ІІІѴПЛІІ u m / i P R O P R I E T A R :

S O C . A N . „ U N I V E R S U L " B U C U R E Ş T I , B R E Z O I A N U 23

DIRECTOR ŞI AD-TOR DELEGAT, STELIAN POPESCU înscrisă sub No. 163 Trib. Ilfov

A B O N A M E N T B • L E I 2 2 0 P E 1 A N REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA " „ 120 p e 6 h m i {

Autorităţi şi instituţii — Lei 500 BUCUREŞTI I Str, Brezolanu 23-25

T E L E F O N 3.30.10

APARE S Ă P T Ă M Â N A L

P R E Ţ U L 5 L E I

A N U L X L V I I I • Nr. 45 SÂMBĂTA 11 Noembrie 1939

S e d a c t o r r e s p o n s a b i l : M I H A I N I C U L E S C U

Limba ca expresie naţională SP o e m

Ştefan Dimitrescu „Târgrul din Sălişte" (1920)

In Drăgăşani, la Gib Mihăescu Era o tipografie mizerabilă,

adăpostită într'o cocioabă coş­covită şi uitată pe o uliţă pră­fuită a Craiovei. Acolo se ti­părea, în toamna lui 1924, re­vista „Flamura", pe care o re­dactau elanul şi tinereţea sgo-motoasă a unui grup de prie­teni olteni : Radu Bardeş, Ni-c o î a e Milcu, N. I. Herescu, T. Păunescu-Ulmu, Eugen Con­stant, Ion Horia-Rădulescu şi eu.

In galbene după amieze pro­vinciale, ne adunam în ma­gherniţa tipografiei pentru co­recturi şi pentru nesfârşite discuţii; chiar cronicele revis­tei, plănuite cât mai vii, mai spumoase, mai polemice, le scriam tot acolo, la o masă stropită, abondent, cu cerneală şi plină de „şpalturi" vechi, de resturi de manuscrise, ba chiar şi de rămăşiţele prânzu­lui lucrătorilor, — rezumaţi la trei zeţari şi un ucenic.

într'una din aceste după amieze „redacţionale", au in­trat, ca un vârtej, în tipogra­fie, N. I- Herescu şi T. Ulmu, fremătători de entusiasm :

— Băeţi, mâine dimineaţă plecăm la Drăgăşani, la Gib. Mihăescu, să ne citească o piesă de teatru !

Vestea a produs emoţie şi tresărire de orgoliu. Poftirea făcută grupului „flamurist" la Drăgăşani, dovedea simpatia lui Gib. Mihăescu pentru re­vista craioveană şi ne lăsa, totdeodată, să întrevedem co­laborarea şi prietenia lui. Era curând după apariţia admira­bilei nuvele „Vedenia" în pa­ginile „Gândirii" şi numele tânărului s c r i i t o r î n c e p u s e s ă s e afirme puternic.

Nu ştiu de ce, a doua zi eu n'am putut s ă merg la Dră­găşani. S'au dus ceilalţi ca­marazi de redacţie- îmi amin­tesc cu câtă nerăbdare le-am aşteptat reîntoarcerea, seara târziu, pe peronul gării Craio­va. Au venit gâlgâind de im­presii, de calda revărsare a s u f l e t u l u i l u i G i b , d e orele u-nei tulburătoare lecturi, şi de generositatea unui vechi şi leal vin de Drăgăşani, oferit, cu vrednicie, de amfitrion.

Din buzunarul lui N. I. He­rescu a răsărit, solemn, ma­nuscrisul unei piese de teatru, pe care autorul „Troiţei" îl încredinţase revistei noastre.

Aşa a apărut în paginile „Flamurii" î n t â i a versiune a „Pavilionului cu umbre". Pie­sa purta, pe-atunci, titlul „Am ucis păcatul", şi a suferit, mai târziu, adânci prefaceri.

îmi invidiam colegii pentru bucuria de-a fi fost oaspeţii lui Gib, şi jinduiam să-l văd şi să-l cunosc în târgul lui vâlcean- Asta s'a întâmplat abia în toamna lui 1925, când laolaltă cu alţi camarazi de condei, printre cari N. Milcu, Radu Bardeş şi N. Plopşor — acel savuros povestitor şi fol­clorist oltean, posesor al celei

mai răsvrătite şi trăsnite bărbi din câte am văzut — am des­cins în orăşelul lui Gib, şi, în grup sgomotos, i-am luat cu asalt casa boerească, aşezată peste drum di judecătorie.

Surpriză ! Domnul „auocat" Mihăescu nu era acasă, dar se găsea numai la zece metri de­părtare, la judecătoria din faţă, une-şi sdrobea adversa­rul • pledând într'un proces de... furt de găini ! Am sunat, din nou, atacul şi am năvălit, grămadă, în localul judecăto­riei, înconjurând pe temutul avocat, tocmai când, cu un gest arcuit al mâinii stângi, perora plin de efuziune juri­dică-

S'a oprit din concluzii, a recunoscut pe N. Milcu şi Radu Bardeş printre cutropi-tori, şi gravitatea i s'a schim­bat în lumina caldă a unui zâmbet.

— J'avons Vhonneur ! Voi sunteţi ? Vă aşteptam...

Apoi, către judecător : — Domnule judecător, vă

rog, o suspendare pentru câte­va minute-..

înveselit şi el de invazia noastră, cu totul neobişnuită, judecătorul a ridicat şedinţa şi ne-a eliberat pe aprigul ju­rist.

In stradă, în faţa judecăto­riei, Milcu a făcut prezentă­rile.

— Maestre Gib, uite, ăsta cu barba răşchirată, e Plop­şor, ăsta cu ochelarii cât far­furiile, e Gyr...

Străngăndu-ne mâinile, Gib în t rebuinţa formula lui favo­rită, — un vechiu solecism popular francez :

— J'avons l 'honneur... J ' a ­vons l'honneur...

Am trecut acasă la el; în­tr'o odae vastă, wnde-şi avea biroul, am rămas până seara târziu, cufundaţi în jilţurile adânci ale unei prietenii cati­felate, Gib citindu-ne o nuve­lă inedită, eu spunând versuri, pe dinafară, iar Plopşor sco­ţând, ca dintr'o ladă ferme­cată, snoave şi chiuituri din folclorul oltenesc.

Gib se dăruia treptat, în do­ze mereu sporite, de efuziune, de amiciţie, de tandră înfră­ţire..-

Prietenia noastră a crescut s i m a t vie, la începutul verii următoare, vara lui 1926.

Îmi petreceam vacanţa de student ca şi Milcu, în Cra­iova şi, — respectând o pro­misiune solemnă făcută lui Gib Mihăescu — aproape în fiecare Duminecă, de-alun-gul acelei vacanţe, până spre sfârşitul toamnei, mă duceam să-l vizitez în Drăgăşanii lui. Bineînţeles, nu plecam singur, ci însoţit, totdeauna, de câţiva prieteni craioveni, dintre cari nu lipseau Plopşor, Milcu şi Radu Bardeş.

La ora cinci de dimineaţă ne încărcăm în tren şi, cu „personalul de Sibiu", despi­cam limpezimea rece a zări-

de RADU GYR,

lor vâlcene spre târgul din apropierea podgoriilor trium­fătoare. Peste trei ore, ne gă­seam în gara orăşelului, unde ne aştepta Gib, însoţit, la rân­dul s ă u , d e o ceată gălăgioasă de tineri drăgăşeneni, unii, mânuitori, ca şi noi, ai plaiva-sului albastru, alţii, admira­tori generoşi şi vibranţi ai scrisului.

Conduşi de două admira­bile „călăuze", prietenii Mi­hail Bărăgan şi Vidrighin, a-dânci cunoscători ai tainelor şi subsolurilor drăgăşenene, mergeam să facem, în primul rând, o vizită de expertiză şi uşor antrenament, în pivni­ţele depozitelor de vinuri, din spatele gării, numai aşa ca să alegem „un vin ca lumea" pentru prânz. Masa se întin­dea lungă şi b o e m ă , î n s a l a unicului restaurant din „cen­tru", lăsând să scapere, — de­asupra paharelor cu flăcări rumene în ele, — verva, fan­tezia şi înţepăturile noastre. Gib se ridica, primul :

— J'avons Vhonneur să vă invit acasă la mine, ca să pu­tem gusta şi noi, în tihnă, un păfiăruţ de vin „adevărat"...

In largul salon al locuinţii sale, ne aştepta o lectură de nuvelă, lângă o bărdacă dol­dora de chilimbar. Beam vinul în păhărele mici, discrete, căci Gib avea oroare de paharele m a r i , î n a l t e , p e c a r e le s o c o t e a vulgare şi agresive- Şi, de­odată, dintr'o cameră alătu­rată, venea mai întâi ca o despletire de mătase, apoi ca o risipire năvalnică de juvaere sfărâmate, sufletul unui pian rând pe rând mângâiat, fră­mântat, chinuit, însângerat şi iarăş sărutat cu mari melan­colii...

(Urmare în pagina 6-a)

II

Individual i ta tea unu i scri i­tor rezumă selectiv rezonan­ţele colectivităţii. Cu drep ta te observa Lanson : eul unu i poet este eul unu i grup mai la rg când cântă Musset, ail unu i grup mai res t râns dacă poetul se cheamă Vigny, u n g r u p r e ­ligios când e d'Aubígné sau un grup politic când e Hugo din Les Châtiments. Pen t ru forma îndestulătoare, scr i i to-torul selectează din public. Tradi ţ ia cont inuată nu însea­mnă numai t recu tu l p r e l u n ­git în el; d a r făureşte r i tmu­rile conform abituidmilor şi capacităţilor estetice cunoscu­te. Nu es te sigur dacă r i tmul e un produs social sau dacă, la origină, orice poezie a fost corală; un lucru însă pare n e ­îndoios: în poezia t radi ţ iona­lă, unde tehnica urmează o evoluţie lentă, versul leagă auditorul de poet. Ant rena ţ i de mlădierea r i tmului , acom-paniem cu o muzică inter ioa­ră s t ihur i le ce citim sau scri­em. Nu silia Coşbuc alcătuir i ­le lui poetice să coboare în forma adecvată cântecului îngânat? El compunea cân­tând.

Poezia presupune operaţ ia de subti l izare melodică a cu­vântului . Ritmul mlădiază substanţa sonoră a silabei, iar r ima spulberă distanţele gra­maticale pet ru a face loc v e ­cinătăţi lor prozodice. Cu toa ­te că str ict dependentă de in­timitatea existenţei naţionale, l imba e fluentă, supusă schim­bării . Omul ales, sesizând ex­presivitatea, t inde să imprime contur artistic în massa voca­bularului . Introducând anu­mite cadenţe, smulse din on­dularea ri tmicei sufleteşti, ei adaugă direcţie nouă ma te r i ­alelor sonore. Expr imarea a-leasă rămâne , de sigur, o in i ­ţiativă individuală. Sufletul deosebit construieşte o expre ­sie frumoasă; ea se t ransmi te şi se generalizează. I n t r ă în patr imoniul comun pen t ru u -tilizare frecventă. Cuvinte noui se creiază, forme dialec­tale se impun, neologismele pă t rund şi se încetăţenesc. Fermenta ţ ia lingvistică n u e însă niciodată atât de pu te r ­nică încât să provoace o dis­continuitate. Mutaţi i le seman­tice nefiind regulă generală, personali tatea limbei se m e n ­ţine neschimbată în e lemen­tele ei de permanenţă , legate de ceeace conţine mai s ta tor­nic şi nepieri tor sufletul n a ­ţional. Fără îndoială, adesea intră în circulaţie aspecte noui, dintre care unele capă­tă pr imat . Comunitatea de viaţă a unui grup organizat urzeşte o menta l i t a te specia­lă care favorizează, la r ân ­dul ei, asociaţii de idei ana-loage. In asta stă dea l tmin-teri condiţia de naş te re a or i ­cărei l imbi. Şi t o t aşia pr ind viaţă argot-ur i le . Darmesite-ter, ocuipându-se de огеіетѳа cuvintelor noui şi ide legile ce le prezidează. (I>e la création des mots nouveaux dans la l a n g u e française e t des lois qui la régissent), t r age în -chierea că aşa zisul „argoí" e o l imbă artificială pe care o anumită clasă a societăţii o confecţionează. Atari excres­cenţe pe organismul lingvistic apar Şi se desvoltă totdeauna acolo u n d e se simt influien-

Doamnă, acolo... Oraş care zâmbeşti doar două luni. Ai chemat rugina to*mnei să vină, Să te îmbrace 'n vechea-i crinolină Ca pe-o bunic' ascunsă 'n rugăciuni.

Nu mă 'întreba de ce iar am venit, — Un călător c'un geamantan de vise — Oraş prea mic, cu porţile închise In seara asta tristă m'ai primit.

Am întâlnit iar munţii de cerneală Şi-acelaş brad urca — haiduc — spre cer. Cu mâna 'ntinsă, am pornit stingher Printr'un oraş tăcut, o catedrală.

Am întâlnit aceleaşi case scunde Şl-aceleaşi străzi pe care am mai mers : Aici am râs, acolo — am scris un vers Ou slove mari ca visele, rotunde.

Dar din oraş, surâsul a fugit Ascuns în buzunarul toamnei reci, Tu, biet copil, acuma poti să pleci, C'o traistă goală, visul ne 'mplinit.

Predeal, o seară de toamnă. TRALAN LALESCU

de ILARIU DOBRIDOR

Vele străine. Argot-ur i le f ran-co-provensale s 'au s t râns în acea Provence, s i tuată în punctul de în t re tăere al cu­renţi lor lingvistici. In aceste puncte, cuvintele fug pe n e ­simţite delà un grup la altul. Veacul IV, fascinat de sno­bism şi uşură ta te , a înregis­t ra t apari ţ ia unui a ta re tan­gaj artificial căruia i s'a zis „jargon" sau „jobelin"; î n se­colul XVI, se numeş te „na-quois", iar în secolul XVIII, „bigorne". Vocabula evoca­toare a sedus oamenii acestor veacuri, iar mai târziu, ame­ţiţi d e vir tuţ i le ei coloristice, s'au a ră t a t romanticii . Şcoala realistă readuce moda, răsco­lind sedimentele şi praful pentru a ivi cuvântu l ex­presiv. In cunoscuta lui carte asupra formaţiei argot-uriloir (Les argots. Caractères, Evo­lutions. Influence), Dauzat a-finmă că în mod normal orice limbaj are momente când poa­te încorpora cuvinte s trăine ce servesc adesea ca t ipare pent ru cuvinte noui. Dar el nu subliniază procesul des t ră ­mării individualităţi i etnice. In aceste momenite de degra ­dare a formelor ligvistice vin aluviunile care necăjesc viaţa istorică. In spaţiul naţ ional se creiază adevăra te goluri pe care le umplu neologismele. Ele macină uni ta tea de carac­ter şi de contur a unei limbi, lăsând tr is te vestigii în fru­museţea armoniei şi în profi­lul ei artistic. Trebuie să t r ea ­că v reme până când labora­torul în care se frământă me­lodiile cuvântu lu i să le sece înţelesul d in tâ iu şi să le î m ­prumute u n altul din jarul care arde în vatra vie a s im­ţirii populare. Că la rădăcina fiecărui cuvânt se înfierbântă simţirea colectivă şi-1 deter­mină să se întrupeze în ar­monii par t iculare .

O naţ iune modifică într 'o limbă impunându- i capacităţi noui de exprimare, dar şi o l imbă modifică în sufletul naţ iunii impunându- i posibi­lităţi de art iculare. Reciproci­ta tea creatoare d in t r e amân­două nu lasă să intervină u-nitatea uneia până nu p r i ­veşti solidaritatea celeilalte.

Aluviunile istorice, la noi, au fost repezi şi dese, aşa cum am stat răstigniţi la încruci­şarea celor pa t ru cardinale. Dar u rme puternice găsim prea puţine, plămada limbii rezistând deopotrivă cu su­fletul călit al naţ iuni i . L im­ba românească e a rmon i ­că cum e pământu l n o s ­t ru şi un i ta ră cum e poporul nostru. P e toată suprafaţa ţă ­rii, cu acelaş sunet şi acelaş înţeles .cuvintele circulă frec­vent. Francezul de nord nu pricepe gra iul celui din sud ; germanul la fel, i ta l ianul la fel. La ei, chiar i laiba li tera­ră este u n dialect dintr 'o p ro­vincie oarecare, căruia o ple­iadă de scriitori, cu darul de a înflorit fraza şi a şlefui s t i ­hul, i -au p u s diademă şi l-au impus tu turor .

La noi, tocmai dimpotrivă-Limba noas t ră l i terară nu-şi găseşte prest igiul în nici o provincie — ci din ceeace a e-labora i poporul solidar, au fost selectate posibilităţile a r ­tistice. Limba l i terară româ­nească reprezintă rezumatul selectiv al capacităţ i i de ex­pr imare de pretut indeni . P r o ­bă : Eminescu. Armonia emi-nesceană reproduce, în ca te ­gorii estetice var ia te , sinteza viritualităţilor de expr imare populară. Adunând cuvintele din toate ţ inutur i le , ridică, pe bază folclorică, t iparele ar t i s ­tice în care avea să in t re o bogăţie muzicală cum nimeni n'a avuit-o până la el.

Expresie fidelă a personali­tăţ i i naţionale, l imba e întâiul factor de rugă, de cântec, de suspin. Şi după cum nimeni nu poate plânge cu ochii a l ­tuia, tot aşa nici u n popor nu poate ereia cu cuvintele a l ­tuia. Mor neamuri le , r ămâne cultura. Aţi văzut cochilia : după ce se usucă substanţa vie dinlăntru , r ă m â n e crusta tare ca să indice vrâstele pă ­mântului . Tot astfel, se ating seminţiile, da r vrâstale lor sufleteşti l e descifrăm în gră ­mezile de sunete reci.

Dacă popoarele reprezintă graiul în istorie al lui Dum­nezeu, apoi l imba reprezintă graiul în veşnicie către D u m ­nezeu.

Induratoare, înstelată iubire Pe aleile mele palidă m ă însoţeşti Ochii m i s plini de cereasca ta strălucire Se scutură ce-i timp şi amintire Şi visul prinde aripi îngereşti. Dezmierd pierdut adânca ta privire Frunte-ai lumină, zarea e gândire Şi vremea curge printre vechi poveşti.

Ascult cum paşii'n cer mi-i rătăceşti Şi cum deslegi grăbite aurore Purtînd p e mări întunecate prore.

Cad frunze noui din pomii pământeşti Un drum se'ngroapă, autul s e desprinde Mă uit cum alte orizonturi creşti. Ca într'un amurg uitarea m ă cuprinde Ridic un braţ dar nicăieri nu eşti.

Poate'n tăceri, ai fost numai părere Şi^ai strălucit cât dUpa unui vânt Urcând sfios ca luna într'un cînt Al cerului. Trudită mângâiere Ce'n neguri te învălui şi'n pământ Lasă-ne'n noapte stinsa ta paloare Rămâi-mi în răni otrava şi splendoare

Şi sapă'n noi frumosul tău mormânt

Titanica, neschimbătoare faţă Ce frumuseţean umbră o striveşti Gînd jefuit de lacrimi omeneşti Ţi-i piscul viu şi tulbure de viaţă, Nedespărţind vec ia de uitare Ce*a fost în urmă ştim că-i început Deşi e vis, mai pîlpîie în lut Deşi-i trecut, mai stărue în zare.

Pas nevăzut, dorinţa şi zidire Un veac sclipeşte'n bucle aurii Un zîmbet pogorît l ingă copii Pentru neîmplinita lumii mîntuire Dînd unei dalte freamătul subţire Al clipelor, umbroase armonii Vestesc o primăvară d e iubire Şi-un cântec răsărind din veşnicii.

IULIAN VESPER

Costache Şt. Caragiale î i de ION DIACU

Delà î n t â m p l a r e a cu „ b u r s u c u l n ă t â n g " şi p â n ă când ves tea înf i in ţă r i i une i t r u p e r o m â n e ş t i de t e a t r u — s u b auspic i i le „Filarmonicei" lu i I. Eliade şi I. Câmpineanu — ad ică de là 1831 p â n ă la 1834, n u se ş t ie ce va fi făcut . Se p r e a ipoate să fi fost în a c e a v r e m e „dască l d e g r e c e ş t e " cum a f i rmă Ascanio1) şi Belador2) la şcoala „Doamna-Bălaşa". S i g u r e însă, că l a c h e m a r e a p e c a r e „Filarmo­nica" -o face t i ne r i l o r î nze s t r a ţ i cu d o r i n ţ a de a face tea­tru, Costache o clipă n u m a i s t ă la g â n d u r i , ci, c u faţa i l u m i n a t ă de noi n ă d e j d i , se î n d r e a p t ă h o t ă r î t sp re t e a ­t ru ,căru ia i-a sluji t , — de aci î n a i n t e — t i m p de treizeci şi m a i b ine de ani .

I n r â n d u r i l e f i l a rmonic i ş t i lo r a fost b ine v ă z u t de c u m a i n t r a t p r i n t r e ei. Că lăuz i t d e p r i c e p e r e a şi e x p e r i e n ţ a d e a n i de zi le a lui C. Aristia — m a e s t r u l de dec l ama ţ i e a l şcolii — face p r o g r e s e repez i încâ t , î n t r ' u n a din ser i le lui Noembrie 1835 d e b u t e a z ă cu m u l t succes pe scena r o m â ­nească . A j u c a t Primul American d i n „AZzira", în locul iu i I. Curie, c a r e a l ipsi t î n acea s ea ră delà s p e c t a c o l 3 ) . Cr i t ica f ăcu t ă d e Eliade în „Gazeta Teatrelor naţionale", a r e n u m a i cuv in t e d e l a u d ă p e n t r u t â n ă r u l d e b u t a n t 4 ) .

„In rola celui dintâi American, în lipsa lui D. Curie, a debutat unul din şcolarii cei noi 5 ) D. Caragea °), ce a dat cele^ mai bune nădejdi pentru tragedie : vorba sa era so­noră, limba curată, şi gesturile serioase şi clasice.

Aceleaş i deoseb i t e însuş i r i l -au c a r a c t e r i z a t p e „şcola­r u l delà 1835" în to t oursu l ac t iv i t ă ţ i i sa le a r t i s t ice , i m p u -n â n d u - 1 î n r â n d u l m a e ş t r i l o r v r e m u r i l o r sale .

D e a c u m îna in t e , delà p r i m i i paş i făcuţ i p e scenă în 1835, ca lea vieţ i i l u i Costache Caragiale e î n d r u m a t ă d e ­f ini t iv c ă t r e A r t ă . M i n t e a sa, d e aci încolo, e f r ă m â n t a t ă n e î n c e t a t d e acel veşnic „ m a i b i n e " d u p ă c a r e a a l e rga t , şi p e n t r u c a r e şi-a j e r t f i t o v iea ţă . A c ă u t a t m e r e u să in f i r ipe u n „ m a i b i n e " p e n t r u t e a t r u l nos t ru , t e a t r u l că ­r u i a i s'a ded ica t d in cea m a i f r agedă t i n e r e ţ e şi cu cea m a i ca tegor ică a b n e g a ţ i e . A r t i s t născu t , i a r n u f ău r i t de î m p r e j u r ă r i , c u m e r a u cei m a i m u l ţ i d in colegii săi , el n u - ş i găsea a l t ros t pe l u m e d e c â t t e a t r u l şi n u m a i t e a ­t ru l .

„Viaţa mea" s p u n e e l în „Autobiografie": „să 'ncepea cu ridicarea perdelii şi se sfârşea cu căderea ei. Mă mul­ţumeam a trăi trei ceasuri, pe săptămână" câ t ţ inea r e p r e ­zen t a ţ i a ca re , pe a tunc i , s e d ă d e a s ă p t ă m â n a l : „şi în ce­lelalte mă socoteam ca jivinele ce au timp hotărît de amorţire".

D a r n u i-a fost de l u n g ă d u r a t ă , n e m ă r g i n i t a - i fer ic i re căci, n u m u l t î n u r m ă , „Filarmonica" — da to r i t ă ce lor r ă u v o i t o r i — n ' a m a i p u t u t f i inţa, ci a t r e b u i t să-ş i î n ­che ie a t â t de t i m p u r i u — n u m a i d u p ă două s t ag iun i şi

1) „Teatrul la Români", B u c u r e ş t i , 1896. 2) Istoria Teatrului românesc", C r a i o v a , 1895. 3) D. R. Rosetti î n „Dicţionarul contemporanilor din România",

g r e ş i t s p u n e că a d e b u t a t l a 1834 î n r a l u l lu i Mohamet d i n „Fana­tismul" l u i V o l t a i r e .

4) N o . 3 d i n D e c e m b r i e 1835. 5) A r fi o d o v a d ă m a i m u l t c ă a i n t r a t t â r z i u î n ş c o a l ă . Ş i n u

deűa î n c e p u t , c u m s i n g u r o a f i r m a s e i n „Autobiografie". 6) O c o n f u z i e , d e s i g u r , a c r o n i c a r u l u i . S a u p o a t e , v e r s i u n e a că

n u m e l e „Caragiale" s u b d i f e r s e l e foa-me: Caragiali, Carageali şi Caragially ş i i - a l u a t Costache a b i a d u p ă 1840 ?

(Urmare în pag. 6-a)

2 UNIVERSUL LITERAR 11 Noembrie 1939

Cronica literara

2. Suferinţă şi viaţă nonă Când se s p u n e despre clasicismul greco-latin

că a conceput orice fsl de a fi uman, luciul este adevărat dintr'un punct de vedere formal grecii şi romanii au găsit n u m e aproape tuturor modurilor de viaţă spirituală. In acest fel, în deo­sebi, este inepuizabilă tradiţia antică. Eternita­tea cuvintelor se confundă uşor cu eternitatea crea­ţiei şi e le au avantajul de a fi mai accesibile nouă, în sens tradiţional: simpla I O J pronunţare este ac iul magic de transmitere. Dar prin tradiţie moştenim numai aes le forme pe care le putem umple cu propria noastră viaţă, acceptăm sche­mele pentru care avem înţelegere, ne integrăm unui riim în care puterea noastră interioară spo­reşte. Pentrucă forme, ritmuri, scheme sunt simple indicaţii spre altceva decât noi înşine, spre chi­pul transcendent, cu care tindem să ne asemă­năm ! Această tensiune spre abstract, spre des­personalizare şi regăsire într'un model superior, constitue sensul adâncit al tradiţiei, oare poate să dăinuiască m i i de ani după cucerirea adevă­rului prin revelaţie. Astăzi, nu facem decât să ne întoarcem cu două mlllenii în urmă, spre a sta­bili iarăş contactul cu adevărul primordial, pe care să-l aşezăm temei al culturii româneşti. Ast­fel se iveşte problema dacă contactul s e sta­bileşte cu clasicismul sau cu ortodoxia. „Ab-scondisti enim haec a sapientibus et revelasti e a parvulls, ut venirent ad e u i m laborantes et one-rali et reficerel eos, quoniam milis est et humilis corde..." Pentru că ai ascuns aceste lucruri înţe­lepţilor, — spune Sf. Augustin, — şi le-ai desvă-luit numai celor sărmani, pentrucă să vie la El cei ce suferă şi cei cari îşi duc povara, ca să aibă ajutor delà El, pentru că el este blând şi smerit în inima Lui...". Nu trebue s ă înţelegem din cu­vintele Silului Augustin că suferinţa a început să existe doar odată cu lumea creştină. Nu suferinţa a fost ascunsă înţelepţilor. Trebue îndepărtată oroarea de a crede că anticii n'au cunoscut sufe-<rinia, şi că penbu arocsea, în anumită direcţie n'au adâncit viaţa. Lucrurile stau tocmai d'mnpo-'trivă... Grecii ca şi romanii au cunoscut suferinţa, într'un aspect al ei cumplit, pe care creştinismul n'a mai avut cum să»l ounoaiscă, tocmai fiindcă 'misiunea sa a fost să-l înlăture ! Suferinţa anti­cilor mustea din ішйзі armonioasa lor concepţie despre univers, ca dintr'o irumă bolnavă de o misterioasă rană ! Nu dăduse Zeus oamenilor dreapta judecaiă ? Cereasca fecioară. V i r g i n a lumii, justiţia, principiul primordial al universu­lui, ajuta pe muritori să g ă s e a s c ă adevărul din sufletul 1er, prin dialectică, şi-i îndemna s ă veri­fice dacă au găsit adevărul, comparând acest suflet all lor cu cerul înstelat. Şi credincioşii atât cereau în rugăciunile lor: s ă se asemene sufletul lor cu cerul înstelat, cu armonia astrelor. Cereau măsură după măsură, înţelepciune după înţelep­ciune : mai mult nu puteau cere deoarece zsii se mâniau ! O stăruinţă prea mare a rugătorilor ar fi fost dezordine, anarhie. „Metrion nyn epos eyhou" vrs. 1060, fă o rugăciune măsurată, sfă-tueşte corul pe u n a din Rugătoarele lui Eschil ; iar Sccrates solicită asistenţa zeilor după ace laş «trict canon : „O Pan, şi voi, toţi zeii cari sunteţi de faţă, ajutaţimă să-mi ccrastruese un suflet fru­mos !" (Phedru, 272, C) . Erau rugăciuni pline de demnitate, fără umilinţă, cereri „simple şi libere", cum spune Marc-Aurellu, — de a obţine de la zei ceeace aceştia aveau: inteligenţă şi frumu­seţe formală. Iar zeii dăruiau lucrul ceiut: cunoa­şterea armânei formale a lumii, descoperirea ra­porturilor jutse, precizia contururilor. Au învăţat p e oamen să pus hotare, să măsoare, şi să ştie piecis până unde se întinde viaţa lor, care se o-prea sub zidul neînduratei necesităţi. Dsalimin-terii zeii au fost s i n c e r i , au dat oamenilor aproape 'tot ce au avut şi e i , iar doică nu i-au s c ă p a t de destin, este că ei înşişi zeii, îndurau voinţa oarbă a acestuia. Peste pământ şi în cer stăpâneau Parcele. Dar muritorii primiau delà zei, tot ce h se cuvenet : cunoaşterea cerului şi partea de moş­tenire din adevărurile sacre.

Pentrucă „Cine a r fi putut să cunoască cerul fără ca inteligenţa lui să fie a semenea armoniei cereşti şi să găsească pe zei dacă nu era el în­suşi o părticică din zeitate?" (Quis caehim posse t

nisi caeli muneie , nasse ? Et reperire Deum, nisi qui pars іірз© dec ium est ? Manilius, Astron. II. 115—116). Dar din cunoaşterea senină a cerullui, cu care s e aseamănă, inteligenţă omului smulge o altă mţlepciune mai puţin senină, a destinului, c a „o succesiune eternă şi neschimbătciatre a vie­ţilor, un lanţ ce se desfăşoară de la sine, necon­tenit, ducând cu el rânduiala necurmată a con-lecinieior, din care este împletit (Gelllus)", sau cu definiţia stoica a filosofului ÇJT6ICÎ л DesUnul este ordinea naturouă a tuturor făpturilor din uni­vers, care depind veşnic unele de altele, în schim­barea şi mlănţuirea lor de neînilălurat". Ceeace este clar în concepţia despre destin ne duce la viziunea antica asupra existenţei, ca e ternă în toarcere. Lumea este a ş a cum s e vede că este, fără să ascundă vreo parte a ei mai importantă: există armonia cerurilor şi a astrelor, şi există deopotrivă inteligenţa care răspunde cu un ecou al muzicei s f e i r e t o r ! Datoria omului este să-şi păstreze inteligenţa şi s ă cultive virtuţile ocrotite de e a ! Cât pentru rest, destinul se desfăşoară im­placabil. Lumile nasc şi pier, existenţele indivi­duale se scutură ca frunzele toamna, — nimic nu are nici o importanţă, — (suflet, iubire, — moar­te), — din moment ce legi le supreme ale cos­mosului rămân aceleaşi : nimic nu se clinteşte din armonia cerurilor ! Doar oamenii dispar pen­tru un moment, spre a reveni iarăşi, în eterna întoarcere.

Schimb între viaţă şi moarte, între moarte şi viaţă, atâJa tot : „Bocetelor de înmoiimânlare se amestecă ţipătul copiilor cari se nasc şi văd pri­m a dată lumina; noaptea nu urmează zilei, di­mineaţa nu urmează nopţii, fără să audă ţipătul naşterilor în ace laş timp cu jelaniile morţii" (Lu-cretius, II, 575 spr.).

Conştiinţa părăsirii omului coboară o treaptă mai jcs, cu exclamaţia lui Petromius, prietenul împăiaţilor şi aibitrul vieţii : „Vai, vai, cât de ne­fericiţi suntem ! Ce neant este bietul om ! Cum cade viaţa firavă depe lujerul ei subţire ! Astfel suntem toţi, când ne cotropeşte moartea !" (Satir. XXIV). Şi mai greu apasă acest sentiment al pro­fundei mizerii omeneşti când îl descoperim la un savant ca Plinius: „Omul a fost aruncat gol, pe pământul gol, pentru a geme şi a plânge! născut, chipurile, ca s ă fie fericit el zace cu mâinile şi picioarele legate ; făptura ursită s ă poiuncească tuturor celorlalte făpturi, primul lucru pe care îl v e d e în viaţă este suferinţa, prin simpla vină că se naşte" (cit de Pichon).

Aceasta este suferinţa anticilor, a c e e a ş la greci ca şi la romani. Este suferinţa pur şi simplu, mi­zeria nesfârşită a omului, care nu poate cere zei­lor p r e a mult, ca să nu-i supere ! Suferinţa unei vieţi Ia al cărui cuprins lăuntric zeul nu contribue cu nimic. El rămâne indiferent, în placiditatea şi jceul său olimpic. Faţă de muritori are cel mult bună voinţă :

Heu, miserande puer ! si qua fala aspera rum-pas !

Tu Marcelus eris ! Marabus date lilia plenis ! Vergilius, Eneida, VI.

Destinul nu poate fi înfrânt, în schimb i se vor dărui cu mâinile pline, crinii gloriei. Gloria este socotită o răsplată atât de serioasă, încât eiroii, ca Achile, acceptau să moară de tineri, numai să moară glorioşi. Singura consecinţă morală a mi­tului eternei întoarceri : gloria. Cucerirea lumii prin inteligenţă şi virtute. Produs al acelui suflet frumos pe care Sokrates îl cerea lui Pan, gloria v a fi mijlocul de a potoli mizeria vieţii şi a marţiii fiindcă, după cum spune Perikles, prin Thucy­dide: „numai iubirea de glorie nu se stinge, şi la bătrâneţe, nu iubirea banilor, cum pretind unii, este în stare să ne aline, ci onorurile care ni se dau". Aceasta Da cei vii iar despre cei morţi : „Jeitiindu-şi viaţa lor, ei au câştigat fiecare în parte o glorie nemuritoare şi a u obţinut o înmor­mântare plină de cinste. Mormântul lor nu este însă numai locul unde se odihnesc acum, ci a-mintirea nemuritoare, necontenit reînoită prin dis­cursuri şi comemorări. Oamenii străluciţi au ca mo.rmânt pământul întreg. (Istoria Războiului pe-loponeziac, II, XL. III). Dar cei fără strălucire, ce fel de mormânt au ? Pentrucă moartea, ega lă

pentru toţi, înspăimântă deopotrivă sufletele glo­rioase sau fără glorie. Cum s ă s e apere de stin­gerea în neant, cei slabi şi neajutoraţL în amin­tirea cărora nimeni nu va dărui „cu mâinile pline,

' crini după moarte ? Este momentul s ă ne întoar­cem acum la scriitorii creştini pentru a găsi răspunsul, cum de pildă la TertuUian din secolul II : „Adeo quid simile philcsophus et christlanus, Graeciae discipulus et caeli, famae negotiatox et viíae, verboium et facto rum operator"... Ce ase­mănare este între un filosof şi un creştin ? Intre un discipol a l Greciei şi unul al „împărăţiei ceiu-rilor" ? între unul care se strădueşte pentru glorie şi unul care se strădueşte pentru vată ? între acel care lucrează cu vorbe şi acel care săvârşeşte fapte?..." (Apologeticum, XLVI, 12). Un singur cu­vânt s e pare că umple dintr'odată, lumea cu un nou conţinut, şterge chipul unei civilizaţii şi în­cepe o alta, cu o forţă extracrdiniară de pene­traţie şi de schimbare la faţă. „Etiam plures effi-cimur, quaüens metimur a nobis ; semen est san-guis Christianaium !"

Numărul nostru creşte de fiecare dată, cu atâ­

ţia câţi seceraţi dintre noi : căci este sămânţă sângele Chreştinilor". (op. cit. L. 12).

Sămânţa care germina în sânge le creştinilor, era tocmai viaţa nouă , viaţa „faptelor" faţă de viaţa „vorbelor" acelor „hamlnes et gloriae, ut diximus, et eloquentiae solius libidinosi... Dar ce lucruri noui aduceau această „vita", care fusese ascunsă înţelepţilor şi rezervată numai celor slabi, „laborantes et onerati"? „Vita" a v e a puterea să dărâme olimpicul mit, „rece şi raţional", al eter­nei întoarceri, şi în locul !lui s ă sădească sămânţă de sânge", mitul răscumpărării încolţit din „nă­dejde şi credinţă, din aşteptare şi bucurie, îndrep­tat spre viitor, convins că viitorul s e v a deosebi cu totul d e trecut". (Adriano Tilgher). Mitul răscumpă­rării v a înlocui mitul eternei întoarceri, promiţând alinare acelei tristeţi nesfârşite, din versurile des­pre mizeria omenească ale poeţilor. Suferinţa an­tică s e schimbă la faţă nu în crinii gloriei ci în rodul vieţii, răsărit din „sămânţa sângelui"."

