştri pot găsi aici tot ceea ce ţine de instalaţii - gama completă a produselor Armătura, alături de alte obiecte conexe.”

La deschiderea oficială a magazinului a participat şi primarul Gheorghe Funar, alături de toţi cei care au contribuit la realizarea aoestei investiţii.

A. BLAGA

—

Ţ â r a n i i n u îş i e r b i c i d e a z â c u l t u r i l eIlarie Ivan, directoruT adjunct al D irecţiei Generale pentru

Agricultură ş i Industrie Alimentară (D G A IA ) Cluj, a prezentat ieri o raportare cu privire la lucrările de primăvară realizate în judeţul Cluj. Astfel, din cele 109.340 de hectare care trebuiau însămînţate, s-au efectuat lucrări pe numai 93 la sută din suprafaţă. In timp ce ovăzul şi cartofii de toamnă au fost cultivaţi pe întreaga suprafaţă cultivată (6.895 ha, respectiv 10.000 ha), alte culturi nii stau la fel de bine. ’

Sfecla de zahăr trebuia cultivată pe 3.857 ha, dar nu s-a reuşit decît semănarea a 79 la sută din această suprafaţă. Cultura de floarea-soarelui acoperă numai 78 la sută din suprafaţa programată (3 .301ha), iar porumbul numai 95 la sută din cele'48.104 ha programate. .

Erbicidările s-au făcut pe numai 40.845 ha, o suprafaţă mult mai m ică decît anul trecut. Culturile de porumb au fost tratate chim ic împotriva buruienelor pe aproape 20.000 de Ha, în timp ce floarea-soarelui nu a fost erbicidată decît pe 161 ha. Ilarie Ivan spune că această stare de, fapt este cauzată de preţul mare al erbicidelor (între 150.000 şi, 200.000 lei pentru un litru de substanţă). Precizăm că, în funcţie de cultură, pentru tratarea unui hectar de teren sînt necesari doi-patru litri de erbicid.

In ceea ce priveşte fertilizările cu îngrăşăminte chimice, au fost tratate 57.959 ha, dintre care 24.581 sînt cultivate cu porumb şi 2.350 cu sfeclă de zahăr.

A n c a B L A G A

B N R a a v iz a t c o n d u c e re a B ă n c ii “ D a c ia F e lix ”

Tim p de cinci ani Banca N aţională a Rom âniei nu a avizat în mod oficial nici una dintre echipele manageriale ale Băncii Dacia Felix. Un semnal pozitiv este faptul că banca centrală şi-a dat acordul în acest sens.

Decizia Băncii Naţionale de a av iza actuala echipă de conducere a B D F dă un plus de credibilitate Băncii Dacia Felix care şi-a relansat activitatea bancară abia spre sfîrşitul anului 1998, adică după preluarea sa de către un grup de oameni de’ afaceri israelieni.

Precizăm că în momentul de

faţă Consiliul de Administraţie a l B D F este form at din 9 m em bri.” N um ăruladministratorilor s-a suplimentat de la 7 la 9 în ultima Adunare Generală a Acţionarilor B D F din 13 aprilie 2000. N oii veniţi sînt angajaţii unor importante in stitu ţii bancare din Israe l (Union Bank, Banca Israelului, Bank Leumi etc). Astfel, de la numirea lor cei doi şi-au dat aportu l în rezo lvarea prob lem elor legate : de m etodologie, în tocm irea situ aţiilo r financiare sau în consilierea noii conduceri.

(C .D .F .)

F A R M E C - C lu j -N a p o c a - p ro d u c ă to ru l n r. 1 d in R o m â n ia în p ro d u c ţia d e c o s m e tic e , h u lit , d a r ş i d o rit____________ urmare din pagina 1____________Nu a trecut mult timp ca să observăm câ d-nul Olăneanu urmăreşte sâ-i înlăture, treptat, pe ceilalţi beneficiari ai noştri, prin obţinerea de contracte avantajoase faţă de ceilalţi beneficiari. Ş i a reuşit în bună măsură acest lucru, prin presiunile pe care Ip făcea mereu asupra noastră prin calitatea pe care o avea ca membru în Consiliu l de Adm inistra ţie. Din cca. 200 de beneficiari pe care îi aveam la privatizare, prin această politică de a obţine contracte avantajoase, în anul 1998, am mai rămas pe ţară cu cca 20 beneficiari. ^

Cînd ne-am dat seama că urmăreşte treptat să pună mîna pe toată desfacerea produselor noastre şi să ne impună cum vrea el să vindem produsele, ne-am creat reprezentanţele noastre proprii în toate zonele ţării.

Din acel moment a declanşat o luptă directă împotriva Comitetului de direcţie şi Consiliului de Administraţie care s-au opus strategiei Iui.

La Adunarea Generală a Acţionarilor din 24.09.'1999, d-nul Olăneanu a venit pregătit să dărîme Consiliul de administraţie existent şi să-şi introducă în Consiliul de Administraţie şi comisia de cenzori diferite rude şi colaboratori care să-i ajute să-şi pună în aplicare strategia iui. In urma discuţiilor purtate, adunarea generală a observat scopul lui şi l-a sancţionat, nealegînd nici unul din propunerile lui şi nici pe el.

După această adunare generală a început lupta directă cu noul Consiliu de Administraţie ales, făcînd diferite reclamaţii neconfirmate pînă în

. prezent. După informaţiile pe care le deţinem, el nu respectă legile şi are multe reclamaţii la care cu greu va putea răspunde onorabil. Poate se conduce-după strategia proprie “dacă eu nu respect legile, nu le respectă nici alţii”.

La sfîrşitul anului 1999 a venit cu noi pretenţii exagerate la proiectul de contract de vînzare a produselor noastre pentru anul 2000, Nu l-a satisfăcut contractul pe 1999, prin care a cîştigat bonificaţii la valoarea facturilor noastre (reduceri) de aproape 70% din profitul net al întreprinderii noastre (cca 700 milioane lei lunar) şi a solicitat m ai mult cu cca 40%, adică întreprinderea noastră, cu peste 700 salariaţi, să lucreze în principal pentru d-nul Olăneanu. Acest lucra n-a fost acceptat de către conducerea întreprinderii şi am fost obligaţi să renunţăm să mai încheiem

contract de desfacere cu firma dînsului pe anul 2000. Din acest moment şi-a Intensificat atacurile şi denigrările grosolane asupra conducerii şi întreprinderii noastre printr-un ziar din Cluj, culminînd, în luna martie 2000, cînd a cerut convocarea unei adunări generale a acţionarilor şi înlăturarea actualei conduceri, aleasă legal şi statutar în 24.09.1999 şi 01.10.1999. Dar nici adunarea generală din 30.03. şi 07.04. a.c., nu a aprobat- so lic itarea d-nulu i O lăneanu, respingîndu-i toate propunerile şi afirmaţiile de defăimare a FARMEC-ului şi adoptînd o hotărire de deferire în justiţie a d-nului Olăneanu pentru stricarea imaginii FARMEC-ului şi prejudiciul creat.

Este de neconceput pentru d-nul Olăneanu să afirme în public şi să dea date la presă că FARMEC-ul este falimentar, cînd datele din

'bilanţul contabil pe anul 1999 ne situează din nou pe un loc fruntaş pe judeţul Cluj şi pe ţară. Această minciună grosolană nu-i era permisă d-lui Olăneanu, dacă vrea binele FARMEC-ului unde este şi acţionar principal, de. pe urmele căruia a cîştigat foarte multe. Menţionăm că d-nul Olăneanu a cumpărat acţiuni de la FARMEC PAS în valoare de 343..240 USD şi a primit dividende şi alte înlesniri de la privatizarea întreprinderii şi pînă în prezent de peste 3.000.000 USD. Oare cîştigul cu FARMEC-ul n-a fost suficient, probabil că nu şi vrea mai mult, vrea ca toată întreprinderea să lucreze pentru el. Şi ca să-şi realizeze acest scop final, vrea ‘ cu orice preţ să cucerească puterea.

- Ce propune acţionarilor ca să cucerească puterea?

- Promite numai minciuni cu care sâ ameţească acţionarii şi salariaţii FARMEC-uiui şi aş da cîteva exemple:

Printr-o scrisoare adresată recent tuturor acţionarilor, promite că în situaţia în care va cuceri pu terea , va redresa econom ico-financiar FARMEC-ul, va asigura stabilitatea şi crearea de noi locuri de muncă. •

Cîtă făţărnicie în ceea ce afirmă şi promite ei acum, dînd dovadă că este omul cu două feţe.