CONSTANTIN FANTANERO

Cronici germane

Rainer Maria Rilke, la noi C e v a m a i p u ţ i n d e c â t u n s t u d i u ş i c e v a m a i m u l t

d e c â t o î n ş i r a r e d e n u m e şi căr ţ i , r â n d u r i l e n o a s t r e v o r să f i e u n c o m e n t a r i u p e m a r g i n e a u n o r rea l i tă ţ i . A c e a s t a p e n t r u c ă R i l k e e s t e , i n c o n t e s t a b i l , ce l m a i c u ­n o s c u t s c r i i t o r g e r m a n î n l i t e r a t u r a noas tră , f a p t c a r e n u e s i m p l ă î n t â m p l a r e , ci u n s i m b o l . O p e r a sa e î n t r u c â t v a c u n o s c u t ă d= p u b l i c u l r o m â n e s c şi ce i ce au p r o ­f i ta t î n u r m a a c e s t e i c u n o a ş t e r i , n u a u fost n u m a i c i ­t i tori i , ci şi poe ţ i i , p e n t r u c ă R i l k e a i n f l u e n ţ a t c u a u ­tent i c h a r o î n t r e a g ă s e r i e d e p o e ţ i r o m â n i . A v â n d o p r o f u n d ă d r a g o s t e p e n t r u r ă s ă r i t u l o r t o d o x a c e a s t ă o s m o z ă s p i r i t u a l ă n u p o a t e a p ă r e a c a u n a c c i d e n t , e a a v â n d r ă d ă c i n i a s c u n s e ş i m a i p u t e r n i c e . P o a t e că t o c ­m a i d e a c e e a o p e r a lu i R i l k e a f o s t m a i m u l t a p r e ­c ia tă şi t ă l m ă c i t ă î n c e r c u l „Gândir i i" . P ă r e r e a n o a s t r ă d e r ă u e s t e î n s ă că a c e a s t ă c u n o a ş t e r e e destuii d e u n i ­l a t e r a l ă , m ă r g i n i n d u - s e n u m a i l a c â t e v a g r u p u r i d e p o e s i i ş i la d o u ă cărţ i d e p r o z ă ; r e s t u l — c u m ar fi s u p e r b u l j u r n a l a'l lu i M a l t e L a u r i d s B r i g g e , n u v e l e l e , s a u m o n o g r a f i a a s u p r a Cui R o d i n — f i i n d u - n e n e c u ­n o s c u t . U n i l a t e r a l i t a t e a a c e a s t a e s t e î n s ă şi u n s e m n d e tr i s tă s u p e r f i c i a l i t a t e .

Undată c e R i l k e a fost c u n o s c u t la no i , c o a r d e n e c â n ­ta te a u s u n a t î n l ir ica r o m â n e a s c ă . Era , p a r e - m i - s e , în a n i i c a r e - a u u r m a t r ă z b o i u l u i , c â n d u n v â n t n u p r e a p r i e l n i c b ă t e a î n l i t e r a t u r ă ; c u an i i , a c r e s c u t a c e a s t ă i n f l u e n ţ ă , iar az i p u t e m să v o r b i m , fără t e a m ă , d e o î n r â u r i r e a lu i R i l k e , c u m p u t e m v o r b i d e a lu i B a u d e ­la i re s a u V a l é r y . B i n e f ă c ă t o a r e a fost a c e a s t ă u n d ă d e p o é s i e , î n t r ' u n c â m p în c a r e c ă u t a u să s e in f i l t r eze c u r e n t e n u n u m a i c i u d a t e , d a r ş i d ă u n ă t o a r e l i r i s m u ­lui a d e v ă r a t . P o e t p r i n e x c e l e n ţ ă , l i r i c p â n ă î n c e l e m a i a s c u n s e f ibre , R i l k e a a d u s î n p o é s i e u n c o s m o s n o u şi rar, c a r e se d e s c o p e r ă şi se p r e ţ u e ş t e p e zi ce t rece , l a t ă , de p i ldă , că î n F r a n ţ a s e s c r i u căr ţ i î n t r e g i a s u ­pra luj R i l k e şi o p e r a sa, cărţ i c a r e c o n s t i t u e î n t o t d e a u n a c o n s t a t ă r i ş i d o c u m e n t e d e o i n c o n t e s t a b i l ă v a l o a r e . D i n aceist p u n c t de v e d e r e , în a fară d e u n e x ­c e p ţ i o n a l s t u d i u al d - l u i N i c h i f o r C r a i n i c şi u n u l al p o e t u l u i I o n P i l l â t , l i t e r a t u r a n o a s t r ă e s ă r a c ă ş i g o a l ă . Şi — Slavă D o m n u l u i ! — e s s e i ş t i i ş i cr i t ic i i a r p u t e a s p u n e lucrur i n o u i , ar p u t e a a j u n g e l a c o n c l u z i i i n t e ­re sante , i a r c i t i tor i i ar v e d e a d e s c h i z â n d u - s e a l t e porţ i s p r e l u m i n ă . M ă g â n d e s c , î n a c e a s t ă o r d i n e , d e i d e i l a A x e m t e S e v e r P o p o v i c i , c a r e n e - a r p u t e a d a car tea p e care , d in a c e s t loc, o s u g e r ă m .

A d e s c o p e r i u n poe t , m i se p a r e c ă e c h i v a l e a z ă p e n ­t r u suflet, c u d e s c o p e r i r e a u n e i a l t e v i e ţ i . Ia tă p e t â n ă ­r u l v e r s i f i c a t o r c a r e d u p ă c e a e p u i z a t p e p o e ţ i i n o ş ­tri, î ş i î n t o a r c e f a ţ a s p r e a l t e zăr i ; i n t r â n d î n „ B u c h d e r Bi lder" , î n „ S t u n d e n b u c h " s a u î n „ D u i n e s e r E l e ­g i en" , o r ă s t u r n a r e f a n t a s t i c ă , u n c u t r e m u r s p i r i t u a l se v a p e t r e c e î n m i n t e a sa . Şi î n t o t d e a u n a , c u t r e m u ­r e l e au a d u s la s u p r a f a ţ ă s tra tur i n o u i ş i n e b ă n u i t e P o a s i i c a „ S o n e t e a n O r p h e u s " s a u „ E r n s t e S t u n d e " , , ,Pont d u Carousse l" , „ L i e b e s l i e d " ş i î n c ă a t â t e a a l t e l e , n u po t fi d e c â t rare reve la ţ i i . P r e z e n ţ a lui R a i n e r M a r i a R i l k e (a tâ ta cât e s t e ) la no i , n i s e p a r e a fi d o a r u n p r e l u d i u , p e n t r u a l t e c u n o a ş t e r i c e v o r t rebu i să . u r m e z e .

* N e v o m î n g ă d u i o s c u r t ă p a r a n t e z ă p e n t r u a s c r i e

c â t e v a r â n d u r i i n f o r m a t i v e d e s p r e ce i c e s 'au t r u d i t , în cursu l an i lor , s ă - l î n c e t ă ţ e n e a s c ă l a n o i p e R i l k e . In

p r i m u l r â n d c r e d e m c ă a f o s t d. O s k a r W a l t e r Cizek, care î m p r e u n ă c u p o e t u l I o n P i l l â t , n e - a u d a t o s e r i e de f o a r t e b u n e traducer i , p u b l i c a t e m a i a l e s î n p a g i n i l e r e v i s t e i „ G â n d i r e a " . A p o i d. p r o f e s o r N i c h i f o r C r a i n i c n e - a d a t o m i n u n a t ă t r a d u c e r e a cărţ i i d e m i s t e r şi d e s u f l e t r i l k e a n „ G e s c h i c h t e n v o m L i e b e n Gott", iar d - r a M a r i a A n a N . M u s i c e s c u a t ă l m ă c i t ace l t r a ­tat d e p o é s i e „ B r i e f e a n e i n e n j u n g e n D i c h t e r " . P o e t u l E u g e n J e b a l e a n u a t i p ă r i t a m i n u n a t ă c u l e g e r e d e p o e s i i , i ar d. G e o r g e F o n e a , u n a î n care a m a f i a t deátu'le s t â n ­găci i , p e l â n g ă l u c r u r i b u n e .

A p o i a u m a i t r a d u s d i n p o e s i i l e lu i R i l k e : A l . A . P h i l i p p i d e , M i r c e a S t r e i n u l , D i d i a S a i n t - G e o r g e s , T r a i a n C h e l a r i u , toţ i a c e ş t i a r i s i p i n d p o e m e l e t raduse , în p a g i n i l e d i f e r i t e l o r r e v i s t e . U l t i m a c a r t e d e t ă l m ă c i r i şi p o a t e u n a d i n ce le m a i b u n e p e c a r e le a v e m , e s t e a c e e a a d - n e i M a r i a B ă n u ş , a p ă r u t ă a c u m .câteva z i l e la „ F u n d a ţ i i l e R e g a l e ' ' .

A c e a s t ă m i g ă l o a s ă m u n c ă d e l a b o r a t o r p o e t i c , n i s e p a r e a fi u n a d i n c e l e m a i f r u m o a s e ş i m a i d e preţ . m ă r t u r i s i n d n u n u m a i g u s t şi p r i c e p e r e ci, m a i p r e s u s d e t o a t e , p a s i u n e îşi c o n ş t i i n ţ ă l i t e r a r ă . N u t r i m c o n v i n ­g e r e a c ă a c e s i e a c t e p o e t i c e a u e c h i v a l a t m a i în t o t ­d e a u n a c u o t r a n s f u z i e d e m a r e ş i e t e r n ă p o é s i e , a t â t de n e c e s a r ă u n e i c u l t u r i c a r e s e v r e a v i e ş i la p a s c u c e l e l a l t e , m a r i , şi a m scr i s a c e s t e c â t e v a n u m e n u n u ­m a i spre a s t r â n g e î n t r ' u n m ă n u n c h i o a m e n i m â n a ţ i de o a c e e a ş i p a s i u n e , ci ş i p e n t r u a le t r a n s m i t e un e l o g i u p e care t r u d a lor îl m e r i t ă d i n b e l ş u g !

P r e z e n ţ a lu i R i l k e î n l i t e r a t u r a n o a s t r ă , d u p ă c u m a m i n t e a m m a i s u s , n u e u n s i m p l u a c c i d e n t , ci e o a d e z i u n e i n d i r e c t ă a p o e t u l u i la s p i r i t u l l i t e r a t u r i i n o a s t r e . A c e l a care a i u b i t ca p u ţ i n i a l ţ i i , s u f l e t u l g r e u d e ta ine a l R u s i e i p r a v o s l a v n i c e , n u se p u t e a să n u a f l e ş i la noi, l u m i n i l e ş i u m b r e l e p e o a r e l e c ă u t a . O i a r n ă d e s tepă , u n m u j i c p l in d e h a b o t n i c e crezuri , u n To l s to i s a u u n R a s p u t i n , ar fi p o a t e c o r e s p o n d e n ţ e p e n t r u o a r m o n i o a s ă horă , p e n t r u u n c ă l u g ă r d in c r e e r u l m u n ţ i ­lor , u n iGr igorescu sau p e n t r u a l te m i n u n i a l e p ă m â n ­t u l u i n o s t r u . C r e d e m c ă s p u s e l e n o a s t r e , o r i c â t a r p ă ­rea e l e d e h a z a r d a t e , c o n ţ i n u n i m p o r t a n t s â m b u r e d e a d e v ă r , p e c a r e n e p r o m i t e m s ă - l a r ă t ă m odată , într 'o c e r c e t a r e m a i a m ă n u n ţ i t ă p e c a r e v r e m s ă i - o c o n s a ­c r a m i n e g a l a b i l u l u i p o e t g e r m a n ; a c o l o v o m l ă m u r i c â ­t e v a p u n c t e d i n c e l e m a i a t r ă g ă t o a r e ş i t o t a c o l o v o m a r u n c a l u m i n i a s u p r a u n o r d o m e n i i cu totul n e c e r c e ­ta te la no i .

P â n ă a t u n c i î n s ă , r â n d u r i l e a c e s t e a vor fi o f u g a r ă şi n u d e tot c o m p l e c t ă s c h i ţ ă p e n t r u p a g i n i m u l t m a i a m ­p l e . Totuş i , a m fi m u l ţ u m i ţ i d a c ă a m izbut i t , p â n ă a ic i , să f a c e m c â t e v a c o n s t a t ă r i n o u i ş i s ă a d u n ă m , î n t r ' u n f e l c o n c i s ş i v i u , a t â t e a i m a g i n i şi g â n d u r i î m p r ă ş t i a t e d e v â n t u r i l e an i lor . P r e z e n ţ a l u i R i l k e î n m i j l o c u l n o s ­t r u e o b u c u r i e ş i o r e a l i t a t e p e c a r e o s u b l i n i e m cu m â n d r i e ş i s a t i s f a c ţ i e ; această prezenţă vie s e c e r e î n s ă d i s c u t a t ă şi c o m e n t a t ă m a i p e l a r g . I a r d a c ă v â n t u r i p r o t i v n i c e n e v o r s m u l g e c o n d e i u l , n e î n g ă d u i n d u - n e a c e s t lucru , n u n e î n d o i m că s e v a a f la c i n e v a c a r e să ia făc l i a d i n m â n a n o a s t r ă , d u c â n d u - i l u m i n a a c o l o u n d e a m v r u t . N u p e n t r u n o i , ci p e n t r u l i t era tura n o a s t r ă , î n c a r e m i g ă l i m c u a t â t a p a s i u n e .

Ş T E F A N B A C I U

Cronica ideilor

Cunoştinţă si conştiinţă J o h n D e w e y sus ţ i nea î n t r ' o l u c r a r e

m a i veche , t r a d u s ă în l i m b a f ranceză s u b n u m e l e „ C o m m e n t nous p e n s o n s " г ) că ex i s t ă u n fond comun , f o r m a t d in e x p e r i e n ţ e f ami l i a re t u t u r o r oameni lo r , c a r e î n g ă d u i e î n ţ e l ege r ea şi s c h i m b a r e a rec ip rocă de op in iun i . N i m i c m a i n o r ­mal . O b s e r v a ţ i u n e a p ro feso ru lu i a m e ­r ican es te confo rmă şi cu b u n u l s imţ şi cu î n t r e a g a t r a d i ţ i e filosofică.

E x i s t e n ţ a u n u i dat c o m u n conş t i in ţe ­lor, a fost adesea a f i r m a t ă şi n u poa t e fi t ă g ă d u i t ă r ad ica l , î n t r ' u n a n u m e sens .

N u es te m a i p u ţ i n a d e v ă r a t însă că dacă ni se p a r e că oa reca r i l u c r u r i din l u m e a ex t e r ioa ră , sau c h i a r a p a r ţ i n â n d conş t i in ţe i , le c u n o a ş t e m d e o m a n i e r ă iden t i că cu a l ţ i i — i d e n t i t a t e a c u n o a ş ­t e r i i n u t r e b u e p u s ă pe s eama ob iec tu lu i ce se oferă pe rcep ţ i e i da r t r e b u e a t r i b u i ­

tă m e t o d e i cunoscă toare . Cu a l te c u v i n t e , c r e d e m că î n ţ e l e g e m a n u m i t e l u c r u r i sau î n t â m p l ă r i la fel cu a l tu l , n u p e n ­t r u c ă obiec tu l s 'ar m e n ţ i n e î n t r ' o s t a -b l i t a t e m a t e r i a l ă ce r t ă , n u p e n t r u c ă el a r exista r e a l m e n t e , ca a t a r e , nesch im­b a t şi fix, i m p u n â n d u - s e tot astfel con­ş t i in ţe i . Acea p r o p r i e t a t e a conşt i in ţe i n o a s t r e ca re se n u m e ş t e me todă , şi a că re i f unc ţ i une n e c e s a r ă es te s i s t ema­t i za r ea şi s impl i f ica rea cunoş t in ţ e i ,

d e M I R C E A M A T E E S C U

ope rează în ace laş i sens şi cu acelaşi efect, în a n u m i t e cod i ţ iun i şi ou p r i ­v i r e la oa r eca r i f enomene , în conş t i in ţa t u t u r o r " . Dacă două p e r s o a n e pot d i s ­cu ta î n ţ e l e g â n d u - s e es te p e n t r u c ă au e x p e r i e n ţ e c o m u n e ca re le a s i g u r ă u n fond iden t ic de î n ţ e l ege re , p e care se sp r i j i nă o b s e r v a ţ i u n i l e lor p a r t i c u ­l a r e " (Op. 270). R e ţ i n e m de aici că „ fondul i d e n t i c " d e s p r e ca r e v o r b e ş t e D e w e y es te metoda, n u r ea l i t a t e a obiec­t ivă . F a p t cur ios , p a r a d o x a l , a d e v ă r a t capr ic iu al geneze i u n i v e r s a l e : „ u n i t a ­t e a " e x p e r i e n ţ e i es te a s i g u r a t ă da to r i t ă func ţ iun i lo r s impl i f i ca toare ale s u b i e c ­tu lu i cunoscă tor , n u d a to r i t ă ex i s t en ţ i i u n o r e l e m e n t e iden t ice , în n a t u r ă , în obiect . O conc luz iune d e s p r e realita­tea sub i ec tu lu i p a r e să fie p e ap roape , i m p u n â n d u - s e în u r m a c o n s t a t ă r i i că m e t o d a (p rop r i e t a t ea sub iec tu lu i c u n o s ­cător) a s igu ră „ fondu l i d e n t i c " a l l u ­c ru r i lo r — o r g a n i z â n d haosu l care ex i s t ă î n a fa ră .

Ca re es te însă aceas tă m e t o d ă ? In m o d t r ad i ţ iona l , se a f i r m ă : logica a n a ­lit ică, or i logica deduc t ivă . „ S c r u t â n d m a i a d â n c şi c o m p a r â n d ipotezele , ce iace es te imp l i c i t d ev in e exp l ic i t " . N a ş t e î n t r e b a r e a d a c ă a exp l ica r ea l i ­t a t e a es te to t u n a cu a o cunoaş te , a d e ­vă ra t , s au a l t fe l zis, dacă a r a ţ iona l i za

„ imp l i c i t u l " ech iva l ează c u : a şti. Re­v e n i m m a i jos a s u p r a conc luz iune i p e c a r e o p o a t e dega ja o a s e m e n e a î n d o ­ială . O a l t ă conc luz iune u r m e a z ă însă să î n s e m n ă m , pe m a r g i n e a cons ta tă r i i a n t e r i o a r e că func ţ iunea m e t o d e i ( ra ­ţ iona l izarea) , deş i m e t o d a a p a r ţ i n e s u ­b iec tu lu i o r g a n i z â n d cogn i t i v f e n o m e ­nu l , poa t e sa t isface u n „fond f ami l i a r " t u t u r o r oamen i lo r şi t ocmai de aceia ves t ig iu l aceatei m e t o d e ( ra ţ iunea , lo­gica) n u r e p r e z i n t ă n ic ioda tă persona­litatea cuiva . Dacă n u n e înşe lăm, B e r -diaeff a junsese la o e n u n ţ a r e a s e m ă n ă ­toa r e . P r i n logică, p e n t r u c ă s u n t p r o ­p r i e t a r i ai me tode i , toţ i o a m e n i i se a s e a m ă n ă . Ceiace ei cunosc în m o d logic, adică r a ţ i ona l i zând r ea l i t a t ea , n u m a r c h e a z ă în n i c iun fel o c o n t r i b u ţ i e p a r t i c u l a r ă p r i n r a p o r t la e x i g e n ţ a : a şti . Din p u n c t u l de v e d e r e logic, şi c o n s i d e r â n d c r i t e r i u l m e t o d e i „ fondulu i f ami l i a r " n ic i u n spo r n u es te posibi l s au dacă se faae, or i a d â n c e ş t e e r o a r e a ori es te anevoios . Cu a l t e cuv in te , oa ­m e n i i cu o pe r fec tă pos ib i l i t a te d i a l e c ­tică, cu o foa r t e r e g u l a t ă a c t i v i t a t e a conşt i in ţe i , po t depăş i pe al ţ i i în s ensu l me tode i , adică al c u n o s c u t u l u i „ fami ­l i a r " (песезаг a p a r e n t : c u m se va a r ă ­ta) —• d a r n u în sensu l cunoaş te r i i . Nu în sensu l lu i a şti, d a r în sensu l opo r ­t u n i t ă ţ i i în cunoaş t e r e . „ S a l t u r i l e " şi p r o g r e s u l pe sca ra cunoaş t e r i i le rea l i ­zează pe r sona l i t ă ţ i l e , ad ică indivizi i în ­zes t ra ţ i n u cu s imţu l m e t o d e i (ut i l i ta-r is te) , d a r cu u n foar te b o g a t i ncon­ş t ien t . Deci c u u n r e m a r c a b i l „fond p a r ­t i cu la r " , n u c u a r m e d e pe r fec t ă cali­t a t e logică, func ţ ionând în c â m p u l

„ fondu lu i c o m u n " , d e ca r e vo rbea D e w e y .

R e v e n i m la î n t r e b a r e a c e n t r a l ă a c ronice i : r a p o r t u l d i n t r e cunoş t in ţ ă şi conş t i in ţă .

L i m i t â n d r o s t u l şi pos ib i l i t a tea m e t o ­dei (logica subiec t ivă) d u p ă ce m a i î n a ­i n t e î i r e m a r c a s e m func ţ iunea p a r a d o ­xa l ă de a î n t r u n i to tuş i oa r eca r i date ale cunoaş t e r i i p â n ă la iden t i f i ca rea lor : ca a t a r e şi d i n t r ' u n p u n c t de v e d e r e logic, î n m a j o r i t a t e a conş t i in ţe lo r — r ă m â n e să c e r c e t ă m r e a l i t a t e a aces tor cunoş t in ţ e p r i n r a p o r t la a şti. J a q u e s P a l i a r d d i scu tă cu m u l t ă se r ioz i t a te , î n t r ' o l u c r a r e de s tu l d e r e c e n t ă 2 ) , p ro ­b l e m a a n u n ţ a t ă . S u b l i n i e m ca foar te m e r i t o r i e î n c e r c a r e a c e se face de a e l ibe ra semnif ica ţ ia a c o r d a t ă ob ic inu i t t e r m e n u l u i „conş t i in ţa" , de func ţ iunea metodo log ică a sub iec tu lu i cunoscă to r , d e s p r e c a r e a fost v o r b a m a i sus .

Conş t i i n ţ a î n s e m n e a z ă a şt i , n u a cunoaşte. A cunoaş t e , n u p r o b e a z ă n i ­mic abso lu t p r i n r a p o r t la a şti. I n t r e conş t i in ţă şi c u n o ş t i i n ţ ă n u se p o a t e e m i t e v r e o oonfuz iune . D i m p o t r i v ă , o ce rce t a re în sensu l a d e v ă r u l u i în­cearcă să de l imi t eze s i t ema t i c si c o n c l u d e n t î n t r e cei doi t e r m e n i . O e r o a r e î n t r ' a d e v ă r g ros i e ră e s t e ace ia de a cons idera conş t i in ţa ca p e o s u m ă a senza ţ i i lo r o b ţ i n u t e d in c o n t a c t u l o m u l u i cu m e d i u l . „ I n t r e a s imţ i şi a şt i că s imţ i , e x i s t ă u n a b i s " (pg. 7). Senza ţ i a n u / ace dec i conş t i in ţa , deşi face p a r t e d in cunoaş t e re , î n s ensu l că e l aborează cunoscu tu l , poa te , şi c u a ju ­t o r u l logicei ana l i t i ce (me toda) : acel

„ fond f a m i l i a r " a m i n t i t d e p rofesoru l a m e r i c a n .

P a l i a r d d e n u n ţ ă c o n c l u d e n t confu-z iunea d i n t r e c u n o ş t i n ţ ă şi conş t i in ţă . „ S e n z a ţ i u n e a în fă ţ i şa tă ca d a t ex i s t ă şi n u ex i s t ă (în ace laş i t imp) . Ea n u exis tă izolabi lă . D e aceia t ă g ă d u i m că ea ar face conş t i in ţa" . Se a f i r m ă astfel mai d e p a r t e că „es te o i l uz iune a anal izei aceas tă s p e r a n ţ ă că p u t e m p a r v e n i la senza ţ ia p u r ă şi la r e a l u l s i m p l u " . După c u m „es te o ido la t r i e a anal ize i de a c r e d e că, p e n t r u c ă n u a j u n g e m la a-cest d a t p u r , n imic n u m a i ex i s t ă care să fie sensa ţ i e i r educ t i b i l ă şi d in care să n u se m a i p o a t ă cons t ru i n i m i c " (ibid.).

P r i n u r m a r e sensa ţ i i le , a l c ă t u i n d cu­noş t i in ţă , ex i s t ă ca a t a r e fă ră să jie în s ensu l p r i m o r d i a l al cunoaş t e r i i abso­lu te , ad ică în s ensu l lu i a şti. N e î n c r e ­d e r e a p e c a r e a u t o r u l f rancez o m a n i ­festă f a ţă de logica i n d u c t i v ă şi a t i t u ­d inea sa a n t i e m p i r i s t a es te e v i d e n t ă .

D a c ă „ imag in i l e şi s e n s a ţ i u n i l e au d e o p o t r i v ă s u r s a în v i a ţ ă " — însă n i ­mic n u ne c o n v i n g e că v ia ţ a e s t e p r in ea însăş i conş t i in ţa în s ine . A f i r m a ţ i u -n e a că „ h a b i t u d i n e a es te o lege a vie ţ i i şi v i a ţ a n u es te p r i n ea însăş i conşt i in­ţa de s i n e " (pg. 11) ad ică r eve l a toa r e în sensu l lui a şti (conştiinţa), — n i se p a r e că t r e b u e r e ţ i n u t ă în or ice caz, p e n t r u conc luz iun i le î n s e m n ă r i l o r vii­t o a r e .

1) F l a m m a r i o n , P a r i s , Ш 5 . D e w e y este u n g â n d i t o r a m e r i c a n , p r o f e s o r la U n i v e r s i ­

t a t e a d i n C o l u m b i a ( N e w - Y o r k ) .

2) V . „ L e T h é o r è m e de la C o n n a i s s a n c e " ,

A u b i e r , P a r i s , 1938.

11 Noembrie 1939 UNIVERSUL LITERAR 3

d e S I M I O N S T O L N I C U

Pe munfi a u fost măr i altădvitâ şi-o vie poves t e luna ră , iar astăzi , p ă l e s c şi ' ngenunche sp re t impuri grădini castelane. . .

Un ve rde mar in ma i s t ă p â n d e cât cel c a r e m o a r e a c u m a , ma i greu d e învins a u i s e c â n d v a , n u din b u c i u m e sparte; un alt cal d e m a r e cu stele su ia printre melci şi brocarte, din ş e a u a lui versul crestat-a şi h idre le-a lbas t re şi spuma .

Şi'n jos, p â n ' la geamul copilei d e Verde mpăra t , n u m a i a p e ; l uceau în pervaze actinii p e u n d e sunt azi dediţeii, p e u n d e sunt chei d e Tătar şi z a u a de moarte-a femeii — şi-o s ca ră d e a l g e din l ună c ă d e a printre valur i şi clape. . .

Grădini c a s t e l a n e se r o a g ă din s c a m ă , torteluri şi cea ţă ş i -asvâr lă spre cer veveri ţe din piept — nes temate d e doliu e tot ce-au ma i p u s la ruleta

cu cifre d e va r p e linţoliu, s p e r â n d s ă r ă s c u m p e r e cântul de-azur din a c e a dimineaţă. . .

Te-apropii!... Priveşte o clipă, prin hăur i , aces te d a m n a t e grădini ; şi-au s û m e s ochii lungi ş i c and ide vor s ă p r i c e a p ă : s i rene 's în putredul fagilor, cu jirul prin solzi! Le a d a p ă doa r şuerul melcilor goii Vezi câ te g o r g o a n e ciudate. . .

F a n t a s m e din măr i d ispărute vâs lesc printre jepi, s ă se p l â n g ă şi reci cas te lan i as t ronomi trimis-au p â n d a r s ă le-adune; s c ă p a t e se-aruncă prin cruci c rezând că-s d e s a r e p e dune, se r o a g ă şi zornăe solzii g o r g o a n e cu furia stingă...

Tu, cel ce ma i ştii s ă te sbegui , cu m â ţ a făcând v â n ă t o a r e d e fluturi roşcaţi!... Nu te-apropii s 'aduci o sa l ină b e t e a l ă p e umerii Toamnei cu... pe tec din piei d e bura tec , d e ga l ă?

Poete c e ştii prin m e a n d r e s ă turlui din n a i d u p ă soare!. . .

Gândeşte- te , mâ ine la rându-ţi vei merge p e cre tă d e lună! Uiimi-se-vor stele d e tine c ă porţi... pă l ă r i e pr in moarte , c ă baţ i cu toiagul prin melci din circuri cecate , p e toarte, prin zoburi d e lumi, tacticos, despr ins d e vre-o lacr imă bună! . . .

Atunci deşira-vei zadarn ic din lună o s c a r ă d e a lge , veni-vei p e e a la fereastră, s ă vezi cum e T o a m n a ' n crivatu-i v i sând c ă verziul a d â n c din vremuri la g e a m fermecatu-i, că stele d e mare ' s în juru-ţi, de-i par i a năeri lor cange. . .

Pierdut, vei privi somnul Toamnei ; dar b ine 'nstrunaţi , cântătorii seca-vor tot visul sirenei; m ă n a t e l e scări te vor duce prin vânt , p e usca te fuştee, l a cornul d e g ips cu o cruce, la scoicile ia răş i golite, s ă v ă m i cu robii toţi norii!

Tu, cel ce ma i ştii vreo j oacă p e culmi, u n d e fost-a şi M a r e a şi încă ma i arzi d e n ă d e j d e a c ă lin bues t raş îţi vei face din vântul de-Octombre!. . . Arcaşe , om vesel din stirpele trace!.. . Să n u te grăbeşt i că t re s t âncă s 'aşezi p r e a cu spor săgetarea . . .

Rămâ i s ă contempli solzoase mişcări ce s 'ar v rea 'ngenunchere , sordide metanii acestor d a m n a t e grădini cas te lane ; ace leaş i silvatice r â m e te s u g ă şi veş tede-a rcane să-ţi ch inue r u g a de-apururi şi ţie, c â n d mări e a v a cere.

...Fugită-i d e mult a r m o n i a d e ceasur i dintâi şi s a lmas t r e ; e ş t ea r să din pa l ide chipuri!... Se sting l â n g ă brusturi meduze, s irene cu cruste d e sete în noduri de aur, p e buze, se vor ajutate s ă strige'n ienuper talazuri albastre! . . .

D o c t o r u l d e s u f l e t e (nuvelă) d e A N I Ş O . V R A ODEANTJ

E r a u , î n a u t o b u z , m a i m u l t e s p e c i m e n e c iuda t e . D a r să p r o c e d ă m s i s t emat ic , v o m a j u n g e şi la as ta . î n t r ' u n o r a ş d in Rus ia , u n d e v a m a i î n s p r e Sud , u n d e ,

foa r t e adesea , c l ima e ra mo lcomă , şi, d in cauza as ta , o a ­m e n i i n u se p r e a o c u p a u c u v i su r i l e ca s e m e n i i l o r aceia c a r e v e d e a u , s p r e M a r e a Albă , i e r n i de b a s m , sau, p e d r u ­m u r i l e s t e r p e d i n s p r e S iber ia , v â n t u r i l e m a r i , păcă toase , c a r e a d u c e a u o rg ia I a d u l u i p e pămân t . . . Aşa dar , în aces t o raş , o a m e n i i e r a u a p r o a p e c u m s e c a d e . Şi ch i a r c a m u r ­suzi . F i i n d c ă um i n s ca r e se c r e d e m u l ţ u m i t , n u p r e a a r e c e să- i s p u n ă a l tu ia .

E r a u n oraş comerc ia l , c u n e g o ţ u l în f loare, cu câ t eva şcoli, o b iser ică , v r e o zece doctor i , c a r e se b â r f e a u u n i i p e a l ţ i i , v r e o doi dent i ş t i , v r e o t re izeci de avocaţ i , îns fâ rş i t ca î n t r ' u n o raş m i c o a r e c a r e .

F e m e i l e se î m b r ă c a u d u p ă m o d a d in P a r i s , c ro i to reasa d i n P e t r o g r a d , a c i u a t ă acolo d e câ t eva lun i , făcea afacer i b u n e . I n p rov inc i e , se u r m e a z ă m o d a cu m a i m u l t ă c o n ­ş t i inc ioz i ta te , ch iar , d e c â t în Cap i t a l ă . C â n d se ci tea în j u r n a l e c ă în t o a m n a as ta se p o a r t ă roşu şi v e r d e , t oa t e c u c o a n e l e e r a u î m b r ă c a t e în roşu şi v e r d e .

E g reu , însfârş i t , de găs i t u n s e m n ca rac te r i s t i c a l a c e ­lu i o raş . P o a t e , doar , că m u l ţ i d in b ă r b a ţ i i d e condi ţ i e d e acolo, se î n s u r a s e r ă cu fe te d in a l t ă p a r t e , aşa că fe te le d i n r â n d u l lor e r a u n e v o i t e să se m ă r i t e cu o a m e n i de cond i ţ i e m a i p roas t ă . D in c a u z a a c e s t o r m e z a l i a n ţ e „so­c i e t a t e a " e r o o a r e c u m dezo rgan i za t ă şi bâ r fe l i l e n u l i p ­seau , duse de là u r e c h e la u r e c h e .

Cu c i t i tu l , s 'a î n t â m p l a t aşa : î n t â i , se i n s t a l a se acolo u n l i b r a r d i n a l t oraş , o m cu l t ,

s e p a r e . A s t a e ra în t â i a l i b r ă r i e în ca re n u se m a i v indea şi h â r t i e h ig ien ică . Con ţ inea n u m a i căr ţ i . L a începu t , v i ­t r i n a n e o b i ş n u i t ă a t r ă se se l u m e a , îşi f ăceau c h i a r t r e a b ă să dea o r a i t ă p e d i n ă u n t r u . P u n e a u b a n de l à ban , u n u l c u m p ă r a o c a r t e , ce i la l ţ i i n t r a u ca înso ţ i tor i . Se v â n d u s e r ă c â t e v a e x e m p l a r e d in „Glor ioasa i s to r i e a lu i P e t r u cel M a r e " şi a l t e că r ţ i de u m o r i ş t i ru ş i , cel m a i m a r e succes îl avu , însă , o c a r t e f ranceză , p e ca re l i b r a r u l o a d u s e s e n u m a i de m o s t r ă , o c a r t e cu poze n e r u ş i n a t e r e p r e z e n t â n d femei goa le , î n culor i . T r e b u i s'o c o m a n d e în t r e i r â n d u r i de là P e t r o g r a d , se epu izase ră astfel t re izec i d e e x e m p l a r e . Apo i n ' o m a i ce ru n i m e n i , f i indcă de a c u m e r a u d e s tu l e ca să m a i facă a facer i şi c u m p ă r ă t o r i i î m p i r u m u t â n d - o p e ban i .

C u r â n d d u p ă aceea , n e o b i ş n u i t u l l i b r a r t r a se , scâ rb i t , ob lonu l şi se înch ise în ca să p e n t r u m a i m u l t ă v r e m e .

Ce a f ăcu t în to t ace l t i m p , b i n e n u se ş t ie , se p a r e însă că n u e ra de descons ide ra t v e r s i u n e a v â n z ă t o r u l u i de z i a r e ca r e t r ă i a cu s e rv i t oa r ea l i b r a r u l u i , p r e c u m că aces ta s t ă ­t ea şi îşi c i tea s i n g u r toa te că r ţ i l e d in l i b r ă r i e . Ceeace es te cer t , e că d u p ă aceea , c â n d însfârş i t ieş i la l u m i n ă , s e d u s e d e a d r e p t u l la s ch i t u l d e că lugăr i , cale de d o u ă poş t e , şi s e bo teză p e n u m e f r a t e l e E v g h e n i e . Ii c rescuse dea l t fe l î n t r e t i m p — îl v ă z u s e r ă o a m e n i i la p l e c a r e — o b a r b ă a t â t de m a r e , că n u m a i p o t c a p u l îi l ipsea.

D u p ă el, v e n i a l tu l , u n ov re i a ş i s t e ţ c a r e p â n ă a t u n c i t r ă i s e n u se ş t ie d in ce — şi c u m îi p l ăcea să s t e a m a i m u l t p r i n cafenele , u n d e făcea teor i i a s u p r a vie ţ i i şi m o r ţ i i şi a t r a g e r e i o m u l u i d in m a i m u ţ ă , l u m e a îl porec l i se „filo­zoful" . Aces t a , ou socotel i le făcute , a d u s e n u m a i c ă r ţ i cu poze de f emei goa le . L i b r ă r i a fu înch isă d e c ă t r e pol i ţ ie , d u p ă u n sfa t al a u t o r i t ă ţ i l o r în f run t e cu d i r e c t o r u l l i ceu­lu i c a r e p r i n s e s e a s e m e n e a că r ţ i pe la e levi şi e r a cel m a i r e v o l t a t . I n z a d a r se a p ă r ă o v r e i a ş u l că s u n t c ă r ţ i d e a r t ă , c i t â n d n u m e ca a l l u i Miche l Ange lo , L e o n a r d o da Vinci şi a l t e l e (ceeace îl făcu p e d i r ec to ru l l iceului să se sear -p i n e g â n d i t o r d u p ă u r e c h e , d â n d d in cap c u p r i c e p e r e şi z b u c i u m â n d u - s e în ace laş t i m p în s ine să -ş i aducă a m i n t e d e u n d e îi e r a u cunoscu te , lui , o m serios) l i b ră r i a fu defi­n i t i v î nch i să .