C înd e ra m em bru în C o n s il iu l de A d m in is tra ţie , aproape în toa te şed in ţe le acestuia cerea să nu lucrăm cu cca 400 de produse, c i numai cu vreo 30-40 de produse, care se vînd bine şi care desigur, nu cerea efortun mări la vînzare pentru d-nul O lăneanu. Dar

aceasta însem na o reduce re de 90% a numărului de sortimente, o reducere foarte mare a fo losirii capacităţilor de producţie, şi oreducere însemnată a locurilor de muncă şi a personalului, iar acum ne spune că va asigura

. stabilitatea personalului şi crearea .de noi locuri. de muncă. '

Cînd conducerea spunea că trebuie să ţinem cont şi de problemele sociale din întreprindere, de asigurarea locului de muncă la cîţi mai mulţi salariaţi, de cerinţele sindicatului, el spunea că de ce to t venim cu sindicatul, că la firm a lui,' el nu are sindicat şi că el este şi patronul şi

-sindicatul.Despre ce redresare economico-financiară

vorbea d-nul Olăneanu? întreprinderea noastră riu este falimentară aşa cum afirmă dînsul, ci o întreprindere foarte rentabilă aşa cum arată cifrele din bilanţul contabil. •

El vrea să o redreseze prin desfiinţarea tuturor reprezentanţelor noastre care lucrează foarte bine şi fac o adevărată distribuţie la magazine şi vînd aproape toate cele 400 de produse şi nu 30-40 produse cîte vindea d-nul Olăneanu, dar şi din acestea, o cantitate însemnată în depozitele en-gross din Bucureşti, de unde ajungeau Ja mîna a 2-3 la magazine şi desigur cu preţuri mult mai mari la consumator. -

Vrea să redreseze întreprinderea noastră prin încheierea unui contract de vînzare a produselor noastre prin care să încaseze bonificaţii de peste' 80% din profitul nostru, aşa cum a vait la sfîrşitul anului 1999 şi în luna ianuarie a.c. Asta înseamnă redresare economico-financiară?

r Conducerea veche şi prezentă a FARMEC-ului .'este cunoscută de zeci de ani, a construit cea - mai mare fabrică de jproduse cosmetice din ţară, unde au lucrat şi lucrează mulţi salariaţi, unii cu familia lor, fiind legaţi de această fabrică, iar d-nul Olăneanu, care lucrează cu FARMEC-ul doar de cîţiva ani şi cu intenţii dubioase, vrea să

■dărîme, ce au construit alţii, adică FARMEC-ul.'- De ce d-nul Olăneanu a lansat o campanie

aşa de mare pentru cumpărarea de acţiuni de la FARMEC?

- Pentru a acapara un pachet majoritar de acţiuni cu care să poată lua deciziile pe care le doreşte şi să-şi poată realiza scopul necinstit urmărit la Farmec.

în acest sens şi-a trimis în Cluj 3 autoturisme

de la firma lui din Bucureşti, cu colaboratori şi agenţi suspecţi, completaţi cu 6-8 foşti angajaţi ai FARMEC-ului la care li s-a desfăcut disciplinar contractul de muncă sau au fost disponibilizări şi care au, probabil, interese meschine faţă de întreprindere şi care umblă de aproape 2 luni, din casă în casă, la acţionarii FARMEC-ului, angajaţi sau foşti angajaţi, cu promisiuni, presiuni sau ameninţări, creînd o atmosferă de teamă şi groază ca în. filmele poliţiste, pentru a Cumpăra acţiuni. *.Cu toate aceste manevre, după informaţiile

noastre, n-a reuşit să cumpere decît un procent de 2% de acţiuni din totalul acţiun ilor pe întreprindere, dar şi acestea nelegal şi nestatutar pentru care este dat în judecată de FARMEC.

El are în prezent 21,5% acţiuni deţinute legal şi cu acestea.nu are pachetul majoritar de acţiuni cu care să poată decide cum vrea în FARMEC.

- Cine doreşte, totuşi, FARMEC-ul?- Este foarte curios să huleşti FARMEC-ul,

dar, în acelaşi timp, să-l şi doreşti prin toate mijloacele. Acesta, aşa cum s-a văzut în cele •

. descrise, nu este altul decît acţionarul nostru ,. respectiv domnul Olăneanu.

îl huleşte pentru că i se pare că n-a cîştigat destui de cînd este acţionar şi îl doreşte pentru

; a cîştiga mai mult, respectiv nu 70%, cît a cîştigat în 1999, ci 80-90% din profit, în anul 2000.

Sau poate în spatele d-nului Olăneanu stă cineva care doreşte să falimenteze producătorul nr. 1 de cosmetice din România, care rezistă cu succes la concurenţa mare de pe piaţă, la multe grupe de produse, ocupînd locul I sau II pe piaţa românească, în total vînzări, inclusiv produse 1 cosmetice străine. - s

După cele întîm plate cu d-nul Olăneanu,' recomandăm acelora ce se privatizează să-şi - aleagă bine asociatul sau beneficiarul, cu multă

atenţie pentru a nu regreta ca noi.- Cum merge în prezent FARMEC-ul?- Informăm acţionarii noştri, pe beneficiari şi

furnizori că primele 4 luni din acest an le-am încheiat cu un profit mai' mare cu 69%, iar cifra de afaceri a crescut cu 35% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, fără aportul d-nului Olăneanu, ca beneficiar.

Aceasta demonstrează că întreprinderea noastră este viabilă şi cu toate piedicile puse de d-nul Olăneanu nu poate fi oprită din drumul ei ascendent şi de progres continuu. .

C u r s u r i p e p i a ţ a v a l u t a r ă -, l Q u j - N a p o c a ; 2 4 .0 5 .2 0 0 0

BJURSAJDEiVALORIv . . JŞr«A — — 'UGUREŞTI

a i i 2 0 0 0 l

|Stnb Dvnunn »oc »bte | S^tiur» p fltT j VN | Inch. j V ir | D r ic . ) Har. | Hiiv | P r j u v i ~

Categorii f{ gSsocăebtr)ALUEO D£ALS EICOND ZALĂU

AMTISfOTICEiASIAZOMURES TG. MUREŞBANCA TURCO-ROMANA suclbeiti

AUTOMOBILE DACIA PITEŞTIELEGTROAPARATAJ 8XURESTI

RAFINARIA ASTRA ROMANA non

EXCELENT BUCUREŞTIOTEUNOX TARGOVISTE .C .N.F.R.NAVROM GALAŢIOILTERMINAL CONSTANTAOLTCHIM RM. VALCEAPOUCOLOR BUCUREŞTIRULMENTUL BRAŞOVŞANTIERUL NAVAL CONSTANTATERAPIA CLUJ NAPOCABANCA TRANSILVANIA cuunwxa 1,597

3,500

2,000

20,000237,062

1,020,000

3,599,080 . 486,00010,891,920

'4,293,00028,433,720

24825,2001,600,000

19,506,500

.3,279,4®

463,169,8®

Societati de Investiţii FinanciareSrnb Dtm vnirtsocitb te Srcimm piaţa VN Inch. Var Dtac. Mm . Miri Pffl*»d. N r . je i V jL tobb (lr i)

StM S.I.F. SANAT-CRJSANA ARAD TOTAL 10® 462 4 6 470 475 440 465 642,559 299,«1,591

SIF2 S.I.F. MOLDOVA BACAU . TOTAL 1(X» 330 -6.3 335 341 321 333 851,268 ' ^83,654,260

S!F3 S.i F. TRANSILVANIA BRAŞOV ..TOTAL 10® .6 5 0 -1.5 650 660 640 651 - 1,651,570 1,075,218,980

SIF4 S.i.F, MUNTENIA BUCUREŞTI TOTAL 10» 6 » 0 570 6 » * 570 586 280,145 . -164,077,770SIFÎ S.I.F. OLTENIA CRAI0VA TOTAL 10® 520 0 530 540 520 528 769,314 . • 4®,582,770

To ta l S IF . 4,195,056 2,228,595,371

ÂLM AUMEfJTARACLUJ NAPOCA TOTAl 1Q»| 5® -1.8 560 5® 550 555 10,4® . '5.774tf®

AMY . AMYLCfl SIBIU TOTA!^ 10®) 4® 14.3 350 4® 350 •378 • 4,6® / 1,740,0®

APC VAE APCAPOM BUZĂU TOTAL 10®) 307 -1,0 307 307 : 307 307 2,6® 793.2®

ARM ARMATURA CLUJ NAPOCA TOTAL • 1000 560 0.0 560 560 5® 560 2,0® 1,120,0®AGA AGRAS BUCUREŞTI TOTAL 10® 35® -4.1 3400 3500 34® 3,455 4,4®. . 15,2®,0®

BRC BERCENI BUCUREŞTI TOTAl 10® B5G 2.4 850 850 850 848 , 959 812,7»

BRM BERMAS SUCEAVA TOTAL . 70® 3550 1.4 3550 3 5» 3550 3.532 2,341 • 8.269,0®CAS CASIPOM TURDA • TOTAL 10® 2® 0.0 2 ® 2® 2® 2 » 13.840 2,367,7®

CPL CARMETAPLAST DEVA ' TOTAL 250® 180® •7.7 180® 18000 180® 17,7» 1,826 32.429,0®

CRB CARBID-FOX TARNAVENI TOTAL 10® 291 7.4 290 305 2 » ■ 3 ® 13,9® 4,163,4®

EPN EMA PIATRA NEAMŢ TOTAL • 10® 710 -12.0 710 710 710 • 710 1.0® 710,0®EPT ELECTROPUTEPE CRAIOVA TOTAL . 10® 281 •48 290 290 281 283 2,349 665,2®I0A INDAGRARA ARAD T O TA l.- 10® 85 . 6.3 85 85 85 85 6,537 664,145IMP IMPACT BUCUREŞTI TOTAL ' . 10® ■ 18O01 00 1820 19® 18® 1,825 210,8® 384,716.0»INT INTERNATIONAL SINAIA TOTAL 10® 124® 3.3 138® 138® 121® 13,621 22,316 3O3.967.W0MOL MOLDOMOBILA IAŞI TOTAL 10® 1® 5.6 1® 1 » 1 » 1 » 830 157 j ®

MPF MOPAF VRANCEA FOCŞANI TOTAL . , 10® 185 14.9 185 185 185 185 8 ® _. • 148,0®NVL NAV0L0LTEMITA TOTAL 10® 4® 2.5 342 420 340 374 9,777 3,655,934SCO. SlCOMED BUCUREŞTI • , TOTAL • 10® 1990 4.7 . 1850 19» 1050 1,919 . 22,273 «,743.570SDT SfCeRTfiANSCALARASI TOTAL 10® 211 0.5 - 211 211 211 211 - . '3 .2 ® 675,2®STZ SINTEZA ORADEA TOTAL . 1000 •212 . 0.0 212 . -212 • 212 212 20,0® 4,240,0®

Tofal categoria a I I *

Total categofU l t II j t a luslvSlF)

TOT AL GENERAL"1,836,013

6,030,069Capitalizare» bursiera (mit l« Societati comerclale exclus SIF (mii. lei) ** 1 >420 245BET ROL = 541 .35 punct© BET USD = 498.35 punct©

> i) •= 8 2 5 T 3 S 8iv SIF (mll !©!> - 6 8 3 7 - 1 - 1 3

-3.76 punct© (-0,69%) . : -1.-44. punct© (-0.72%)

Capitalizare bursiera (USD) — 401 622 458Societati comerciale exclusiv SIF (USD) “ . 332 54-4 -411SIF (USD) — 69 078 047BET-C ROL = -499.02 punct© Varmtio - -O.OG punct© (-0.01 tX>)BET-C.USD = 5ip3.76 p u rtc l© Variaţi© = -0.09 punct© (-0.04%)

NOTĂ: La categoria a ll-a sînt prezentate cele mai tranzacţionato 20 de socie'.âţ

S o c i e t ă ţ i d i n J u d e ţ u l C l u j

SIM BOL SOCIETATE COMERCIALĂ VARIAŢIE NR.TRANZACŢII

VOLUMTOTAL

VALOARETOTALĂ P R E Ţ MEDIU

G R N D - G R A N D E M A R -C J -0.62 . 3 ' 6842 305942Q0 4472S A N E S A N E X - C J ■ 0.00 5 ' 21912 10966000 • 500

- N A P P N A P O L A C T - C J 0,38 5 1257 3659400 • 2911S A L P S A L P R E S T - C J 17.50 — 2 2971 3489500 1175A R G O - A R G O S - C J * C J ; ’ -5.13 •1- 118 2183000 18500 -O R IA O R IZO N T - C J 0.00 1 240 2064000 8600

T C IG- TCI C O N T R A C T O R ,

. G E N E R A L - C J -10200, 1 ' 745 2011500 2 7 0 0 .' '

S P U T S P U T - C J -77.65 1 . 329' 1875300 5700G R A T G R U P 4 IN S T A L A U !- C J -52.63 -1 925 832500 900 •T E H P T E H N O F R IG - C J 4.00 1 . 156 405600 : 2600

- S C IF S C IF C A R C L U J N A P O C A - ' C J - 0.00 1 (40 164000 '4100 '

T R N A T R A N S IL V A C L U J- C J 0.00 1 39 ■ . 156000 4000

T O P 1 5SIMBO^ SOCIETATE COMERCIALĂ NR.

TRANZACŢIIVOLUMTOTAL

VALOARETOTALĂ PREŢ MEDIU

' ASCE ASCO- BC 11 \ 139918 :: 10493850000: 75000IAME IAME - CV 4 35422 1569004000 44295PREH PREFAB-CL 2 1 59188 939016500 ^ 1586SCOMU COMTOP - HR 2 162075 908916600 5608PUMC • PUMAC BUCUREŞTI - BU ?T : 2 - 13937 : 3 3 5 0 2 0 0 0 0 59914 "BEZA BETA BUZĂU - BZ 14: 65000 390000000 6000VITB VICTORIA BUCUREŞTI - BU #7 3 „ >1159138 > 347741400 ' 300 • \ASRA ASIGURAREA ROMANEASCA -

ASIROM 24 20187 296717000 14698

MRCX • MERCUR CORVINEX UMDV 2 4192 :•* 251520000 v- 60000ROVA ROMAN BRAŞOV - BV 1 6591 204980100 31100

- F-ERO FERONERIA-AR , 3 70464 147917600 ,2099MOEX MOBITEX BUCUREŞTI - BU 5 796 77004000 96739

; METG' METEX-DB 2 - 680 . 68240000 100353IARV IAR BRAŞOV r BV 5 •• 2991 47077000 15740

ALPO. ALPROM-OT 9 1517 T 35523500 23417 , 1

O a t e s i n t e t i c e,NR. SOCIETĂŢI TRANZACŢIONATE ...NR. TOTAL ACŢIUNI .......................... ......VALOARE TO TALA TRANZACŢII .....INDICE RASDAQ . . ; ...................VARIAŢIA ZILEI ........................_ i........... .v a r ia ţ ia p r o c e n t u a l a 1..........

Informaţiile referitoare la Bursa de Valori Bucureşti şl la Raţa extrabursieri RASDAQ provin de la SV1INTERDEALER CAPITAL 1NVEST S.A, str. Constanţa nr. 7, Cluj-Napoca Tel. 433.212.

1,478,272. 1^41,681,630

D E N U M I R E A

V A L U T E IS i m b o l

V a r i a ţ i e

f a ţ ă d e z i u a

p r e c e d e n t ă ( % )

C U R S U L

Î N L E I

DOLAR AUSTRALIA AUD 0.82 i - 11755

DOLAR CANADA CAD 0.60 i 13641

FRANC ELVEŢIA CHF 0.10 Ţ. 11965

COROANA DANEMARCA . DKK 02 4 i 2510

LIRA STERLINA GBP 0.59 i 30291

YEN JAPONIA JPY • 0.43 i 19144

COROANE NORVEGIA NOK 04 2 1' 2262

COROANE SUEDIA SEK 04 2 i 2247

DOLAR S,UA ' USD 0 0 3 Ţ 20560

DST DST . 0.30 Ţ 26960

EURO * -EUR 04 5 Ţ 18716

Cur»ufîle ţ in fo r partic ipante ta EURO 1 ,

SHILING AUSTRIA ATS 0.22 Ţ 1369

FRANC BELGIA i BEF 04 2 l 464

MARCA GERMANĂ DEM 04 5 i_ f 9569

PESETAS SPANIA ESP - 04 5 4, , 112.48

MARCA FINLANDEZĂ FIM ‘ 04 5 -4, 3148

FRANC FRANŢA FRF 04 4 4 2853

LIRĂ IRLANDA IEP 04 5 4, 23763

LIR Ă [TALIA UT 041 4. 9.67

GULDEN OLANDA NLG 0.26 4. 8492

ESCUDOS PORTUGHEZ PTE 045 4 93.35

1 g A U R (preţ in lei) * 0.42 4 ‘ 181053

Casa de schimb USD f •' D EM ; 'valutar* - C V c , •v V

:: MACROGROUP.: Y 20.630 20.800 . 9.450 9.580

PLATINUM - 20.620 20.780 9.400 9.540

CAMBIO 20.630 20.730 _ 9.450 9.550

PRIMA. 20.620 20.750 9.420 9.530

■■■■■.

. Banc Post . 20.500 20.750 9.400. 9.650

BRD 20.485 20.575 9/452 9.528

' B C R ' ' 20.490 20.640 9356 9.713

Transilvania * 20.530 . 20.730 9.440 9.600

* Cursuri afişate la ora 15.00. La aceeaşi casă de schimb' valutar, cursurile pot varia de la un punct de lucru la altul--

E V O L U Ţ I II N U L T I M A S A P T Â M l N

* Cursuri BNR - lei -

DATA EURO DEM GBP. USD AUR

Joi, 18 05 18.277 9.345 30.466 20.397 180.240

Vineri, 19.05 18.303 9.358 30.348 20.451 179.172

Luni, 22.05 18.304 9.359 30.424 20.494 180.373

Marţi, 23.05 18.477 9.447 30.513 20.540 180.943

Miercuri, 24.05 18.762 9.593 30.472 20.553 181.817

m ml a E I

p e rs o a n e f iz ic e - % - p e rs o a n e ju r id i c e - %

2,473 883379

4,703,980,650

BSncl comorclale ia vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 1 2 luni Bănci com erciale la vedere 1 lună 3 lunt 6 luni 9 luni 1 2 luniBCR* 10 38 39 , 40 41 42 BCR* 1 0 38 39 40 41 42BRD 10 35 37 38 39 40 BRD**-' 1 0 . 33 35 36 37 38

10 , . 35 •; . 38 40,5 v 41,5 BA(dob. revIruibM) 9 41 41 42 42 42

BA (4. revtxufeU) 9 41 41 42 42 429 40 40 - - * - Banc Post* 9 • 38 40 42 43 45

Banc Post* . - 9 - 40 . 41 - • - . 42-, • - 43 •V 44 ALPHA BANK- (B.BucutoţN) 7 4° 43 45 45 45ALPHA BANK(B. BucoreţOl 7 40 43 45 45 45Carpatica 1 0 44 40 40 40 40

: Carpatica • : . 1 0 46 45 45 45 45Transilvania 10 40 42 41 39 39 Transilvania 1 0 36 39 38 36 35

Românească** 10 41 43 . 42 . 41 41 Românească** 1 0 41 43 42 41 41CEC - 9 36 38 39 - 39 CEC 9 37 37 38 38 38

^ ALIANŢA - , 1 0 47 48 B.I.R. 1 0 36 39 40 41 42B.I.R. 10 42 45 46 47 47

ROMEXTERRAIdob. vori»b<U| 1 0 40 43 44 45 46- ROMEXTERRA

(dob. variabilă) io ' • 42 ’ 43 ‘ -44 45 46 ‘TURCO-ROMĂNĂ 5 45 45 41 40 40TURCO-ROMÂNA 5 45 45 41 40 40

"OACIA-FELIX" , a . 30 . . 2 0 2 0 2 0 "DACIA FELIX" 9 37 35 34 33 32"Ion Ţiriac" 5 38- 40 41 41 43 "Ion Ţlrtac" S 38 39 40 40 42

B&ncl popular» la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 1 2 luni Bănci populare la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 1 2 luniNAPOCA 10 44 46 50 - 52 NAPOCA(dob. Ihieim*M) 1 0 40 41 43 47

SFINXCOOP . ■ 14 .- 62 64 . -TREZOR 10 58 60 65 - - SFINXCOOP 14 62 64 * *“CLUJ" < 10 » 40 42 TREZOR 1 0 58 60 65 -

MINERVA 12 60 63 65 65 «CLUJ» 1 0 35 - - ** dobinda se capitalizează; ** cu plata dobinzii la expirare. Notă: Modificarea dobinztlor se comunică redacţiei, pină la ora 12* prin laz: lă.7418.