D u p ă a c e s t e i n c i d e n t e , v i a ţ a r e i n t r ă în n o r m a l . Se v i n ­d e a u i a r i l u s t r a t e şi h â r t i e h ig ien ică , a l ă t u r i d e că r ţ i l e d e şcoală şi r u g ă c i u n i p e n t r u to ţ i sf inţi i , t i c lu i t e d u p ă t e m p e ­r a m e n t u l f i ecăru ia d in ei ( î n t r e ca re şi „ R u g ă c i u n e a fe ­c ioare i c a r e v r e a să se m ă r i t e " ) .

T o a t e b u n e , dacă n u ş i - a r fi v â r î t d r a c u l coada . Şi, c o a d a d racu lu i , fu d e d a t a a s t a u n doctor . Cu d ip lomă

delà Ber l in , d o c t o r în t o a t ă legea. Şi, p e d e a s u p r a , t â n ă r şi f rumos , c u m n u m a i v ă z u s e m i c u l o raş de m u l t ă v r e m e . Şi e l egan t , n e v o e m a r e , m a i să crezi c ă e r a c ine ş t ie ce nobi l de là c u r t e a ţ a r u l u i , v e n i t acolo în m i s i u n e s ec r e t ă . D a r ce m i s i u n e secretă. ? Doc to ru l e ra doc tor t oa t ă ziua, f ă ră m u l t ă vo rbă .

Ceeace e r a însă m a i senza ţ iona l , e r a spec ia l i t a t ea doc­to ru lu i .

Ven ise abea de câ t eva zile, nici m ă c a r n u lăsase că r ţ i l e d e vizi tă . S e î n t â m p l ă , în tâ i , c ă v e c h e a casă d e l â n g ă p r i ­m ă r i e , a ceea c a r e a p a r ţ i n u s e b o e r u l u i Gruş iev , a că ru i fa ţă fugise ou u n coa te -goa le la P e t r o g r a d şi e ra acolo ceva ce n u se p o a t e s p u n e fă ră să roşeş t i — r u ş i n e d u p ă c a r e b ă t r â n u l G r u ş i e v înch i se och i i p l â n s d e t oa t ă l u m e a — vechea ca să a b o e r u l u i Gruş i ev , deci , a c e e a c u p a r c m a r e în fa ţă şi în spa te , îşi desch ise l a r g po r ţ i l e . Iar , p e p o r ­ţ i le astfel deschise , v e n e a u şi p l e c a u t r ă s u r i p l i n e de lăzi . C ineva se m u t a acolo, d u p ă m u l t ă v r e m e de p ă r ă s i r e .

Niş te şcolăr i ţe , la o r a douăsp rezece când ieş i seră delà şcoală, v ă z u s e r ă u n nob i l d o m n , b lond , îna l t ş i . sve l t , a evea cu cel d in v ise le l o r ce le m a i î n d r ă z n e ţ e , s u p r a v e g h i n d t r a n s p o r t u l lăz i lor . II p r i v i r ă p e fur iş p l e c â n d u - ş i apo i ochii — c a n i ş te fe te c u m i n ţ i c e e r a u — şi, s p r e s u r p r i n ­d e r e a lor , t â n ă r u l d o m n l e p r iv i şi el cu o p r i v i r e e x a c t ca aceea a e ro i lo r d in r o m a n e s a u d in vis . Ce ru l î n g h e ţ a t de i a rnă , e r a î n p r i v i r e a l u i r e ce ş i t r i s tă , n u a l t ceva !

Apoi , î n t r ' u n a d in z i le le u r m ă t o a r e , c i n e v a î m p ă r ţ i p r i n cafene le o m i c ă b r o ş u r ă c u t i t lu l „Mi racu loase l e v i n d e ­căr i a l e doc to ru lu i V a n i a Kos t iev , d i p l o m a t d in B e r l i n " .

I n c â t e v a s ă p t ă m â n i , f a ima doc to ru lu i u m p l u o raşu l . N u se m a i v o r b e a ide a l t ceva decâ t de el. F u s e s e i n v i t a t la câ teva s indrof i i şi se p u r t a s e a t â t d e d i s t i n s î ncâ t t o a t e cucoane le n u m a i ş t i au c u m să-ş i ia şi e l e a e r e m a i nobi le , ca să n u l e socotească d r e p t n i ş t e b i e t e p rov inc i a l e g r o s o ­l ane . Bă rba ţ i i , d i spuş i să-1 p r ivească m a i chiorâş , fu ră şi ei c u r â n d c u c e r i ţ i de f a rmece l e t â n ă r u l u i doctor . Şi c u m să n u fie f e r m e c ă t o r şi .distins t â n ă r u l V a n i a Kos t iev , c â n d însăşi spec ia l i t a t ea l u i e ra ceva n e m a i a u z i t şi c u a d e v ă r a t pa lp i t an t : V a n i a Kos t i ev e r a doctor de suflete.

„ N u e x i s t ă bol i" , s p u n e a el, î n c o n j u r a t d e u n g r u p d e cucoane , d a r p r i v i n d , p e c â n d vorbea , u n d e v a d incolo , î n t r ' o l u m e a l u i de s igu r e x t r a o r d i n a r ă , î n t i m p c e f inul m i r o s a l ţ igăr i i s t r e ine , p e c a r e o ţ i nea î n t r e dege te , gâd i la n ă r i l e cucoane lo r . „ N u ex i s t ă bol i fizice, ex i s t ă n u m a i bol i suf le teş t i . D a c ă su f le tu l e n e m u l ţ u m i t , şi co rpu l c a p ă t ă câ te o cu r ioz i t a t e . Dacă v r e m s ă v i n d e c ă m corpul , t r e b u e să v i n d e c ă m suf le tu l . De e x e m p l u , îşi coborî b r u s c p r i v i ­r e a a s u p r a n e v e s t e i u n u i avocat , o t i n e r i c ă f i r avă „ d u m ­n e a t a eş t i aşa de s labă , n u f i indcă sufer i d e ceva , ci p e n ­t r u c ă ai suf le tu l bo lnav . S p u n e - m i " — o p r iv i în ochi cu o b l â n d e ţ e d e s fân t : „ S p u n e - m i ce t e d o a r e " .

„ S p u n e - m i ce t e doa re " , aşa îşi î ncepea d o c t o r u l o r ice consu l ta ţ i e . In s c u r t t i m p , j u m ă t a t e d i n oraş , e ra în t r a t a ­m e n t u l doc to ru lu i . î n t â i cucoane le , apoi î nce tu l cu î nce tu l se l ă sase ră conv inş i şi bă rba ţ i i .

P e f iecare îl d u r e a c â t e ceva ; d e a c u m îna in t e , la s in ­drofii, e ra o r e g u l ă de b o n - t o n să vo rbeş t i d e s p r e d u r e r i l e t a l e suf le teş t i . N u se m a i s p u n e a „Ui te o f emee f rumoasă" , ci „Ui te , d o a m n a X e u n caz i n t e r e s a n t " .

L u m e a să racă , n u p u t e a , n a t u r a l , să-ş i p e r m i t ă l u x u l d e a p l ă t i c o n s u l t a ţ i i l a V a n i a Kos t i ev . In s c h i m b , a d e p t e l e lui, cucoane le , făceau „med ic ina su f l e tu lu i " p e cont p r o ­p r iu . Dacă , de e x e m p l u , s e rv i t o a r ea avea u n neg , n u - i ma i d ă d e a , ca p â n ă a tunc i , n i t r a t de a rg in t , ci îi s p u n e a u cu su­p e r i o r i t a t e „Hei , Simocico, c ine ş t ie c e d răcoven i i se p e t r e c în suf le tu l t ău . Mai g â n d e ş t e - t e p u ţ i n , p o a t e descoper i " .

In c â t e v a lun i , doar , V a n i a Kos t i ev reuş i să e l aboreze u n p l a n senza ţ iona l . Cu ban i i câş t iga ţ i d in consu l t a ţ i i , c u m p ă r ă moş ia u n u i b o e r s căpă t a t , de l â n g ă M a r e a Nea ­gră , acolo în f i in ţa u n s a n a t o r i u de s t i na t „cazur i lo r ce lo r m a i i n t e r e s a n t e " . S p r e m a r e a d i s p e r a r e a „cazur i lo r m a i p u ţ i n i n t e r e s a n t e " , deoda t ă c u în f i i n ţ a r ea aces tu i s a n a ­tor iu , doc to ru l K o s t i e v îşi a n u n ţ ă p l eca rea , p e n t r u m a i m u l t ă v r e m e , e u bo lnav i i lu i .

Aşa că î n t r ' o b u n ă d i m i n e a ţ ă d e p r i m ă v a r ă , u n a u t o ­buz cu n u m ă r d in P e t r o g r a d — l u c r u n e m a i v ă z u t p â n ă a tunc i — s topa la p o a r t a case i doc to ru lu i Kos t iev . In e l

ev

a v e a u să fie t r a n s p o r t a ţ i bo lnavi i , în n u m ă r de unsp rezece , d i n t r e c a r e ş a p t e femei şi p a t r u b ă r b a ţ i . Doc to ru l ţ i nea ca d r u m u l s ă fie făcut cu aces t a u t o b u z p e n t r u c ă şi acest p u n c t i n t r a în t r a t a m e n t . „ T r e b u e să s imţ i c u m t e d e p ă r ­tezi de to t c e a f o r m a t v i a ţ a t a p â n ă a c u m " expl ica .

De aici î n c e p e acea c u r s ă c iuda t ă , în c a r e des t inu l îşi a r e p a r t e a lu i .

Să v e d e m m a i în tâ i , în a f a r ă d e des t in , c u c ine a v e m de aface.

E r a u , în a u t o b u z , m a i m u l t e s p e c i m e n e c iuda te , î n t â i de toa te , t â n ă r a n e v a s t ă a avoca tu lu i , f emeea aceea

f i ravă oa re p l ânse se când doc to ru l o î n t r e b a s e ce o d o a r e . M a d a m M a r ş e n i n a , n e v a s t a den t i s tu lu i ca re „ p r i n t r ' u n p r o c e d e u nou, t r a t a - d i n ţ i i f ă ră nici o d u r e r e , ba ch i a r cu o a g r e a b i l ă s enza ţ i e de eufor ie" , o p r i v e a p e cea d in tâ i cu och i mal i ţ ioş i , g â n d i n d în s i ne „Ce o fi d u r u t - o , n u ş t i m noi, d a r că o d o a r e a c u m i n i m i o a r a d i n d ragos t e p e n t r u doc to ru l Kos t iev , as ta o ş t im" . Dar , M a d a m M a r ­şenina , d a c ă e să v o r b i m de ea, n ' a r t r e b u i .crezută ch ia r ca l i t e r a Sc r ip tu r i i , f i indcă, dacă se a f la a c u m în a u t o b u ­zul cazur i lo r i n t e r e s a n t e " , apoi n u e ra de f lori le m ă r u l u i . M a d a m M a r ş e n i n a , e ra t o t d e a u n a d i s p u s ă să-ş i a lcă tu iască to t fe lul de poveş t i pe socoteala s emen i lo r ei, poveş t i cu ca r e s e d i s t r a s i n g u r ă şi c a r e se p a r e că n ' a v e a u n ic i o bază r ea l ă . P e de a l t ă p a r t e , r e sp ingea to t ce- i v e n e a d in afară , d in v i a ţ a v ie . Aşa, de e x e m p l u , dacă îşi imag ina , î n ­t r ' o d i m i n e a ţ ă cenuş ie de i a rnă , c ă a re să- i cadă în casă u n popă şi d a c ă se î n t â m p l a ca î n c l ipa aceea să s u n e coşaru l , ea îi desch idea cu u n s m e r i t „ S ă r u t m â n a , ta ică p ă r i n t e " şi d ă d e a să- i s ă r u t e m â n a , n i m i c n u p u t e a s'o c o n v i n g ă că s'a înşe la t . D in c a u z a imag ina ţ i e i d e c a r e da dovadă , ea e r a şefa bâr fe l i lo r d i n oraş .

L â n g ă M a d a m M a r ş e n i n a , ch i rc i tă , acoper i t ă de k i lo ­g r a m e l e cele i d in t â i , î m b r ă c a t ă t oa t ă în neg ru , s t ă t e a n e ­noroc i t a d o m n i ş o a r ă S i m o n o v n a , d o m n i ş o a r ă b ă t r â n ă , t ă ­cu t ă , înăc r i t ă , scofâlci tă ca m o a r t e a , c u ochii î n g r e u ­ia ţ i d e c e a m a i t r i s t ă p r i v i r e c e se p o a t e înch ipu i . De da t a asta , în p r i v i r e a ei m a i t r e c e a u şi u n d u i r i d e spa imă , f i indcă, p e b a n c a d i n fa ţa ei, g r a su l Colev îşi e t a l a o b u r t ă câ t g lobu l p ă m â n t e s c d i n casa p ro feso ru lu i d e geograf ie , i a r de s u b b u r t ă p o r n e a u d o u ă p ic ioare ca de p ă p u ş ă î m ­pă i a t ă , ca şi c â n d b u r t a a r fi fost p u s ă p e e le ca u n poloboc p e d rug i i p e ca re i se dă d r u m u l în p ivn i ţ ă . I a r p ic ioare le lu i Colev e r a u ga t a să a t i ngă vâ r fu r i l e pan tof i lo r ascuţ i ţ i a i domni şoa re i S i m o n o v n a . Şi c â n d t e g â n d e ş t i că aceas tă s i t u a ţ i e n u făcea d e c â t să- i în ră iaacă s t a r e a suf le tească a b ă t r â n e i d o m n i ş o a r e , f i indcă ea suferea d e ideea f ixă că to ţ i b ă r b a ţ i i d in l u m e îi fac c u r t e şi p r o p u n e r i v i n o v a t e .

G r a s u l Colev, la r â n d u l lu i , e ra s u p r a n u m i t , în cercu l cazur i lo r i n t e r e s a n t e , „ o m u l c a r e se i ubea p e s ine" . Colev, se p r o c l a m a s e p e n t r u el : D u m n e z e u , ţ a r , r namă , t a t ă şi i ub i t ă . îşi i uoea aceas tă soc ie ta te a leasa î n t r u n i t ă m s ine , c u m n u s e m a i poa t e . Dacă a r l i a v u t ocazia, ca Narc i s , s ă s t e a p e m a r g i n e a u n e i f ân tân i , d e s i g u r a r fi c ăzu t î n ea, n u m a i că e ra g r e u d e î nch ipu i t l a n t a n ă pe m ă s u r a lu i . To t d in cauza acestea a u t o d i v m i z ă r i , Colev se î n g r â ş a s e ca u n e lefant . E l n u „ m â n c a " , aşa c u m tac to ţ i oamen i i , c i „ îş i d ă d e a să m ă n â n c e " m â n g â m d u - s e şi s u r â -z â n d u - ş i ca o m a m ă ca re - ş i î n d o a p ă copii i .

D e cea la l t ă p a r t e a d o m n i ş o a r e i S imonovna , s t ă t e a o foa r t e t â n ă r ă t a t ă , o şcolăr i ţa , c a r e a p a r e n t n u p r e z e n t a n ic i o cu r ioz i t a t e . I-o î n c r e d i n ţ a s e doc to ru lu i Kos t i ev t a t ă l ei, m a r e p r o p r i e t a r în î m p r e j u r i m i l e o r a şu lu i . T â n ă r a Nuşa , d i n m o t i v e ca re r ă m â n e a u d e descoper i t , a v e a o c iuda t ă i m p r e s i e : a ceea că e a n u e decâ t o r e î n c a r n a r e a m a m e i ei ca re m u r i s e d â n d u - i n a ş t e r e . De fapt , i m p r e s i a as ta , î n loc să - i fie ş tea rsă , îi fusese î n t ă r i t ă d e l u m e a care- i cunoscuse m a m a . S e m ă n a u ca două p i c ă t u r i d e apă . Ceeace e ra m a i g r a v însă , e ra f ap tu l c ă m a m a ei m u r i s e la op t sp rezece a n i şi f a t a î m p l i n e a în z iua că lă tor ie i , e x a c t v â r s t a la ca re m u r i s e m a m a ei. In a cea s t ă zi, e a ves t i se p e t o a t ă l u m e a că se v a î n t â m p l a m o a r t e a ei, c u a t â t a c o n ­v inge re , î ncâ t famil ia fu p u s ă p e g â n d u r i .

Vis -à -v i s d e Nuşa , s t ă t ea „ t â n ă r u l c a r e s i m ţ e a nevo ia să s e c o m p r o m i t ă " u n b ă r b a t c u a p a r e n ţ ă n o r m a l ă , ba n u l ips i t ch i a r d e o a r e c a r e r e g u l a r i t a t e în t r ă s ă t u r i şi d i s ­t inc ţ i e . B ă i a t d e famil ie , c u s tud i i la P e t r o g r a d , a s t a nu-1 î m p i e d e c a să-ş i dea în p e t e c t o t d e a u n a şi ch ia r a t u n c i c â n d aces t l u c r u n u p u t e a fi t r e c u t c u v e d e r e a . Ch ia r a c u m ins ta la t , î n fa ţa f rumoase i Nuşa , se g â n d e a in tens , c u p r i n s d e o m a r e n e l i n i ş t e : Ce ar fi să- i spun , d iscre t , l a u r e c h e : „ F r u m o a s ă d o m n i ş o a r ă , eu s u n t cocoşul s a t u ­lui . K i - k w r i - k i !"... ?

(Urmare în pag. 6-a)

4 UNIVERSUL LITERAR i i Noembrie 1939

C a r t e a s t r ă i n a

Pierre-Aimé Touchard: „Dionysos (Apologie pour le Théâtre)

( Editions Montaigne — Paris, 1939 )

C r o n i c a p l a s t i c ă

de PAUL MIRACOVICI

Vasi le Popescu, Oci. A n g h e l u ţ ă , Ţuculescu, Ecat. Delighioz-Sălile Dalles

D . V a s i l e P o p e s c u a l ă s a t d e s t u l de m u l t t i m p i n t r e e x p o z i ţ i a d - s a l e t r e c u t ă ş i c e a d e a c u m . T a b l o u r i l e d - s a l e n u l ă ­m u r e s c î n s ă a c e a s t ă a p a r e n t ă î n c e t i ­n e a l ă , e l e s u n t m ă r t u r i a î n d e l u n g u l u i e f o r t a l a c e s t u i e x c e p ţ i o n a l a r t i s t , f r u c ­t u l u n s i m e d i t a ţ i i ş i a u n e i p e r m a n e n ­t e g r i j i d e a - ş i că ' .ăuz i i n i m a î n a c o r d c u s p i r i t u l . I n t r ' a d e v ă r , n k ă e r i V a s i l e P o p e s c u n u s e l a s ă c o p l e ş i t d e e m o ţ i a p r i m ă , n i c ă e r i î n o p e r a s a n u s e v e d e o u r m ă m ă c a r de n e g l i j e n ţ ă ş i d e a b a n ­d o n , c u t o a t ă d r a g o s t e a , r e l i g i o z i t a t e a s a p e n t r u c u l o a r e î n n u m e l e c ă r e i a s e p ă c ă t u e ş t s a t â t d e m u l t . D i n l a b o r a t o r u l s ă u , a c e s t a l h i m i s t a l a r m o n i e i n e a d u c e d i n c â n d î n c â n d a u r u l c u r a t a l m u n c i i s a l e , î m p e r e c h e r i d e c u l o r i , d e t o n u r i d e u n e x t r a o r d i n a r r a f i n a m e n t . E l ş t i e s ă l t g e c u l o a r e a d e d e s e n , s ă o r g a n i z e z e v a r i a ţ i i l e c e l e m a i n e a ş t e p t a t e a l e v a l o ­r i l o r . I a t ă p e i s a g e i n d o u ă t o n u r i n u ­m a i , — c u l o r i l e c e l m a i g r e u d e a r m o ­n i z a t : v e r d e ş i a l b a s t r u . V a s i l e P o p e s c u ş t i e c ă l e î m p r i e t e n e a s c ă c u uri m e ş t e ­ş u g , c u o s i m p l i c i t a t e a f a r ă d i n o b i ş ­n u i t . F l o r i l e ş i î n g e n e r a l n a t u r i l e m o a r ­t e î n s ă , d a u m ă s u r a c o m p l e t ă a p o s i b i l i ­t ă ţ i l o r l u i V a s i l e P o p e s c u . F i e c ă l e p o a ­t e s t u d i a m a i m u l t t i m p , f ie c ă p r i n n a ­t u r a l o r s e a p r o p i e m a i m u l t d e t e m ­p e r a m e n t u l m e d i t a t i v a l a r t i s t u l u i , a c e l e p r e z e n t e î n e x p o z i ţ i e s u n t o p e r e c u d e o ­s e b i r e i n t e r e s a n t e d i n c a r i e r a s a . L u c r a ­r e a c e a m a r e , c e l e d o u ă c e n t r a l e , c a s ă n u p o m e n i m d e c â t a c e s t e , d o v e d e s c p s d e p l i n p ă r e r e a n o a s t r ă . I n p r i m a , V a s i l e P o p e s c u a r e u ş i t o s u b t i l ă a r m o n i e de a l b c u r e z o n a n ţ e a l b ă s t r u i , r o z , o c r e . I n c e l e d o u ă , î n t r e g u l c o n c u r e a z ă p r i n s o ­b r i e t a t e a g a m e i l a e x a l t a r e a r o ş u l u i c a r e e d e o n o b l e ţ e ş i o p r e ţ i o z i t a t e c u t o t u l r a r e . D a r , f i e c a r e t a b l o u e i n t e r e s a n t , f i e c a r e a r m e r i t a c i t a t p e n t r u n o u t a t e a v i z i u n i i , p e n t r u i n e d i t u l c o n c e p ţ i e i .

A s t f e l , V a s i l e P o p e s c u n u s e m u l ţ u ­m e ş t e s ă f i e o o g l i n d ă a i n s t i n c t u l u i şi A s i m ţ u r i l o r , c i ş i a c e a a i n t e l i g e n ţ e i ş i a s e n t i m e n t u l u i , l u c r u a t â t d e r a r l a a r t i ş t i i c o n t e m p o r a n i .

V a s i l e P o p e s c u M a r e l e b u l e v a r d

R e v e d e m c u p l ă c e r e d e c â t e or i a v e m p r i l e j u l , l u c r ă r i l e d - l u i O c t . A n g h e l u ţ ă . D - s a a a d u s î n p i c t u r a c e l o r d i n g e n e r a ­ţ i a d - s a l e u n s u f l u d e t i n e r e ţ e , d e e n t u ­

z i a s m p e n t r u l u m i n ă d e c e l m a i b u n a u g u r . I n a f a r ă d e a c e s t e c a l i t ă ţ i , d - s a î ş i î n v i o r a e x p o z i ţ i a c u s c e n e de f a m i l i e î n c a r i r e d a c u m u l t t a l e n t i n t i m i t a t e a şi f a r m e c u l i n t e r i o r u l u i . O l u m i n ă c a ­p r i c i o a s ă , v a r i a t ă s e a ş t e r n e a p e s t e c a ­p e t e b l o n d e d e c o p i i s a u d ă d e a v i a ţ ă u n e i r o c h i i î n f l o r a t e . E r a u n d r u m e x ­c e l e n t p e n t r u a a j u n g e l a c o m p o z i ţ i e .

D . A n g h e l u ţ ă a r e o p a l e t ă c a l d ă ş i u ş u r i n ţ a c a r e l - a r f i a j u t a t — s p r e d e o ­s e b i r e d e c a m a r a z i i s ă i — s p r e r e a l i z ă r i d i n c e l e m a i i n t e r e s a n t e î n l u c r ă r i m a r i . R e g ă s i m şi a c u m t o a t e a c e s t e c a l i t ă ţ i i n l u c r ă r i l e d e l à „ D a l l e s " d a r a m f i p r e f e ­r a t s ă p i e r d e m u n p s i s a g i s t c â ş t i g â n d u n p i c t o r d e c o m p o z i ţ i i , f i i n d c ă d. A n g h e ­l u ţ ă a r e t o a t e d a r u r i l e s ă a s p i r e l a a -c e a s t a . P o r t r e t e l e e x p u s e d o v e d e s c d e a -s s m e n e a f r u m o a s e î n s u ş i r i d e d e s e n a t o r şi d e l i c a t c o l o r i s t .

• D . Ţ u c u l e s c u a r e m u l t e d i n c a l i t ă ţ i l e

c a r i s u n t a p a n a j u l t i n e r e ţ i i : c u r a j , v e ­h e m e n ţ ă ş i o t o t a l ă l i p s ă de p r e j u d e c ă ţ i . A c e s t e a , î m b i n a t e c u u n f r u m o s t e m p e ­r a m e n t d e p i c t o r j u s t i f i c ă c e l e m a i î n -d r ă s n e ţ e a m b i ţ i i . E x p o z i ţ i a d - s a l e d e d e b u t n e - a l ă s a t i m p r e s i a c ă o p e r a d - s a l e e c a r a c t e r i z a t ă d e o v o i t ă i n d i s ­c i p l i n ă , o p e r m a n e n t ă g r i j ă d e a - ş i f i x a v i z i u n e a c â t m a i p r o m p t , d e a - ş i a s c u l t a n u m a i i n s t i n c t u l p e c a r e d - s a p a r e s ă p u n ă f o a r t e m u l t p r e ţ . A c e a s t ă i m p r e s i e s t ă r u e ş i d u p ă a c e a s t a a d o u a e x p o z i ţ i e . T e n d i n ţ a d - s a l e d e a c o l o r a î n s ă e î m ­p i n s ă c â t e o d a t ă p â n ă l a o v i o l e n ţ ă p e c a r e n u o î n ţ e l e g e m . D e a c e e a p r e ţ u i m m a i m u l t p e i s a g e l e c a r i n e a m i n t e s c a -d e s e o r i p e L a p r a d e p e n t r u s i n c e r i t a t e a şi a r m o n i a l or d e v e r d e . E x p o z i ţ i a , î n î n ­t r e g u l e l , e d i n t r e c e l e m a i i n t e r e s a n t e ş i s u c c e s u l d e c a r e s e b u c u r ă e p e d e ­p l i n m e r i t a t .

D - r a E c a t e r i n a D e l i g h i o z p r e z i n t ă u n m a r e n u m ă r d e u l e i u r i , g o u a c h e ş i a -q u a r e l e a g r e a b i l e ş i c â t s e p o a t e d e p i ­t o r e ş t i . M o t i v e l e d - s a l e s u n t f o a r t e v a ­r i a t e . I t a l i a , S u d u l F r a n ţ e i , B r a ş o v , V ă ­l e n i i d e M u n t e , a r t i s t a l e - a c e r c e t a t c u h ă r n i c i e ş i n e - a r e d a t d e a c o l o , c u m i n t e ş i ones . t , p r i v e l i ş t i b i n e a l e s e ş i c u m u l t ă a t m o s f e r ă l o c a l ă . C u e x p o z i ţ i a d - s a l e ş i c u a c e e a a d - r e i V a s y l i e r a , s ă l i l e „ D a l ­l e s " ş i - a u c o m p l e t a t a s p e c t u l d e t i n e r e ţ e p e c a r e î l a r e l u n a a c e a s t a .

Apologia p e n t r u t e a t r u a d- lu i P i e r r e -A i m é T o u c h a r d a p a r e î n t r ' o a tmos fe r ă d e p r e o c u p ă r i ca re t ind să a f i r m e un i n ­t e re s tot m a i spor i t p e n t r u Poezie , con­s ide r a t ă ch ia r de uni i ca ac t i v i t a t ea cea m a i î na l t ă a sp i r i t u lu i omenesc şi n ă ­z u i n ţ a s u p r e m ă a ce lor la l te a r t e . A m i n ­t i n d cunoscu t a a f i rma ţ i e a lu i Nie tzsche , că „ a r t a e s t e o ac t iv i t a t e e sen ţ i a l m e ­taf izică", a u t o r u l n o s t r u o prec izează in ce-1 p r i v e ş t e p e ar t i s t , adăogând că n u m a i acela ca re - i conv ins d e a d e v ă r u l def ini ţ ie i f i losofului g e r m a n p o a t e nă-zui, î n exe rc i ţ i u l p rop r i e i a r t e , la r ă s ­p l a t a s u p r e m ă a poesiei . D a r în acest în ţe les se poa t e vo rb i — aşa c u m s'a şi f ăcu t — d e s p r e o poezie a m a t e m a t i c e i , a ş t i i n ţ e lo r şi a o r ică re i a l t e ac t iv i tă ţ i i n t e l ec tua l e ce n e p r i l e j u e ş t e s imţ i r ea eufor ică a une i a r m o n i i l ă u n t r i c e în c a r e a m ă n u n t e l e şi p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e se topesc î n t r ' o s emni f i ca ţ i e a t o t c u p r i n z ă ­t o a r e .

S e n t i m e n t u l de t r a n s c e n d e r e a r e a ­l i t ă ţ i i p e c a r e ne -o în fă ţ i şează s i m ţ u ­rile şi de p l u t i r e pe d e a s u p r a în ţ e l e su ­rilor p a r t i c u l a r e ce n e p r o p u n es te p r o ­p r i u şi a r t e i d r a m a t i c e . T e a t r u l , spec ­tacolul , e s t e p r i l e ju l un i c p e n t r u spec ­t a to r , al une i d e s p r i n d e r i t o t a l e de con­t i n g e n ţ e şi al u n e i descă tuşe r i l ă u n t r i c e care fă ră a fi n e l i m i t a t ă îi î n g ă d u e to ­tuş i să cunoască m a r g i n i l e p u t e r i i sau s lăb ic iuni i lu i . V i r t u t e a r e v e l a t o a r e a spec taco lu lu i îl r ă s p l ă t e ş t e as t fe l d e n e a j u n s u r i l e n u m e r o a s e l o r c o n s t r â n ge r i la care-1 obl igă p a r t i c i p a r e a la v ia­ţ a socială. Esen ţ a a r t e i d r a m a t i c e se ident i f ică deaceea c u scopul sau m i s i u ­nea ei, de „a a r ă t a o m u l u i p â n ă la ce p u n c t e x t r e m p o t m e r g e a m o r u l , u r a , m â n i a , b u c u r i a , t e a m a , c r u z i m e a lui , a-1 face să ia c u n o ş t i n ţ ă de v i r t u a l i t ă -ţ i le lui , de ceea c e a r fi el însuş i î n t r ' o l u m e fără piedic i , în c a r e n u s 'ar m a i a m e s t e c a gene roz i t a t ea c u economia casnică, m â n i a şi mora l a , i u b i r e a şi g r i j a de r e p u t a ţ i e , u r a şi t e a m a de j a n ­d a r m " . Or ice î n c e r c a r e de a p u n e t e a ­t r u l în s lu jba u n o r i n t e r e s e co lec t ive de or ice fel, pol i t ice s au r e l ig ioase î n s e a m ­n ă n u n u m a i o a b a t e r e delà î ndep l i ­n i r ea a ceea c e a m v ă z u t că es te m e ­n i r e a lu i d a r şi o falsif icare a esenţei spec taco lu lu i însuşi , de-a fi d inco lo de b ine şi de r ău , sa t i s făcând o nevo ie p e r ­m a n e n t ă a su f l e tu lu i o m e n e s c .

C o n d a m n a r e a a r t e i în s ine, ca şi a-ceea a ş t i in ţe i , î n n u m e l e mora l e i , a-p a r e însă ca u n non- sens , şi dacă p r i ­v i m a r t a d in p u n c t u l de v e d e r e a l a r t i s ­tu lu i , ca o p r e o c u p a r e metaf iz ică , o t r a n s e e n d e r e a ş t i in ţe i . N u î n s e m n e a z ă t o tu ş i că a r t i s t u l c r e a t o r d e m i t u r i es te u n i r e sponsab i l şi că v i z iunea m a i a -d â n c i t ă a r e a l i t ă ţ i i p e ca re o r eve l ază p r i n a r t a l u i n u s e p o a t e valor i f ica şi s u b aspec tu l m o r a l . A r g u m e n t a ţ i a lu i T o u c h a r d , în acest p u n c t a d u c e o con­t r i b u ţ i e p e r s o n a l ă ca re m e r i t ă să fie r e ţ i n u t ă :

„ P e n t r u p o e t u l c a r e - ş i c re iază m i t u l s ău p r o b l e m a m o r a l ă n u se p u n e p e u n al t p l a n decâ t p e n t r u filosoful c a r e - ş i a p r o f u n d e a z ă s i s t emul : e d e a j u n s p e n ­t r u el o f ide l i t a te abso lu t ă c ă t r e rea l i ­t a t e a p e ca re -o p e r c e p e , o s u p u n e r e t o t a l ă la e x i g e n ţ e l e l ă u n t r i c e a l e ope re i sa le , t o t a ş a c u m o c o n s t r â n g e r e de m o r a l i t a t e p rac t i că n ' a r fi c u p u t i n ţ ă

să i n t e r v i n ă în r i gu roasa î n l ă n ţ u i r e a raţionamentului i i loso iu iu i . S u n t aci doua u n i v e r s u r i — acera a i v iz iun i i d i ­r ec t e a p o e t u l u i şi cel al m o r a i e i p r a c ­t ice — car i r ă m â n d i s t inc te şi d in ca re el n u p o a t e l u a in cons idera ţ i e , în a c t u l s ă u c rea tor , a e c a t p e p r m i u i , s u b p e ­deapsa de -a r u p e u n i t a t e a ope re i , d e Ja-i a l t e r a p u r i t a t e a , î n t r ' u n c u v â n t d e a-i n imic i vanoarea sa de poem.

.r pe de a l t ă p a r t e , p o e t u l u i i s e va p ă r e a că aces te d o u ă u n i v e r s u r i vo r t r e b u i să se a c o p e r e în m o d n e c e s a r î n t r ' o r e a l i t a t e supe r ioa ră . P o e t u l a d e ­v ă r a t c r ede î n t r ' u n t e l de a r m o n i e p r e ­s tab i l i t ă , as t fe l că adevărul p e care-l descoperă coincide cu un adevăr moral absolut".

T e n d i n ţ a de a c ă u t a o exp l i ca ţ i e un i că şi u n i zvo r c o m u n n u n u m a i a l în fă ţ i şe r i lo r v a r i a t e a le a r t e i d a r şi p e n t r u p r e o c u p ă r i l e f e lu r i t e a le sp i r i ­t u lu i , p a r t i c i p â n d t oa t e la aceeaş i esen­ţ ă o r ig ina ră care le face să coincidă în s fera abso lu tu lu i , n u es te , des igur , ceva n o u în de s f ă şu ra r ea i s tor ică a c u g e t ă r i i omeneş t i . Exp l i ca ţ i a lu i T o u c h a r d a r e va loa rea une i in tu i ţ i i l i r ice , va lab i l ă ca a t a r e p r i n p u t e r e a ei de suges t ie . P e no i n e i n t e r e sează fe lu l în c a r e aceas tă t e n ­d i n ţ ă c ă t r e un ic i t a t e se ap l ică în d o m e ­n iu l a r t e i d r a m a t i c e . Cu toa t ă evolu ţ ia g e n u r i l o r aceste i a r t e şi v a r i e t a t e a lor a p a r e n t ă , e s e n ţ a t e a t r u l u i , a spec taco­lu lu i , es te u n a s ingură , n e s c h i m b ă t o a r e , î n t r u c â t s 'a v ă z u t că e l c o r e s p u n d e u n e i nevo i p e r m a n e n t e a su f l e tu lu i o-m e n e s c : aceea de a-şi cunoaş t e l imi te le p u t e r i i lu i , î n b ine sau în r ă u , de a t r ă i cu t oa t ă i n t e n s i t a t e a şi p â n ă la c o n s e ­c i n ţ e l e lo r e x t r e m e , în r ă s t i m p u l s cu r t a l d u r a t e i spec taco lu lu i , v i r t u a l i t ă ţ i l e p r o p r i u l u i suf le t p e c a r e cons t r ânge r i l e v ie ţ i i î n c o m u n l e împ ied ică să se ac ­tua l izeze în t i p a r u l f ap te lo r iïmpede c o n t u r a t e . A c e a s t ă e x a l t a r e mes tân je -n i t ă a f i in ţe i omeneş t i , f ă ră a l t e l im i t e decâ t a le p r o p r i e i p u t e r i cons t i t ue e sen ţa spec taco lu lu i o m e n e s c . N a t u r a a r t e i d r a m a t i c e r ă m â n e n e s c h i m b ă ­t o a r e şi ea se def ineş te p r i n g r a d u l de t e n s i u n e sau e x a l t a r e , al exp res i e i d r a ­m a t i c e . S e p a r a ţ i a g e n u r i l o r nef u n d deci esenţială, î m b i n a r e a lor p o a t e fi o r i ­c u m făcută , c u s i ngu ra condi ţ ie de -a n u r u p e ceeace T o u c h a r d p r o p u n e să se n u m e a s c ă „ t e n s i u n e a d ionys i acă" a opere i .

C o m p o r t a r e a s p e c t a t o r u l u i , r e a c -ţ iun i l e lu i s e n t i m e n t a l e a u făcut cu p u t i n ţ ă î n d ă t i n a r e a deosebi r i i î n cele două m a r i ca tegor i i a le t r a g i c u l u i şi comicu lu i c a r e în fă ţ i şează n e n u m ă r a ­te le n o a s t r e fe lur i de a sufer i şi a n e b u c u r a , d a r î n t oa t e cazur i l e , g r a ţ i e s imţ i r i i e x a l t a n t e d e p a r t i c i p a r e l ibe ră p e ca r e o favor izează t e n s i u n e a d iony­s iacă p r o v o c a t ă în no i d e spec tacolu l d r a m a t i c . Es t e o v iz iune m a i l a rgă des ­p r e t e a t r u şi o î n ţ e l e g e r e m a i i n t i m ă a lu i în ace laş t i m p , aceea ca re c u p r i n d e în n o ţ i u n e a d e spectacol, p r e z e n ţ a fi­zică a a c t o r u l u i şi a spec ta to ru lu i , în l ipsa c ă r o r a n u a r p u t e a l u a n a ş t e r e s t a r e a de t e n s i u n e d ionys iacă . T e a t r u l e s t e og l inda în ca re spec t a to ru l se r e ­cunoaş te , fie p r i n t r ' o a d e z i u n e şi o iden t i f i ca re desăvârş i t ă , p â n ă la u i t a ­r e a de s ine, ou des t inu l e rou lu i t r ag ic , fie p r i n h o h o t u l d e râs , e x p r e s i e a sen­t i m e n t u l u i d e l i b e r a r e , d e s u p e r i o r i t a t e

şi d o m i n a ţ i e a s u p r a e rou lu i comic. Ma i s i m p l u încă, se poa t e s p u n e că

e rou l t r ag ic s u n t eu p e când cei comic es te al meu, r e o u n o s c a n d u - m i a s u p r a lu i n u n u m a i d r e p t u l de -a uza şi a b u z a d a r şi s p e r a n ţ a şi vo in ţa de a-1 t r a n s ­forma, i n ce p r i v e ş t e des t inu l e rou lu i t r ag ic , eul î n ca re n e r e c u n o a ş t e m şi cu ca re n e iden t i f i căm es te de n a t u r ă l i ­r ică , d a r n u sub iec t ivă : f ăgădu ia la su ­p r e m ă a poeziei , l i m a n u l t u t u r o r a r t e ­lor şi c e a m a i î na l t ă semnif ica ţ ie la c a r e p o a t e n ă z u i t e a t r u l . Aces t eu t r a ­gic es te — d u p ă a u t o r u l „Apolog ie i " — „ s i n g u r a e x p r e s i e n e s u p ă r ă t o a r e a l i ­r i smulu i , s i n g u r u l caz în c a r e „ e u " n u d i sp lace : l i r i sm ca re nu - i nici s u b i e c ­tiv, ca ace la pe c a r e Nie tzsche , c u d r e p t c u v â n t îl r e p u d i a , n ic i a b s t r a c t ob iec­t iv, nici i nd iv idua l i s t şi s ter i l , nici c h i a r n u m a i colect iv : l i r i sm per sona l , s 'ar p u t e a s p u n e , deoa rece c â n t ă în a-celaş t i m p făgădu ia la o m u l u i şi p r o p r i a m e a făgăduia la , l i r i s m metaf iz ic (ca or ice l i r i sm au ten t i c ) ca re u n e ş t e insul cu o m e n i r e a în acelaş act de c red in ţă . A t m o s f e r ă t r ag ică , s u n t o a m e n i i c a r i se r ecunosc , c a r i s e r ecunosc aşa cum s u n t ei înşişi , car i se r ecunosc î n t r e ei , car i se r ecunosc în f r u m u s e ţ e " .

N e r e c u n o a ş t e r e a n a t u r i i a d e v ă r a t e a t e a t r u l u i , a e sen ţe i lu i poe t ice , a făcut posibi lă erezia r e a l i s m u l u i p e scenă, s u b p r e t e x t u l r e d ă r i i a d e v ă r u l u i , ş i d e n a t u r a r e a a r t e i d r a m a t i c e p r i n aser ­v i rea la scopur i m o r a l e , re l ig ioase , etc . D a r t e a t r u l n u se a d r e s e a z ă o m u l u i p o ­l i t ic , p a t r i o t u l u i , cuce rn icu lu i , e tc . , ci o m u l u i p u r şi s imp lu omenesc, n e î n ­g r ă d i t p r i n v r e u n a d in speci f icăr i le v ie ţ i i în soc ie ta te . Şi p e n t r u c ă t e n s i u ­nea d ionys iacă să fie cu p u t i n ţ ă , e n e ­voe de p r e z e n ţ a fizică a spec ta to ru lu i , a d u n a t î m p r e u n ă c u ac to ru l , s u b acelaş a c o p e r ă m â n t , c o m u n i c â n d p r i n s e m n u l cel m a i ne îndoe ln ic şi m a i t u r b u r ă t o r al p r e z e n ţ e i o m e n e ş t i : c u v â n t u l . Gra iu l , c u v â n t u l r o s t i t t r e b u e să-ş i r e c a p e t e i m p o r t a n ţ a p r i m o r d i a l ă î n t e a t r u , p e n ­t r u c ă acea s t a să p o a t ă c o r e s p u n d e mis i ­un i i lu i celei m a i îna l te , de a face să se ş t e a r g ă s e n t i m e n t u l une i deoseb i r i fun­c ia re î n t r e oamen i i de spă r ţ i ţ i p r i n cu l ­t u r ă , r a n g u r i sociale şi b u n u r i m a t e ­r ia le . „ C u l t u r a , obse rvă T o u c h a r d , de­p a r t e de^a fi î n t o t d e a u n a dez in te re sa t ă , adeseor i n u are , d r e p t scop inconş t i en t , decâ t să s tab i lească o b a r i e r ă de n e ­t r e c u t î n t r e o m u l cul t şi cei lal ţ i , p r i n c r e a r e a u n u i l imba j esoter ic . Or , t e a ­t r u p r o c u r ă vorb i r i i c u v i n t e l e ei cele m a i r e v e l a t o a r e . A s p u n e „un m i z a n ­t r o p " î n s e a m n ă că laşi să se v a d ă că eşt i i n s t r u i t : d a r a vo rb i de u n .mi­c e ş t e " es te să faci d o v a d ă de cu l t u r ă . Şi, se vede , c u v â n t u l c a r e se î ncea rcă în aces t fel să fie s u s t r a s p o p o r u l u i e u n u l d in cele m a i boga te , din cele m a i p l i ne d e a d e v ă r omenesc , d in cele m a i succep t ib i le de-a l u m i n a î n r u d i r e a fun ­d a m e n t a l ă , dincolo de g r u p u r i şi clase, a t u t u r o r t i pu r i l o r m a r i a le omeni r i i . Adjec t ive le , p u ţ i n c â t e pu ţ in , a u p i e r ­d u t c o n t a c t u l cu o m u l : s u b s t a n t i v e l e p e ca re t e a t r u l le p u n e la î n d e m â n a , res tab i lesc , d i m p o t r i v ă , s e n t i m e n t u l d i ­r ec t a l u n e i p e r s o n a l i t ă ţ i vii, în care toţ i o a m e n i i i s e r e c u n o s c " .

МШАІ NICULESCU

C r o n i c a m u z i c a l ă

4 e ROMEO ALEXANDBESCU

Opera. U n o a s p e de m a r c ă , b a r i ­t o n u l i t a l i an M a r i a n o S tab i le , a fost la O p e r a R o m â n ă c e n t r u l a t e n ţ i e i g e ­n e r a l e . M a e s t r u a l i n t e r p r e t ă r i i l i r i ­ce, î n posesia u n u i g las m a l e a b i l şi de m a r e g a m ă expres ivă , c o m p u -n â n d u - ş i pe r sonag i i l e cu o s u m e d e ­nie de r e s u r s e scenice şi i n t e l i g e n t ă i nven t i v i t a t e , M a r i a n o S tab i l e es te t i pu l a d e v ă r a t u l u i c r e a t o r d e ro lu r i , e s te ac to ru l c â n t ă r e ţ , ca re ş t ie să zămis lească din m u z i c ă şi t e a t r u u n to t un i t a r , o f o r m ă a r t i s t i că în c a r e cele d o u ă e l e m e n t e se sudează i n t e ­g ra l .

Fals taf f es te , în i n t e r p r e t a r e a lui S tab i le , u n r o l c a r e şi-a î n t â l n i t î n -c a r n a t o r u i idea l . U m o r filosofic, p i ­toresc pun d e fan tes ie , b u r l e s c d e ca l i ta te , tâ lc m u z i c a l d e cea m a i v a ­r i a t ă n u a n ţ a r e , co lo r i t voca l de r a r ă m a e s t r i e , s t â r n i t e cu o v e r v ă de cel m a i b u n a l u a t , r ea l i zează u n F a l s -ta l f î n t r ' a d e v ă r excep ţ iona l , p r i n c a r e M a r i a n o S tab i l e işi a f i rmă c o n ­c l u d e n t m a r e a sa c lasă l i r ică .

„ B ă r b i e r u l d i n Sevi l la" , m a g i s t r a l î n t r u c h i p a t şi c a r a c t e r i z a t vocal , u r ­m a t de „ O t e l l ó " şi „Tosca" (Iago şi Scarp ia ) a u fost a lese sp r e a p r e ­ciza şi a l t e t r ă s ă t u r i a r t i s t i ce a l e a-ces tu i r e p r e z e n t a n t a u t o r i z a t a l m a ­r i lor scene l i r ice i t a l i ene .

Din se r ia d e r e luă r i , d u b l ă r i , d e ­b u t u r i , c ă ro ra s t a g i u n e a a c t u a l ă p a r e să le a d u c ă u n s p o r de a t e n ţ i e şi s t r ă d a n i e c o n s t r u c t i v ă a d u c ă t o a r e de sens ib i le p rog re se , s u n t de n o t a t în special succesu l d i r i jo ra l a l t â n ă r u ­lu i compoz i to r C o n s t a n t i n S i lves t r i şi f e lu r i t e î n c e p u t u r i a r t i s t i ce a l e t i ­ne r i l o r anga j a ţ i ai Ope re i c a r e ju s t i ­fică o n o u ă doză d e î n c r e d e r e în v i i to ru l scene i n o a s t r e m u z i c a l e d e s ta t .

M e n ţ i o n ă m un n u m e t ine resc nou,

K u r t M i l d

p e acela a lu i A l e x a n d r u E n ă c e a n u , al că ru i M o n t e r o n e a fost c â n t a t cu g las v i g u r o s t i m b r a t , e m i s i u n e să ­nă toa să şi f e r m ă şi ţ i n u t ă f ăgădu i -toa re .

Concertele. M ă r e ţ i a e m o ţ i o n a n t ă a conce r t e lo r Enescu , con t inuă să u m p l e su f l e t e l e m u l ţ i m i l o r s t r â n s e cu ev l av ie în j u r u l a r c u ş u l u i b i n e ­c u v â n t a t sau a b a g h e t e i cu m i n u n a ­te p u t e r i i n s p i r a t o a r e . C u m s'a p u ­t u t s t r â n g e a t â t a m u z i c ă î n t r ' u n s i n g u r om, c u m s 'au î n t â l n i t a t â t e a m i n u n i î n t r ' u n u l d in fiii ţ ă r e i noas ­t re? In t o t c ea su l se c u v i n e să m u l ­ţ u m i m des t inu lu i . Dă rn i c i a - i n ' a cu ­noscu t s tav i lă . I a r fe r ic i rea c a r e p ă ­t r u n d e în m i n t e a şi s i m ţ i m i n t e l e ce ­lor cu f r u n t e a p l e c a t ă î n a i n t e a a r t e i m a r i şi un ice , în fa ţa gen iu lu i pu r , a le lu i G e o r g e Enescu , să fie p ă s ­t r a t ă în a d â n c u r i l e u n d e se sapă a-rmn t i r i l e ce lo r m a i î n s e m n a t e c l ipe d in t r ' o v ia ţă , a ace lo r c l ipe c a r e îi c reează cele m a i f r u m o a s e şi m a i î n ă l ţ ă t o a r e a v â n t ă r i şi i r a d i e r i de d e p ă ş i r e a le p r a g u r i l o r m a t e r i a l u l u i .

O m a n i f e s t a r e muz ica l ă a s ă p t ă -m â n e i t r e b u e să m a i fie î n s e m n a t ă aci. E s t e conce r tu l de o rgă d a t ia b iser ica evanghe l i că d e d o m n u l K u r t Mild, u n t â n ă r m a e s t r u a l a r t e i d-sa le .

J u s t e ţ e a d e s t i l , ca l i t a t ea mi j l oa ­celor t ehn ice , î n ţ e l e g e r e a e x p r e s i v ă ce deno t ă o n a t u r ă şi o p r e g ă t i r e muz ica l ă b i n e cons t i tu i t ă , a u p u t u t ofer i p r o g r a m u l u i , în î n t r e g i m e î n ­c h i n a t lui Bach , i n t e r p r e t a t de O r ­ganis t , cond i ţ iun i se r ioase şi de c r e ­d inc ios ecou t ă lmăc i to r . C o m e n t a r i u l a u s t e r şi î n c h i z â n d e x p r i m ă r i d e r ea l c u p r i n s muz ica l , în c a r e d. Mild a d e s v ă l u i t a u d i t o r u l u i pag in i n e ­m u r i t o a r e d in ope ra lu i Bach , face do r i t e noi con t r i bu ţ i i a le d-sa le la l ă rg i r ea , a t â t de necesa ră , a o r izon­tu lu i cu l t u r e i m u z i c a l e clasice, a t â t de d e p ă r t a t e de p r e o c u p ă r i l e concer ­t e lo r delà noi , î n ce p r i v e ş t e l i t e r a ­t u r a orge i .

O r g a cea n o u ă a A t e n e u l u i îi va fi des igu r t â n ă r u l u i v i r t uos , u n a u ­x i l i a r de folos.

SPoem pentru D e - a m să f iu într 'o zi

fără ch ipu l de azi şi c u g la su l f rânt

sub p ă m â n t —

dacă scris î m i va fi

să co l ind

î n t u l p i n a crinilor de arg int ,

amintir i lor , voi,

n u m ă cereţi v â n t u l u i înapoi .

Vă vor s p u n e

s ingure apusur i le m a r e a m i n u n e

s t i n s ă a c u m

peste ace s t e g e n e de a u r şi fum.

L u m i n ă , l u m i n ă , razele ta le de sub care zare s tră ină îmi tresăriră pes te s ingurat i ca l iră a n i dearândul c u tăcerea munţ i lor , c u g â n d u l .

marefe s6or O, a m t r e c u t pr intre s e m e n i ca pr in s tânc i l e negre de c r e m e n i

tr i s tu l isvor. T u m'ai lăsat , D o a m n e , s ă - m i cobor s t e a u a l â n g ă aces te sălc i i şi t o a m n e ?

A c u m c ine oare

d in a c e a s t ă b r u m ă de soare

s ă m a i învie

îndepăiibata de ie.ri me lod ie

sub care 'mpietetam

fiecare fir de rouă, f iecare şoaptă de ram?

Iisuse, I isuse ,

răsăriră şi 'n m i n e răni le Tale apuse. . . Vreau d e - a c u m să despic l acr ima acestor v â n t u r i de humă. . . In imă, du-mă. . . P e s t e largul acestor ceruri n u văd n imic .

I O N Ţ O L E S G U - V Ă L E N I

11 Noembrie 1939 UNIVERSUL LITERAR 5

P R Ă B U Ş I R I C i o r a p i i a târnaţ i în c â t e u n cui p e z idul a -

p r o a p e d e care era a ş e z a t p a t u l , s e m ă n a u cu n i ş t e m â i n i d e m o r t în f ip te î n c â r l i g e m ă c e ­l ă r e ş t i . Cravata p e care o î n o d a s e de g â t u l s t i c l e i d e l a m p ă , a r s e s e d e j u m ă t a t e , r ă m â ­n â n d din e a d e c â t o c o l o a n ă s u b ţ i r e de s c r u m . P i s i c u l r u p s e s e s f o a r a şi pr in f ereas t ra d e s ­c h i s ă o s b u g h i s e î n î n t u n e r e c u l ce n u - 1 tor ­t u r a . 1 D o c t o r u l râse . U n r â s for ţa t , d e f e m e e n e ­l i n i ş t i t ă care adas tă să p ă ş e a s c ă î n cab ine tu l u n u i m e d i c u r s u z . Ii t r e m u r a u d e g e t e l e cu t o a t e că o c ă l d u r ă n e o b i c i n u i t ă i rad ia d in e l e . R i d i c ă p a l m a s t â n g ă în b ă t a i a l u m i n i i bogată , a lbă , şi p r i v i p r i n e a :

— S u n t b u n de actor ! T r a g i comedian . . . . C a m e r a n u e r a p a r d o s i t ă , iar p ă m â n t u l a-

c o p e r i t c u p r e ş u r i ţărăneş t i r ă s p â n d e a u n m i ­r o s de p i v n i ţ ă neaer i s i t ă . In p e r d e a u a l u n g ă , d e l à t a v a n p â n ă la cu făraşu l c u b o a r f e î n ­g h e s u i t s u b f ereas tră , c â t e v a f u n t e d e b e t e a l ă ş i u n a d e g h i r l a n d ă , a r ă t a u că Z e t a a v e a p r i e t e n e cari s e căsător i seră . D o c t o r u l M a x n u î n d r ă z n i să creadă că Z e t a l e - a f u r a t de u n d e v a , c u toate că n'ar fi f o s t e x c l u s .

F r u m u s e ţ e a Zete i se c f i l i s e d i n cauza m i z e ­r ie i , a a e r u l u i pe care -1 i n h a l a în a c e a s t ă c a ­m e r ă o r e î n şir, şi a n e d r e p t ă ţ i i . F e t e m a i p u ­ţ in h a r n i c e ca ea , m a i urâte , s t e r p e la suf let , c â ş t i g a u b a n i gre i , a v e a u rochi i , pă lăr i i şi p a n t o f i . P e ea, toţi c u n o s c u ţ i i o î n t â l n e a u î n a c e l a ş p a r d e s i u b l e u m a r i n ros la m â n e c i , cu a c e e a ş i p ă l ă r i e n e a g r ă de ş t o f ă ş i a c e l e a ş i m â ­n u ş i j u p u i t e . A ş a o c u n o s c u s e şi d o c t o r u l M a x a c u m u n an , aşa o z ă r i s e a s e a r ă p l i m i b â n d u -s e s i n g u r ă , ră tăc i tă , ca o n e d e m n ă s a u f u g ă ­ri tă .

I - a i e ş i t î n c a l e ş i - a o p r i t - o . N u - 1 r e c u n o ş ­t e a . D e s m e t i c i r e a i - a v e n i t t o c m a i t â r z i u c â n d d o c t o r u l a a p u o a t o - o d e braţ , c o n d u c â n d - o p r i n t r e v a l u r i l e d e p l i m b ă r e ţ i , f e r i n d u - i c o r ­p u l să n ' o a t i n g ă b ă e t a n i i c u g u m i l a s t i c e .

— M ă s i m t aşa d e e m o ţ i o n a t ă . . . T e a ş t e p ­t a m d e m u l t să vii. . . F a r c ă - m i ş o p t e a c i n e v a l a u r e c h e c ă a m s ă t e î n t â l n e s c , a g r ă i t Z e t a — v o r b e r u p t e d .n a d â n c u l s u f l e t u l u i .

— Ş i e u t e - a m c ă u t a t . N u ş t i a m d e u n d e s ă te i a u , s'a a c u z a t d o c t o r u l .

— Ier i , în cărţ i ş i î n cafea , î m i c ă d e a tot crai de v e r d e , r e l u ă Zeta , r i d i c â n d pr iv i r i l e — cu le d e foc spre M a x , care u r m ă r e a g e s ­t u r i l e u n u i i n d i v i d b e a t d i n f a ţ a dor... C e - a i m a i f ă c u t ? M ai u i ta t ca p e - o s tră ină . . .

M u s t r a r e a a c e a s t a p u r i e t e n e a s c ă îl t u r b u ­rase . I n c o n v e n i e n t e p r o v o c a t e de p r i e t e n i a Zete i n u î n c e r c a s e , c e r t i t u d i n e a s incer i tă ţ i i e i î i î n f l o r i s e d in p r i m u l m o m e n t în c u g e t ; a -p r o p i e r e a şi d ă r u i r e a ei to ta lă f u s e s e l ips i tă d e or i ce p r e t e n ţ i u n e . A t u n c i p e n t r u ce se d e ­p ă r t a s e d e ea , e s c h i v â n d u - s e în h a l u l de p â n ă a c u m ? D e m u l t e ori c â n d se d e s p ă r ţ e a u îşi p u n e a î n t r e b a r e a d a c ă n u c u m v a a r e d e a f a c e c u o deseeh i i l ibra tă , c u o r ă v ă ş i t ă d e bo l i ur î t e . Zeta , î n î n t â l n i r i l e lor , d e s e şi r ă s c o l i t o a r e d e s e n s i b i l i t ă ţ i p ă r t i n i t e , n u - ş i m a i a p a r ţ i n e a . V a l u r i l e î n s p u m a t e şi d e c o l o r a t e a l e iub ir i i o p u r t a u p e cre s t e l e lor c u o v i o l e n ţ ă , care , î n l o c s ă - i d ă u n e z e , î i r e î m p r o s p ă t a u s i m ţ u ­r i l e ş i v i s u r i l e . F a t a a c e a s t a f r u m o a s ă , îş i s p u n e a a d e s e a d o c t o r u l M a x , t r ă e ş t e n u m a i d i n v i s e , h r a n a lor î n d e s t u l â n d - o .

S p i n i i a c e s t o r a d u c e r i a m i n t e îi î n ţ e p a u s u ­f l e t u l , c h i n u i n d u - 1 . II d u r e a m a i cu s e a m ă d e s p e r s o n a l i z a r e a lui î n fa ţa a t i t u d i n e i a tâ t d e d e m n e şi î n c r e z ă t o a r e a Zetei . II s â n g e r a u co l ţ i i î n v e n i n a ţ i ai p r o m i s i u n i l o r f ă c u t e , p e c a r e le u i t a s e a d o u a zi ca u n z e v z e c , ca u n o m d e r â n d care v o r b e ş t e să n u d o a i m ă . Ii v e n e a aşa de g r e u să v o r b e a s c ă . S ă m ă r t u ­r i s e a s c ă to tu l ; i c o a n ă c lară s ă î n f ă ţ i ş e z e Z e ­tei tot h a i m a n a l â c u l d in e l , t o a t ă p l e a v a .

— M e r e u p r i n î n t u n e r i c . . . M i - a m n e g l i j a t ş i m e s e r i a . M ă d o a r e c e v a , m ă r t u r i s i d o c t o r u l , s t r â n g â n d u - i m â n a . Cl ienţ i i m ă aş t eaptă , îmi l a s ă b i l e t e , m ă în jură şi p leacă . . .

— R ă u , d a c ă a c e a s t a e a d e v ă r u l . N u t e a d m i t în s t a r e a a c e a s t a ; e u n î n c e p u t d e d e s ­c o m p u n e r e , şi n u v r e a u să t e ş t i u p e t ine a s t f e l , î n g â n ă Zeta. . .

— C e să f a c ? • — S t r ă d a n i a ar a n i h i l a t o a t e g â n d u r i l e n e ­g r e c e t e f o a r f e c ă . A v e a m m a r e î n c r e d e r e în t i n e . U n d o c t o r cu r e n u m e şi c l i e n t e l ă p o a t e î n or ice m o m e n t asp ira la u n t i t lu u n i v e r s i ­t a r . S u n t alţ i i sărac i cu duhul . . . P e t i n e n u m a i p r e o c u p a r e a c o n t i n u ă te p o a t e m e n ţ i n e în r e a l i t a t e . C u m ai î n t r e r u p t - o ai d e v e n i t p e s ­c u i t o r d e p e r l e , g h i c i t o r în g h i o c şi o m de n i ­m i c . D e c e să n'ai a m b i ţ i a d e - a f i c i n e v a c â n d p o ţ i ?...

R e c h i z i t o r i u l e r a a s p r u , f ă c u t c u s â n g e rece , d e s i n t e r e s a t . Z e t a c â n d v o r b e a d e s p r e u n l u ­c r u , î n l ă t u r a c u totul s u b i e c t i v i s m u l . A t a c a d i r e c t , ca u n b o x e u r b i n e a n t r e n a t ş i s u p e r i o r a d v e r s a r u l u i . N i c i a d m i r a ţ i a şi n i c i r e s p e c ­t u l n u - i b a r a u î m p ă r t ă ş i r e a f ide lă a c o n ­s t a t ă r i l o r ş i c red in ţe lor e i .

D o c t o r u l M a x c â n d i n t e n ţ i o n a să af le c e v a , u t i l i z a d e u n t r u c : o p r o v o c a , l ă s â n d u - i apo i l i b e r ă d e v e l o p a r e a o b s e r v a ţ i u n i l o r . Cu l tă şi î n c r e z u t ă î n p u t e r i l e e i , cari n u s u b s t i t u i a u to tuş i o t i m i d i t a t e protoco lară , Z e t a s e m a ­n i f e s t a î n t o t d e a u n a d e a s u p r a a ş t e p t ă r i l o r .

— S u n t d e p r i m a t . . .

de CONST. ENE — E u n f e l d e - a s p u n e . S i t u a ţ i a ta n u - ţ i

dă a c c e s la a s e m e n e a lamentări . . . . — C r e d e - m ă , i n s i s t ă d o c t o r u l M a x .

— S ă m ă s lăbeşt i . . . Eroarea ta n u are fi­c e la s î n ţ e l e s la m i n e . T e c u n o s c ş i n u p r i ­m e s c s u b nic i o f o r m ă c e - m i spu i . A r g u ­m e n t e ai ?

D o c t o r u l î n g h i ţ i s e î n s e c . P r i m u l local , n'a fos t oco l i t . A u i n t r a t s t â n ­

jeni ţ i , c u n o s c â n d u - s e d u p ă u i tă tura lor p u ţ i n t u r b u r e că s e j u d e c a s e r ă rec iproc . M e s e l e î n ­ş i r u i t e p e trei r â n d u r i e r a u a p r o a p e toa te l i ­bere . In f u n d , l â n g ă o r c h e s t r a f o r m a t ă d in tre i ţ i g a n i şi o a c o r d e o n i s t ă , c â t e v a o c u p a t e . C h e l n ă r i i s t a u r e z i m a ţ i d e scauneţ, c u ş e r v e ­ţ e l e s u b s o a r ă , a ş t e p t â n d . O l u m i n ă d u l c e , i n ­t i m ă , a n i m a t o a r e r ă s p â n d e a u b e c u r i l e c r i s ­ta l ine .

— S t ă m f a ţ ă 'n faţă. . . — S ă n e v e d e m m a i b i n e . — S ă te a d m i r m a i m u l t . . . — Iar b a z a c o n i i . M u z i c a a î n c e p u t să c â n t e . O m e l o d i e s i m ­

p lă , b a n a l ă , d e m a h a l a , c o m a n d a t ă d e u n t â ­n ă r cu p ă r câr l ionţa t care m e s t e c a î n t r e d inţ i n i ş t e v o r b e . A c o r d e o n i s t ă , d u p ă ce a t e r m i n a t , î m b r ă c a t ă î n z o r z o a n e care n u - i t r u n c h i a u d e l o c a s p e c t u l g e n e r a l s'a d u s la m a s a lui şi i - a şopt i t c e v a la u r e c h e . T â n ă r u l a h o h o t i t c u g u r a p â n ă la u r e c h i ş i i -a dat s ă - i s c h i m ­b e o m o n e d ă d e o su tă . T o t u l c e v a c o m u n . N u m a i v i n u l , v e c h i u , f ă c e a p a r a l e .

A u m a i s o s i t c â t e v a fami l i i , p o p u l â n d m e ­s e l e d in jur , î m p r ă ş t i i n d g ă l ă g i e şi g l u m e n e ­s ă r a t e , s l u t e . O a m e n i d e b u n ă p u n g ă , i e ş i ţ i d e l à c i n e m t o g r a f probab i l . F e m e i l e lor a v e a u o c h i i o b o s i ţ i . C o n s u m a ţ i a : ş a m p a n i e , niu i -a i n t e r e s a t .

— Ţ i - e t e a m ă d e c i n e v a , d o c t o r e ? — N u . . . dar. . . — P r e a te u i ţ i d e s şi sper ia t î n toa te p ă r ­

ţ i le . . . că n'oi fi u c i g a ş ?... — A s t a e m e n i r e a m e a , f e t i ţ o ? ! E u s a l v e z

o a m e n i i , n u - i o m o r !... — H a ! h a ! h a !... U n r â s toiciuitor — su l i ţă î n f i p t ă în m i j l o c u l

in imi i . — N u , d ă - m i voe . . . A m c e v a s p e c i a l p e n ­

tru t ine . D ă - t e m a i a p r o a p e . D o c t o r u l M a x a t ras s c a u n u l l â n g ă a l Z e ­

te i . U m e r i i li s e a t i n g e a u . — S ă n u d i v u l g i n i m ă n u i . I n t r u e u în p u ş ­

c ă r i e d a c ă se află. . . . T u î n s ă t r e b u e s ă ştii. . . П c u n o ş t i p e d o c t o r u l V o i n e a ?

— Per fec t . . . — A v e a în t r a t a m e n t o d o m n i ş o a r ă , n e m ­

ţ o a i c ă d e o r i g i n ă , f r a i m o a s ă - b r i l i a n t , ş i i n t e l i ­g e n t ă tare. D u p ă o l u n ă d e z i l e s'a î n d r ă g o s ­tit de ea , cu toa te re la ţ i i l e lui î n t i n s e , c u toa te f e t e l e d e m i n i ş t r i şi g e n e r a l i c a r e - i fac v i z i t e a c a s ă . Ca u n n e b u n o c o n d u c e a î n g r ă d i n i d e v a r ă , în r e s t a u r a n t e l e ce le m a i s c u m p e . N e m ­ţ o a i c a însă , fa ţă de toată d ă r u i r e a lu i d e s e n ­t i m e n t , m a n i f e s t a u n d i s p r e ţ v ă d i t . O r i c i n e , p r i e t e n ori s tră in , o b s e r v a d i s t a n ţ a d i n t r e e i , r ă c e a l a care î n m ă r m u r e a .

— Şi e l ? — C o n t i n u a m e r e u p e a c e e a ş i p i s t ă . F i e c a r e

zi îi î n v o l b u r a s p e r a n ţ e l e , îi. c re ş t ea v i s u r i l e , s u s t r ă g â n d u - 1 i m e d i a t u l u i , f ă r ă ca e l s ă - ş i d e a s e a m a . N ' a m p u t u t să î n ţ e l e g c u m de u n b ă r b a t c u a tâ ta cu l tură , m e ş t e r m a r e î n d i s ­cuţ i i , s ă cadă p r a d ă u n u i a s e m e n e a s e n t i m e n t . P o a t e n u m ă crez i ! E c e v a or ig ina l . T o a t e s f o r ţ ă r i l e l u i n ' a u r e u ş i t s 'o î n g e n u n c h e . U n s p i r i t r ă u , î n v r ă j b i t , c a r e n u î n ţ e l e g e a t o a t e c â t e s e c h e l t u i a u p e n t r u e a ? N u ! M a i c u r â n d o m a r e ş i ab i lă m i s t i f i c a t o a r e . O s c r i s o a r e a d e s -vă-luit că şi ea îl i u b e a . I n f a ţ ă î n s ă n'a a r ă ­t a t n i c i cel p u ţ i n c â t n e g r u s u b u n g h i e . î ş i m i s t i f i c a s e n t i m e n t e l e şi p ă r e r i l e .

— S f â r ş i t u l ? — S f â r ş i t u l e s t e tare i n t e r e s a n t — Ca or icare al tul . . . — N u . . . I n t e l e c t u a l u l s'a s c h i m b a t în f iară. . .

O c h i i n'au m a i v ă z u t f r u m o s u l , cu lor i l e , t i n e ­r e ţ e a , c i cuţ i tu l , s p a s m u l , s â n g e l e . . .

R e s t a u r a n t u l se u m p l u s e d e l u m e . P ă l ă r i i i m p o p l s t r a t e , che l i i , s a u a r a n j a t e fr izuri ; p a ­h a r e p l ine , goa le , r ă s t u r n a t e ; s t r â n g e r i d e m â i n i p e s u b m e s e , g e n u n c h i î n g h e s u i ţ i , b o m ­b e u r i d e pantof i a p ă s a t e ; t oa te se î n t â m p l a u p e a c e l a ş ca lapod . Cl i enţ i i d o c t o r u l u i î i s p u ­n e a u a d e s e a a s e m e n e a p o v e ş t i . L e credea n u ­m a i p e j u m ă t a t e , î n c e r c â n d să s c o a t ă d i n e l e t o t ce ar p u t e a fi i m a g i n a ţ i e .

T r e p t a t , treptat , în locu l l in iş te i r e c o n f o r ­tante , s'a c o c o ţ a t — v r ă j m a ş ă , h ă r m ă l a i a t u ­turor gur i l or .

D o c t o r u l şi Z e t a s i m ţ e a u că a c e s t i a r m a r o c le fură d i s c u ţ i a , l e s t â n j e n e ş t e a tenţ ia , îi î n ­d e p ă r t e a z ă de ei în ş i ş i . D e a c e e a , s 'au p r i v i t n e d u m e r i ţ i , î n och i i m a r i , u m e z i d e fer ic ire . . . P a r c ă s e î n t r e b a u : C e v r e i ? ! . . .

C u tot s g o m o n t u l , n u s 'au r id icat . I s p r a v a d o c t o r u l u i V o i n e a e r a m a i s u b j u g ă t o a r e d e c â t o p l i m b a r e p e c a l d a r â m u l s u n ă t o r .

— în tr 'o z i i - a f ă c u t o i n j e c ţ i e c u alt ser d e c â t c e l e d e p â n ă a t u n c i . D o m n i ş o a r a a m u r i t d u p ă d o u ă m i n u t e , î n c a b i n e t u l lui , s u b p r i ­v i r i l e lui d e a n i m a l , î n m â i n i l e lui ca lde , t r e -m u r â n d e , d e a s a s i n cu p r e m e d i t a r e .

— D e s t u l ! A m î n ţ e l e s totul . . . I e ş i ţ i în s t radă , î n t u n e r e c u l l e - a p o t o p i t o -

chi i . Ii o b o s e a . L a ţ a r ă , î n sa tu l nata l , ii p l ă ­cea să c o l i n d e u l i ţ e l e s t r â m b e , cu b e s n a lor c u î n f r i g u r a r e a a c e e a care t e u r m ă r e ş t e în l o c u r i l e n e u m b l a t e . A c i în să , p e a c e a s t ă s t r a ­dă , p e care u m b l a s e r ă a t â ţ i a î n a i n t e a lui ; u n d e l u m i n i l e s e c l ă t i n a u ca bete , r ă s p â n d i n d p e î n g u s t e l e şi s p a r t e l e t r o t u a r e l u m i n ă b u i ­m a c ă ; u n d e t r e c e r e a u n e i m a ş i n i e î n j u r a t ă d e -bucătărese le p o p o ţ o n a t e î n f e r e s t r e — d o c ­t o r u l a r e i m p r e s i a unu i go l . A a v u t - o ş l i - a r ă m a s .

S 'au a p u c a t la bra ţ .

— C e ca ldă e ş t i !... — Şi t u ce r e c e !... L â n g ă ea s e s i m ţ e a a l tu l . N u n u m a i că n u

u n i f o r m i z a l u c r u r i l e , dar â d ă o g a c e v a p e c a r e p r i e t e n i i l u i n u - 1 î n ţ e l e g e a u . M a n i f e s t â n d î n l ip sa Z e t e i o b u c u r i e , i n t e r p r e t a r e a c e s e d a a c e s t e i ieş ir i de ordin s e n t i m e n t a l m a i m u l t , e r a d e a d r e p t u l fa l să . Toţ i se o b i ş n u i s e r ă să - l î n ţ e l e a g ă n u m a i î n î n t r e g i r e a e i . D e a c i ş i a -p o s t r o f e l e co leg i lor , uni i m a i p u ţ i n î n ţ e l e g ă ­tori ai f i erber i lor v u l c a n i c e d i n el , f ă c u t e c â n d î l î n t â l n e a u s i n g u r .

Z e t a i n t e r v e n e a r a r ca s ă - i d e a o l ă m u r i r e . M a i a l e s î n m a t e r i e d e d r a g o s t e . O v o r b ă s i m ­p l i f i ca to tu l , ca a l ta , i m e d i a t u r m ă t o a r e să p o ­s e d e c a p a c i t a t e a d e - a l e n e r v a la m a x i m u m . C a u z a p e n t r u c a r e t o t u l s e p r o d u c e a p e a c e a ­s t ă l in ie m a i era şi a l ta : d o c t o r u l n u - i m ă r ­t u r i s i s e n ic iodată , p e fa ţă în tr 'o ta in i că î n t â l ­n i r e s a u la a ş t e p t a r e a u n u i t r a m v a i , că o i u b e ş t e .

" — O b r o a s c ă ţ e s t o a s ă ! a s t r i g a t Zeta , r i d i ­c â n d c a p u l v e s e l ă ca şi c â n d n u i m p u s e s e p r i n m ă r t u r i s i l e e i o a t m o s f e r ă r e c e , r e s p i n g ă t o a r e , ce p r e v e s t e a u n s fârş i t .