V J- p e rs o a n e f iz ic e - %

B A N C A . s Valuta Vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

B C R D EM 3 3,3 3.7 . - 4,1U S D 4 . - 4,75 5 • 5,25

■ B R D . f V . ’D EM 2,25 2,4 2,5 2,6 2,65 2,7U S D 3 4,15 4,25 ; 4,4 4,5 4,65

B a n c P o s t D EM 2,25 - 2,8 - 3U S D 4 - - ' 4,8 - 5

- B . Agrico lă D EM 2,5 : 3 3 2 3,2 3,5 3,7U S D 4 . 5,2 5,3 : 5 2 5 2 5,85

Ion Ţ iriac D EM 2,25 3,2 3,3 3,75 4 4.25U S D 3,5 5 5,25 5,5 4,85 5,75

B I.R. D EM 3,5 : 3,75 : ::--4'- •. 4,25 .4,75 •< s •U S D 4.. 4,75 ,>: 5 5,25 5,75. 6

Transilvan ia D EM - 2,5 -- 3 3,25 3,5 3,75U S D 3 - . 5,5 5,75 6 6,5

r Rom ân ească D EM . 3 3' 325 3,5 : 3,75 . "4". ■U S D 3,5 4,75, 5,75 •: 6 7

Carpatica D EM 2,5 -• - 3,5 • 4U S D 3 - . • 4,5 - - 5.5

■ A L P H A B A N K (B . Bucu reşti)

D EM ’&G 2:'V>" •:-.:.2,5x. ■;:Y24> • 2,5 - 2,5 2,5U S O m < 2 m 5 > 5,5 <=•• 5,5 5,6 6

Turco-Rom ână D EM 1 4 42 4,5 • 4,7U S D 2 6,25 6,5 6,75 -• 7,1

Rom exterraD EM 3 32 3 2 -3,5 .4 4,2U S D 3,5 5 5,2 5,4 . - 52 5,6

"DACIA FELIX" D EM 2 2,5 2 2 3* - 3 .. 3 .U S D * 2 3 3 3.5 4 4,5

- p e rs o a n e ju r id i c e - %, - BANCA Valuta Vedar* 1 tună 3 teinl 6 luni 9 luni 12 tuni

BCRDEM 3 • 3.3 4.1USD 4 - 4,75 s 5J3

BRDDEM 2.25 2.4 2.5 .fl 2 .6 2.65 2.7USO 3 4,15 4^5 4,4 4,5 4,63

Banc Pest OEM 2.25 2,5 * 2 ,8 3USO 3 4 4.2 • 4.5

B. AgricolăDEM 2.5 3 . 3,2 5,5 3.7USO . 4 5.2 5.3 5.5 5,5 5.83DEM 2.25 3.2 3.3 3.75 4 4.23USD 3.5 5.25 SJS 5.5 5.5 6

W . B.I.R. DEM • 3 . 3.5 ■ 4- 4.25 4.2$ 45USO 3.5 . 5 ' 6 6.5 6,75 7

TransilvaniaDEM 2.5 - 3 3,25 3.5 3.75USD 3 5,5 5,75 6 6.5

-RomâneascăOEM 3 3 32S 3,5 3.75 4USD • 3,5 ,4,75 6.5 5.75 - 6 7

CarpaticaDEM 2,5 .-V 3.5 - 4USD 3 - • 4.5 - 5.5

ALPHA BANK OEM 2 . • 2.5 2.5 2.5 .<2,5 2.5(B. Bucorajtf) > USO - >2 ,:: , \ S •■■■ 5,5 ' .• s ,s .5,6 6

Turco-RomânăDEM 1 4 4J2 4,5 - 4.7USD 2 6,25 6,5 6,75 - 7,1

. Romexterra ■■■DEM 3 3^ 3.3 3,5. ... 4- -■ 4,2USD 3.5 5 5^ 5,4 5,5 5,6DEM ;2 3,5 ■ 3,5 3.5 ■ 4 ; - - 4

USD 2 .■ 4 ' - A- 4 4,5 45 , .NOTÂ: Suma minimă pentru constituirea depozitelor, taxa de deschidere de cont, precum şi comisioanele percepute diferă in funcţie de bancă

................ 340 ........2.124.3877.840.843.153 LEI . 701.08 PUNCTE .... -0.89 PUNCTE ......................-0.13%

FOND S ADMINISTRATOR VALOARE LA. ZI

CREŞTERE ÎN 1999

CREŞTERE DE IA 1.01.2000

NR.INViSTITORl(31.03,2000)

ACTIV NET < i (midiei) . (31.03.2000)

Active Junior v. . . . . . ............. Active Management International S.A. 2.293 - 81% 20,28% 481 . 0,820Active Clasate- Active Management International S.A. 22.775 78.9% 20,54% 521 0,748Active Dinamic Active Management International S.A. 58.487 82,8% 22,20% 938 2,362Armonia , Real Fin tnvest S.A. 148.500 30,9% 20.73% 907 1^21Alpha Administrator S.A. . 276.000 64,7% 11,70% 460 287,553ARDAF- Spor SA . 67.650 87,2% 15.84% 1.541 3,714Capital Plus Certinvest S A . 17,433 105,8% 27.74% 9.910 14,892Fondul pentru Comerţ Exterior ' 4 Şira S.A. 167.370 103,9% 23,87%T 1.980 40,061Fortuna Clâsslc -", > Capital Asset Management S A . 695.400 92% 19,90% 22.426 36,335Fortuna Gold < 1 9 , 0 1 . 2 0 0 0 ) - ^ " V : Capital Asset Management S A . 1.187.700 -- 18,77% 75 6,262Fondul de Investiţii şi Dezvoltare (26.01.1999) S.M.F. 2000 S A . 649.711 105,2% 26.65% 578 11,019Fondul de Investiţii Gelsor Gelsor Asset Management S A . 12.735 24,55% 13.379 200,614Fondul Naţional de Acumulare (3.02.1999) ; Sov InvestSA . 31.140 134% 33,08% 17.966 125,526Fondul Naţional de Investiţii Sov kwest S A . 103.720 221,8% 46,91% 270.860 3.132,611Fondul Monetar Stabilo ; - r . Quadrant Asset Management S A . 271.688 92,8% ‘ 22,06% 616 20,050

Certinvest S A . 153.902 27^% 21,72% 84 4,582Fonduf Mutual Transilvania > . Globinvest S A . 78.290 - 68,9% 22,96% 541 42.051.

OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORULUI 431.367.

1963 - A fost înfiinţată Organizaţia Unităţii Africane, destinată să unească eforturile

ţărilor membre pentru a asigura stabilitatea continentului african.

R iş ti ş i c îş t ig i: u n lo c în a re s t !

Procurorii clujeni îl cercetează, în stare de arest

preventiv, pe Moldovan Traian, în vîrstă de 47 de ani, din Gherla, acuzat de săvîrşirea infracţiunilor de înşelăciune, fals şi uz de

fals. Bărbatul, folosindu-se : de binecunoscuta metodă a

' , filelor cec a adus unprejudiciu unor societăţi de

peste 700 de milioane de lei. fn calitate de

administrator şi asociat al firmei “ Moldo Marin” SRL din Gherla, Moldovan s-a gîndit şi el ca mulţi alţii

să-şi rotunjească venitul, însă nu oricum. Astfel, s-a

prezentat în luna decembrie 1999 la societatea Clujana, iar în luna ianuarie 2000 la o altă firmă din Braşov, de unde a achiziţionat mărfuri în valoare de 711 milioane

de lei. Pentru plata acestora Moldovan a emis

trei file cec neavînd disponibilul necesar în

contul firmei.Parchetul de pe iîngă

Tribunalul Cluj a emis pe numele lui Moldovan Traian

mandat de arestare preventivă de 30 de zile.

Pentru fapta făcută, legea • prevede o pedeapsă cu

închisoarea de la 3 la 15 ani.

Cosmin PURIŞ

Pensionarii - membri şi ne-membri ai Uniunii Generale a Pensionarilor din România - participă, alături de sindicaliştii de la A lfa, la marele miting de protest îm potriva sărăciei şi mizeriei, care va ■ avea loc astăzi, 25 mai, începînd cu orele 14, în Piaţa "Lucian B laga" din Cluj-Napoca.

Potrivit inform aţiilor care ne-au fost furnizate de prof. V irg il Guţiu, preşedintele U JP C luj, în cadrul m itingului vor fi prezentate şi cîteva din revendicările pensionarilor. Una dintre acestea se referă la aplicarea Leg ii 19 cu privire la sistemul public'de pensii, care să contribuie la

elim inarea discrepanţelor dintre pensii la aceeaşi vechime şi funcţie. Apoi, pensionarii protestează îm potriva Ordonanţei de urgenţă 41/2000, care m o d ifică lim ite le sporu lu i la pensie prin recorelare, stabilit prin legea amintită, la minimum 45 la sută din salariul net pe economie. E i mai cer ca pensiile să nu fie impozitate şi nu sînt ds acord, ca indexarea pensiilor corespunzător evoluţiei inflaţiei să aibă loc numai dacă nivelul in fla ţie i va depăşi 10 la sută. De asemeni, pensionarii cer reluarea indexărilor începînd cu luna mai a.c.