— A a , da ,o broască . . . D e c â n d n ' a m m a i v ă z u t a ş a ceva . . . s e opri l o c u l u i doc toru l .

Zete i i s e î n v â r t i c eva în cap , ca o h â -r â i t o a r e d e s p e r i a t c ior i le . S g o m o t u l e r a a ş a d e p u t e r n i c , a ş a de p ă g u b i t o r î n s o n o r i t a t e a lu i că îş i a c o p e r i u r e c h i l e a m â n d o u ă cu p a l ­m e l e . G e s t u l f u î n s ă e x e c u t a t c u a t â t a s t ă ­p â n i r e de s ine ş i cu a t â t a m ă e s t r i e , că d o c ­t o r u l n u o b s e r v ă .

L o v i b r o a s c a î n t â r z i a t ă în m i j l o c u l s trăz i i , c u v â r f u l p a n t o f u l u i . C a r a p a c e a n u s u n ă p a r ­c ă a r fi f o s t d e g u m ă . L a C o n s t a n ţ a , c â n d l o v e a i c u p i a t r a p e s t e a p ă r ă t o a r e a a c e s t o r v i e ţ u i t o a r e , î ţ i d a i d e î n d a t ă s e a m a d e n e ­p u t i n ţ a lor . C a şi l a o a m e n i .

S e t rânt i p e p a t şi a d o r m i cât ai b a t e d i n p a l m e .

T e l e f o n u l a s b â r n â i t s cur t . D o c t o r u l n u s'a d e r a n j a t . C h e s t i u n e a î l i n t e r e s a m a i m u l t d e ­cât l a m e n t a r e a u n u i o a r e c a r e , ce , c u o v o c e s p a s m o d i c ă îi c h e m a d e u r g e n ţ ă să s a l v e z e o v i a ţ ă . M a i m u l t s a u m a i p u ţ i n c u u n i n d i ­v i d , n u s e t r a n s f o r m ă l u m e a . Era o p ă r e r e î n care s tăru ia d e m u l ţ i ani , cu toa te d i s p u ­t e l e ce î n c e r c a s e p e a c e a s t ă t e m ă .

l o r g u M ă r ă ş e s c u , f o s t u l lu i co leg , n u m i t î n p r i m ă v a r ă a s i s t e n t la U n i v e r s i t a t e , î l c o n t r a ­z i c e a c u v e h e m e n ţ ă . N u t e - a i d u s la o n a ş ­tere . F ă t u l a m u r i t d i n n e g l i j e n ţ a ta. D e u n d e şt i i că n'a p i e r i t ce l m a i m a r e g e n i u a l o m e ­nirii. ?

A r g u m e n t a ţ i a a s t a i s e p ă r e a ilui M a x , b u n ă n u m a i p e n t r u copi i . E l c o n s t a t a rea l i ta tea . C o ­p i i i cari s e n ă ş t e a u , e r a u d i n c e î n ce m a i s l ab i ca i n t e l i g e n ţ ă . Şi a t u n c i ?

U n n o u târâ i t , d e a s t ă d a t ă p r e l u n g , îl r id ică d e p e d o r m e z ă .

— T u eş t i M a x ? — Exact . . . Z e t a v o r b e ş t e ? — D a , ea . . . — C e t e - a g ă s i t s ă - m i t e l e f o n e z i c â n d t r e ­

b u i a s ă n e î n t â l n i m -peste tre i ore . . . v o r b i e l m u s t r ă t o r .

— A s c u l t ă M a x ! A m o p r o p u n e r e : să m e r ­g e m la curse . . .

D o c t o r u l u i d a c ă i - a r f i da t c i n e v a c u u n d r u g d e f i er î n m o a l e l e capului - n u s e z ă p ă ­c e a a t â t . G u s t a s e u n s f e r t d e c e a s o l in i ş te r e c o n f o r t a n t ă , n e c u n o s c u t ă p â n ă a c u m , şi i a ­tă-1 d in n o u în p r ă p a s t i a s b u c i u m u l u i .

F ă r ă să r a ţ i o n e z e , v o r b i î n r e c e p t o r r ă s p i ­c a t , p o r u n c i t o r :

— V i n o ! şi î l trânt i î n furca apara tu lu i . E u n s i m p l u m a n e c h i n ; f a c e c e e a c e i s e

s p u n e . P r i m e ş t e p a l m e d e l à toţ i incu l ţ i i , toţi nenoroc i ţ i i , fără să r e a c ţ i o n e z e c u for ţa p e c a r e p r e s t i g i u l c la se i d i n c a r e f a c e p a r t e o a te s tă . D a c ă u n cer şe tor ar v e n i s ă - l t r a g ă d e u r e c h i ş i s ă - l p o a r t e pr in c a m e r ă n 'ar ri­d i c a g l a s u l . To ţ i î l l a s ă să s c o b o a r e d i n t r e a p ­tă î n t r e a p t ă . O b i e c t e l e d i n b i r o u l a c e s t a s u n t a ş a d e r e s p i n g ă t o a r e ca şi c u m n u l e - a r fi c u m p ă r a t el. S t ă p e s c a u n ş i p a r c ă scaunul , f u g e d e s u b e l . II g o n e s c . T r e b u e i u g ă r i t c a u n lup , ca u n c r i m i n a l ord inar .

A n u n ţ a r e a Z e t e i î l s t â n j e n e ş t e să l ă m u r e a ­s c ă toată s t a r e a a c e a s t a d e n e s i g u r a n ţ ă şi r e -

f u z p e c a r e - o t ră ie ş te , care- i c u t r e m u r ă s u f l e ­tu l , c a r e - 1 î n g r o a p ă d e v i u . L e - a r f a c e m o r ­m a n î n m i j l o c u l camer i i , fără d e o s e b i r e şi l e - a r d a f o c . S ă a s i s t e ca N e r o n e la m i s t u i r e a m u n c i i lu i d e -până a c u m , căci ş i a ş a n u - i m a i f o l o s e s c la n i m i c . C i n p a h a r u l din care a b ă u t u n b o l n a v î n a i n t e d e - a î n c h i d e ochi i , ch iar d a c ă - 1 d é s i n f e c t e z ; n u m a i g u ş t i . C r e ş ­t e î n s u f l e t o t e a m ă care ţ i n e t o a t ă v i a ţ a . A c e l a ş l u c r u s e î n t â m p l a l a M a x . T o t c e a v e a , c o n f o r t u l ş i a p a r a t e l e m e d i c a l e n u m a i e r a u a l e lui , ca şi c â n d n u l e -ar fi a v u t n i c i ­c â n d .

Z e t a năvăli- p e u ş ă ca o f u r t u n ă . î m b r ă ­c a t ă î n c o s t u m s p o r t , n o u n o u ţ , a r ă t a d e o f r u m u s e ţ e d e i n v i d i a t . M a i a l e s b u c u r i a d e ­p l i n ă î n care - i î n o t a t o a t ă f i inţa , a j u t a a p r e ­c i a b i l la s tab i l i rea c u c e r i t o a r e i i m p r e s i i . P a r ­că n u - ş i p u t e a s t ă p â n i râsu l .

— T e - a i î m b ă t a t ? îl i n t e r o g ă , a p u c â n d u - 1 d e u m e r i .

î n t r ' a d e v ă r d o c t o r u l p r e z e n t a u n s p e c t a c o l u n i c . F a ţ a suptă , b o l n ă v i c i o a s ă ; o c h i i ga le ş i , c a a i u n u i s u f e r i n d d e g ă l b e n a r e .

S e g ă s e a într 'o î n c u r c ă t u r ă şi n u i s e i v e a p r i l e j u l să e t a l e z e a n u m i t e a m b i ţ i u n i a le Z e ­tei p e n t r u a o c u n o a ş t e în toată g o l i c i u n e a m i c i m i i ei f e m e n i n e . J o c u l ce l m a i p o t r i v i t e r a tot p e care şi-1 i m p u s e s e d e l à î n c e p u t : o c o m p l e t ă d e s i n t e r a s a r e ; u n r e p a o s t u r b u r ă t o r ; u n c o n c u r s n e l i m i t a t .

— S u n t p u h a v ?! s e s c u z ă M a x . — A r ă ţ i f o a r t e rău . P a r c ă a i fi b ă u t n u ­

m a i spirt . . . M a x scrâşni' . D a c ă b e a p e b u n d r e p t ,

m a i l i m p e d e ar fi v ă z u t s fârş i tu l . P e c â n d a-c u m , treaz , n e g u s t a t , s i m t e că o p â n z ă d e g i v r i n e î l d e s p a r t e d e r e a l i t a t e .

— A m b ă u t , m i n ţ i e .̂ — C u c ine , ş e f u l e ?.. — D e u n u l s ingur . . —- Iar t e - a i d u s f ă r ă m i n e î n loca lur i . V e z i

M a x , şi a i p r e t e n ţ i a ca să n u m ă s u p ă r . T u d e c e î m i i m p u i m i e o c o n d u i t ă a ş a d e s e v e r ă ţ i n u - ţ i r e g l e m e n t e z i p e - a ta ?.. 1 —- M u n c i s e m m u l t , s e -scuză... E r a m a m e ţ i t d e s trădani i . M i - a v e n i t d e o d a t ă g u s t d e o bere . . . Ş i - a m intrat . . . şi

— A m s ă f a c la fe l . . . D o c t o r u l z â m b i cu u n a e r c o m b a t i v . R e ţ i -

n â n d u - s e s ă - i s p u n ă în fa ţă că e p r o a s t ă , îi î n c u r a j a o f e n s i v a . D a r î i f ă c e a o d u b l ă p l ă ­c e r e : că p o t d i s c u t a şi că o e n e r v e a z ă .

S o a r e l e v ă r s a g ă l e ţ i d e a r g i n t p e t r o t u o a r e l e î n f i e r b â n t a t e şi boteza- cu o l u m i n ă orb i toare a c o p e r i ş u r i l e . U m b r a c a r e s e p r e l u n g e a în d r e p t u l case lor oferea- r e f u g i u n e a s t â m p ă r a ţ i ­l o r c o p i i c u p ă r u l p l i n d e b e t e a l ă . P e s t r a d a a c e a s t a e r a u n e n u m ă r a ţ i v i i tor i cand ida ţ i la s u f e r i n ţ e s e n t i m e n t a l e şi la pos tur i p lă t i t e cu l e f u r i m a r i . B o n e l e , ce le m a i m u l t e u n g u ­roa ice , g r a s e şi o b r a s n i c e , îş i l u a u s c ă u n e l e d e aca-să ş i î n p l i n ă s t r a d ă c o n s t i t u i a u u n a d e ­v ă r a t p a r l a m e n t .

C a s ă - i f a c ă în n e c a z p e n t r u c ă îi r e f u z a s e p r o p u n e r e a d e a lua u n t a x i M a x o c o n d u ­c e a n u m a i „pe la soare". R ă b d â n d , Zeta n u î n c e t a d i s c u ţ i a , p a r c ă a r fi d a t u n e x a m e n .

— D o m n u l e doc tor , v r e a u să n e î n ţ e l e g e m d e l à capăt : toţ i b a n i i câ ş t i ga ţ i s ă f i e ai me i . . .

M a x o p r i v i cu o c h i i mici . . , dar -cedă şi d e a s t ă d a t ă :

— N a t u r a l . . . C o m o d , c u u n curaj spec i f i c ; Zeta îi pr inse

b r a ţ u l . — M a x , d a c ă a v e m n o r o c să c â ş t i g ă m , p l e c

î n s t r ă i n ă t a t e . N u m a i po t rez i s ta . T o a t e s ă ­r ă c a n e l e î m i v o r b e s c d e P a r i s , R o m a , B e r l i n , ca d e D u d e ş t i , D e a l u Sipirii s a u c o m u n a P a n -t e l i m o n . N u v r e i să m e r g e m î m p r e u n ă ? Ce b i n e ar fi ! N e - a m d i s tra d e m i n u n e . . .

- D o c t o r u l î n c l i n ă d in ca-p, în s e m n că a c c e p ­tă. D o r e a s ă v a d ă p â n ă u n d e m e r g e cu î n -d r ă s n e a l a ; p â n ă u n d e i s'a p e r v e r t i t s u f l e t u l ; câ t m a i cere . 1 — T u ai f o s t în a l t e ţăr i . A i s ă - m i e x p l i c i şi m i e i n s c r i p ţ i i l e , s ta tu i l e ; s ă - m i porţ i paş i i pr in m a r i l e m u z e e ; pr in b i ser ic i şi cas te le . . . C â n d n e - a m î n t o a r c e , n ' a u s ă m a i r â d ă d e m i n e f e t e l e că s u n t l imi ta tă . . .

U i t â n d u - s e în a l tă p a r t e , d o c t o r u l n u - i r ă s ­p u n s e .

L a i n t r a r e p e h i p o d r o m , c â ţ i v a a v o c a ţ i p r i e ­t e n i î l s a l u t a r ă . Z e t a î n c l i n ă r e s p e c t u o s , r e ­ţ inut , p ă ş i n d s p r e ei ca o m i r o n i s i t ă . Ocaz ia e r a v e n i t ă p e n e a ş t e p t a t e : s'o l a s e în c â r c a v r e u n u i a şi să r ă s u f l e p u ţ i n .

F a n e C r â n g a r u îi s ă r u t ă m â n a d e a s u p r a c o ­t u l u i a p ă s â n d u - ş i p r e l u n g b u z e l e p e p i e l e a a l b ă ca p o r ţ e l a n u l . Z e t a s e s i m ţ i î n c u r c a t ă . M e c a n i c î n t o a r s e c a p u l s p r e M a x , d a r v ă ­z â n d că e c u s p a t e l e , n u r e t r a s e m â n a . 1 — C e d u l c e eşti ! şopt i F a n e , m â n g â ' n d l o ­c u l p e care-1 sărutase . . .

— Fi i c u m i n t e !.. A m n e v o e d e bani . . . N u v r e a u s ă - l s u p ă r t o c m a i acum. . . A ş t e a p t ă .

T o ţ i p o n t a r ă p e c a i i p e c a r e - i c u n o ş t e a u m a i d i n a i n t e , b a z a ţ i şi p e p r o n o s t i c u r i l e g a z e t e l o r d e sport , î n a f a r ă d e M a x . N e r v o z i t a t e a p e c a r e d o c t o r u l o m a n i f e s t a , cât şi s u m a m a r e p e cari a j u c a t - o p r i m a oară , m a i a l e s pe n i ş t e c a i fără s u c c e s a s i g u r a t , l e - a c i u p i t t u t u r o r c â t e u n s u r â s de m i l ă .

„ Ş t r e n g a r u l " ş i „ V â r t e j " , c a i i l u i M a x , a u b ă t u t , s p r e s u r p r i n d e r e a şi c o n s t e r n a r e a t u ­turor . D o c t o r u l r e a l i z a s e u n c â ş t i g d e 100.000 l e i . Z e t a l - a s ă r u t a t î n p l i n p u b l i c , d a r n'a u i ta t să î n c r e d i n ţ e z e d i n o c h i p e F a n e c ă v a fi a lui.

O n o u ă l o v i t u r ă îş i d ă d u s e cu p r o p r i a - i m â n ă . T o ţ i b a n i i e r a u , c o n f o r m în ţe l eger i i , a i Z e t e i . Ş i p e d e a s u p r a sacr i f i ca ţ i u n e i c ă l ă t o ­r i i d e a g r e m e n t în s t r ă i n ă t a t e . V a r e f u z a s'o î n s o ţ e a s c ă . D a r n u a c e s t f a p t v a p u n e p u n c t

u n e i m e s c h i n e e x i s t e n ţ e , p e care o du':e c o n ­ş t i e n t , d e d r a g u l d e - a c u n o a ş t e . N i c i m ă c a r n u v r e a s'o m a i a i b ă î n p a t .

C i n c i ore î n şir a u b ă u t de 'n p i c ioare l e , să s ă r b ă t o r e a s c ă f o r m i d a b i l u l s u c c e s . A u v o r b i t c â t e în l u n ă şi 'n s t e l e . F a n e C r â n g a r u a s p u s n e n u m ă r a t e g l u m e p i p ă r a t e . II a s c u l t a u cu m â i n i l e f ă c u t e p â l n i i la u r e c h i . C a s c a d e d e râs. Z e t a s e a l ă t u r a tot m a i m u l t a v o c a t u l u i cu f r u m o s t a l e n t la p o v e s t i t , c e r â n d r â n d u l să s p u n ă şi e a câte u n a . Toţ i i se î n c h i n a u p â n ă l a p ă m â n t c a l a t r e c e r e a u n e i r e g i n e .

D o c t o r u l e r a b i n e d i s p u s . C u or ice risc, în t o a m n ă , v a î n c e r c a să o b ţ i n ă o c a t e d r ă u n i ­v e r s i t a r ă ; d e n u - i v a reuş i , se s t a b i l e ş t e d e f i ­n i t i v în s t r ă i n ă t a t e .

F a n e şi Zeta a u d i s p ă r u t p e n t r u u n s fer t d e oră. L i p s a l or n u i -a şocat . N i c i n u l e - a dat a t e n ţ i e . S'au c o n s u m a t a l te s t ic le .

C â n d s 'au î n t o r s e r a u v e s e l i . M a x i - a sa lu ta t . F a n e a z â m b i t . — S'a p r e g ă t i t m â n c a r e a ? a î n t r e b a t e l , a -

d r e s â n d u - s e Z e t e i . — Care m â n c a r e ? — C r e d e a m că aţi s u p r a v e g h i a t î n t o c m i r e a

m e n u u l u i . Z e t a s e fâs tâc i - N u - i v e n e a n i c i o v o r b ă p e

l i m b ă .

Ş i M a x , s f o r ă i n d ca u n c â i n e în tăr î ta t , s e i i d i c ă d e p e s c a u n u l lui , îna l t , drept , în f iorător d e c o n g e s t i o n a t la faţă , s e opri în fa ţa ei , o p r i v i a d â n c , p â n ă î n f u n d u l och i lor , s c u i p ă în p a l m ă ca u n s a l a h o r şi c u m â n a s t â n g ă f ă c u t ă -pumn o lov i în f runte . Z e t a se c lăt ină, s c o a s e u n c u v â n t î n ă b u ş i t , şi c ă z u cu s g c m o t p e p o ­d e a u a u m e d ă , în î n m ă r m u r i r e a c o l e g i l o r d e pe trecere .

M a x s e regăs i şi o s b u g h i p e uşă . L a Zeta acasă .

N e o m e n e s c t u r b u r a t s'a trez i t în p r e a j m a lui 12. V i s a s e o a p r i g ă a l t e r c a ţ i e în tre e l şi A n i -bal , cel m a i b u n p r i e t e n a l lu i .

S e r v i t o r u l lu i A n i b a l , I v a n , n u trăia în r a ­por tur i b u n e cu n e v a s t ă - s a , F lor i ca . D o r e a s u b or ice f o r m ă să se d e s p a r t ă de e a . Contra v o i n ­ţe i s t ă p â n u l u i care n u î n d r ă s n e a s ă a u d ă de a ş a ceva .

D o c t o r u l se a m e s t e c a s e în a c e a s t ă a f a c e r e l u â n d p a r t e a lui I v a n . R a ţ i o n a m e n t u l era s i m ­p l u : n u p u t e a trăi c u ea .

iNu era- î n s ă n u m a i a tât . S c e n e în care Z e t a î e t r ' o f o r m ă u r â t ă î n

e r o t o m a n i e se a m e s t e c a u cu s c e n e din v i a ţ a lu i I v a n , s e r v i t o r u l p r i e t e n u l u i lui. S t r igă te , p l e s -n e t e d e b i c e ca la A n u l N o u , t r o s n e t e ca d e creng i î n g e r u l şi v i f o r u l cel m a i cumpl i t , f o r ­m a s e r ă m u z i c a în c a r e d o r m i s e .

I s'a p ă r u t că d i n t r ' u n colţ , ce l d e l â n g ă uşa d i n dreapta , a d i spărut o p e r s o a n ă l ă s â n d u r m e d e d e g e t e p e z i d u l g r a v a t . A t m o s f e r a era a p ă ­s ă t o a r e . S'a aşeza t p e m a r g i n e a p a t u l u i , a d u s m â i n i l e la o c h i şi a p r i n s să p l â n g ă l in iş t i t , f ă r ă s c â n c e t e . N u m a i p l â n s e s e de m u l t . II u s t u r a , i s e ridica- d e p e p i e p t u n a b u r care-1 su foca .

L i n i ş t e ca d e c a t a c o m b ă p r e t u t i n d e n i . U n d e era Z e t a ? N u se î n t o r s e s e î n c ă a c a s ă ?

S a u v ă z â n d u - 1 o d i h n i n d u - s e r e n u n ţ a s e s ă - l t u r b u r e ?

D e c e s e v o l a t i l i z e a z ă b u c u r i a u n o r o a m e n i a ş a d e r e p e d e , ca e t eru l , iar a a l t o r a ţ i n e l u n i d e z i l e , o v i a ţ ă ?

î n v i o r a t , se aşeză la m ă s u ţ a acoper i tă cu h â r t i e de g a z e t ă , s c o a s e to tu l şi o f i lă d in b u ­z u n a r şi v o i să s c r i e c e v a d e s p r e b u c u r i e .

T o c u l îi căzu d i n t r e d e g e t e fără s g o m o t , l ă ­s â n d o pa tă d e c e r n e a l ă n e a g r ă pe hâr t ia l u ­c ioasă , a lbă . R i d i c ă t o c u l ş i t r a s e r a z e d e j u r -î m p r e j u r u l c u r b e i .

„ U n soare n e g r u ca şi s o a r e l e m e u " g â n d i e l , ş i iarăş i i s e m o l e ş i m â n a .

A ş a i s e î n t â m p l a în t i m p u l e x a m e n e l o r , c â n d era s t u d e n t şi c h i r i a ş u l v e c i n v e n e a t â r ­z iu , b e a t s a u însoţ i t d e f e m e i . Ii b ă t e a în z id , ca să f ie a t en t şi s ă - l n e c ă j e a s c ă râsu l f e m e i i c u l e a s ă d e p e s t radă . î n c e r c a să s c r i e d e s p r e l u c r u r i , d e s p r e p r o b l e m e gre l e şi n u p u t e a . Ii r e v e n e a u , o b s e d â n d u - 1 , ch ipur i d e c u c o a n e şi d e b ă r b a ţ i nenoroc i ţ i . S e p o m e n e a p e la m i j ­l o c u l propoz i ţ iun i i că î n s e r e a z ă c e v a d e s p r e o c h i i de a p ă ai c e l e i care a ş t e a p t ă d u p ă colţ î n j u r ă t u r i l e s a l a h o r i l o r . Ş t e r g e a , scr ia , ş t e r g e a d i n n o u , f ă r ă să a d a u g e c e v a i m p o r t a n t , d e f i ­n i t iv . S e oprea. . .

C â n d v e z i u n o m d e c a p i t a t , c o n c o m i t e n t ai i m p r e s i a u n e i d i s t r u g e r i , a u n e i d e s a g r e g ă r i in ter ioare . A c e e a ş s t r â n g e r e p e care o încerc i c â n d trec i p e l â n g ă o casă pus t i e , cu f ere s t re l e s p a r t e şi f ă r ă a c o p e r i ş . G o l u l î n t o t d e a u n a î n ­t r i s t e a z ă şi a m p l i f i c ă s u f e r i n ţ a .

I n a c e a s t ă s tare se g ă s e a M a x când , în m i j ­l o c u l nopţ i i p ă r ă s i c a m e r a Zete i . C a p u l îi h ă u i a t er ib i l c u m h a u e v a l e a s t r â n s ă între p u l p e l e d e a l u r i l o r de var , c â n d se p o r n e s c v â n ­turi d i n s p r e răsăr i t . Era u n a m e s t e c d e s t r i ­g ă t e d e o a m e n i d i speraţ i surpr inş i p e a c o p e r i ­ş u l case i d e v â l v ă t ă i l e focu lu i , cu ch io t e l e d e b u c u r i e a l e s ă t e n i l o r la l ă sa ta s e c u l u i , cu b o ­c e t e l e t u n u r i l o r şi cu răpăiala, p lo i lor c u p icur i m a r i şi d e s c u r t ă d u r a t ă .

î ş i propt i m â i n i l e d e z id , f ă c â n d p o d şi g e m u ca u n taur î n ţ e p a t d e spl ină. . .

L a d o u ă z i l e d u p ă a c e a s t a Zeta , î m b r ă c a t ă î n rochi i noui , s c u m p e l - a v i z i t a t î n cab ine tu l d e consu l ta ţ i i .

P ă r e a p l i c t i s i tă ş i o b o s e a l a a s c u n s ă d e f a r ­dur i , o f ă c e a m a i b l â n d ă .

(urmare în pag. 8-a)

= UNIVERSUL LITERAR 11 Noembrie 1939

In Dragasem, la Gib Miháescu i Urmare din pag. V

O m u z i c ă s t r a n i e , răscoli- ~ Venim şi Dumineca vii toare cu transparenţe de vis toare... Neapărat, şi sensualităţi de carne înjio- Aşa mi-au í n m t r e z m a t p r i e r a t ă • c u p l u t i r i a e r i e n e şi t e n i a şi sufletul lui Gib M i b r u ş t e p r ă b u ş i r i în u a u f r a g i i h ă e s c u v a c a n ţ a a c e l u i a n , p e in vigoare, în trăire, în succe­de suflet...; majestos inegală, care, neuitată, o strâng şi a

Scrisul lui, surprins in la­boratorul intim al orelor de t r a v a l i u ş i febră, era un scris de adâncă frământare şi con­tinuu control al momentelor p s i h o l o g i c e analizate, al eta­pelor epice şi al robusteţii frazei.

Un mare epic — în analize,

i- siune de momente, în inetm-

sufleteşti. S'au î m p l i n i t , s ă p t ă m â n a

cutremurător de agitată, sbă- Cuma lângă inimă, ca pe-o vi- descenţa pasiunilor, — a s t a a t u t ă î n t r e c o s m i c ş i t e l u r i c , o a r ă s c u m p a , c a p e - o l u m i n a p i e r d u t literatura noastră, prin suavă şi gravă, împletind pu- mare... dispariţia lui Gib Mihăescu. rităţi de rugăciune cu bles- j n Drăgăşanii lui, în „târgul Iar prietenii, — un minunat teme şi l a c r i m i . Un frate bol- de negustori" şi de burghezi camarad de vis şi de violoncele nav al lui Gib Mihăescu ne mediocri, cari nu-l cunoşteau cânta din odaia învecinată;^ un decât ca „avocat", marele frate, pe care nu l-am văzut scriitor a p e t r e c u t ani întregi, trecută, patru ani de îa m.oar-nicioâată, şi căruia i-am a u z i t s u f o c a t de atmosfera apăsă- tea lui. Azi, când ne-am de-numai dansul inspirat al mâi- toare a provinciei, din care, p r i n s s ă u i t ă m a t â t a d e u ş o r nilor pe c l a p e l e tulburătoare- rareori, reuşea s a evadeze, oameni, vieţi şi tot ce e mai Zăvorindu-se în camera sa, el pentru câteva zile, refugiindu-îşi despletea fantezia, singu- s e i a Bucureşti, lângă priete-r ă t a t e a ş i s b u c i u m u l unui su- nia lui Nichifor C r a i n i c ş i - a f l e t ciudat, pe apele când lim- lui Cezar Pctrescu. pezi, când înspumegate, ale DUpă sbateri şi eforturi dis-pianului. p e r a t e de „a se rupe" de a n -

P e G i b î l d u r e a muzica a - corele târgului ce-l reţineau ceasta adâncă şi bizară. Se cu- c u Q p j u r j í a í e ă e дгщ ? j [nte

curat în noi; când marile a-prinderi ş i limpezile frumu­seţi rămase pe urma unui scriitor sunt aşa de puţin pre­ţuite în inima unui veac tul­bure şi sbuciumat; când pa­sul calcă simplu şi necutre-

j u n d a î n tăcere şi, când ulii- r e s e a i u r n e . a І 5 Ь і ^ v

î n t r > u n murat peste morminte şi a-mele a c o r d u r i s e o f i l e a u cu târziu, să se aşeze în Capi stingeri florale în odaia de- tală. Atunci, însă, inima a în a l ă t u r i , ţâşnea din fotoliul c e p u t sa- { s e înduioşeze şi să credincioşi amintirii lui Gib său, cu un t r e m u r în voce : lâncezească după melancoliile Mihăescu din vremea când a

•— Băeţi, haidem să facem o şi amintirile târgului părăsit, plimbare la Olt, în zăvoi... ^ «j^ î n г ц е crâncene de boală

Porneam spre râu, într un ş j suferinţă copleşitoare, s'a între vis şi judecătorii, cu început violaceu de amurg, i n ţ o r s s ( j zacă, din sbuciumul procese mărunte, anodine, a

când plopii şi sălciile aveau Capitalei, în liniştea Dragă c r o m a t i c e ş a l w r i veneţiene s a n i i o r de altădată-., şi aerul pâlpâia muzical sub grava surdină a serii. Drumul Cred că nu mulţi au reuşit i n i m i l e l o r . Frumoasă creăin-a c e s t a s p r e O l t , l - a m repetat să cunoască, cu adevărat, pe de câteva ori, în cursul Dumi- Gib Mihăescu, omul. N u s e nicilor petrecute în Drăgăşanii deschidea ş i n u s e dăruia, in lui Gib Mihăescu. Şi, invari- tandreţea şi muzicalitatea lui abil, în amurg... O parte din interioară, decât după ce-ţi d r u m , Gib mergea tăcând, cu d e s c o p e r e a a n u m i t e acorduri pas cumpănit, meditativ. Când ? i t o n u r i sufleteşti. Abia a-

mintiri, — un grup de vechi prieteni drăgăşeneni, r ă m a ş i

c e s t a locuia încă în patriar­halul târg vâlcean, circulând

luat hotărîrea să-i r i d i c e un bust, chiar acolo, în orăşelul marelui romancier şi lângă

pătrundeam în pândele albas t r e a l e zăvoiului, Gib se a-propia de mine, îmi apuca, strâns, braţul şi mă îmbia :

— Gyr, spune tu acum o „Toamnă oltenească" sau un devenea, curând, expansiv cântec cu haiduci şi lună

cioşie de prieteni şi preţui-tori, — admirabil gest de re­culegere în cinstea unei amin­tiri !

Aşa dar, chipul lui „Gib al nostru" nu se va stinge, cu totul, în Drăgăşanii unde

tunci devenea un prieten to- U a m c u n o s c u t ? i u n d e

cu naiauci şi plină...

Stăruia, îndeosebi, să-i re­cit „Seară, pe Olt":

— Spune-o, măi, p'asta, că e „ b u c a t a m e a " c u m ş t i i . . . P a r c ' a i fi scris-o aici, la noi, pe malul Oltului drăgăşe-nean-..

Ne aşezam pe cioturi de sălcii retezate, făcând un ciu

tal, un prieten profund, un prieten mare. Unea, în firea lui, contraste multiple : reţi­nut, rezervat, la început, Gib

şi gâlgâetor de entusiasm. Ti­mid şi încântător de naiv al­teori, — era, altădată, muşcă­tor de ironie, de s a r c a s t i c -

Împletea estompe de me­lancolie şi romantism, cu o Iminozitate de puternic opti­mism, ca să recadă într'un z â m b e t a m a r ş i în l i n g o a r e d e vis, de unde luneca, iarăş, la o

dat c e n a c l u b o e m o - h a i d u c e s c , s t a r e cromatică de vervă sub simfonia vesperală a e x p a n s i i n t a t e . . . zăvoiului legănat peste frun- _ ţile noastre. Ii recitam ver­suri: . . i

ne-a găzduit, de-atătea ori... Când paşii ne vor reîntoarce, când­va, într'un amurg de vară sau de toamnă, în vechiul târg oltenesc, vom mai putea, aşa dar, să vedem, cum încă ne întâmpină, din bronz, zâm­betul prietenului drag, — aşa cum, altădată, ne întâmpina din pragul casei lui, să ne poftească lângă o lectură de nuvelă şi lângă o bardacă doldora de tămâios. De tămâ­ios, — sau poate de aurul su­fletelor noastre, de-atunci...

R A D U G Y R

„Jos, sub pad, spumegă bolta înstelată şi pe pod

T r e c e n o a p t e a clătinată, mergând greu ca u n chervan.

Peste Olt aruncă luna un nou pod de porţelan,

Pent ru care Sânziana? Pent ru care Voevod ?".-.

Invitată, apoi, cu un lung şi ceremonios salut de arlechin în vervă, de către Nicolae Milcu, luna se ivea şi ea, tim­purie, printre plopi, să ne pa­veze, cu mozaicul ei, şoseaua întoarcerii spre târg.

— „Hé, bonsoir la lune !" o întâmpina Gib...

J'avons l'honneur.' Reîntorşi în casa lui, mul-

comeam un ultim „păhăruţ" de vin „adevărat" şi, către miezul nopţii ,o porneam spre gară, escortaţi de Gib cu plu­tonul lui de amici drăgăşeneni.

Pe peron, când ochii roşii ai locomotivei apăreau din \unduri de besnă lunecând, ameninţători, spre noi, făgă-duiala solemnă trebuia să fie repetată :

Jo a m na In î m p ă r ă ţ i a lui de a m b r ă şi c leştar, D o m n u l a s u n a t pre lung d in corn, arar Cocoşii să lbateci a u ţ i p a t de Itrei ori. Nu, n u ! Mai e s t e m u l t p â n ă l a cântători , Nu este încă vremea de tăgadă . Căci, uite , or să vie s ă m ă vadă Năluci le î n h a i n e de zăpadă, Cu umbletu l de pulbere ş i f u m . Lăsaţ i -mă, m i - e g r e u al vostru drum; Ë târziu, e târz iu d e - a c u m !

Vulpile roşcate s'au a s c u n s în vizuini. Octomvrie jena tecul ş i -a sitins, D o m n e s c u l cerb este b ă t r â n şi'nvins.. . E g o a i ă - a c u m pădurea de jivini.

Cornul dumnezeesc răsună iar, pre lung. Ecourile s o m n u l n u m i - l m a i ţa jung . Cândva, târziu, va să m ă mlai doboare Arcul a u t u m n a l , s truni t în marea vânătoare .

HORIA NTTULESCU

Costache Şt. Caragiale (Urmare din pag. I-i)

acelea t a r e s c u r t e — o ac t i v i t a t e excep ţ iona l ă p e n t r u ei. R ă u t a t e a ce lor ce n u v e d e a u cu ochi b u n i p r o p ă ş i r e a spi­r i t u l u i n o s t r u na ţ iona l , a dus n e î n t â r z i a t ia î n t r e r u p e r e a or icăre i î nde le tn ic i r i t e a t r a l e . Casa t e a t r u l u i a r ă m a s de­f ini t iv închisă , p e scenă n u s'a m a i c u v â n t a t v ie r s r o ­m â n e s c , i a r po r ţ i l e şcolii, p r i m u l u i n o s t r u Conse rva to r — în foa r te m u l t e neega la t m e i p â n ă azi — s 'au deschis l a rg p e n t r u a t r i m i t e la a l t e înde le tn ic i r i , m a i p rac t i ce , t i n e ­r e t u l ca re a făcut epocă d e g lor ie cu l tu r i i noas t r e n a ­ţ ionale .

Ion Câmpineanu, p r o t e c t o r u l neobos i t al elevi lor , i-a r e c o m a n d a t şi i-a aşeza t p e toţi t ine r i i ac to r i în s lu jbe , d u p ă voia lor . N u m a i Costache Caragiale n ' a p r i m i t p e n ­t r u n i m i c să-ş i p ă r ă s e a s c ă voca ţ ia şi să in t re . . . s lu jbaş . Or ice î n t r e b u i n ţ a r e i -a r fi a s igura t , f ă ră îndoia lă , o b u n ă ex i s t en ţă . Totuş i , e l a p r e f e r a t să r a b d e , să î n d u r e m u l t e , n u m a i să r ă m â n ă cred inc ios t e a t r u l u i său d rag .

In f iecare zi îşi t r e c e a ore în t r eg i , ca un ră tăc i t , p r i n c u r t e a fos tu lu i t e a t r u : „ p r i n o g r a d e " c u m scr ia el... m o l -doveneş te , în d e s p o m e n i t a „Autobiografie": „unde toate îmi vorbeau, unde t oa te îmi păstrau o suvenire pentru mine, unde toate se păreau lăcrămate. Sărutam cul isele, îmi vedeam parcă desenate pe dânsele triumfurile mele, mă visam în rolul lui Zeid, lui Z a m o r . A u e a m ap lauze , strigări, premii... Dar vai, Doamna mea! Realitatea pie­rise, şi eu mă înturnam acasă foarte slăbit"... In aces te câ teva cuv in t e de spovedan ie , e c u p r i n s tot ch inu l une i t i ne re ţ i c r ea toa re , d a r că re ia î m p r e j u r ă r i l e îi e r a u p r o -t ivnice , f ăcând-o să-ş i i rosească z a d a r n i c p u t e r i l e d e m u n c ă .

Su fe r i nd astfel , zi d u p ă zi, l uă o s u p r e m ă h o t ă r î r e : să p lece în Grec ia , acolo u n d e a r fi r e u ş i t de s igu r , să-şi con-t i n u i e v ia ţa - i a r t i s t ică . P i e r d e a m a t u n c i cu el n u u n om doar , ci o comoară , o for ţă v ie şi de n e î n f r â n t ca re a dat imbo ld la v ia ţ ă t e a t r u l u i nos t ru na ţ iona l . F ă r ă el a r fi lâncezi t încă d e s tu l ă v r e m e scena românească .