P ro te c ţia p a tr im o n iu lu i n a tu ra l a l M u n ţilo r A p u s e n iFed era ţia Rom ână de

Sp eo log ie , " In s t itu tu l de Speologie “ E m il R aco v iţă ” , M inisterul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei M ediului şi Centrul R eg io n a l de Sup raveg here Ecologică “ M unţii-Apuseni” au demarat, de curînd, un proiect care are în vedere o serie de acţiun i com b inate pentru p ro tecţia ş i v a lo r ific a re a p atrim o n iu lu i natu ra l a l M un ţilo r A puseni. Pro iectu l beneficiază de o finanţare de 475.000 de Euro din partea C om isie i Eu rop ene , prin

programul “ L ife M ediu” şi este adm inistrat de C o n siliu l Judeţean Bihor. ,

Po triv it lu i V io re l-Laseu , preşedintele Federaţiei Române de Sp eo log ie , “ ob iective le urmăresc prevenirea degradării continue a patrimoniului carstic şi refacerea ecologică a zonelor adiacente degradate, a peşterilor ■ şi a zonelor carstice de o valoare peisagistică deosebită, protejate prin lege şi care, în prezent, sînt afectate de im pactu l cu un turism n econ tro lat şi neorganizat.-

Prin asigurarea unei protecţii active a patrimoniului Munţilor Apuseni se urmăreşte implicit rea lizarea unei alternative pentru susţinerea dezvoltării socio-econom ice a în treg ii regiuni. Proiectul îşi propune rea lizarea unor am enajări destinate accesului turistic, cu afectarea minimă a peisajului natural şi crearea unor facilităţi vizitatorilor, ştiut fiind faptul că această zonă este unică şi cu un mare impact pentru turiştii din întreaga Europă.

C. V L A D

A lo c a ţ ia s u p lim e n ta r ă p e n tr u c o p iiAlocaţia suplimentară de stat

pentru copii va fi acordată şi în funcţie de veniturile părinţilor, a declarat, m iercuri, la Suceava, secretarul de stat în M inisterul M uncii şi Protecţiei Socia le , Sim ona M arin escu . “ în domeniul alocaţiilor încercăm o premieră absolută, o schimbare a reglementărilor legale, care să introducă, pe lîngă c rite riu l num ărului de cop ii, criteriu l veniturilor” , a spus Marinescu.

Ea a afirm at că, în prezent, alocaţia de stat pentru copii se acordă indiferent de veniturile părinţilor şi a arătat că există foarte m ulte fam ilii care au venituri suficiente şi pentru care suma de 65.000 de le i, reprezenînd a lo ca ţia pentru copil, nu este sem nificativă. “ Dacă eu nu le-aş acorda aceşti 65.000 de le i, aş avea banii necesari să cresc a lo ca ţiile pentru fam iliile cu probleme.

De asem enea, a lo ca ţia suplimentară pentru fam iliile cu venituri foarte bune, cu doi sau trei copii, nu se mai justifică la această sumă. Este şi m ică, nu le este necesară, iar retrăgînd-o, aş putea să o red irecţionez spre fa m iliile sărace” , a spus Marinescu. ’

Secretarul de stat în M M PS a adăugat că, într-o primă fază, doar la acordarea alocaţie i suplimentare de stat pentru copii

vor fi luate în calcul, pe lîngă numărul de copii, şi veniturile

'p ărin ţilo r. Pentru prevenirea abandonului, va fi introdusă, în cursu l acestu i an, Legea

• ven itu lu i m inim garantat pe fam ilie, care prevede că nici o fam ilie, în raport cu numărul de membri, nu se poate afla sub un anume plafon de venituri, iar completarea va fi asigurată de la bugetul local, bugetul de stat şi fonduri speciale.

C i n o m f o a r t e n e c ă j i t . . .

Szacacs Mihai, în vîrstă de 63 de ani, din localitatea Căian, a rămas, în urmă cu aproape doi ani, fără ambele picioare. Nu a fost bolnav înainte de amputarea picioarelor. Spune că, în seara aceea s-a culcat sănătos şi dimineaţa s-a trezit că nu-şi mai simte picioarele. Soluţia aleasă de medicii de la Medicală II din Cluj a fost... amputarea! Pînă în anul 1993 a fost angajat la SMA Apahida, de unde a ieşit la pensie, după 37 de ani de muncă, cu o pensie de un milion de lei.

Apropiaţii lui Szacacs susţin că omul este de o cumsecâdenie rarisimă, că sare, aşa cum poate, în ajutorul oricui i-l cere, că face tot ce-i stă în putinţă să fie de folos, dar că, din nefericire, ai lui l-au lăsat pradă uitării. Nu se ştie din ce motive, cei trei copii ai lui Szacacs l-au părăsit. In prezent, omul este hrănit din mila satului, nu pentru că nu ar avea cu ce' să-şi cumpere cele de trebuinţă, ci doar pentru că nu are cum să şi le procure. Se deplasează greu, cu ajutorul unui cărucior cu rotile vechi şi ca vai de lume, spunînd că de la atîta învîrtît la roţi îl dor mîinile şi de-abia mai poate... Necăjit peste măsură şi contrariat că tocmai lui i se întîmplă una ca asta, Szacacs Mihai întreabă de unde îşi poate achiziţiona, contra cost (din micile economii de care dispune), o maşină cu comandă la mînă sau, măcar un cărucior cu rotile, cu comandă automată. De asemenea, doreşte să ştie ce condiţii trebuie să îndeplinească un cetăţean cu handicap, ca să poată solicita însoţitor, şi dacă pensia de handicapat la care ar avea dreptul depăşeşte valoarea de un milion de lei.

A fost sensibilizat de o parte a problemelor lui Szacacs primarul comunei Mociu, Georgel Achiş, care îi oferă acestuia posibilitatea să devină unul dintre internaţii Azilului de bătrîni ce urmează să fie inaugurat în această toamnă, în Mociu. “Pentru a putea fi luat în evidenţă trebuie să depună, cît mai repede, cîte o cerere atît la Primărie, cît şi la biserică”.

La restul întrebărilor care îl frămîntă Szacacs Mihai aşteaptă răspuns prin ziarul nostru.

Cătălina VLAD

Şcoala din nToeiu supravieţuieşte dinresursele proprii

x ' j•-

E S 1I

probleme. Majoritatea dascălilor de la această şcoală sînt din Cluj-Napoca şi sînt nevoiţi să facă naveta, dar vin aici cu drag, deşi condiţiile sînt departe de'cele normale.

Şcola are 14 clase (şase primare şi

j

Învăţământul trece printr-o perioadă nu tocmai favorabilă. Şi în zona rurală situaţia e mult mai gravă. Astfel, în comuna Mociu, din trei clădiri destinate educaţiei copiilor, fosta clădire a Tribunalului este folosită de cei din clasele l-IV, fostul internat, pentru cei din dasele V-X, iar cea de a treia se află în tr-o stare dep lorab ilă , în aşteptarea aprobării pentru demolare.

Deşi se tot înaintează memorii către Ministerul Educaţiei Naţionale, Liceul Teoretic Mociu nu a prim it nici un

- sprijin, singurele investiţii fiind făcute cu ajutorul Primăriei comunei sau cu cel al organizaţiei nonguvemamentale. World V ision.-O altă sursă pentru "modernizarea’ şcolii o reprezintă fondul de la părinţi, din care a fost cumpărat uri copiator Xerox, la mîna a doua. Directoarea celor două instituţii (şcoala generală şi liceul), d-na Doina Moroiu, profesoară de chimie, ne-a declarat că principala problemă cu care se confruntă este absenta toaletelor în

r r

: i - i J 'incinta şcolii, copiii fiind nevoiţi să se deplaseze în curte, la toaletele “de modă veche”. D-na directoare a mai afirmat că ar avea nevoie de bani pentru ig ien iza re şi pentru m odern izarea laboratoare lor deja existente.

Profesorii fac tot’ posibilul pentru a-i ajuta pe copiii acestei şcoli, mulţi d intre ei iubitori de carte şi chiar participanţi la olimpiadele pe judeţ. De aceea, din surse proprii, confecţionează planşe, cumpără cărţi şi culegeri de

...

restul V-X). De anul trecut au fost reînfiinţate clasele de liceu. Tocmai de aceea, afirm ă d-na Moroiu, sînt necesare investiţiile pentru modernizare. De asemenea, din puţinele resurse de care dispune şcoala, s-a încercat înfiinţarea unor laboratoare: de chimie, fizică, istorie, geografie, precum şi unul de in form atică, do tat cu patru calculatoare 486, achiziţionate din banii şcolii.

Cantina liceului nu mai funcţionează de mult timp, din acelaşi motiv: lipsa banilor. Fundaţia "W orld V ision" intenţionează să o redeschidă, mai ales pentru că aici învaţă copii şi din satele vecine (Roşieni, Zoreni, Chesău, Ghiriş). Se pun mari speranţe în această promisiune, care le-ar aduce o mică salvare copiilor de aici.

A n d re e a V ILC O V S C H I

J 3 .&

f i

F lu id iz a re a c ir c u la ţ ie i

- o p rob lem ă fă ră ş a n s e

d e rez o lva reAsociaţia Naţională a

Producătorilor, Comercianţilor şi Utilizatorilor de Elemente de Siguranţa Circulaţiei, (ANSIC) a organizat, ieri, la Hotel Napoca, o conferinţă pe tema siguranţei circulaţiei, fluenţa

4raficuluh şi; semaforiza rea-îm municipiul Cluj-Napoca. Pe lîngă reprezentanţii ANSIC, la dezbateri au partic ipa t specia liş ti din cadrul Administraţiei Naţionale a Drumurilor, ’ reprezentanţi ai Servic iu lu i S iguranţa Circulaţiei din cadrul Primăriei Cluj-Napoca şi ai Serviciului P oliţie i Rutiere. Una din principale le problem e d iscutate a fost cea a panourilor publicitare, care, din cauza nerespectării. norm elor de am plasare, eclipsează indica toare le rutiere, ceea ce face ca de multe ori acestea să rămînă neobservate. P o triv it reprezentanţilor ANSIC, aproximativ ‘30 la sută din panourile publicitare de pe raza municipiului Cluj-Napoca sîn t ' am plasatenecorespunzător, fapt ce afectează grav circu la ţia rutieră.

Cît priveşte semaforizarea, concluzia participanţilor,a fost că multe.dintre semafoare nu sînt corelate în funcţie do trafic, iar altele, precum cele! din intersecţia străzii Clinicilor cu V ictor Babeş şt Piaţa "C ipariu” cu Calea Turzii, nu-şi au locul.

C o s m in P U R IS

Starea infracţională din Gherla

Vineri, 26 mai, începînd cu ora 16.30 în sala Casei

de cultură va avea loc o discuţie liberă cu

participarea unui grup de studenţi de la Facultatea

de Asistenţă Socială a Universităţii Babeş-Bolyai ■ din Cluj-Napoca. Tema

discuţiei: Infracţiunea există. Frica şi ea. Frica

fată de infracţiune poate fi : 'învinsă? Este o discuţie

(neelectorală - ne precizează organizatorii), unde fiecare participant

este binevenit. Cu această ocazie, se vor pune în

discuţie principalele cauze ale creşterii alarmante a

stării infracţionale în oraşul de pe Someş,

cîndva o localitate liniştită, fără evenimente deosebite."

Manifestarea este iniţiată de Organizaţia

“ Observatorul Social” şi studenţii Catedrei de Asistenţă Socială din

Cadrul Universităţii Babeş- Bolyai din Cluj-Napoca

SZ. Cs.

r A G R E S I V I T A T E

G f I N I I C O M U N I T A R IC înd cu povestea cu 'B rig itte B ardot şi

în fierea maidanezilor, am scris o notă în care îm i arătam dezacordul cu gestul tea tra l de adopţie fu t i lă a patrupedului.

Lumea, mă rog, o p arte a ei, m -a taxat: că nu iubesc anim alele, că-s comunist, jid a n , vîndut Occidentului, regalist, că s u fă r de a b u lie e tc . în g h e s u ite în ghergh iru l sufletului (pe cuvînt că am şi aşa ceva), m-am simţit suficient de cainic. Tute toţi, şi tute toate, m i-am zis, cu toate că n u -i uşor să în g h iţi m ize ria lum ii p ro vă lită peste tine d o a r pentru o opinie. E drep t: toată lum ea a re d rep tu l la opinie, la libertatea de exprim are, cu excepţia; desigur, a z ia r iş t ilo r ! Ă ştia tre b u ie să se m uleze p e d o b ito c iile debitate de alţii. Sâ nu supere, să f ie obedient fa ţă de toţi, f ă r ă excepţie! .

Z ile le tre c u te , în s ă , p r im e s c o scrisoare. Semnată, 'cu “a d r is a n l", prof. univ. dr. doc. - tot lacîm ul. Ş i-m i zice stim abilu l că el nu se’ bagă (? !) d a ’ a r trebui fă c u t ceva cu “c în ii bagabonzi". A d ică , zice, în c e n tru l-c e n lru lu i, în buricu l burgului universitar, c îin ii beliţi de p e D racu îşi scarp ină p ăd u ch ii în

văzul populaţie i, îşi poartă nenorocireă şi nem ernicia p r in urbe, la tră la suratele de... lux şi, în haită, atentează la liniştea cetăţenilor.

C e să vă fa c Du, dom ’profesor; dr. doc.? N ic i eu nu m ă b ag c ă , v e d e ţ i dumneavoastră, cînd le-am zis să nu p rade b an ii p e s te riliză ri, în g rijir i, p u re c ă ri, b ib iliri, m -au acuzat de genocid, tentativă de, apucătu ri la, incapabil să, ş.a.m.d. Acu ’ suportăm cu toţi blegeala din och ii patrupedelor, ne crăcănăm la nostalgia cu “p rie te n u l ce l m ai buh a l om u lu i", strănutăm la f lo c i i lepădaţi p e caldarîm , ne zburlim c înd “bagabonţii" se iau după noi, ne m îrîie , ne bîrîie, ne c îrîie ... -

Ş i n-avem decît sâ acceptăm, -spăşiţi, “in d ic a ţiile ” venite din estul vestului ş i

să în jurăm m ărunt p e cei iub ito ri care, în loc să ia jiv in e le acasă la ei, în a p a rta ­mente, n i le bagă nouă pe g ît (vorba v in e !) si î i a lun gă p e străzi.- A sta p en tru ca insalubrul să f ie şi m ai şi, bolile să circule p e p a tru p ic io a re fix , ia r peisa ju lu i să i se adauge ceva de macabru, aşa ca după un răzbel (D oam ne fereşte!) “n u c lia r" !

R a d u V ID A

■ - " . ' 5 8

r*-

r (ÎIM )U H I... după vremi în care,

la Sălişte, copiii mergeau să înveţe într-o şcoală modernă, bine întreţinută. A cu ’ că ru ina face ravag ii, în cap itu l se aşterne uitarea. Pu ţin ii

- copii care au mai rămas se duc la Pruniş: noroi, praf, zoala iernilor grele, kilometri... toate acestea pentru că, vorba lu ’ Shakespeare, to tu l se duce în... (şi căutăm un cuvînt care să nu jignească h îrtia , un sinonim , “vasăz ică, la neant).

- r. v . -

C lu ju l - ră m a s în u r m ă la c o n s tr u c ţ iile d e lo c u in ţe

Agenţia Naţională pentru Locuinţe a dat publicităţii stadiul desfăşurării calendarului p riv ind lic ita ţiile pentru construcţia de locuinţe, pîna la data de 22 mai 2000. Astfel, A N L a obţinut amplasamente în cele 10 oraşe din programul de construire de locuinţe şi s-au desfăşurat lic ita ţii pentru stabilirea antreprenorilor generali în Braşov, Bucureşti, Sibiu, Constanţa, Iaşi, Craiova şi Ploieşti, în B raşov au început e fectiv lu crările de construcţie la 40 de apartamente.

în C luj-Napoca, ca şi în Tim işoara, demersurile privind construirea de locuinţe-

1928 - Aviatorul şi exploratorul italian Umberto Nobile începe

expediţia spre Polul Nord, la bordul unui dirijabil.

T v & î u Jp j v

S u e d e z a c c id e n ta t

la C lu j-N a p o c aUn cetăţean suedez, cu dom iciliul în Stockholm, a fost victim a

■unui grav accident de circulaţie, care a avut loc m arţi în plin centrul C lujului: Cauza evenimentului rutier a fost şi de aceasţă dată nerespectarea normelor de circulaţie rutieră şi pietonală. Emester Zoltan, în vîrstă de 1% de ani, se afla, în juru l orei 14.40, pe strada Universităţii cînd s-a hotărît să traverseze strada printr- un loc nemarcat şi fară să se asigure. D in nefericire, pe la jumătatea drumului suedezul a fost surprins şi accidentat de autoturismul Ford Escort cu numărul de înmatriculare CJ-67-SUZ, condus de cetăţeanul israelian Zereik Sofian, în vîrstă de 36 de ani. în urma impactului Em ester a fost grav rănit. E l a fost transportat în stare de urgenţă la C lin ica de Chirurgie I, unde a fost internat cu diagnosticul de-contuzie toracică, contuzie a. gambei stîngi şi fractura unei coaste. .

. - 'T : - - - :: C o s m in P U R IS

De cîteva zile, pe strada Govora, drumul care duce spre “astrodomul spre eternitate” e mare jale... Din cimitir curge un pîrîu cu mult jeg şi putoare. O conductă de la rezervorul de apă aşezat în oaza de oxigen a Mănăşturului, a... îm bătrîn it. Edilii oraşului cunosc situaţia! Au venit, au văzut şi... au plecat.

Nu sînt bani! Pentru a nu irosi - apa şi banii contribuabililor, ; trebuie făcut ceva. Nu ştim ce. Dar... nu se poate: cineva, cîndva, îşi va aduce aminte acum, în Campania electorală şi de m ănăştu ren ii de pe această uliţă a Clujului!

b.Z.

Cum te poţi îmbogăţi pe gratis?Călin Petre se consideră un om fericit. A devenit m iliardar

peste noapte. A avut, pentru că nu mai are, o firm ă prosperă. Cînd -a dat faliment, i-a venit o idee năstruşnică. Să păcălească băncile în care mai avea cîţiva firfirici. Pentru a cumpăra oareşce marfa, a completat mai multe cecuri şi bilete la ordin de peste 30 milioane de lei. N-a ţinut figura. A fost descoperit de bancheri, cînd îi era lumea mai dragă. Deşi şi-a plătit datoriile cu bani “ cash” , Călin urmează să dea socoteală în faţa instanţei.

v a l m .

CUM AdUNG AGASA, TaiP R A P GHlLQfH N i i / iSn-Mn- -

ţ l A » C A O

F O / I R T 6 MUUT..

prin A N L sînt rămase în urmă. Deocamdată, în Cluj nu s-a semnat convenţia între Prim ărie şi A N L , fapt care întîrzie cu mult începerea

" lucrărilor de,construire de locuinţe. Prim ăria Cluj-Napoca a dat A N L două terenuri, unul pe strada Dorobanţilor, altul pe strada Rarău. D l ing . V io re l Lazăr, inspector-şef al M .L .P.A .T ., a declarat că deja se înregistrează 2-3 lunî de întîrziere în începerea lucrărilor, iar sutele de solicitări ale clujenilor pentru locuinţe ar trebui luate serios în considerare.