D a r soa r t a i-a scos în ca le , sp r e norocu l nos t ru , u n nu­m ă r vech iu din „Albina românească". Din pag in i l e ga­zetei i eşene luă c u n o ş t i n ţ ă de spec tacole le din Capi ta la Moldovei . T e a t r u l d in Iaşi p ă r e a că-i va da p u t i n ţ a să-şi desfăşoare p rod ig ioasa - i ac t iv i t a t e t ea t r a l ă .

î nvo i t cu g r e u d e cei de acasă, car i des igu r că n u e r a u p rea î ncân t a ţ i de ca r i e r a a leasă de Kosty al lor, porn i la d r u m . P u ţ i n îl m a i i n t e r e s a a c u m ce se s p u n e a în u r m ă - i . E r a ga t a să î n d u r e or ice p e n t r u t e a t r u , d u p ă c u m a şi î n d u r a t o v ia ţă î n t r e a g ă ep i t e tu l de „ n e b u n " ce i-1 d ă d e a u c o n t e m p o r a n i i cei cu... m i n t e m u l t ă . Şi cu d r e p t cuvân t e ra u n „ n e b u n " î n t r ' o l u m e de „ n o r m a l i " car i n u ş t i au a l t ceva decâ t să se ins ta leze în s lu jbe le cele ma i comode şi m a i b ine r e t r i b u i t e , şi n u a v e a u nicio gri jă , nicio a m ­bi ţ ie , n ic iun ideal. . . Şi i e r i ca şi azi !...

Costache a re fuza t s l u jba d e b ie t func ţ ionăraş , pe ca r e i-o oferise la 1836 1. Câmpineanu, n u m a i cu g â n d u l de-a r ă m â n e pe veci actor . A v e a u n idea l c ă r u i a i-a fost c r e ­dincios p â n ă la u l t i m a suf la re . E r a a r t i s t şi deci „ n e b u n " p â n ă în fundu l suf le tu lu i său cald şi ales.

* Şi-aşa, cu chiu cu vai, hodo ronca -zd ronca , — p r e c u m

s p u n e n e p o t u - i m a i t â rz iu , — a a j u n s la Iaşi, ce t a t e de vis şi d e năde jd i p e n t r u el. D a r a a juns , d in nenoroc i re , în­t r 'o v r e m e nep r i e ln i că t e a t r u l u i .

P â n ă la sos i rea sa pe m e l e a g u r i l e m o l d o v e n e , se î n ­j g h e b a u acolo r e p r e z e n t a ţ i i — ce-i d rep t , r a r e — de t e a ­t r u r o m â n e s c . Ac to r i i e r a u e lev i a i „ C o n s e r v a t o r u l u i fi-larmonic-dramatic" în f i in ţa t de Gh. Asachi. D in l ipsă însă de mi j loace m a t e r i a l e , Conservatorul e r a t ocma i pe cale să se înch idă , aşa că n i m e n i n u se ma i î n c u m e t a — ca şi când a r fi fost ceva p r ea î n d r ă z n e ţ — să r e p r e z i n t e t e a t r u î n l i m b a n a ţ i o n a l ă . Ieşeni i se m u l ţ u m e a u să asiste la spec tacole le t r u p e i s t r ă i n e a d-ne i Frisch.

Costache Caragiale, d in p r i m u l m o m e n t , a şi p o r n i t la lucru . A b ă t u t la t o a t e uş i le u n d e i-a s ta t cu p u t i n ţ ă , a făcut t o a t e s for ţăr i le de a î n tocmi o t r u p ă de ac to r i în Iaşi, da r zada rn i că i-a fost t oa t ă t r u d a . N ' a r euş i t !

A juns în laşi la 19 Martie 1838 "), t i m p d e şase luni de zile a u m b l a t în l u n g şi ' n lat , să găsească sp r i j i n p e n ­t r u desch ide rea u n u i t e a t r u r o m â n e s c :

„De-аг fi fost vreun Franţez, Neamţ sau orice alt în-sfârşit, ar fi putut dobândi încredere, dar fiindcă tână­rul 8) a fost Român şi Românul sună rău la urechea Ro­mânului, nu fu a scu l t a t " , scr ie l o r d a c h e Vârnav cu m u l t ă obidă suf le tească .

A junsese în aşa mize r i e încât , în i a r n ă fiind, n u ma i avea cămaşă pe el : „Ajunse a 'npotrivi gerul cel straş­nic al c l imei noas t re . . . cu coaie de hârtie în loc de că­maşă", scr ie acelaş Vârnav, d a r : „Visările sile, gându­rile sale, amorul său erau scena"... Şi n e d â n d u - s e înf rân t , înf i r ipă o t r u p ă de d i l e t a n ţ i 9 ) cu u n a n u m e Nicolmi , po r ­n ind să-şi înce rce norocul la Botoşani. Cu zece ga lben i în

b u z u n a r , l ua ţ i şi aceia cu î m p r u m u t delà b u n u - i p r ie ten lordache Vârnav, p ă r ă s e ş t e laşul în ace laş an , la 25 Oct.

D u p ă cele î n d u r a t e la Iaşi, în o răşe lu l d e popas , soarta i se s c h i m b ă . P u b l i c u l b o t o ş ă n e a n e p r i m i t o r , dorn ic de a v e d e a t e a t r u r o m â n e s c , i a r t r u p a de d i l e t an ţ i — încu­r a j a t ă d e b u n ă v o i n ţ a pub l i cu lu i — duce o ac t iv i t a t e spor­nică . R e p r e z e n t â n d p iese d i n t r ' u n r e p e r t o r i u d e s t u l de v a r i a t şi de b ine î n tocmi t — p e n t r u ace le v r e m i 1 0 ) — j u c â n d cu a v â n t şi g r i j ă p e n t r u m u l ţ u m i r e a specta tor i lor , işi a s igu ră — spec tacol d e spectacol — d r a g o s t e a şi s t ima t u t u r o r .

„Albina românească", în ace l an ch ia r , pub l i că o dare de s e a m ă a s u p r a spec taco le lor delà Botoşani11 ^ Spune , p r i n t r e a l te le , că t r u p a lu i C. Caragea 12) şi Nicolini „câş­tigă fieşcare dată vii aplauzuri pentru t a l e n t u l lor şi sâr-guinţa de a aduce mulţumire privitorilor, prin alegerea pieselor şi a lor nemerită giucare".

In adevă r , pub l i cu l b o t o ş ă n e a n era ma i m u l t decât m u l ţ u m i t de n o u a t r u p ă , i a r t r e b u r i l e m e r g e a u b ine şi succesul e ra a s igu ra t cu f iecare n o u ă r e p r e z e n t a ţ i e , Pe Caragiale însă, îl îmbo ldea d o r u l de ceva ma i m u l t . Cu toa tă b u n a p r i m i r e a bo toşănen i lo r , visa to tuş i m a i mul l decâ t a tâ t , î n t r e v e d e a consac ra rea p e o scenă m a i m a r e . Ce făcea el la Botoşani e ra p r e a p u ţ i n , e r a d o a r o pă r t i ­cică d in c e e a c e a r fi p u t u t în făp tu i .

I m b o l d u l c rea ţ ie i l -a p o r n i t d in nou la d r u m , d in nou că t r e Iaşi, u n d e p r e v e d e a că a c u m a — d u p ă ce d ă d u s e dovadă de des to in ic ie şi t a len t , va fi p r i m i t cu tot d r a ­gul . Şi m a i cu s eamă , a r t i co le le e logioase, p u b l i c a t e p r i n „Albina" Iui Asachi d e s p r e a c t i v i t a t e a delà Botoşani , îi d ă d e a u n ă d e j d i de u n v i i to r su r âză to r .

Cu aces te g â n d u r i şi cu suf le t î n f l ăcă ra t r e v i n e la iaş i în 1893 u ) , şi-şi r e face t r u p a a d ă u g â n d u - i e l e m e n t e noi u ) . Şi c u m a c u m a e ra b ine p r i m i t în soc ie ta tea i eşană , căci ieşenii d o r i a n să a ibe t e a t r u l d e l à Botoşan i „ruşinându-se de a fi covârşiţi de o provinţie" ") îşi cau tă un p r o t e c t o r şi-1 găseş te în p e r s o a n a p ro fe so ru lu i de fizică delà Aca­demia Mihăileană, dr . T. Stamati. Cu a ju to ru l acestuia şi cu î n c r e d e r e a p e ca re i-o a c o r d ă noii să i actor i , r euşeş t e — d u p ă 42 d e zile d e r e p e t i ţ i e — să r e p r e z i n t e în saa ra de 16 Sept. 1839 un spec tacol m ă r e ţ , cu „Saul" t r aged ia lui U. Alfieri în t r a d u c e r e a lu i C. Ar i s t i a şi în care Cos­t a c h e d e ţ i n e a ro lu l p r inc ipa l , p r i m a sa c rea ţ i e " ' ) .

16 Sept. 1839 e o d a t ă m e m o r r ' u l ă p e n t r u el căci, pe lângă că d e s c h i d e ş i ru l c rea ţ i i lo r sale , e s t e şi p r i m a sa m a r e î n j g h e b a r e d e t e a t r u p e r m a n e n t , cea delà Botoşani fiind d o a r o p r e p a r a r e a aceste ia . La Botoşan i , t r u p a era mică, r e p e r t o r i u l î n t r u c â t v a r e s t r â n s — fa ţă de cel delà Iaşi — t e a t r u l improv iza t , pub l i cu l p u ţ i n n u m e r o s . Totu l e r a acolo în mic .

D a r 26 Sept. 1839 es te i m p o r t a n t şi p r i n fap tu l că î n ­s e a m n ă r e n a ş t e r e a t e a t r u l u i ieşan, r e n a ş t e r e def ini t ivă , p e baze t emein ice . D e aceia , Costache Caragiale t r e b u i e socot i t ca al doilea c t i t o r al „Naţionalului" ieşan, p r i m u l fiind Gh. Asachi. Dacă Asach i o rgan izase cu 23 ani îna­i n t e " ) p r i m u l spectacol r o m â n e s c la Iaşi, Caragiale inau­g u r a a c u m prima stagiune de teatru moldovenesc perma­nent. F ă r ă e n t u z i a s m u l său, t e a t r u l din Iaşi a r fi lâncezi t m u l t ă v r e m e încă. El şi n u m a i el, p r i n m u n c a - i î n ţ e l e a p t ă şi n e p r e c u p e ţ i t ă p e c a r e a în ţ e l e s s'o des făşoa re acolo, i a t rezi t , la o v ia ţă nouă şi m a i bună , pe in t e l ec tua l i i ieşeni, car i de là el î n a i n t e au s u s ţ i n u t mi şca rea t e a t r a l ă na ţ io­na lă .

ION DIACL

7) N u — 1839 — c u m g r e ş i t a f i r m ă l o r d a c h e V â r n a v î n a r t i c o l u l s ă u : „Pentru Teatrul-naţional din Iaşi" p u b l i c a t î n „Foae pentru minte, inimă şi literatură". — B r a ş o v 1844 nr . 15 p. 116—119-nr. 16 p . 122—124.

8) Costaiche C a r a g i a l e . 9) C o m p u s ă d i n : d - n a L o n g , T. B o n c i u , J e a n , P e d i l a n , Í. P o m

şi T. T e o d o r i n i . 10) P r i n t r e a l t e l e j u c a u : „Ştefan-cel-Mare" d r a m a l u i Asachi ;

„ U n i f o r m a F e l d a m e r ş a l u l u i W e l l i n g t o n " c o m e d i a i u i Kotzebue ; „Plumper (Amestecătorul în toate)" o o m e d i a lu i I. F. Junger, e t c

11) N r . 96 d i n 4 D e c . 1838 p . 410. 12) S 'ar p ă r e a că s e a d e v e r e ş t e v e r s i u n e a p o m e n i t ă m a i î n a i n t e ,

r e f e r i t o a r e l a n u m e l e d e f a m i l i e . 13) A f i r m a ţ i a lui N. A. Bogdan d i n „ M o n o g r a f i a o r a ş u l u i Iaş i":

că ar .fi f o s t c h e m a t c h i a r d e g u v e r n , e l i p s i t ă d e t e m e i . 14) N o u i i a c t o r i , to ţ i d i l e t a n ţ i , e r a u : d - n e l e F l o r a M a c é , Pulche­

ria ş i Smaranda; d - n i i Boian şi Burghilion, f u n c ţ i o n a r i l a C o ­m i s i a e p i t r o p i c e a s c ă ; Homilceanu, î n v ă ţ ă t o r d i n Piatra-Neamt ; Greceanu, Hristachi, Idieru şi Pandeli.

15) 1. Vârnav. .Articol c i ta t . 16) I n c e l e l a l t e ra lur i a u a p ă r u t : d - r a P o n i î n M i c o i ; I. P o m

în A b n e r ; D. G u ş t i î n David; D. Gherghel î n Ionathan. 17) L a 27 Dec. 1816 : „Dafnis şi Cloe (Păstoriţa Carpaţilor)"

p a s t o r a l ă p r e l u c r a t ă d e G h . A s a c h i duipă F l o r i a n ş i G e s s n e r , r o l u ­r i l e f i ind s u s ţ i n u t e d e d - n a Şubin ş i p r i n ţ u l Ghica

Doctorul de suflete (Urmare din pag. 3-a)

l n d r e a p t a „bă i a tu lu i c a r e se c o m p r o m i t e a " , şedea — şi o t r e c e a u năduşe l i l e — d o a m n a A i e x a n d r e v n a , c ro i to rea ­sa, o femee foa r t e cumsecade , n i m e n i n u s 'ar fi -aşteptat să fie şi ea u n „caz" . Şi a n u m e , d o a m n a A i e x a n d r e v n a s i m ţ e a foa r te des nevo ia c i u d a t ă de a a r u n c a gă le ţ i de apă în c a p u l oamen i lo r . Ceeace şi făcuse, d iscre t , de p e balconaş , d i m i n e a ţ a când t r e c e a u copiii s p r e şcoală şi func ţ ionar i i s p r e b i r o u r i , î nde le tn i c i r e ce-i adusese în r e ­p e t a t e r â n d u r i u s t u r ă t o a r e a m e n z i .

Mai e r a u şi al ţ i i , u n u l c a r e î n nop ţ i l e c u l u n ă p l i n ă se de lec ta u r c â n d u - s e p e casă şi m i o r l ă i n d ca pisicile, a l tu l ca re n u p u t e a face o c u n o ş t i n ţ ă n o u ă fă ră ca , d u p ă p r e ­zen t a r e , să-şi m â n g â i e nasu l , de t r e i d in s t â n g a s p r e d r e a p ­ta, şi d e t r e i ori din d r e a p t a s p r e s t ânga , şi încă două femei cu idei f ixe (una c redea că în capu l ei n u a p a r e n ic i u n g â n d n ic ioda tă — l u c r u la c a r e se g â n d e a ziua şi noap t ea necon t en i t — a l ta se m i r a de s ine însăş i cât e de pe r f ec t ă şi, c r ezând că se va t r a n s f o r m a î n t r ' o b u n ă zi în înger , îşi p ipă ia m e r e u spa t e l e să v a d ă dacă n u i -au mi j i t a r ip i le) .

Aces t a u t o b u z cu î n c ă r c ă t u r ă neob i şnu i t ă , deci , t r e c e a aga le p e d r u m u r i l e c u m i n ţ i a le Rusie i , p r i n t r e s a t e c u ţ ă r a n i c a r e se d u c e a u la l uc ru s au v e n e a u delà lucru , î n ­t r ' o p r i m ă v a r ă n e s p u s de f rumoasă , n u m a i a u r a l b a s t r u şi ve rde , —- ce r în t ins , c â m p î n t i n s , p e c a r e d i n c â n d în c â n d t r e c e a u b r a z d e lung i sau l ivezi de p o m i înf lor i ţ i . Se d u c e a u s p r e o v i a ţ ă nouă , î nghesu i ţ i u n u l î n t r ' a l t u l , con­t i n u â n d v i a ţ a m o r ţ i l o r sau temându-<3e să n u dev ină co­coşi. M a r e e g r ă d i n a lui D u m n e z e u , a m s p u n e .

Şi c h i a r aşa s p u n e a c ineva. Şi acest c ineva e ra Kos t ia

Varessovic i , şo feur -u l , u n t â n ă r delà pe r i f e r i a P e t r o g r a d u . lui, că ru ia g a r a j u l îi î n c r e d i n ţ a conduce rea a u t o b u z u l u i .

Z iua t r ecea uşor , uşor d e to t — a m u r g u l a p ă r u şi el, apoi se făcu sea ră . Şi m a ş i n a m e r g e a necon ten i t .

Sus , d e p a r t e , -răsăreau s te le le . Sa te l e îşi s t i ngeau lu ­mini le , f i indcă o a m e n i i t r e b u i a u să se scoale, a doua zi, d e v r e m e . U n u l t i m ca r îşi înc ruc i şa d r u m u l c u al maş in i i , apoi nu se m a i a u z i şi văzu nimic , nici ţ i p s n i e de om. E ra n u m a i l in iş tea c â m p u l u i ; doa r p r in sate , să-i m n a r e câinii , n u a l tceva . O n o a p t e fă ră luna , dai b l â n d ă şi ca ldă , cu a e r t a r e şi c rud , — livezi le a lbe a p ă r e a u pa a locur i ca şi c â n d a r fi n i n s acolo. Apoi ia r î n t u n e r e c .

N u m a i l u m i n a f a ru r i l o r l u m i n a d r u m u l . Maş ina m e r g e a , m e r g e a m e r e u .

Din c â n d î n . c â n d , ochi fu lge rau verz i în beznă. Pir ic i r ă tăc i t e , a n i m a l e din câmp, cine ştie...

Când , deoda tă , în l u m i n a farur i lor , a p ă r u o m o g â l d e a ţ ă a lbă , pufoasă şi s ă l t ă r e a ţ ă . E r a u n i epu re . In aceeaşi clipă, şofeuru l nos t ru , deşi om al lui D u m n e z e u , da r d in cine şt ie ce t r ă z n a i e , s imţ i nevo ia să-1 s tâ lcească . D a r i epure le , n u se feri la o p a r t e . F u g e a î n a i n t e a maş in i i , orbi t , bu i ­măci t , u r m ă r i t de fa rur i , fără să- i dea pr in gând să sa ră în şanţ .

„Ei d răc ia d r a c u l u i " g â n d i Kos t ia „doa r niu-i fi tu ma i t a r e decâ t m a ş i n a din P e t r o g r a d " . Şi d ă d u vi teză. I e p u r e l e însă, făcea sa l tu r i când în d r e a p t a când în s tânga , scă­p â n d ea p r i n m i n u n e . Cu m â n a c r i spa tă pe volan, Kost ia nu-1 m a i s lăbea d i n ochi . D r u m u l u r ca la deal , începea o r e g i u n e râpoasă , î n t u n e c a t ă şi un v â n t r ece venea pes te c res te , d e s i g u r d in sp re M a r e a N e a g r ă a l cărei mi ros d e sa re îl aducea . Micul a n i m a l avea, se p a r e , acelaş i d r u m ca a u t o b u z u l . î n f u r i a t şi obosit , şofeur -u l u i tă u n d e e ra şi n u m a i avea decâ t o s i ngu ră p r e o c u p a r e : aceea de a-i face seama . Şi îşi ducea cogeami te a u t o b u z în zig-zag, d u p ă capr ic iu l p r e s u p u s e i v ic t ime.

Insfârş i t , ce să m a i t ă r ă g ă n ă m poves tea ?'. Să- i d ă m cu­

v â n t u l l u i Kos t ia Varessovic i , r e p r o d u c â n d din p rop r i i l e lui dec la ra ţ i i de là spi ta l :

„ A t u n c i m i - a m p i e r d u t capul . I e p u r e l e a d i s p ă r u t în ş a n ţ u l d in d r e a p t a şi eu a m săr i t ou a u t o b u z u l d u p ă el. N ' a m ş t iu t ce fac, p a r c ă m i - a da t b rânc i n e c u r a t u l " .

Din fer ic i re — dacă se p o a t e n u m i as ta fer icire , f i indcă ş an ţu l se dovedise a fi de fap t o r e spec t ab i l ă r â p ă — nu­mai Nuşa , fata d e op t sp rezece ani , îşi p i e r d u s e v ia ţa în acest acc iden t (deşi n u p r e z e n t a decâ t câ t eva uşoa re zgâ­r ie tu r i ) . Cei la l ţ i fuseseră r ă n i ţ i m a i g r a v sau ma i uşor , n u însă a t â t d e g r a v ca să n u fie lăsaţ i acasă . Doc to ru l Kos t iev scăpă ch ia r t e a f ă r dar , sp re s tupefac ţ ia t u t u r o r , abea î n to r s în o raş , fu î n h ă ţ a t de poli ţ ie , f i ind doved i t că de fapt e ra u n u l şi acelaş cu un excroc i n t e rna ţ i ona l , fost în u l t i m u l t i m p „ d a n s a t o r u l exot ic B e n A b e d e n " , u l ­t imu l a m a n t al domnişoa re i Gruş iev , ea însăş i d a n s a t o a r e la u n c a b a r e t în P e t r o g r a d . Câ t d e s p r e d i p l o m a d in Be r ­lin, s'o fi g â n d i t la caz ierul pe ca re îl avea la poli ţ ia de acolo, s i ngu ra lu i d ip lomă.

Mai e u n epi log la p o v e s t e a as ta şi p e n t r u c ă a m spus. des tu le , v r u t e şi n e v r u t e , să-1 s p u n e m şi pe ăs ta :

„ T â n ă r u l care se c o m p r o m i t e a " auz ind î n t â m p l a r e a cu epure le , fu a p u c a t d e o b r u s c ă roşea lă şi m ă r t u r i s i v i n o ­vat : „Eu a m fost i e p u r e l e " . Domni şoa ra S i m o n o v n a să r i r e p e d e : „Nu-1 c rede ţ i , ş i -a p i e r d u t m i n ţ i l e din cauza m e a " . I a r M a d a m M a r ş e n i n a îşi făcu în g r a b ă o poves te în ca re cei doi j u c a u r o l u r i l e p r i n c i p a l e : „Ui te ţă ţ ico , c u m n u şt iai până a c u m ?!"

„Tot m a i b ine e d e t ine , d r ă g ă l a ş u l e , că te iubeş t i pe t ine însu ţ i . S ta i că acuş m e r g e m acasă şi r ă m â n e m sin­g u r i " îşi m â n g â i e u r e c h e a g rosu l Colev. In t i m p ce cro i ­to reasa , scârb i tă , s i m ţ e a nevoia să ie a r u n c e t u t u r o r în. cap câ te o gă lea tă c u apă

Aşa se p e t r e c u şi i sprăvi , deci, poves t ea cu doc to ru l de suf le te .

AN1ŞOARA ODEANU

11 Noembrie 1939 UNIVERSUL LITERAR 7

T E A T R U L N A Ţ I O N A L : „ P R O ­F E S O R U L S T O R I Ţ I N " D R A M Ă Ю P A T R U A C T E D E L E O N I D A

A N D R E E W R e g i a : d. V i c t o r B u m b e ş t i

A c ă u t a s ă - ţ i r e a l i z e z i v i a ţ a , e s t e d e s i g u r u n s c o p î n ă l ţ ă t o r , a c ă u t a s ă ţ i - o r e a l i z e z i f r u m o s , e s t e p e a t â t d e m ă r e ţ p e c â t d e a n e v o i o s . G o a n ă d u p ă u n t r u d ­n i c i d e a l , n e î n c e t a t ă d o b o r â r e a a d e v ă r u l u i , e f e m e r e ş i n e î n ­s e m n a t e v i c t o r i i asupra v i e ţ i i . A r e a l i z a f r u m o s u l i n v i a ţ ă , î n ­s e a m n ă a o s o c o t i c a p e u n m a ­t e r i a l p l a s t i c , a s u p u n e r e a ­l u l î n c h i p u i r i l o r f u g a r e , a f a c e d i n t r ' o s t a r e a f e c t i v ă o r e c e ş i j u d i c i o a s ă n o r m ă . î n s e a m ­n ă a t r ă i d i n t r ' o i l u z i e , şi a m u r i f ă r ă n i e i - u n a . C o n s t a ­t ă r i m a r g i n a l e , d e a l u n g u l ^Pro­fesorului Storiţin" m i n u n a t a p i e s ă a l u i L e o n l d a A n d r e e w .

S t o r i ţ i n c a u t ă f r u m o s u l . C o n ­v i n g e r e a l u i e s t e c ă a c e l c a r e n u d ă r u i c i ş t e c e a r e m a i b u n d i n s u f l e t , p e n t r u f r u m o s u l v i e ţ i i n u e s t e d e m n d e a s e n u m i o m .

U n t r a i u d e m u n c ă ş i n e p r e ­g e t a t s a c r i f i c i u . U n t r a i u t i n ­z â n d l a p u r i t a t e , l a D u m n e z e u , l a e s e n ţ a p e r f e c t ă . D a r c i n e o a r e p o a t e i s b u t i c â n d n ă v a l ­n i c e , i n i f l u c s u r i l e s o a r t e i r ă z b e s c p â n ă ş i î n s a n c t u a r u l i l u z i i l o r , c a s a p r o f e s o r u l u i S t o r i n ţ i n ?

A p u t u t c o n v i n g e o l u m e , s i s 'a f ă c u t c u n o s c u t , i u b i t , a p r e ­c i a t î n t o a t e î m p r e j u r ă r i l e , f i i n d c ă î n e l e n u v e d e a _ d e ­c â t s u p r a f a ţ a c e i - o a r ă t a u , u n r e s p e c t d e c â t e v a c l i p e , u n o m a g i u î n t r ' u n m o m e n t s a u o d r a g o s t e c u r a t ă . D a r î n c ă m i n u l l u i î n n e p r e ţ u i ­t u l c ă m i n p e c a r e - 1 î n g r i j a c u c e a m a i m a r e l u a r e a m i n t e , c a s ă f i e o p i l d ă d e d e m n i t a t e ş i o n o a r e , n ' a p u t u t a f l a d e c â t t u r p i t u d i n e , n e v o l n i c ă r ă s c o l i r e a v i c i u l u i , r ă u t a t e ş i p e r f i d i e .

î n ş e l a t d e s o ţ i e c u c e a m a i a b j e c t ă n e r u ş i n a r e , e x p l o a t a t d e u n f i u d e c ă z u t c e - i v i n d e a l a a n t i c a r i v o l u m e l e d e p r e ţ a l e b i b l i o t e c i i , o u c a z n ă d e a n i şi a n i d e z i l e a i d u n a t e , î n f r â n t î n c e l e m a i î n a l t e I luz i i , p r o f e s o r u l S t o r i ţ i n s e p r ă b u ş e ş t e , v i c t i m ă a u n e i n ă z u i n ţ i c e n u s e p o a t e r e a l i z a .

C u m p l i t a d r a m ă , c a r e i s v o -r ă ş t e p o a t e ş i d i n d o r i n ţ a p r e a m ă r e a ţ ă d e i d e a l , d e s u p r a o m e ­n e s c , t â r ă ş t e î n j o s n i c i e ş i l a u n s f â r ş i t t r a g i c , p e u n u l d i n a -p r l g i i a p ă r ă t o r i ş i î n d r u m ă t o r i ai m o r a l e i .

C e e a c e n u p o a t e f i , e z a d a r ­n i c s ă n e m a i l u p t ă m s ă î n j g h e ­b ă m , d e o a r e c e c h i a r o i l u z i e d e o c l i p i t ă n e p o a t e s f ă r â m a d i n v i a ţ ă p u ţ i n u l p e c a r e s o a r t a n i l 'a d a t .

I n r o l u l p r o f e s o r u l u i , d - n u l C a l b o r e a n u a a v u t o r e m a r c a ­b i l ă c r e a ţ i e . A v â n t î n j o c , r e ­g i s t r u l a r g d e i n t e r p r e t a r e , o s u p r a p u n e r e s u p e r b ă r o l u l u i . L â n g ă d o m n i a - s a , d - n a S o r a n a Ţ o p a a r e l i e f a t c u m u l t t a c t p e r s o n a g i u l c e - i f u s e s e a t r i b u i t , d a r m a i c u s e a m ă i n t e r e s a n t ă a f o s t c r e a ţ i a d - n e i D i d i T e o ­d o r e s e u , r e m a r c a t ă ş i î n p r i m ă ­v a r ă î n r o l u l M ă r i e i B a s h k i r t -c h e f f , i a r a c u m , d o v e d i n d u - s e i a r ă ş i o f i n ă ş i n u a n ţ a t ă i n t e r ­p r e t ă a u n u i r o l d e o s e b i t d e d i ­f i c i l .

D - n i i C i p r i a n , G r i g o r i u ş i B ă l -t ă ţ e a n u a u i n t e r p r e t a t c u a u t o ­r i t a t e r e s t u l r o l u r i l o r i m p o r t a n ­t e i a r d - n i i C a s s i a n , G. R ă d u ­l e s c u ş i P ă u n e s c u , î n n o t a f r u ­m o a s e a s p e c t a c o l u l u i .

P e n t r u t e a t r u l N a ţ i o n a l a-c e a s t ă p r e m i e r ă s e î n s c r i e î n r â n d u l r e a l i z ă r i l o r d e î n a l t ă a r t ă ş i p o a t e ar f i b i n e c a p u -b l i c u i s ă f i e m a i a t e n t , m a i p u ­ţ i n s g o m o t o s , m a i p ă t r u n s d e î n s e m n ă t a t e a p i e s e i .

T E A T R U L D I N S Ă R I N D A R : , ^ R O A P E D E O E R " C O M E D I E I N T R E I A C T E ( C I N C I T A ­B L O U R I ) D E J U L I E N L U C H A I -R E . T R A D U C E R E A : T U D O R

M U Ş A T E S C U . R E G I A : G. M A I C A N

C u d e s t u l ă e m o ţ i e t r e b u e s â s c r i e m d e s p r e c o m e d i a T e a t r u l u i d i n S ă r i n d a r a c ă r e i p r e m i e r ă m u l t a ş t e p t a t ă a a v u t l o c M a r ţ i s e a r a . I n p r i m u l r â n d , f i i n d c ă s i n c e r e l e n o a s t r e s i m p a t i i s e î n ­d r e a p t ă i n e v i t a b i l c ă t r e t i n e ­r e ţ e , i a r „Aproape de cer" e s t e o p i e s ă e m i n a m e n t e j u v e n i l ă , ş i

î n a l d o i l e a r â n d f i i n d c ă p r e ­m i e r a a c e a s t a a d u c e c e v a n o u î n t e a t r u l r o m â n e s c . C e v a t u r b u r ă ­t o r , c e v a n e p r e c i z a t ş i t o t u ş î n ­ţ e l e s c u t o t s u f l e t u l , ' a d u c e r e ­l i e f a r e a u n e i c o n c e p ţ i i c u r a t e d e t e a t r u , c a r e n u s e c i r c u m s c r i e i n s u b i e c t e l e d e a t â t e a o r i î n ­c e r c a t e , c i r u p e g r a n i ţ e l e , s f a r m ă p r e j u d e c ă ţ i l e , i r u m p e n ă v a l n i c c u u n î n t r e g v a l d e i n e d i t .

„Aproape de cer" n u e s t e o c o m e d i e ş i n i c i d r a m ă n u p o a t e fi n u m i t a .

C e l e c e s e p e t r e c p e s c e n ă n u s u n t v i a ţ ă r e a l ă ş i t o t u ş i s u n t p l i n e d e v e r i d i c . P a r a d o x ? N u , d e s i g u r n u ! N u m a i o n o u ă f o r ­m u l ă .

D o r i n ţ a a u t o r u l u i e r a s ă c o n ­c e n t r e z e f o c u l g â n d i r e i s a l e a -s u p r a u n o r f e n o m e n e d e v i a ţ ă . O s o l u ţ i e a r f i f o s t s ă p r o v o a c e

c o n f l i c t e l e p e c a r e l e d o r e a , r u p â n d u n m o m e n t d e r e a l i ­t a t e z i l n i c ă . D a r s u p e r b a s o l u ţ i e a f o s t s ă i z o l e z e c â ţ i v a i n d i v i z i d e l u m e , s ă - i d e p ă r t e z e de o r i c e a l t e p r e o c u p ă r i d e c â t c e l e v o i t e , ş i î n a c e a s t ă i z o l a r e s ă - i d e s -l ă n ţ u i a s c ă u n u l c o n t r a a l t u i a , c u t o a t ă i m p e t u o z i t a t e a u n o r p a s i u n i n e r e ţ i n u t e d è n i c i o p r e ­j u d e c a t ă , de n i c i - u n i m p e d i ­m e n t s o c i a l , d e n i c i - o î n t â m ­p l a r e .

O i z o l a r e a p a s i u n i l o r s p r e a l e s t u d i a , d a r n u i z o l a r e p r i n e x a s p e r a r e a l o r î n d e t r i m e n t u l u n o r a f a ţ ă d e a l t e l e , c i , î n c e a m a i n a t u r a l ă f o r m ă , p r i n a n i h i ­l a r e a c e l o r l a l t e . P r i n i m p o s i b i l i ­t a t e a l or d e a e x i s t a .

U n g r u p d e t i n e r i , d e p ă r t a ţ i de r e s t u l l u m i i , î n t r ' o c a b a n ă a m u n ţ i l o r c u d r u m u l t ă i a t d e o a v a l a n ş ă , a v â n d p r o v i z i u n i , c ă l ­d u r ă , o p t i m i s m .

U n g r u p d e i n d i v i z i d e s p r i n ş i d i n l u m e , ş i p u ş i i n s i t u a ţ i a d e a s e vedea z i l n i c , c u s i n g u r ă p r e o c u p a r e a f e c t e l e lor , d e o a r e c e c e l e l a l t e s u n t î n d e s t u l a t e .

D . M U Ş A T E S C U

I n t e r p r e t a r e a care a v e a s ă î n v i e a c e a s t ă m a t e r i e b r u t ă , n u p u t e a f i o r i c a r e . E s t e u n a d i n c e l e m a i d i f i c i l e ş i m a i a r i d e .

U n m ă n u n c h i u de i n d i v i z i c a r i s ă r e p r e z i n t e s t ă r i s u f l e t e ş t i d i ­f e r i t e , ş i c a r i s ă p o a t ă , d i n c â ­t e v a r e p l i c i , l u m i n a u n î n t r e g o r i z o n t d e v i a ţ ă .

E r a o p r o b l e m ă d i n c e l e m a i d i f i c i l e , î n g r e u n a t ă ş i d e f a p t u l c ă i n t e r p r e ţ i i „trebuiau" c u n e ­c e s i t a t e s ă f i e t i n e r i . Ş i n u e s t e u ş o r s ă g ă s e ş t i g r u p u l d e t i n e r i a t â t d e o m o g e n , c u e l e m e n t e v a l o r o a s e , î n c â t s ă s u s ţ i n ă o p i e s ă î n t r e a g ă c u r i t m u l î n c o r ­d a t p â n ă l a s f â r ş i t .

O r , i a t ă c e e a c e t e a t r u l d i n S ă r i n d a r a i s b u t i b s ă î n c h e g e .

U n a n s a m b l u p e r f e c t , f o r m a t d i n c e i m a i d i s t i n ş i „tineri" a r t i ş t i a i n o ş t r i , a f o r m a t e l e ­m e n t u l c a r e a d a t v i a ţ ă c o n c e p ­ţ i e i l u i L u c h a i r e .

I n f r u n t e a lor , a c e a d i s t i n s ă ş i f i n ă i n t e r p r e t ă c e e s t e B e a t e

B E A T E F R E D A N O V

F r e d a n o w ; , c u t o a t ă g a m a s a d e n u a n ţ ă r i , s e c o n d a t ă d e d. M i n a i P o p e s c u , a u d a t , a m â n d o i , n e s ­p u s d e m u l t , s p r e r e u ş i t a p i e s e i .

A p o i , C l o d y B e r t o l a , o r e m a r ­c ă m s p r e d e o s e b i r e d e a l t e r o ­lur i , c u m u l t ă a d m i r a ţ i e , D i -d o n a R ă d u l e s c u , a n t r e n a n t ă , N i n e t a G u ş t i , c ă r e i a î i d e p u ­n e m u n n e s t ă p â n i t o m a g i u f a ţ ă d e j o c u l s ă u d e m a r e a r t ă , E l l a G e o r g e , s i m p a t i c ă ş i M a d e l e i n e A n d r o n e s e u — i n r o l u r i l e f e m e -n i n e , i a r d - n i i R a d u B e l i g a n , u n d e o s e b i t a r t i s t c a r e ş i - a d o ­v e d i t r a r e c a l i t ă ţ i , N . T o m a -

t r u l u i d i n S ă r i n d a r a b a n d o n a ­r e a i d e i i d e - a l p u n e l a o r a 6 d u p ă a m i a z ă . C i n e o a r e s ă f i e d i s p u s î n p l i n ă d u p ă m a s ă , s ă m e a r g ă l a t e a t r u ? S a u s ă - ş i g ă ­s e a s c ă c e l p u ţ i n t i m p .

Din literatura dramatică transoceanică

N . T O M A Z O G L U

D a c ă n e c e s i t ă ţ i l e v i i t o a r e i p r e ­m i e r e , i n f r â n g f ă r ă n i c i - o s p e ­r a n ţ ă p u t i n ţ a u n e i a m â n ă r i , n 'ar f i l i p s i t ă d e i n t e r e s a l t e r ­n a n ţ a , d i n t r e „Aproape de cer" ş i a c e a i n e v i t a b i l ă p r e m i e r ă . U n a s t f e l d e r i t m , f o l o s i t o r ş i t e a ­t r u l u i , a r s e r v i f o a r t e m u l t g r u p u l c e l o r c a r i c u m u l t ă p a ­s i u n e a u î n c h e g a t r e u ş i t u l s p e c ­t a c o l c u p i e s a l u i J u l i e n L u ­c h a i r e . Ş i a r f i d r e p t .

V I C T O R P O P E S C U

„ F R I T Z " , O P E R E T A D E R O B . S T O L T Z L A „ T E A T R U L M I C "

L a „ T e a t r u l M i c " , d. S e r g i u M i l o r i a n î n c e a r c ă s ă r e a d u c ă l a s u p r a f a ţ ă u n g e n d e s p e c t a c o l e , s o c o t i t d e m u l t ă v r e m e i r e m e ­d i a b i l p e r i m a t . E f o a r t e a d e v ă ­r a t i a r ă ş i , c ă a t â t e a a l t e t e n t a ­t i v e , f ă c u t e l a n o i î n r e p e t a t e r â n d u r i d e la m o a r t e a l u i L e o ­n a r d , n ' a u f ă c u t c u m i c i e x c e p ţ i i — d e c â t s ă c o n f i r m e c e i a c e s e s t a b i l i s e d e j a c a u n a d e v ă r : o -p e r e t a a m u r i t . D a c ă a m c ă u t a i ar c a u z e l e a c e s t e i „ m o r ţ i " a r î n ­s e m n a s ă r e p e t ă m s t ă r i d e f a p ­t e , t o t a t â t d e c u n o s c u t e . E c l a r m a i a l e s c ă , c h i a r d a c ă u n s p e c ­t a c o l d e o p e r e t ă „ p r i n d e " î n ­t â m p l ă t o r — n u m a i p o a t e f i v o r b a d e o a c t i v i t a t e s u s ţ i n u t ă p e t ă r â m u l a c e s t o r s p e c t a c o l e .

, , F r i t z " e s t e o o p e r e t ă c a r e n u s e d e o s e b e ş t e p r e a m u l t d e c e l e ­l a l t e e x e m p l a r e a l e g e n u l u i .

L i b r e t u l e s u f i c i e n t d e r o m a n ­t i c , ( s a u d e a b s u r d ) , . p o e z i a " d e s t u l d e m i n o r ă , m u z i c a d e s t u l d e u ş o a r ă . F ă r ă d i s c u ţ i e , R o b e r t S t o l z e s t e u n s p e c i a l i s t a l g e ­n u l u i ş i d e ş i f a c t u r a m e l o d i i l o r s a l e e a s t ă z i p u ţ i n d e s u e t ă , i ş i p ă s t r e a z ă u n f a r m e c d e l i c a t .

D . S E R G I U M I L O R I A N a a -d a p t a t l i b r e t u l d i n p u n c t u l d e v e d e r e a i s p e c t a t o r i l o r t e a t r u l u i d - s a l e .

M e r i t ă f e l i c i t ă r i p e n t r u n u m e -r i l e d e a t r a c ţ i a c u c a r e a ş t i u t s ă a g r e m e n t e z e s p e c t a c o l u l . P r e ­z e n ţ a u n u i c â n t ă r e ţ d e v a l o a r e l u i George Coredo, a d u c e o c o ­l a b o r a r e p r e ţ i o a s ă . D e a s e m e n i ş i n u m e r e l e d e d a n s , s u n t d e c a l i ­t a t e .

I n t e r p r e t a r e a a r e î n f r u n t e p e d - n a M a r l l e n a B o d e s c u .

D - s a a d u c e v e r v a ş i h u m o r u l a t â t d e p e r s o n a l , p e c a r e î l c u ­n o a ş t e m . D - n a Elena Zamora, c u a c e i a ş i v o c e a g r e a b i l ă , j o a c ă u -n e o r i e u o r e m a r c a b i l ă e m o ţ i e .

I n c e l e l a l t e r o l u r i — c u v i n t e b u n e p e n t r u d - n i i C h a r n e l , B r u ­n ă , ş i d - n e l e V e v e C i g a l i a , B r ă -deiscu, ş i c e i l a l ţ i .

I N T E R I M

A n a L u c a

In colecţia „Universul lite­rar", va apare zilele acestea volumul de versuri, datorit d-nei Ana Luca, intitulat „Candela". Numele d-nei Ana L u c a este destul de cunos­cut cititorilor. Autoarea a co­laborat la diverse reviste lite­rare şi versurile sale au fost remarcate elogios de crWcă. Volumul de poezii „Candela" va fi un succes.

Eugene Gladstone O'Neill S c r i i t o r u l E u g e n e G l a d s t o n e

O'Ne i l l s'a n ă s c u t la 16 Oct . 1888, la N e w - Y o r k .

T a t ă l s ă u , c a r e e m i g r a s e d i n I r l a n d a , a f o s t u n u l d i n t r e cei m a i m a r i ar t i ş t i d r a m a t i c i ; s'a i m p u s p u b l i c u l u i j u c â n d u n s i n ­g u r rol , a l C o n t e l u i d e M o n t e Cristo . . .

A c e s t r e n u m i t a c t o r s 'a c ă s ă ­tor i t c u o c a t o l i c ă h a b o t n i c ă , c a r e a t r e b u i t să f u g ă d i n m i j ­l o c u l a l or să i , c h i a r î n n o a p t e a l o g o d n e i .

T o a t ă v i a ţ a ei , a c e a s t ă f e m e e a d u ş m ă n i t e a t r u l şi ipe ac tor i . A f o s t î n s ă u r m ă r i t ă d e g h i ­n i o n , p a n t r u c ă a t r e b u i t s ă - ş i u r m e z e s o ţ u l î n t o a t e t u r n e e l e .

E u g e n e O ' N e i l l a c o l i n d a t A m e r i c a , î n c ă d i n c o p i l ă r i e .

O a m e n i i , l o c u r i l e ş i o b i c e i u r i l e a v e a u să i n f l u e n ţ e z e p u t e r n i c o p e r a s c r i i t o r u l u i O'Ne i l l .

I h a n u l 1906, t â n ă r u l E u g e n e G l a d s t o n e O ' N e i l l e s t u d e n t al U n i v e r s i t ă ţ i i d i n P r i n c e t o w n .

N'a a p u c a t să f r e c u e n t e z e c u r s u r i l e d e c â t o j u m ă t a t e d e a n . A f o s t d a t a fară p e n t r u t r ă s -n ă i l e f ă c u t e .

Ca s ă n u m o a r ă d e f o a m e , s'a a n g a j a t f u n c ţ i o n a r la o s o c i e t a t e . L a 21 d e a n i s e c ă s ă t o r e ş t e . S e î n s c r i e d i n n o u l a u n i v e r s i t a t e , dar n u la P r i n c e t o w n , ci la Y a l e .

M o r g a ş i s o b r i e t a t e a p r o f e s o ­ri lor, l - a u c a m p u s p e g â n d u r i .

P l e a c ă ş i d i n Y a l e şi s e o p r e ş ­t e î n H o n d u r a s u n d e r ă s c o l e ş t e p ă m â n t u l — a l ă t u r i d e a l ţ i a v e n ­tur i er i — î n c ă u t a r e a a u r u l u i . S e î m b o l n ă v e ş t e d e m a l a r i a , i a r d u p ă o j u m ă t a t e d e a n s e î n a ­p o i a z ă p o c ă i t l a p ă r i n ţ i i s ă i .

iCa să-1 o b i ş n u i a s c ă c u s c e n a , t a t ă l s ă u l - a f ă c u t a j u t o r d e r e -g isor .

S e pl ic ' t i seşte s t â n d î n c u l i s e şi p l e a c ă p e n t r u . . . 65 d e z i l e p â ­n ă la B u e n o s A i r e s .

G e n t l e m a n î n A r g e n t i n a , — .fă­c u s e ros t d e b a n i — O ' N e i l l s e t r e z e ş t e î n t r ' o zi v a g a b o n d â n d fără o i e ţ c a e î n b u z u n a r .

I n por t , u n v a p o r e r a g a t a d e

p l e c a r e . Iată -1 d e c i p e r o m a n t i ­c u l f i u d e actor , c ă l ă t o r i n d ca î n g r i j i t o r d e v i t e , s p r e A f r i c a d e S u d .

N e a v â n d a c t e l e î n r e g u l ă , t â ­n ă r u l O ' N e i l l a r ă m a s p e bord .

R e v i n e î n A m e r i c a u n d e - 1 a -p u c ă d i n n o u p l i c t i s e a l a .

S o a r t a a v r u t să-1 p o a r t e şi p r i n A n g l i a .

î n t r ' o n o a p t e la S o u t h a m p t o n , — l a u n j o c d e căr ţ i — s e t r e ­z e ş t e că s 'au c u r ă ţ a t toţ i j u c ă ­tor i i ş i că b a n i i s u n t î n b u z u n a ­r u l lui. . .

Ş i - a l u a t r ă m a s b u n d e l a p r i e ­t e n i i d e joc , l e - a m u l ţ u m i t f r u ­m o s şi s'a opr i t a p o i î n p o r t .

P e n t r u p r i m a o a r ă c ă l ă t o r e a şi e l c u b i l e t p e v a p o r . C â n d a a j u n s ia N e w - O r l e a n s , e r a o d i h ­n i t ş i m u l ţ u m i t .

I n o r a ş dă cu och i i d e a f i ş e l e t a t ă l u i s ă u c a r e j u c a t o t m a r e l e lu i s u c c e s : C o n t e l e d e M o n t e Cr i s to .

C â n d ş i - a r e v ă z u t f iu l p i e r d u t , t a t ă l l - a s ă r u t a t şi i - a s p u s : „ S ă şti i , p u ş l a r n a , c ă ' n c i n s t e a ta , n i c i m o r t n u t a i u v i ţ e l u l ce l g r a s !"

A p u c ă - t e d e m u n c ă ! Ş i O ' N e i l l s'a f ă c u t ar t i s t d r a ­

m a t i c . E r a în t u r n e u c u i n e p u i z a b i l u l

s u c c e s . A j u n g e p l i c t i s i t la N e w L o n d o n şi s e t r e z e ş t e r e p o r t e r la z i a r u l „ T e l e g r a p h " .

B ă t r â n u l p l â n g e d e d u r e r e , a m ă r â n d u - ş i z i l e l e p r i n t u r n e e , i ar f iu l s e l i n i ş t e ş t e ş i e l .

A t â t e a u m b l e t e , a t â t e a l i p s u r i şi f r ă m â n t ă r i i - a u d a t o t u b e r ­c u l o z ă .

I n t e r n a t in s a n a t o r i u , fin s f â r ­şit O ' N e i l l are t i m p să m e d i t e z e în l i n i ş t e .

T o c m a i p e p a t u l d e s u f e r i n ţ ă Şi-a da t e l s e a m a că a t r ă i t n u ­m a i c u d r a g o s t e a d e f r u m o s î n suf l e t .

D e ş i b o l n a v , s er ia m u l t . A s c r i s d e s p r e ac tor i şi d e s p r e t e a t r u

P r o f e s o r u l B a k e r d e l a U n i v e r ­s i t a t e a d i n H a r w a r d îl ia s u b p r o t e c ţ i a lui .

M u l ţ i d e b u t a n ţ i ş i - ©

p i e s ă

Au dat năvală tinerii în teatrul A intervenit acum din Sărindar. Să nu credeţi că doamnele s'a prăbuşit vreun decor, răstur­nat de vreo „speranţă" pripită. Nu s'a întâmplat nicio catastro­fă. Totul a decurs normal, ca la un spectacol cu actori consacraţi-

Dar câte emoţii înainte de spectacol ! Pe Radu Beligan îl doare stomacul, iar George Voi-nescu sare ca o căprioară — în cazul acesta, o căprioară cam,

nervoasă, fiindcă mai sunt trei sferturi de ceas până la pre­mieră.

Tinerii însă nu trebuesc deran­jaţi înainte de spectacol — a ş a sună ordinul domnului Aurel Maican — şi deci persoanele străine nu sunt admise între cu-lise.

Ce să facem până la spectacol? Dar ce nu pot face ? Uite, nu mi-am scris încă nici

cronica cinematografică. Toc am, hârtie am... Să încerc s'o scriu...

şi gongul, pretenţioase găsesc

că şi gongul sună altfel la un spectacol cu tineri.

In orice caz, debutanţii pot să-şi facă o cruce cu limba în ce­rul gurii.

Fie ce-o fi Şi a fost chiar foarte bine. Pauza găseşte în foyer numai

chipuri mulţumite — ,Jată dom­nule, ştiu şi tinerii să joace".

Doamna Lucia Sturdza Bulan-dra trece pe lângă noi spunând :

- „Da!". Să sperăm că a fost întrebată

dacă-i place spectacolul. Domnul Puiu Iancovescu pare

şi el mulţumit de jocul tinerilor. In foyer se remarcă mai ales

prezenţa domnului Camil Petres­cu. Ei, tinerilor, acum să vă văd.

Sonerie... gong.... Şi peripeţiile tinerilor din munţi continuă. Beli­gan, mai lung decît ceilalţi, e

I n i a r n a 1915-16 î n r e g i s t r e a z ă p r i m u l s u c c e s d e t e a t r u c u o p i e ­să d e s p r e m u n c i t o r i i d i n G r e e n ­w i c h V i l l a g e .

P l e a c ă l a P r i n c e t o w n u n d e e a j u t a t s ă - ş i f a c ă o t r u p ă d e t e a ­tru . L a î n c e p u t a j u c a t n u m a i p i e s e m i c i î n c â t e u n ac t .

M a r e a l o v i t u r ă a d a t - o p u ţ i n m a i t â r z i u la N e w - Y o r k c u l u ­c r a r e a s a d e s p r e n e g r i „Toţ i c o p i i i D o m n u l u i a u a r i p i " .

D i n 1920 p â n ă î n 1930 i a d e tre i or i c e l m a i m a r e p r e m i u d e l i t e r a t u r ă a m e r i c a n — P u l i l z e r P r e i s . U n i v e r s i t a t e a d i n Y a l e îi d e c e r n e t i t lu l d e d o c t o r î n l i t e ­ra tură .

I n 1926 p i e s e l e lu i s u n t j u c a t e p e s c e n e l e d i n E u r o p a . Ca u n o m a g i u a d u s l i t e r a t u r i i b ă t r â n u ­lui c o n t i n e n t , O ' N e i l l t r a d u c e şi j o a c ă p e s c e n e l e m a r i d i n A m e ­r ica p e S t r i n d b e r g , H a s e n e l e v e r . T o l l e r , e t c .

I n u l t i m i i 16 a n i O'Ne i l l s cr i e p e s t e 30 d e p i e s e .

C u „ B e y o n d t h e H o r i z o n t " — d i n c o l o d e o r i z o n t — O'Ne i l l i n ­tră î n a t e n ţ i a şi g u s t u l p u b l i c u ­lu i l o n d o n e z .

U r m e a z ă a l t e d o u ă m a r i s u c ­c e s e : M o u r n i n g b e c o m a s E l e c -tra (Do l iu l î i s tă b i n e E lec tre i ) ş i A n n a C h r i s t i e , s t r a n i a v i a ţ ă a f e m e i i p i e r d u t e .

O ' N e i l l a f o s t j u c a t p r i m a oară în R o m â n i a a c u m 10 an i , în c a ­d r u l u n e i c o n f e r i n ţ e e x p e r i m e n ­ta l e a d - l u i I o n M a r i n S a d o ­v e a n u .

S'a j u c a t „ T h e H a i n y A p e " M a i m u ţ a p ă r o a s ă .

A n u l aces ta , s u b a u s p i c i i l e „ U n i v e r s u l u i L i t e r a r " , s'a j u c a t p e s c e n a T e a t r u l u i L ig i i C u l t u ­r a l e „ W h e r e t h e c r o s s i s m a d e " — A c o l o u n d e e s t e c r u c e a .

N e v i n e p l ă c u t a v e s t e că d. V i c t o r P a p i l i a n a p u s în r e p e t i ­ţ i e ş i v a j u c a la T e a t r u l N a ţ i o ­na l d i n C l u j , — D i n c o l o d e o r i ­z o n t — B e y o n d t h e H o r i z o n t .

L a T e a t r u l N a ţ i o n a l d i n B u ­c u r e ş t i v o r î n c e p e r e p e t i ţ i i l e p i e ­se i lui O ' N e i l l — M o u r n i n g b e c o -m e s E l e c t r a — D o l i u l î i s t ă b i n e E l e c t r e i .

G H . S O A R E

V . M A X I M I L I A N face o mare creaţie

în „Foc si Pară"

C o m e d i a d o m n i ş o a r e i A d r i a n a Kise l e f f , c u n o u l t i t l u : , , N u t e i u ­besc" , c o n t i n u ă s ă s e r e p e t e în r e g i a d - l u i V . E n e s c u .

O n o u ă c o m e d i e a d o m n u l u i N . K i r i ţ e s c u s'a p u s î n r e p e t i ţ i e . S e n u m e ş t e : „Cici".

T r i l o g i a „ M a n o n " a l u i E u g e n •

O'Ne i l , a i n t r a t î n f a z a r e p e t i ­ţ i i lor .

S T U D I O

I n c u r â n d p r e m i e r a p i e s e i Iui V i c t o r i e n S a r d o u „ S ă d i v o r ţ ă m " . D i s t r i b u ţ i a : M a r i e t t a D e c u l e s c u , D i n a M i h a l c e a . V i c t o r i a C o r -c i o v , V. V a l e n t i n e a n u , N . D i m i -tr iu şi N . B a l a b a n . R e g i a : V . E -n e s c u .

fĂ 'ЙATUUL

„ S p e c t a c o l e l e d e l a o r a 6" c o n . s t i t u e i n o v a ţ i a „ T e a t r u l u i d i n S ă ­r indar" . S e v a j u c a m a r e l e s u c ­c e s „ A p r o a p e d e cer", î n r e g i a d - l u i A u r e l M a i c a n . S e a r a l a ora 9, s e v a j u c a , p â n ă l a 15 N o e m ­b r i e „ C a l u l N ă z d r ă v a n " c a r e p l e a c ă d e l a a c e a s t ă d a t ă în tr 'un m a r e t u r n e u .

• V i i t o a r e a p r e m i e r ă s e r a l ă o v a

c o n s t i t u i s c l i p i t o a r e a c o m e d i e a lu i S a v o i r „ L e f i g u r a n t d e l a g a i t é " c u d. I a n c o v e s c u î n ro lu l p r i n c i p a l .

C o m e d i a d- lu i C o l o n a ş „ N u n t ă p e d a t o r i e " o b ţ i n e u n m a r e s u c ­ces .

Cultura şi naţionalism — Repertoriul unei trupe de teatru

minoritare — L a C l u j î n c a p i t a l a A r d e a l u ­

lu i a v e m u n T e a t r u N a ţ i o n a l ş i o O p e r ă — d o u ă v e c h i ş i t e m e i ­n i c e i n s t i t u ţ i i d e c u l t u r ă .

D e r o d u l b i n e c u v â n t a t a l a -c e s t o r d o u ă a ş e z ă m i n t e — u n i ­f i c a t e s u b a c e i a ş a c o p e r ă m â n t — t o t A r d e a l u l e m â n d r u ; e f e ­r i c i t m a i a l e s t i n e r e t u l u n i v e r ­s i t a r d e l a C l u j c a r e p o p u l e a z ă

c a r e s 'a î m p r ă ş t i a t l ă s â n d u - 1 p e d i r e c t o r l a B u c u r e ş t i .

A c t o r , m u z i c a n t ş i d a n s a t o r , d. L a d i s l a u G r o f a j u c a t a n i î n ş ir p e s c e n a C ă r ă b u ş u l u i .

M u l t t i m p o m u l a c e s t a n ' a m a i p u t u t p ă t r u n d e î n s â n u l f a m i l i e i a r t i ş t i l o r m a g h i a r i , c o n ­s i d e r a t f i i n d c a î n s t r ă i n a t . . .

G r o f a j u c a t r o m â n e ş t e , f a p t

M A R C E L A N G H E L E S C U

z o g l u , m a s c ă p l i n ă d e i n t e r e s , M . A n g h e l e s c u , u n t â n ă r o u v i i t o r f r u m o s î n c a r i e r ă , G e o r g e V o i n e s c u , p o s e d â n d m u l t c ă u ­t a t a ş i t o t u ş i r a r a c a l i t a t e a n a t u r a l e ţ i i , u n „ a t o u " d e s i g u r , A u r e l T u d o r ş i C . I l i e s c u , î n r o ­l u r i l e m a s c u l i n e .

C u a c e s t m ă n u n c h i u , s p e c t a ­c o l u l e s t e s o r t i t u n u i s u c c e s . C e a c e n e f a c e s ă s u g e r ă m T e a -

Concursul Th. Sperantia

P e n t r u a î n l e s n i p a r t i ­c i p a r e a fa c o n c u r s u l a -n u n ţ a t , a l s c r i i t o r u l u i T h . S p e r a n t i a , ş i a c e l o r a c a r i n e - a u c e r u t u n n o u r ă g a z p e n t r u d e p u n e r e a m a n u s ­c r i s e l o r , îi î n ş t i i n ţ ă m c ă u l t i m u l t e r m e n a f o s t fi­x a t p e n t r u d a t a d e 1 D e ­c e m b r i e a . c , d u p ă c a r e c o m i s i a i n s t i t u i t ă v a î n ­c e p e c e r c e t a r e a lucrăr i l or p r i m i t e , în v e d e r e a a c o r ­dăr i i p r e m i i l o r .

tristă că a părăsit-o pe Marga, şi îl ciufuleşte pe Mihai Popescu.

Ceilalţi ?...

C i n e m a t o g r a f u l . . . Şi când te gân­deşti că acolo pe scena teatrului din Sărindar, nişte tineri se vor întâlni pentru prima oară cu re­flectoarele şi cu publicul. M. S. P u b l i c u l . U n i i n'au jucat nici măcar în vreo piesă şcolară. Nu se închiagă nici-o frază. Să mer­gem la teatru.

Primii spectatori şi-au şi fă­cut apariţia.

Nu lipsesc nici doamnele pre­tenţioase cari strâmbă din nas, neîncrezătoare — „Teatru de ti­neri. Quelle drôle d'idée".

Ei, dar uite că s'a umplut sala! Nu ştiu dacă am să pot vedea Cele câteva cuvinte ale unui sim

ceva din spectacol.

s a l a p â n ă l a u l t i m u l l o c , d u p ă c a r e i ~ a a t r a s s i m p a t i a a c t o r i -c u m m u l ţ u m i ţ i s u n t ş i т і п о л - l o r r o m â n i c a r i i - a u n u m i t tar i i , n e l i p s i ţ i d e l a s p e c t a c o l e l e m e r a b r u i n c o m i t e t u l d e c o n d u -d e o p e r ă p e c a r i l e u r m ă r e s c c u ° e r e a l , . Sindicatului A r t i ş t i l o r a t e n ţ i e ş i d u p ă p a r t i t u r a î n t i n s a D r a m a t i c i ş i L ir i c i , pe g e n u n c h i I n d e c u r s u l a n i l o r , a p e l e s a u

.. ..' . . . , . m a i l i n i ş t i t s i d. L. G r o f a f o s t M i n o r i t a r i i p r a c t i c a a c e s t s i s - c h e m a t s ă ia d i r e c ţ i a d e s c e n ă

Um d e v e r i f i c a r e nu p e n t r u c a a t e a t r u l u i m a g h i a r d i n C l u j . a r m a i p ă s t r a n o s t a l g i a c i n e ş t i e I n a c e a s t ă c a l i t a t e , d - s a a î n -c ă r o r a c c e n t e , c i p e n t r u c a , v o r - ţ e l e s s ă i m p r i m e i n s t i t u ţ i e i o b a r o m â n u l u i — p e c a r e a c u m n o u ă o r i e n t a r e ; s u b î n d e m n u l o p r i c e p ş i e i — „ C e - i î n m â n ă , l u i , a n s a m b l u l t e a t r u l u i m a g h i a r n u - i m i n c i u n ă " , î ş i g ă s e ş t e o a - a j u c a t î n a f a r ă de c l a s i c i i m e n ­

ée mai „aproape de cer'Pe Au- p l i c a r e p r a c t i c ă î n r e z e r v e l e i n - t i o n a ţ i m a i s u s , u r m ă t o a r e l e rel Tudor, cat de scund e, se t i m e p e c a r i c â n t ă r e ţ i i ş i - a r p e r - p i e s e r o m â n e ş t i : p a r e t o t u ş i că debutul l-a ridicat m i t e s ă l e f a c ă i n t e g r i t ă ţ i i t e x - V i f o r u l l u i D e l a v r a n c e a , O în al noulea cer. t e l o r l u i V e r d i , W a g n e r s a u M a s - S c r i s o a r e p i e r d u t ă a l u i Ca'ra-

Voinescu s'a luat la trântă cu senet... g i a l e , P a t i m a R o ş i e d e d. M i h a i l tracul debutului, şi se pare că l-a I n a c e l a ş C l u j î n c a r e p u l s e a - S o r b u l , P r o m e t e ù d e d. V i c t o r

z â o v i a ţ ă s t u d e n ţ e a s c ă m a i v e - F f t i m i u , Ce s t i a s a t u l d e d. V a l -s e l ă d e c â t a C a p i t a l e i , d e ş i p o a - j e a n , M u ş c a t a d i n f e r e a s t r ă d e t e m a i s ă r ă c ă c i o a s ă s u b r a p o r - d. V i c t o r I o n P o p a . t u l m a t e r i a l , c l o c o t e ş t e a p a r t e ş i v i a ţ a c o m p a c t ă a m i n o r i t a r i ­l o r , c u n e c a z u r i l e ş i b u c u r i i l e c o m u n e lor ş i r o m â n i l o r ; v i e ţ i s c ă l d a t e î n d i f e r i t e v a l u r i p o l i -

înfrănt definitiv, Costin Iliescu se agită şi gă­

seşte în rolul lui Armand, accen­te detful de reuşite.

Domnişoara Ella George se mişca fără nicio emoţie pe scenă-

Tracul?... O poveste... Didona Rădulescu nu pare prea t i c e p e c a r i a i c i n u n e g r ă b i m

s ă l e a m i n t i m .

I n c u r â n d v a v e d e a l u m i n a r a m p e i p i e s a „ A c o l o d e p a r t e " d e d. M i r c e a Ş t e f ă n e s c u , u r m â n d u - i ş i a l ţ i a u t o r i r o m â n i .

A c e s t e a s u n t r e a l i z ă r i , n u i n ­t e n ţ i i . D a c ă a t a r i f a p t e p o t fi j u d e c a t e — a c e s t m o d e s t , d a r

S'a aşezat în faţa mea doamna Nelly Sterian şi mi-a astupat toată vederea.

In schimb o să aud destule bărfeli fiindcă în spatele meu stau câteva dintre „vedetele" conservatorului.

l i n i ş t i t a l u i a r i s t o c r a ţ i e p â n ă ş i f ă r ă t r a m v a i — a n u m e î n c a p ă ­t u l r o m a n t i c u l u i p a r c „ R e g i n a M a r i a " e x i s t ă ş i u n t e a t r u m a ­g h i a r s u b c u p o l a c ă r u i a o t r u p ă b u n ă , c o n d u s ă d e u n o m c u s u ­f l e t r o m â n e s c , j o a c ă î n a f a r ă d e o p e r e l e m a r i l o r c u g e t ă t o r i a i o -m e n i r i i : S h a k e s p e a r e , S c h i l l e r , M o l i è r e , C o r n e i l l e ş i R a c i n e ; ş i i n a f a r ă d e l i t e r a t u r a m a g h i a -

In acest reportaj e vorba de ră , j o a c ă ş i o p e r e d i n r e p e r t o -debutanţi. Ceilalţi sunt destul de r i u l n o s t r u . cunoscuţi. La ce-ar mai folosi D i r e c t o r d e s c e n ă a l a c e s t u i

t e a t r u e d. L a d i s l a u Grof , u n a-r i s t o c r a t a l p r o f e s i u n e i d e a c ­t o r ; u n o m p e c a r e c u a n i î n

. * n * n i m a . c l u J " ' l u i — r ă l P a ! i n chibzuit început, ar putea 'netezi

plu reporteras ? Imnul salvator a intervenit. Tinerii surâd parcă altfel de­

cât înainte de spectacol. A trecut şi premiera asta. Pe

când alte succese ?

T R A I A N L A L E S C U

şi m a i u ş o r d r u m u l d i n t r e n o i ş i m i n o r i t a r i .

E o p l ă p â n d ă r a m u r ă d e m ă s ­l i n p e c a r e n o i s u n t e m d a t o r i s 'o c u l t i v ă m şi s ă - i p r i c e p e m î n t â r ­z i a t u l r o s t a l a p r o p i e r i i .

O a s e m e n e a a t i t u d i n e p o a t e fi ş i m a i b i n e p r e ţ u i t a , d a c ă o r a p o r t ă m l a i m p o r t a n ţ a c e o p r e z i n t ă p e n t r u c u l t u r a a r t i s t i ­c ă ş i l i t e r a r ă a t i n e r e t u l u i ş c o ­l ă r e s c m i n o r i t a r .

U n a d i n p r e o c u p ă r i l e p e r m a ­n e n t e a l e s u b s e c r e t a r i a t e l o r d e s t a t — a a r t e l o r ş i p r o p r a g a n d e i — a r f i c r e d e m , o c â t m a i a t e n t ă

u r m ă " p u b l i c u l ~ b u c u r e s t e a n " l i a 8 г « а p e n t r u p r o g r e s u l a r t e i ş i c u n o s c u t p e s c e n e l e d é o p e r e t ă H t e r a t u r e i r o m â n e ş t i î n m e d i u l ş i r e v i s t ă . p o p u l a ţ i e i c e î n s ă ş i e a n e p r e -

P e v r e m u r i a a v u t c h i a r o s t a - ţ u e ş t e v a l o r i l e , c u l t i v â n d u - l e d i n g i u n e d e o p e r e t ă l a P a r c u l O t e - s i n g u r a d o r i n ţ ă d e a n i l e c u -t e i i ş a n u c u t r u p a s a p e c a r e o n o a s t e ş i î n f ă ţ i ş a î n t r ' o f o l o s i n -a d u s e s e d e l a O r a d e a M a r e , d a r ţa r o m â n e a s c ă

UNIVERSUl LITERAR 11 Noembrie 1939

L i t e r a t u r ă , a r t a . i d e i PUŢINA ATENŢIE !

Plin de fineţe şi de tact d-1 G. D. P. în însemnările sale „critice" din România Literară, nu uită nici de data aceasta, (adică în numărul apărut Ia 4 N-brie a. c.) să sublinieze cu câteva inteligente note. artico­lele din Universul Literar. Spre a-1 ajuta în opera plină de asperităţi ce întreprinde, ţinem să-i precizăm că poemele d-геі Odeanu sunt „ d u p ă " Laforgue, şi nu traduceri „din" Laforgue. O mică şi neînsem­nată diferenţă, pe care revista noastră a preci­zat-o scriind-sub titlu „ d u p ă " şi nu „ d i n " . Sensul pe care critica d-lui G. D. P. îl dă notelor sale s'ar schimba poate cu totul de-ar afla câ sensibilitatea d-rei Odeanu a redat o versiune personală ca ex­presie, pe marginea poemelor poetului francez. Dacă domnia-sa (d-1 G. D. P.) nu este mulţumit de acea­stă operă, ca expresie personală a talentului autoa­rei, s'o spună deadreptul, nu să-i caute cusururi d e traducere. Puţina atenţie, când citiţi, vă rugăm.

— A. — „OAMENI CARI AU FOST"

In volumul ГѴ, tipărit de „Fundaţiile pentru lite­ratură şi artă Regele Carol II" din seria „Oameni care au fost", a d-lui N. Iorqa, sunt pomeniţi 155 „oameni cari au fost". Despre unii, ilustrul au'or găseşte nimerit să scrie mai multe pagini, iar al­tora chiar câteva rânduri ajung să facă viu un portret. Multe sau puţine, cuvintele d-lui N. Iorga au acelaş efect: pecetluesc un chip, un caracter ce nu se mai uită. Iată trei rânduri scrise în 1914 despre Temistocle Eocancea : „A murit fostul primar al Ruşilor în Cernăuţi, Temistocle Bocancea. Om ciudat, exagerat, bolnav, el a fost totuşi bun şi credincios român".

Destule când vin din partea d-lui Iorga, la moar­tea unui om „care a fost". Sunt alţii însă despre cari cuvintele autorului ne emoţionează mai mult prin aceea că ele încearcă să fixeze soarta ome­nească a unui savant, a unui filosof, cum este Unamuno, Gh. Marinescu, sau chipuri de regi ca al lui Carol I sau al Reginei Maria, sau însfârşit. suflete de poeţi ca Jammes, pe care îl numeşte Virgiliul francez, sau ca Goga. căruia îi salută mesagiul nobil rtimes de dincolo de mormânt: cu­legerea de poezii Din larg.

ŞTEFAN ВАСГО

A apărut al şaselea volum de versuri al d-lul Şetfan Baciu, „Căutătorul de comori", tipărit de „Fundaţia pentru literautră şi artă Regele Carol П". Celelalte volume sunt: „Poemele poetului tâ­năr", (1935); „Poeme de dragoste. (1936): „Micul dor", (1937); „25 de poeme din George Trakl", (1938); „Drumeţ în anotimpuri". (1939). „Căutătorul de comori", apărând în acelaş an cu „Drumeţ în anotimpuri", marchează deci o potenţare a pro­ductivităţii tânărului poet, despre al cărui talent am scris cuvinte de preţuire. Noua carte ne dă prilej să scriem iarăşi, ceea ce vom face, curând.

GEORGETA MIRCEA CANCICOV

Ne convingem acum, la a treia carte a d-neS George ta Mircea Cancicov, apărută la „Naţionala-

Ciornei", câ autoarea nu este numai o amatoare în literatură. Este o scriitoare care a debutat cu succes şi-şi continua stăruitor cariera. După pri­mele romane „Poeni" şi „Moldovenii", ajunse re­pede la ediţia II, d-na Mircea Georgeta Cancicov publică „Dealul Perjilor", cu material din aceeaş lume, surprinsă sub acelaş unghiu de humor şi impresionism atrăgător.

LIRISMUL AGONIC

In n-rul ultim al revistei „Gândirea", d. V. Voi-culescu publica patru poeme: „Legenda poetului Arion", „Droşca lumii", „Curcubeul" şi „Icoana lumii". Cuprinsul celor două din urmă este de inspiraţie creştină. Ca şi alte daţi, d. Voiculescu tratează tema agoniei, a luptei specific creştine împotriva întunecării credinţei, lupta de a nu fi fără credinţă. Nicăeri nu ne oglindim mai limpede spiritul decât în lirismul agonic al credinţei, ca şi când întunecimea acesteia ar fi stare normala. D. Voiculescu vede un duşman al credinţei în unele porniri cari îl fac „dârz şi nesupus". Totuşi starea este cea canonică, de aşteptare, căci poetul măr­turiseşte că, dacă lumina providenţei s'ar abătea peste întunecimi, el ar înălţa „Semeţul rugăciunii Curcubeu". In „Icoana Lumii" idea agonică este triumfătoare. Chipul lumii s'a prăbuşit în zădăr­nicie şi nici îngerii nu-I mai recunosc. Doar Satan vine şi sărută „Cumplita frumuseţe ce putrezeşte în ea". Acest Satan pare a fi unul din îngerii cari iubeau „icoana lumii", şi-au vrut să o cu­cerească din stăpânirea lui Elohim. Sărutul lui este de dragoste şi poate da căinţă. Sau poate de bucuria de a vedea năruită frumuseţea ce nu a cucerit-o !

САМП. PETRESCU

D. Camil Petrescu iscăleşte în „Revista Funda­ţiilor Regale", ultimul număr, cronica războiului pe luna Octombrie. Lucrul este remarcabil, dată fiind structura autorului de „scriitor totalitar' '. D. Ca­mil Petrescu nu scrie ca un amator, într'un dome­nii -jude nu este specialist. Subliniem, de altfel, frumoasa orgainzare a personalităţii d-sale, şi nu uităm că romanul „Ultima noapte de dragoste../' este atât de temeinic întocmit şi în ce priveşte in­formaţia asupra artei războiului.

POEZIA PURA

Printre teoreticienii poeziei pure este la noi şi d. Mihai Moşandrei, care îşi practică ideile în primul rând în propriile d-sale producţii lirice. Amin­tim că d-sa nu este un „ermetic" ci numai un purist. Din cele două poezii publicate în „Revista Fundaţiilor Reqale" pe Noembrie. „Perdeaua" ni se pare că ilustrează vederile teoretice ale auto­rului. „E 'n cartea de poveşti această iarnă" în­cepe d. Mihai Moşandrei. şi continuă „Acest omăt imaculat şi pur". Prinurmare avem de aface cu enunţarea firească a poeziei artificiu, a peisagiului in spirit, a emoţiilor în amintire. Cienva aruncă le după o perdea miez de pâine pasărilor, în ale căror guşe se oglindesc parcă lanurile de grâu ale verii. Dar pe aceeaş mână care aruncă pâine şi care a devenit „mâna fermecata de Orfeu" se

odihneşte parcă şi „trecutul mort", într'o atmosferă de împăcare „sub punţi de curcubeu".