' C o r in a G Ă M A N

■ .*. -5 *■ OLTENCE FIERBINŢI051.89 28 86

Fa ra taxe in te ru rb a n e

| p L M A I M IC T A R IF D IN T A R A

n u m a i f l Q ( \ C \v J o i / U c i g »

N o te d in C ă p u ş u M a re

C u ş o c u r i l e

l a . . . p ă d u r eConsiliul local Căpuşu Mare

acuză Romsilva Cluj de distrugere a patrimoniului privat al comunei şi nerespectarea prevederilor Legii 1/2000 consilierilor asociindu-li-se şi locuitorii satelor Agîrbiciu şi Dîngău în a căror te ren u ri; forestiere, Regia Pădurilor a aprobat exploatarea materialului lemnos destinat fab rică rii celulozei şi com ercializării, operaţiuni ce vor pustiii mai multe hectare de pădure aflate în patrimoniul comunei. în plină

vegetaţie, adică în această lună, pe Valea Rîştii şi pîrîul Rîpii din zona Dîngău, ech ipele de tăietori au fost recent întărite, întrucît protocolul încheiat acum două luni între Romsilva şi Primăria locală, în care se stipula căf nu se vor mai tăia • aceste păduri, nu se respectă. Primarul comunei, Ionel Bodea,

.acuză Ocolul Silvic Gilău de lipsă de cooperare în oprirea distrugerii pădurilor comunale şi nu exclude posibilitatea unei acţiuni în forţă a locuitorilor din aceste sate ce ameninţă că-i va opri pe drujbişti cu "săcurile" dacă pădurile lor nu vo r fi excluse de la acest... “măcel”.

R e a b i l i t ă r i

c u t r e p i d a ţ i i . . .De mai bine de o lună

Energoconstrucţia Cluj a început lucrările de lărgire a podului din zona de trafic de pe centura satului Căpuşu Mare, aflat pe magistrala europeană supusă reabilitării anul acesta. în aceste condiţii circulaţia rutieră a fost deviată prin interiorul satului cu pricina. La început localnicii au fost atenţi la copii, bătrîni şi anim ale.pentru a evita orice accident într-un trafic dinamic şi bogat în căru ţe , trac toa re , autoturisme şi mai ales tiruri. Atenţi la circulaţie şi efectele ei, căpuşenii au observat că multe

din locu in ţe au începu t să ; trepideze şi chiar unii pereţi mai fragili să se crape.

Fenom enele, ne spune tehnicianul miner Ioan Enei, se produc la imobilele amplasate pe segmentele de drum ce prezintă gropi şi denivelări, motiv pentru care cer societăţii Contrasimex Deva, ad ică f irm a .e e şi-a adjudecat licitaţia de reabilitare a acestui tronson de drum, să repare mai întîi acest drum şi să planteze cuvenitele semne de circulaţia care să limiteze viteza de dep lasare a unor categorii de vehicule ce rulează z î şi noap te pe a ic i a ltfe l, pagubele produse localnicilor vor fi mari şi chiar periculoase.

D. VATAU

G uvernul norveg ian a anunţat, ieri, că nusă P?arte consultări cu Rusia cu privire

la amplasarea unui radar american în Norveqia “ ^ zlCin'J astfel afirmaţiile responsabililor ruşi referitoare la acest subiect, relatează AFP.

v, ------------ „ uc uaiaxon ş| unmarfar, petrecută, ieri, la Hadamar, în centrul

Germaniei, s-a soldat cu rănirea a 30 de persoane,dintre care două se află în stare gravă, a anunţat

Poliţia locală, citată de AFP.

PDSR

Teodor Groza, primarul tuturor

clujenilor

Senatorul Şerban Săndulescu propune ca acei consilieri locali care au colaborat cit Securitatea să poarte Ia mină o banderolă roşie, Senatorul independent Şerban Săndulescu Săndulescu cere ca toţi consilierii locali să a depus, ie r i, la B iro u l Perm anent a l declare în scris dacă au colaborat cu fosta Senatului, o in iţiativă legislativă în care Securitate şi, dacă au colaborat dar refuză să propune ca acei consilieri locali care au poarte brasarda roşie, să fie trimişi în judecată colaborat cu Securitatea să poarte la mînă o . pentru fals intelectual şi uz de fals intelectual, banderolă roşie.lată de 6 centimetri, atît în Senatorul independent a ,so lic ita t ca timpul şedinţelor consiliului, cît şi atunci cînd iniţiativa sa să fie discutată de Senat în regim reprezintă ; o ficia l: această instituţie. de urgenţă.

S in d ic a liş tii c lu je n i ie s d in n o u în s tra d ă

1. Cetăţeanul este beneficiarul, administraţia este prestatorul.2. O administraţie orientată spre comunitate, spre consumator. * *3. Prlmărialrebuie să fie în s)u}ba cetăţeanului.4. Numai uriu-i drumul Clujului - prosperitatea, solidaritatea, omenia. *5. Casa mea este Clujul cu vestigiile şl bogăţia sa culturală.6. Garantarea siguranţei şl libertăţilor cetăţeanului•cel mai important obiectiv al candidatului Groza.7. Diversitate, tradiţie, parteneriat naţional şi european.8. Eficienţă, flexibilitate, dinamism. ' '9. Pentru mine toate drumurile duc la Cluj.10. Meseria e brăţară de aur şl pentru funcţionarul public.

Cresc preţurile la energie - dar IVIugur Isărescu n-are ce pierde

u rm a r e d in p a g in a 1

Ce I-a determinat pe M ugur Isărescu să impună membrilor C oaliţie i aceste m ăsuri catastrofale pentru im aginea sa electorală? Un raţionament corect: Coaliţia tot nu mai are şanse de a cîştigă alegerile, aşa că nu mai contează dacă pauperizarea rom ânilor îi va înd îiji să voteze cu Opoziţia, care. oricîte “ fire roşii” şi “ filiere franceze” ar fi aruncate pe piaţa presei, continuă sâ se menţină mult înaintea actualei Coaliţii de guvernare. Pe M ugur Isărescu nu-1 prea doare de Coaliţie: lu i i s-a oferit postul de prim-ministru ca “ tehnician” , nu ca om politic. E adevărat, se miza pe creşterea credibilităţii Coaliţiei prin numirea sa în fruntea Guvernului - iar populaţia ii acordă o m are încredere lu i, ca “ bancher” , dar nu Executivului şi C oaliţiei. M ai mult, se zvoneşte că s-ar putea sâ fie solicitat ca prim-ministru, ca şi Stolojan, într-un viitor guvern, după alegeri. Aşa câ, oricum, M ugur Isărescu n-are cc pierde. Pentru el important este să ia măsurile dure pentru a face reforma, aşa cum i se cere de la FM I. Pentru că - alt zvon - ar putea să urmeze şi el drumul Iui Stolojan: din fotoliul de premier “ tehnician” la unul de la Banca Mondială sau FM I...

C arte l .A lfa va organiza astăzi, începînd cu ora 15.00, un miting de protest. Acesta va avea loc în Piaţa Păcii. Olimpiu Tescar, secretar general Cartel A lfa, spune că este foarte greu să m ob ilizeze s in d ica liş tii pentru miting din cauza faptului că nu s-a prim it în timp util aprobarea Prim ăriei. „Studiem p o sib ilita tea ac ţio n ă rii în instanţă a prim arului, din cauza te rg ive rsă rii ‘ aprobării

mitingului” , a declarat Olimpiu Tescar. Sind icaliştii spun că primarul a aprobat mitingul, dar nu le-a comunicat decizia sa, aşa cum a făcut în alte ocazii. D in această cauză, m ulte sindicate nu au putut fi anunţate de faptul că mitingul va avea Ioc. „C îte v a sindicate sînt pregătite să iasă, dar nu poţi spune oamenilor dimineaţa că după^amiaza avem m itifig . Circa 25 la sută din- sindicate ■

sînt totuşi pregătite sâ vină. 7 Ex istă şi posibilitatea ca la. m iting să participe şi reprezentanţi ai unor categorii defavorizate ale socie tăţii rom âneşti şi ai sindicatelor afiliate la alte confederaţii” , a mai afirmat Tescar.

Principalele revendicări ale C arte l A lfa sînt stoparea creşterii preţurilor şi deprecierii nivelului de trai şi revizuirea M em orandum ului trim is de

Guvern FM I. Este posib il;ca, din cauza prob lem elor din ultim ele zile dintre prim arul Gheorghe Funar şi R A D P, una d intre revend icări să fie achitarea datoriei Primăriei către Regie.

Sindicaliştii nu au decis încă dacă îşi vor face cunoscute cererile printr-o serie de lozinci, sau vor organiza „un marş al tăcerii, al doliului” .

Anca BLAGA

F I I a g o n iâu rm a re d in p a g in a 1

Totodată, investitorii din Bucureşti ai fondului susţin că, în cursul nopţii de marţi sp re m iercuri, întregul

m obilier şi tehnica d e calcul din sediile fondului a u fost transportate spre o destinaţie necunoscută, iar

a c c e su l în se d ii a fo st interzis, a ce ste a fiind păzite d e forţe de

ordine.

Instituţiile financiare se „leapâdâ" de Fond

Administratorul F N I anunţase, în urmă cu circa o săptăm înă, că va încheia convenţii cu C E C şi cu încă c îte va bănc i c o m e rc ia le pentru

fluidizarea operaţiunilor de plată a

in ve stito rilo r F N I. U na d intre instituţiile bancare care a răspuns imediat la iniţiativa S O V Invest a fost B a n c a „ T ra n s ilv a n ia ”, a c e a s ta anunţînd că va începe plăţile astăzi, 2 5 m ai. C on ta c ta t tele fonic, preşedintele Băncii „Transilvania”, dl Iosif Pop, ne-a declarat că, după s e m n a r e a ' u ne i convenţii de colaborare, S O V Invest nu s-a mai arătat interesată de perfectarea detaliilor tehnice privind derularea operaţiunilor de plăţi şi, evident, nu a virat nici un ban în conturile băncii clu jene . P r in urm are, B a n c a „ T ra n s i lv a n ia ” n u are ce plăti investitorilor-de la Fondul. Naţional de Investiţii. ' -

O situaţie sim ilară există şi în c a zu l C a s e i d e E c o n o m ii ş i

Sindicatul din Filarmonică si-a suspendat protesteleInstrum entiştii F ilarm on icii

clujene, care au protestat zilnic în faţa C on siliu lu i Judeţean, şi-au în ce ta t a c ţiu n ile revendicative. E i au discutat, ieri, cu preşedintele Consiliului Jud eţean , V ic to r R om ulus Constantinescu .- A cesta a semnat un nou stat de funcţii, conform căruia m uzicienii vor prim i sa la riile po triv it leg ii. Totuşi suma pe care o poate

acorda C o n s iliu l Judeţean F ila rm o n ic ii a răm as de 10,6 m iliarde lei.