Iată procedeul asociaţiilor şi al evocărilor aplicat cu îndemânare de d. Mihai Moşandrei".

A S C E Z A Un poet, d. Constantin Chioralia iscăleşte în „Re­

vista Fundaţiilor Regale" poezia „Asceză", intere­santă prin alcătuirea ei schematica, de catastif. Itnr'o parte autorul aşează „patimile" la care a rrenunţat, de alta instrumetnele prin care îşi asi­gura asceza. Păcatul l-au constituit femeile, „ibov­nicele", iar asceza îl face pe poet „cruce de azur", îndemnându-1 să caute „cerul cu bătrâni" şi să aştepte „stigmate de anahoret". Compoziţia este cam rece, şi convenţională, totuşi atrage atenţia.

— Ic. — RECOLTA DE TOAMNA

In colecţia „Adonis" apar, fără alegere, plachete de versuri care de multe ori na au comun cu poezia decât înfăţişarea grafică a paginei cu rândurile strânse unele sub altele, în perechi sau câte patru. Colecţia satisface desigur unei nevoi de publici­tate, firească pentru nerăbdarea tinerilor stihuitori. dar nu serveşte poeziei decât într'o măsură mo­destă. Tipărirea în volum trebue să însemne pentru autor, putinţa unui control, a unei verificări, iar nu îndemn la facilitate şi pripeală.

Cele trei plachete pe care le-am primit la redac­ţie, purtând tustrele data „Octombrie 1939" apar sub semnul unei necontrolate abundente şi uşurinţe de-a versifica, deoarece excesiv este, de pildă, pentru ceea ce are de spus, chiar numărul de şase poeme pe care d. Ion Negrescu le intitulează Frunze da laur. Din platitudinea uniformă a plachetei răsare doar conturul pur, ca un ciob de statue, al acestor două versuri:

Să ştii, c'o zi întreagă am căutat zadarnic Când ţi-ai p i e r d u t cercelul frumos de peruzea!

Dar cu două versuri numai, ca şi cu o rândunica! Culegerea de poeme intitulată Hotar aduce do­

vada unui efort meritoriu din partea autorului, d. Dimitrie Scheianu, de-a ieşi din autobiografie, de­păşind stadiul efuziei spontane şi al comunicativi­tăţii directe, printr'o expresie lirică în stare să dea poemului acea autonomie care-1 liberează de servi­tutea interpretării prin biografie, ca în aceste strofe valabile prin însufleţirea lirică ce le susţine :

Din caer de lumină am împletit poeme. Am priponit de stele dantelă de ninsoare, Cu primăveri în plete am drumeţit în soare Şi-am îmbrâncit amurguri sălbatice în vreme. Am s l u g ă r i t ta I e l e pe -o ş a r g ă fără splină. Din colţ de cer lunatic mi-am şlefuit armură, A m d ibu i t năprasnic cu tinereţea'n gură Şi-am îndemnat sireapa să soarbă din lumină.

Cu toate influenţele care se pot descifra (neîn-doelnică ni se pare a d-lui Radu Gyr) reţinem din „Ho ta r " o invitaţie Ia bucuriile simple ale vieţii, un elan propriu, binevestitor.

A treia tipăritură a colecţiei este poemul Mihail Săulescu, al d-lui C. Pârlea. Trecând peste indis­

creţia unui vocabular adeseori prea concret (moar­te, sicriu, etc.) dăunător sugestiei, vom spune că poemul tânărului autor e demn de amintirea poe­tului mort în tragica încleştare a războiului desro-bitor, ca şi de magnificul bronz al sculptorului Han. străjuind acolo unde

Mormântul priveşte ridicat depărtările La cotitura d r u m u r i l o r a l b e , c i u d a t .

Emoţia reţinută se adânceşte şi tristeţea plecării fără întoarcere stăruie cu puterea obsesiei in ver­surile care se îmbogăţesc cu fiece lectura repetată:

D e s p ă r ţ i r i l e — au fost triste şi reci, Amintirea işi lasă ochii în mărgean, Părul se scufundă ca într'un ocean, Sărutările se duc pe alte poteci.

Paşii se pieră în noapte prin scrum, Nimeni aducerea aminte n'o cîntă. Toamna cad frunzele peste inima sfântă. Moartea porneşte amăgită acum.

Trec anii târzii şi nimeni aproape Nu înseamnă plecarea în slove, cernit.

Versuri ca acestea sunt ale unui poet Cel care le-a scris poate să aştepte acum, încrezător. E dator chiar.

— n. —

O DATORIE DE RECUNOŞTINŢA La ancheta deschisă de săptămânalul „Les Nou­

velles l i t t é ra i res" , scriitorul peruvian Ventura Gar­cia Calderon, autor al unui roman care a cunoscut acum câţiva ani un frumos succes, în versiunea franceză intitulată „Răzbunarea condorului", îşi exprimă în acest fel datoria de recunoştinţă faţă de Franţa, „constrânsa la eroism şi purtând casca doar timpul necesar ca să nu-i deformeze fruntea gânditoare":

„Franţa e necesară lumii ca aluatul şi sarea. Desigur, ca s'o înţelegi nu trebue să ai gustul mor­bid al morţii şi al ruinelor. Ea este naţiunea con­structivă şi tonifiantă prin excelenţă, naţiune de arhitecţi şi de grădinari. Chiar literatura ei, nu ţine oare mijlocia între exigenţele simetriei şi arta de a curaţi ce-i de prisos ? Tot ce clădeşte ea : carte, grădină sau catedrală, fiind în acelaş timp atât de durabil, pare mai uşor în spaţiu şi în du­rată. Despărţite prin câteva veacuri, surîsul îngerului din Reims şi svelta supleţe a Dianei lui Houndon mărturisesc despre aceasta transperanţă a spiritu­lui prin materie. Franţa apasă mai puţin deasupra planetei ca alte popoare, e mai puţin supusă legi­lor gravitaţiei. Prinsă de ceruri prin catedralele ei, ciorchinii grei ai viilor o ţin la pământ şi beţia spi­rituală pe care o dau se adaogă şi ea la dulceaţa de a trăi.

„Intemporală" când trebuie, distrată adesea de acel cocoş de pe clopotniţa care se învârte prea iute Ia cele patru vânturi ale spiritului, ea pare să fie cu toate acestea, singura care ştie să ia m ăsura exacta

a omului în cele trei dimensiuni ale Greciei. Ea şi-a limpezit orizontul mintal, a căutat adevărul şi echi­tatea cu o pasiune de care cu toţii beneficiem. îna­intea celorlalţi, sau mai bine ca alţii ea a străbătut

parcursul omului, inventariul slăbiciunilor lui. Toate drojdiile sufletului, ipocrizia, calicenia. lăudăroşla, prostia pedantă, îngustimea de vederi, ea le-a de­nunţat fără amărăciune râsului universal: Tartufe, Harpagon, Tartarin, spiţerul Homais, Tribulat Bon-hommet Monsieur Prudhomme, poarta stampila vă­mii franceze. Nicio intenţie de les-umanitate, niciun pesimism funciar în aceasta întreprindere...

S'ar putea oare măsura porţiunea do energie cosmică pe care o deţine Franţa? O sfiala ciudată o împiedică adesea să vorbească despre ea. Fiind­că nu vrea să fie temută ci necesară şi fraternă. Dacă i se întâmplă să-şi laude singură măsura şi arta ei de-a compune o carte, o grădină, o teorie niciodată ea nu se va făli cu spada ei..."

CA SA FII FERICIT...

Sunt patru la număr, după Baudelaire, condiţiile elementare pe care trebue să le întrunească cine vrea să fie fericit: viaţa în aer liber, dragostea unei femei, desprinderea de orice ambiţie şi crea­rea unei noui frumuseţi.

Nu umblând după bani, nici gonind după onoruri ajungi să te bucuri de viaţă, ci cunoscând o anume stare contemplativă, făcută din poezie şi simpatie, o exaltare foarte rară şi foarte plăcută, pe care nu-1 totdeauna lesne s'o cucereşti nici normal să o păs­trezi.

(E Jaloux)

Ş e z ă t o a r e a „ U n i v e r s u l u i l i t e r a r ' Şezătoarea revistei „Univer­

sul Li terar" , anun ţa t ă pentru da ta de 3 Decembrie a. c , ora 4% d. a., la Ateneul Român, se va desfăşura după următorul p rogram:

O conferinţă cu subiect literar pe care o va ţ ine d. Şerban Cio-culescu, u rma tă de lecturi şi reci­tări din operele proprii, făcute de scriitorii: George Gregorian, Mi­hail Sorbul, Matei Alexandrescu, Ştefan Baciu, Emil Botta, Virgil Carianopol, Constant in Fântâ-neru, Traian Lalescu şi Victor Popescu.

Biletele vor fi puse în vân­zare, cu începere delà 15 Noem­brie ort., ta librăriile „Car t ea Ro­mânească" şi „Universul" , iar la 3 Decembrie, la cassa Ateneului ( in t rarea din s t r ada Franklin ) .

— Credea i că n u m a i v i u ? ! — Credeam. . . D i n o m i e şi u n u d e m o t i v e , . , — A ş dori , m u l t , m u l t d e tot, să n u m ă c u ­

n o a s c ă n i m e n i . . . C e - ţ i f o l o s e ş t e d a c ă ai p r i e ­teni car i n u s e g â n d e s c d e c â t la i n t e r e s u l lor p e r s o n a l ? ! E s t e doar u n n o u m o t i v d e s u f e ­r inţă . P e c â n d aşa , eşt i l iber. . . î n g â n ă Zeta , n u p r e f ă c â n d u - s e , ci e x t e r i o r i z â n d o c h i n u i t ă rea l i ta te . . .

B u c u r i a c a r e i s e p u t e a citi p e f a ţ ă — a r ă t a s t r i g ă t o r c e v a n e n a t u r a l . O f e m e e cul tă , s u p e ­r i o a r ă , o a r e d u p ă c e a i b ă t u t - o , î n c e p e să m a ­n i f e s t e o s t a r e d e r â s s t r ă i n d e c e l o b i c i n u i t , t o t u ş i n u i s t er i c . C u t e l e o b r a z u l u i s u n t l u m i ­n a t e . T e î n g r i j o r e a z ă r ă s f ă ţ u l , î n a c e l a ş t i m p î n s ă c a u ţ i s 'o m â n g â i .

D o c t o r u l M a x a s o c i e în m i n t e a - i luc idă c â t e v a î n t â m p l ă r i p e care Zeta , c u u n a e r a -vocaţ ia l , b r u t şi uneor i c o m u n i l e p o v e s t i s e . C e a r t a cu d i r e c t o r u l m a g a z i n u l u i d e s tofe u n d e pres ta u n s e r v i c i u in su f i c i en t re tr ibu i t ; g h i ­n i o n u l că la m a s a de p r â n z îşi v ă r s a s e pe cea m a i b u n ă r o c h i e u n t d e l e m n ; şi o b r ă s n i c i a unu i b ă r b a t p e Ca lea V i c t o r i e i , — o în tr i s tau , c o n -s u m â n d u - i d in f a g u r i i l in işt i i a t u n c i c â n d n u s e g ă s e a în aprop ierea lu i .

î ş i p u s e s e î n g â n d , c u o seară m a i î n a i n t e , să î n c e r c e p u t e r e a d e - a r ă b d a a Zete i . Ş t i a cu p r e c i z i u n e că a r e să s o s e a s c ă m a i d e v r e m e ca d e o b i c e i u . A d u c e a şi c ă ţ e l u l p e care i-1 c u m ­p ă r a s e d e l à u n ţ i g a n . S'o î n t r e b e răs t i t , cu ochi i a s v â r l i ţ i v u l t u r e ş t e , s ă g e t â n d - o : „ C i n e e ş t i d u m n e a t a ? " C u m v a reac ţ iona Z e t a ? V a î n c e p e să p l â n g ă , v a î n c e r c a s ă - i r e a m i n t e a s c ă l egă tur i l e lor, întâlnireai d e eri , s a u s e v a r e ­t r a g e doi paş i , îş i v a m e s t e c a s a l i v a a m a r ă î n t r e d in ţ i i a lbi , v a s c u i p a şi sarcas t i c , r e v o l ­tată de m â r ş ă v i a e i , î i v a s t r iga : „ S u n t Zeta !" „ŞL tu e ş t i u n d o c t o r nenoroc i t" . . . C e f r u m o s s u n ă ! , ,Un d o c t o r nenoroc i t" . . . .

— N u m a i e u , f ă c u î n t r ' u n t â r z i u d o c t o r u l . — N i c i ch iar tu!. . . N e p o t r i v i m n u m a i în

c e e a ce p r i v e ş t e s e n t i m e n t e l e . Ş i p o a t e nici atât . . . I -a s p u n e - m i p e n t r u ce t e -a i î m p r i e t e n i t c u m i n e ?

— P e n t r u c ă m i - a i p lăcut . . . — Ce g r o s o l ă n i e ! N u p e n t r u a s t a , ci p e n t r u

ca să m ă d u c i î n p a t u l tău. . . P e s t e d o u ă ore , eşt i s ă t u l d e m i n e ş.i cauţ i să m ă î n d e p ă r t e z i . N'a i făcut d e câ te ori n e - a m v ă z u t la f e l ? M i - a i s p u s la u r e c h e v o r b e î n c â l c i t e d i n care n 'am î n ţ e l e s n i m i c ; m'ai p u r t a t d e braţ ca să nu^ţi p o t e x a m i n a sa t i s fac ţ ia d i n p u p i l e c â n d î ţ i c e d a m cu o r i c e p a s f ă c u t p e c a l d a r â m u l străzi lor . N u - ţ i i m p u t n i m i c . S i n g u r a v i n o v a t ă s u n t eu. Ca toa te f e m e i l e d i n ţara as ta , d i n l u m e a î n t r e a g ă .

— M a g i s t r a l ă lecţ ie . . . — V e i v e d e a î n s ă că t e iubesc . . . — Ca p e o p u l p ă d e gâscă . . . D o c t o r u l h o h o t i . — Tot n ' a m m â n c a t n imic . . . Zeta î n g h i ţ i în sec . — D o m n u l e doctor , v r e a u să m a i a f l u c e v a :

e s t e a d e v ă r a t că poţ i o m o r î p e c i n e v a fără să ai r e m u ş c ă r i ?

— D a c ă aş f i u n a v o c a t spec ia l i za t în cr i ­m i n o l o g i e , ţ i - a ş ţ i n e u n „ l o g o s " d e a i c r e d e or ice , n u m a i a d e v ă r u l n u v e i d e s p r i n d e . Ca doctor , şi n u a n g a j e z m e d i c i n a , a f i r m : se poate .

Z e t a îi pr iv i l u n g . C u cât tră ia m a i m u l t în a p r o p i e r e a lui c u a tâ t a f l a lucrur i m a i i n t e r e ­sante . O c a r i c a t u r ă d e o m , p e care la u n c o n ­curs n'ai da u n l e u p e n t r u e l .

— D e e x e m p l u , M a x : t u , c a r e - m i s p u i că m ă

P r ă b u ş i r i i u b e ş t i a i p u t e a să m ă o m o r i fără să ai r e ­m u ş c ă r i ?

— M a i r e p e d e ca p e u n pu i d e găină. . . T ă c u r ă .

C â m p u l v e r d e c e s e î n t i n d e a î n f a ţ a lor, ca un m a c a t v o p s i t d e o tânără n e v e r s a t ă î n a m e s t e c u l cu lor i lor , o d i h n e a och iu l . Te î n ­trebai ch iar d e c e n u e m a i a p r i n s în u n e l e locur i . C â t e v a case m ă r u n t e , a l b e ca o coajă d e ou , s t a u d e s trajă î n t r e lanur i l e b o g a t e . T r e n u l ca o ş o p â r l ă n e a g r ă , t r e c u p r i n d e p ă r t a r e , p i e r z â n d u - s e în tr 'o v a l e . P â n ă l a ei s t r ă p u n s e p r i n d u p ă a m i a z a ca ldă , d o a r u n f lue r a t p r e ­l u n g .

Z e t a s t ă t u p e m a r g i n e a ş a n ţ u l u i , obos i tă . C â ţ i v a p i c u r i d e s u d o a r e îi b r o b o n e a u f r u n ­t e a . F i i n d c ă u n p a n t o f o s t r â n g e a a m a r n i c î l s c o a s e , a ş e z â n d u - d a l ă t u r i .

Doctaruil , d u p ă c e o p r i v i c u o c h i i î n t r e -d e s c h i ş i , m u ş c ă t o r , s e p l e c ă , ş i l u â n d p a n ­to fu l , î l s v â r l i câ t c o l o , p u f n i n d î n r â s .

— C e î n s e m n e a z ă a s t a , d o m n u l e d o c t o r ? M a x r e c u n o e c â n d u - ş i g r e ş e a l a , l u ă p a n t o ­

f u l ş i s b u g h i n d u - i d i n n o u , p r o n u n ţ ă s c u r t : — P r i n d e - d ! T o c u l p a n t o f u l u i s e o p r i d r e p t î n o b r a z u l

Z e t e i . U r m a f l e c u l u i s e c u n o s c u d e î n d a t ă . O d u r e a .

— D a c ă - m i s c o t e a - i o c h i u l , M a x ? — Iţi p u n e a m a l t u l . Z e t a s e s i m ţ i d e s a r m a t ă . P r i v e a c â m p u l

p e c a r e - 1 î n v ă l u i a t o t m a i m u l t a m u r g u l . A -t u n c i , l a n u r i l e , l i n i ş t e a ş i j o c u r i l e l or c ă p ă ­t a u î n m i n t e a e i u n rost î n a l t . S e î n t i n d e a u l â n g ă r ă z o a r e , a s c u l t a u c u m t r o s n e ş t e p i r u l , c u m cânta ' g r e e r i i , ş i s e s i m ţ e a u f er i c i ţ i . D a ­c ă s 'ar fi c ă s ă t o r i t î n s a t u l a c e l a . C u c e l m a i s ă r a c , c u c e l m a i u r î t ş i p ă c ă t o s . M u n c e a u d i n g r e u , c u b r a ţ e l e , ş i c â ş t i g a u cât s ă t r ă ­i a s c ă . A v e a î n s ă u n ros t . C â n d t r e b u i a s ă s e f a c ă c e v a , o î n t r e b a ş i pe- e a . A c u m d o c t o r u l n u i - a s p u s c ă v o r a j u n g e t o c m a i l a m a r ­g i n e a o r a ş u l u i , p r i n t r e l a n u r i l e b o g a t e î n

r o a d e .

P e n t r u c e b ă t u s e r ă a t â t a d r u m ? Nu -1 d u ­r e a u o a r e ş i p e e l p i c i o a r e l e ? î n t r e b a r e a d i n t â i u î i o p r e a m i n t e a ' n loc . D a c ă a r fi d o r i t s'o a i b ă d i n n o u , e r a m u l t m a i b i n e î n p a t u l m o a l e , î n s e m i î n t u n e r i c u l d o r m i t o r u ­lu i . C e g u s t u r i o r d i n a r e !

— T e - a i r ă s b u n a t . . . D o c t o r u l n u r ă s p u n s e . O p r i v e a d e l à d o i

m e t r i ş i a v e a i m p r e s i a că n u m a i a r e d e a -f a c e c u Z e t a , f e m e i a d e eri , d e a l a l t ă e r i , d i n m o m e n t u l c â n d o 'Cunoscuse. A c u m e r a e l e ­g a n t ă : r o c h i a c a r e - i a c o p e r e a c o r p u l n o u c u f i e c a r e d ă r u i r e , d e s c o p e r e a o a l t ă f a ţ ă a v i e ţ i i e i . D e c e p â n ă e r i d o a r o j a g h e t ă ş i o f u s t ă , e f t i n e , o a r ă t a u s ă r a c ă ? N ' o b ă g a n i m e n i î n s e a m ă . T r e c e a n e o b s e r v a t ă d e o a m e n i i c u b a n i , d e b ă t r â n i i car i , p e n t r u a s t a l a m a s ă e u o f r u m u s e ţ e , c h e l t u e s c a v e r i . N u m a i d e c â n d a p a r e s e a r a î n î n s o ţ i r e a lu i , o c h i m u l ţ i î i m ă s o a r ă s c u l p t u r a l u l t r u p , n e ­c u n o s c u ţ i o s a l u t ă , z â m b e s c î n ţ e l e g ă t o r , v i n ş i - o i n v i t ă la d a n s . F e m e i l e îi j u d e c ă m e r ­s u l l e g ă n a t , î i i n v i d i a z ă p a n t o f i i d i n p i e l e d e

(Urmare din pag. 5-a) ş a r p e ş i p ă l ă r i a , u l t i m a m o d ă . D e u n d e toţi b a n i i c h e l t u i ţ i p e n t r u l u x u l a c e s t a ? C â t e v a z i l e m a i î n a i n t e m â n c a muci e u p â i n e şi c a s t r a v e ţ i m u r a ţ i ; a c u m î n f i e c a r e oră , a fos t i n f o r m a t , t r i m i t e s ă i s e a d u c ă p r ă j i ­tur i . Och i i m a r i . s c â n t e i e t o r i î n f r u m u s e ţ e a lor d i a b o l i c ă , n u m a i s t r ă p u n g e a u p ă m â n t u l , s c ă l d â n d u - s e î n l a c r i m i o d a t ă c u j e l a n i a m ă r t u r i s i t o a r e a m i z e r i e i . D i n contră , p r i ­v e a u d e p a r t e î n fa ţă , c u o s i g u r a n ţ ă d e p r o -p r i e t ă r e a s ă d e m o ş i e . N i c i m â n g â i e r e a e i n u m a i p o s e d a a c e a c ă l d u r ă c u c e r i t o a r e ; m â n a i - o s i m ţ e a r e c e , a s p r ă , a p ă s â n d u - i f r u n t e a .

A c e l a ş l u c r u c u d o c t o r a S i l v i a M a c i n . L - a iub i t , a s u f e r i t p e n t r u el , a p i e r d u t n o p ţ i l â n g ă m i c r i s c o p u l u n d e M a x , s t u d i a , p â n ă a l u a t - o a s i s t e n t ă . I n t r a t ă î n c a b i n e t c u u n r o l d e t e r m i n a t , d o c t o r u l a s e s i z a t t r a n s f o r ­m a r e a . A n e g l i j a t î n s ă o r i c e s u s p e c t a r e şi c u f i e c e n e v o i t ă î n t o a r c e r e la o s o l u ţ i e e c h i t a ­bi lă , s e p r e f ă c e a că e s t r ă i n . S i l v i a s'a s p e ­c ia l i zat , a p r i n s c u r a j la o n o r a r i u ş i m a i p u ţ i n l a o c o n s e c v e n t ă o b l i g a ţ i e p r o f e s i o n a l ă ; i - a l u a t m a j o r i t a t e a c l i e n ţ i l o r b ă r b a ţ i ş i l - a p ă r ă s i t c u u n s u r â s p e b u z e l e s u p t e , c a r e t ă l m ă c e a o p ă l m u i r e d i r e c t ă , şi n e c i n s t i t ă .

C â t e a c u n o s c u t , s 'au c o m p o r t a t a ş i ş d e r e a . D a r a c e l e a a c ţ i o n a u a ş a , p o a t e u n d e a v e a u a l t e a s p i r a ţ i u n i : e r a u f e m e i m u n c i t e d e a m ­b i ţ i u n i d e ş a r t e p e c a r e n u m a i ' a m ă g i t u l n e ­p r e g ă t i t l e h r ă n e ş t e .

— S ă m e r g e m Zeta. . . N u - m i p l a c e s ă s t a u p e l oc .

— A c a s ă ? Uf! f ă c u e a c a u n f e l d e re fuz , î n c e r c â n d s ă - ş i p u n ă p a n t o f i i .

R ă c o a r e a n o p ţ i i care s e l ă s a , a d u c e a c u u n s u r â s d e m u l ţ u m i r e p e b u z e l e u n e i n o r -m a l i s t e . U n v â n t u ş o r f l u t u r a p l e t e l e c o p a ­c i lor s c ă l d a ţ i î n t r ' u n v i o l e t s p l e n d i t , i a r d i n i a r b ă s e r id i ca o m i r e a s m ă î n t r e m ă t o a r e , ca d e s m i r n ă . P e d r u m u l d r e p t , n e t e d ca î n p a l m ă , c o n t e n i s e o r i c e u m b l e t . F ior i i l i n i ş t e i î n i m e n s i t a t e a p e c a r e n u - ş i b ă t e a u c a p u l s'o î n ţ e l e a g ă , s e î n ă l ţ a u p u t e r n i c i , c u c e r i t o r i , ca n i ş t e b r a ţ e c a t i f e l a t e d e f e m e e t r e z i t ă d i n s o m n .

M a x î ş i a s c u l t a b ă t ă i l e i n i m i i , p r i v i n d c u o c h i u l f i x l a m i ş c ă r i l e g r ă b i t e p e c a r e de făcea Z e t a >ca s ă s e d i c h i s e a s c ă p e n t r u d r u m .

Ş i s t â n d a ş a , o u m â i n i l e î n ş o l d u r i , g r a v ca u n p r e o t l a s ă v â r ş i r e a s l u j b e i , î i r ă s ă r i î n m i n t e I v a n , s e r v i t o r u l l u i A n i b a l . S e l u ­m i n a d e z iuă . Î n c e p u s e r ă v e c h i c u l e l e s ă u m ­ble . D u p ă p o a r t ă , o d i h n i n d p e o p i a t r ă , c u t o p o r i ş c a s u b h a i n ă , I v a n a ş t e p t a . C â n d a d e s c h i s p o a r t a , I v a n s'a r id i ca t , şi i - a săr i t în p i e p t , d a r s'a r e t r a s d e î n d a t ă . N u l - a î n ­t r e b a t n i m i c . Ш î n s ă s'a s i m ţ i t d a t o r s ă - l l ă m u r e a s c ă : — „ A c u m n 'o m a i iert , d o m ' l e doctor . . . O c i o p â r ţ e s c ca p e - u n pui . . . D e l à m i e z u l n o p ţ i i o a ş t e p t să s e î n t o a r c ă . N 'o m a i iert 1 ' . . .

— G a t a M a x ! P l e c a r ă . L a c r i m i l e cervàvàr^zy^erà p e f i r e l e d e

iarbă. . .

TIPOGRAFIA ZIARULUI „UNIVERSUL", BUCUREŞTL STR. BREZOIANU 23.

D o c t o r u l u i î i v e n i s ă s e p l e c e ş i s ă - ş i s p e l e m â i n i l e . S e opr i t o c m a i c â n d e r a a p r o a p e s ă a t i n g ă u n b u c h e t d e o t a v ă . Z e t a p u t e a s ă i n t e r p r e t e z e , î n f e l ş i c h i p a c e s t g e s t .

— M â i n e a m s ă d o r m , p â n ă l a p r â n z , f ă c u Z e t a , î n c e r c u i n d u - 1 p e d u p ă m i j l o c , t r ă g â n -du-1 a p r o a p e d e e a .

— Ce f r u m o s v i s !..

— P e n t r u c e ?

— V o r b i i c a s ă m ă a f l u ş i e u î n t reabă . . .

T o t u ş i Z e t a , s e codi s ă - l m a i î n t r e b e c e v a . R ă s p u n s u r i l e lu i M a x , d e m a s c a u o n e r v o ­z i t a t e p e caire f r u m o a s a d e l â n g ă e l n ' o m a i î n t â l n i s e . D e c o r u l a c e s t a a t â t d e m a e s t r u î n ­t o c m i t c a r e e r a n a t u r a , nu-1 î m b i a s ă - i g u s t e f a r m e c u l . El, f i r e e m o t i v ă p r i n e x c e l e n ţ ă .

M e r g e a u î n a c e l a ş p a s , î n c a d e n ţ ă , f ă r ă ca să f a c ă n i c i c e l mad m i c s g o m o t . P a r c ă e r a u d o i s o l d a ţ i , p l e c a ţ i s ă i n s p e c t e z e u n p o s t n o u .

î n t u n e r i c u l î i î n v ă l u i , d i n c e î n c e p r o ­s o p u l lu i m u i a t î n c e r n e a l ă . C â ţ i v a p o m i î n ­ş iru i ţ i p e m a r g i n e a d r u m u l u i , p ă r e a u n i ş t e s e n t i n e l e , l a p â n d ă . P ă ş e a u c u c u r a j .

— A ş v r e a s ă m ă s u i î n t r ' u n u l d i n e i , z i s e M a x , o p r i n d - o . C r e d c ă e r ă c o a r e s u s , î n f r u n z i ş , c a 'ntr 'o ghe ţăr i e . . .

Z e t a f u g a t a s ă - i s p u n ă c ă e d e a t o i n e l e a n e b u n c â n d îi î n c o l ţ e s c g â n d u r i d e a ş a n a ­tură , d a r d o c t o r u l o î m b r â n c i p â n ă l â n g ă t u l p i n a u n u i a , g r o s , d e deaibia î l eupr imdea i .

— N e s u i m a m â n d o i , c o n t i n u ă M a x . . . F ă - m i p l ă c e r e a a s t a , o i m p l o r ă e l .

F e m e i a c o n s i m ţ i .

— T e urc i î n t â i u tu , d o c t o r e , s ă v e z i d a c ă n u s u n t g h i m p i . . .

Ca o p i s i c ă f u g ă r i t ă d e u n d u l ă u , M a x s e c a ţ ă r ă d e t u l p i n ă ş i c â t a i b a t e d i n -palme f u s u s .

Z e t a î n t i n s e m â i n i l e c ă u t â n d s ă s e p r i n d ă d e c o a j a c u riduri a d â n c i , a l ă t u r ă p i c i o a r e l e , d a r c â n d s ă f a c ă p r i m u l e fort , s i m ţ i c ă n u p o a t e .

— E g r e u , d o c t o r e !...

— Iţ i a j u t !... P l a n u l e r a a t i n s . C â n d e a v a fi c u p r i n s

i n b r a ţ e t u l p i n a p o m u l u i c a p e - u n a m a n t c u i u ţ e a l ă o v a imobid iza , l e g â n d - o d e d u p ă m i j l o c c u f r â n g h i a .

— D a c ă n e - a r v e d e a c i n e v a , n e - a r r e c l a ­m a p a r c h e t u l u i M a x , z â m b i Z e t a , săru i tân-du-1 c u p a t i m ă p e b u z e l e t r e m u r â n d e , î n ­f r i g u r a t e .

T r e b u i a u n a c t ero ic . S ă u i t e o r i c e : p r i e ­t en i , v i a ţ ă f e r i c i t ă , c l i e n t e l ă . N u m a i a ş a p u ­t e a s a l v a d o u ă v i e ţ i d i n t r e c i o c a n u l ş i n i c o ­v a l a u n u i d e s t i n f u n e s t . P e s t e o o r ă , p e s t e d o u ă , Z e t a n u v a m a i fi. D i n e a v a r ă m â n e d o a r s c r u m . F r u m u s e ţ e a o v o r g ă s i a n c h e ­ta tor i i î n p u m n u l d e c e n u ş ă c e v a r ă m â n e n e s p u l b e r a t d e v â n t la r ă d ă c i n a pomului . . Iar e l , m â i n e , b a n u , c h i a r a s t ă s e a r ă , v a fi

u n o a r e c a r e , u n m a r e a s a s i n , c a r e a s ă v â r ş i i ornbil, c r i m a deda l a c u l v e r d e .

D o c t o r u l V o i n e a a o m o r i t - o p e i u b i t a l u i ; f r u m o a s a n e m ţ o a i c ă ş i - a d a t a u n u l i n m â i ­n i l e l u i c r i m i n a i e , s u b о с г ш l u i p u n i d e l a ­c r i m i . I v a n o p â n d e a d u p â p o a r t a p e n e ­v a s t a l u i , s ă - i d e s p a r t ă c a p u l d e corp . S ă - ş i r ă s D u n e s e n t i m e n t e l e t er i en i t e î n p a t u r i l e a l t o r a . D a r edV P e n t r u c e s ă i n t r e i n a c e i a ş i c a t e g o r i e , p e n t r u c e t o a t a v i a ţ a d e a c u m î n ­c o l o să p o a r t e s t i g m a t u l a c e s t a ?

M a x . D o c t o r u l M a x . E l e r a m a i p u ţ i n v i ­n o v a t d e c â t cei' d o i . U n u l , V o i n e a , s e r ă s b u -n a s e p e n t r u c ă n u e r a i u b i t . I v a n , p e n t r u c ă - 1 î n ş e l a s e . P e c â n d e l , v o i a s 'o s c a p e d e o t r a v a zj le i d e m â i n e , d e b a t j o c u r a s t r ă i n i l o r , d e r â s u l n e g h i o b i l o r . I s e p u t e a u a p j j c a o r i c â n d c i r c u m s t a n ţ e a t e n u a n t e . . .

Z e t a s e a p r o p i e d i n n o u d e p o m C u o a -b i l i t a t e d e c o w - b o y , d o c t o r u l î i î i n p o v ă r t i m i j l o c u l ş i t r e c â n d î n p a r t e a о р ш а , s t r â n s e p u t e r n i c .

— V a i , M a x . . . M ă d o a r e m i j l o c u l , s e v ă e t ă Z e t a , c r e z â n d c ă g l u m e ş t e .

O învârt i tu iră , î n c ă u n a , ş i î n c ă a l t e l e , î n ­c â t o r i c e m i ş c a r e era i m p o s i b i l ă .

— C e f a c i M a x ? V r e i s ă m ă o m o r i ?... M a x ! s b i e r ă c â t p u t u Z e t a ş i g l a s u l e i c h i u i î n u r e c h e a d o c t o r u l u i c a u n ţ i g n a l d e a l a r ­m ă . M â i n i l e e i s t r â n g e a u p u t e r n i c f r â n g h i a c a r e - i p ă t r u n d e a c a r n e a t r u p u l u i .

— M a x !... M a x ! D o c t o r u l s e d e p ă r t a s e , c ă u t â n d c e v a . S e

î n t o a r s e î n s ă i m e d i a t , c u o s f o a r ă d e i n c u c a r e î i p r i n s e m â i n i l e ş i g â t u l . S â n g e l e Z e t e i f i e r b e a , t o t u ş i f e m e e a a c e a s t a n u o p u n e a n i c i - o r e z i s t e n ţ ă .

— M a x , t e i m p l o r , M a x ! D ă - m i d r u m u l , n u m ă r ă s t i g n i a c u m . . . A m â n ă p e m â i n e . . . s e a u z e a g l a s u l e i î n ă b u ş i t , c a d i n t r ' o c a t a ­c o m b ă .

U n d e e r a u p r i e t e n i i , t o a t ă l u m e a s ă - l v a ­d ă p u t e r n i c , s t ă p â n p e s i t u a ţ i e , i m p l o r a t . F e m e i l e , m u z i c i l e , p l o i l e p e c a r e l e s u p o r ­t a s e , i s e î m p r o s p ă t a u . C u r s a d e a l a l t ă e r i , p u m n u l p e c a r e - 1 a p l i c a s e î n f r u n t e a Z e t e i , p r ă b u ş i r e a ei , r e v e n i r e a ş i n a i v i t a t e a d i n s e a r a a c e a s t a , î l t o r t u r a u .

A î n ţ e l e s p r e a m u l t d i n v i a ţ a a c e a s t a o a r e s e c e r e a t â t d e i n d i f e r e n t ş i f u g a r t r a t a t ă . D i n v i a ţ a a c e a s t a î n c a r e n i c i o p l ă c e r e n u - i d e f i n i t i v ă ş i n i c i - o d o b o r î r e i r e m e d i a b i l ă ; u n d e a t â ţ i a u c i d ş i a l ţ i i s e n a s c ; u n d e f e ­m e i l e d e v i n p u n c t e d e s e n z a ţ i e ş i s u p o r t ă t o a t e o r g i i l e a l c o o l u l u i . I i î m p ă r t ă ş i s e şi e i p r e a m u l t e . Ş i n u t r e b u i a .

A s c o s c h i b r i t u l , ş i - a a p r i n s ţ i g a r a a p o i l - a a p r o p i a t d e r o c h i a Z e t e i , d â n d u - i f o c .

C â n d a s i m ţ i t a r s u r a , f e m e e a g â n d u r i l o r a l b e , a s c o s u n c h i o t p e j u m ă t a t e p r o t e s t a t o r , p e j u m ă t a t e c o m p ă t i m i t o r . A p o i s'a î n ă b u ş i t î n ea .

D e c e n u p l â n g e , d e c e n u s t r i g ă , d e c e n u î n j u r ă Z e t a a c e a s t a c a r e a r d e c a o t o r ţ ă ? C i n e i - a d ă r u i t a t â t a p u t e r e d e r ă b d a r e ? P o a t e i - a f o s t s c r i s ă a c e a s t ă n u n t ă .

M a x s e t r â n t i p e i a r b ă c u f a ţ a î n s u s . S e s i m ţ e a u ş u r a t . R o c h i a f e m e i i i u b i t e a r ­s e s e î n î n t r e g i m e . P ă r u l s e c o n s u m a î n f l ă ­c ă r i p a r c ă l - a r f i s t r o p i t c u b e n z i n ă .

— M a x . . . t e - a m supăra t . . . O s t e a t ă i e c e a r c e a f u l c e r u l u i . Ţ i g a r e a îi

c ă z u s e .pe p i e p t , f ă c â n d u n c e r c n e g r u , p e c ă m a ş ă , î n d r e p t u l i n i m i i .

OONST. ENE

1$ Taxa poştala plătită în numerar conform aprobării dir. G-U P. T. T. Nr. 24464-939.