O delegaţie a sindicatului o rchestrei s im fon ice din Filarm onica de Stat C luj s-a în tîn it, ie ri, şi. cu prim aru l Gheorghe Funar. L a dialogul din Sala de sticlă a Prim ăriei au participat m aestrul Em il Simon, directorul Filarm onicii, şi vicepreşedintele Consiliului

Judeţean, Petru Litan. Pentru a rezo lva situ aţia instrum en­tiştilor au fost propuse două varian te. A cestea prevăd acordarea a 5 sau 7 m iliarde de lei, în funcţie de bugetul alocat Filarm onicii de către Consiliul Judeţean. Prim arul a declarat că va propune includerea sumelor necesare în proiectul de buget al C onsiliu lu i lo ca l pe anul2000. -

M em brii comitetului sindical se decla ră satisfăcu ţi de atitudinea vicepreşedintelului Consiliulu i local şi de cea a primarului. -

E i speră că prin punerea în practică a cofinanţării dintre cele două instituţii se va rezolva problem a financiară a muzicienilor.

Anca BLAGA

M a i b i n a m a i t î r z i u d e c î t d e l o c !

• In te r a o b ţ in u t b ile te le pen tru C h a m p io n s League• In te m a z io n a le M ila n o - AC P arm a 3-1 (1-0)

Roberto Baggio, poreclit “ II Codino” , a salvat în 90 de minute un sezon dezastruos al Inter-ului. Echipa de pe “ San Sirro” a ratat practic toate obiectivele propuse: campionatul şi Cupa Italiei. Meciul disputat.de' Inter la Verona în compania “ brinzarilor” de la Parma, contînd pentru barajul de calificare în turul trei preliminar al Ligii Campionilor, l-a adus la rampă pe Baggio, de departe “ salvatorul” milanezilor. El a marcat două goluri (35, 77), a jucat extraordinar şi a fost schimbat în minutul 85 cu Fresi. Vieri a jucat execrabil 32 de minute. Zamorano I-a înlocuit cu brio şi a marcat golul trei în minutul 89. “Brînzarii” au avut o zvîcnire în minutul 69, cînd croatul Mario Stanic, înlocuitorul lui Bola.no, a marcat golul egalizator, care s-a dovedit un simplu foc de paie.

Cristian FOCSANU

U n g a r ia e s te m u lţu m ită

d e p a r t ic ip a r e a U D M R la g u v e rn a re

Ungaria este mulţumită de' modul în care a acţionat Uniu­nea Democrată â Maghiarilor din Rom ânia în cadrul p artic ip ării: Ia guvernare. Magyar Balin t, preşedintele Uniunii Liber-Dem ocraţilor din Ungaria, a declarat, ieri, la Cluj, în cadrul unei conferinţe de presă, că “ asumarea participării U D M R . la guvernare ' este un fapt fără precedent atît în re laţiile interne din România, cît şi în

re la ţiile interstatale dintre. Rom ânia şi Ungaria” .. “Activitatea U D M R în cadrul guvernării este apreciată atît de maghiari, cît şi de o parte dintre Unii români. Oricum, în dezvoltarea dem ocratică a. României, participarea UDM R la guvernare reprezintă Un. factor de stabilitate, iar Uniu­nea nu reprezintă un tampon între cele două ţări, ci ajută la dezvoltarea relaţiilo r dintre ele” , a declarat Magyar Balint.

Conserrinaţiuriir Astfel, deşi, jniţial, ' conducerea S O V Invest menţionase

’ această instituţie printre cele care vor participa la operaţiunile de plăţi a le in vestito rilo r F N I, în tr-u n comunicat al C E C se menţionează

faptul că nu există nici o convenţie de lucru între C E C şi S O V Invest şi că C EC -u l a înştiinţat administratorul F N I (în data de 12 mai a.c.), că nu se va implica în această operaţiune, în ceea.ce priveşte garantarea, de către C E C , a p lăţilor pentru investitorii de la FN I, Seb a stia n

V lă d e s c u , se c re ta r d e stat înMinisterul Finanţelor, susţine c ă ...contractul dintre C E C şi S O V Invest, prin care C E C ar putea garanta

plăţile la FN I nu este valabil, C E C nefiind răspunzător la plată în contul Fondului".

Comisia de buget- finanţe îi va audia pe

preşedintele CNVMPreşedintele Comisiei de buget-

' finanţe din Senat, Andreiu Oprea (P N Ţ C D ), a declarat că membrii com isie i îi vor audia, astăzi, pe preşedintele. CNVM , Ştefan Boboc,

şi pe un reprezentant a! S O V Invest pentru a discuta situaţia FN I.’Oprea a sp u s că la audiere vor fi prezenţi şi unul sau doi comisari din partea C N V M , ca re au în atribuţii supravegherea activităţii fondurilor de investiţii. Andre iu O p re a a p re c iza t că in v ita rea u n u i. reprezentant al administraţiei S O V Invest este justificată, mai ales în contextul speculaţiilor apărute în p re să privind “d isp a r iţ ia ” preşedintelui acestui fond, Ioana

Maria Vlas.

M ii v o r a v e a a p ă !. • Datorită unor verificări la

’ reţeaua de alimentare cu apă,

astăzi, 25. 05.2000, între orele

9,00 - 15,30, s e va s is ta

furnizarea apei potabile la toţi

consumatorii arondaţi centralei

te rm ic e -CT Cuza Vodă. Concret, în intervalul o ra r

amintit, nu vo r a v e a apă.

potabilă societăţile comerciale

a ron d a te punctu lu i term ic

m enţionat ş i nici locatarii

b locu rilor d in cad ru l

u rm ătoare lo r a so c ia ţ ii d e

proprietari/ locatari:

21 Decembrie 1989 nr. 13-15, 21 Decembrie-1989 nr. 23-25,21 Decembrie 1989 nr. 19.

• Datorită unor lucrări de

reab ilitare a re ţe le lo r 'd e

alimentare cu apă, astăzi, 25.

05. 2000, între orele 8,00 -18,00, se va sista furnizarea

apei potabile ia consumatorii

de pe u rm ătoare le străz i:

Clemenceau, Roosevelt, Pavei-

C h ine zu , P -ţa M u ze u lu i,

D a icov ic iu , T op iiţa , M a te i.

Corvin, Petroşani, C araca l,

David Prodan, Horea - între-

Hotel A sto ria şi str. D avid

P rod an , num ere le cu soţ,

Decebal - între str. D a c ia şi

str. Deltei, Cloşca.

125 de ani de Ia înfiinţarea PNLLiberalii au sărbătorit, ieri, 125 de ani de la înfiinţarea

partidului. în Sala “ Ion M uşlea” a B ib lio tecii Centrale Universitare, a avut loc o conferinţă intitulată “ PN L 1875 - 2000” , la care au luat cuvîntul prof. univ. dr. loan Giurgea, preşedintele Organizaţiei de Tineret a PN L Cluj în perioada' 1945-1947, prof. univ. dr. ing. Anton lonescu, liderul F ilia le i Cluj a PN L, Romulus Zam fir, candidatul partidului la Primăria Ciuj-Napoca, asist. univ. dr. Valentin Naumescu, şeful Departamentului de Imagine, precum şi alţi istorici care au evocat cei 125 de ani de existenţă a liberalismului românesc.: Deputatul Anton lonescu, preşedintele Filia le i PN L Cluj a

amintit în discursul său istoria frămîntată a liberalilor din ultim ii 10 ani, precizînd că sărbătoarea de azi îi conferă “ un justificat sentiment de mîndrie” . T .C .

C A S A DE ED ITU R Ă

S .R .L.utorizată prin S.C. nr. 128/1991judecătoria

Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J/ 1 2/308-din 22.03.1991 cod fiscal R 204469

IL IE C A L IA N (red ac to r şe f);V A L E R CHIO REANU (redactor şef adjunct); C R IS T IA N B AR A (redactor şef adjunct).T e l.19 .16.81; fax:19.28.28;E -m a il: a d e vc j@ m a il.d n tc j.ro . - redacţia

E -m a il: re c lam a_ade vcj@ m a il.d n tc j.ro - publicitate

S e c re ta r de redacţie : T e l/fa x :H o rea PEŢRUŞ - 19.74.18

R E D A C Ţ IA : C iu j -N a p o c a , s t r . N a p o c a 16CU LT U R Ă : TEL. 19.74.90 - M IC H A ELA BOCU; SO C IA L - C E T Ă Ţ E N E ŞT h .T E L 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOM IC:

TEL.: 19.75.07-ALIN T U D O R B Ă IE SC U ; SPORT: T EL : 19.21.27 - CO D IN SAM OILĂ; PUBLIC ITATE: TEL./FAX:19.73.04 - RÂUL

SE ST R A Ş ; D IFU ZA RE M ICA PUBLIC ITATE: TEL: 19.49.81. - ST E LA PETCU; CO NTABILITATE: T EL : 19.73.07 - LIV IA POP;

SU B R E D A C Ţ IA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23 SU B R E D A C Ţ IA DEJ: TEL./FAX: 21.60.75

[. JU eţiulU: jr ic r f / fe i-'f v

TIIMIÎLIj I T M T T l f l r i f ^ F a m o n d