Considerat unul dintre cei mai importanti autori de ex-presie german5 de dup[ al Doi]ea R[zboi Mondial, scriitorulaustriac THOMAS BERNIIARD (r93r-r989) debuteazX caromancierin 1963. Scrie romane, proz[ scurtX, piese de teatruqi poezii, dezvoltAnd treptat, in proz[, un sti] inconfundabil,marcat de frazele lungi, repetitive, obsedante.

Cariera sa literari e pres6rat5 cu numeroase scandaluri,provocate uneori chiar de el, avAnd leglturl in general cupremiile pe care le primeqte in Austria qi Germania.

Fiu nelegitim al unui tatl pe care nu-l va cunoaSte niciodat[,trS.ieqte o copillrie marcat[ de multe schimbXri de domiciliuqi cap[t[ un tat[ vitreg la vArsta de cinci ani. Aceste experien[eil vor marca profund qi le va folosi din plin in scrierile sale.

Frig este primul roman publicat de Thomas Bernhard.

ThomasBernhard

Ttaducere dinlimbagermane gi Prefat[de Gabriela Dantiq

Frig

AEDITURAART

Cuprins

Ziaa a noudsprezecea ............... ........... 227

Zita a doulzecea ............. 244

Ziaa a doulzeci qi una ..... 2SB

Ziltaa douizeci qi doua ...265Zita a dou[zeci qi treia ... 2Zg

Ziua a doudzeci qi patra ...................... zBS

Zita a doulzeci qi cincea ..................... 2gT

Zita a douXzeci qi qasea ..................... 3o9Scrisorile mele cltre asistentul Strauch ................ 322

Zita a douhzeci qi qaptea .................... 336

*

De acelaqi autor, vI recomandlm 6iromanul Extincdie, unde Bernhard a incercat sI

inglobeze chiar qi cele mai extreme formeale experienlei umane.

Citi{i un fragment e

Prima zi

Un stagiu de medicinfl nu inseamn[ doar s[ asiqti

ll complicate operalii de intestin, s[ tai peritonee, slhlochezi lobi pulmonari, s[ retezi cu fierlstrlul pi-(rioare, nu inseamn[ doar sd le inchizi ochii mor[ilorgi s[ aduci copii pe lume. Un stagiu de medicin[ nu

inseamnl doar s[ arunci peste um[r, intr-o gdleat[emailatl, jumlt[li de picioare qi de brale ciopA4iteori chiar intregi. $i nu inseamn[ nici s[ umbli me-

rcu in spatele chirurgului-qef, al asistentului sau al

nsistentului asistentului, adicl s[ fii in coada cozii la

vizita medical[. $i nuinseamnl nici s[ dai informa]iil'ulse, zicAnd: ,,Puroiul o s[ se resoarb[ pur qi simplu

in sAngele dumneavoastrl qi o s[ fi1i din nou sln6-tos." Sau o gr[mad[ de minciuni ca astea. $i nici slzici intruna: ,,O s[ se rezolve!" - cind totul e com-promis. Un stagiu nu inseamn[ doar un loc unde slinveli s[ diseci qi sI coqi, sd faci ligaturi qi s[ reziqti.

Un stagiu de medicinl trebuie s[ flnd seama qi de

fapte qi de posibilit[1i dinafara corpului- Misiunea

mea, aceea de a-l line sub observalie pe pictorulStrauch, m[ oblig[ sd m[ confrunt cu astfel de fapteqi de posibilit[1i extracorporale. SX explorez lucruriinexplorabile. S[ imping investiga[ia pdn[ la un grad

oarecum surprinz[tor al posibilitelilor. Ca 9i cum ai

descoperi o conspiralie. $i e posibil ca extracorpo-ralul - qi nu weau s[ spun suflet -, deci ceea ce se

afl[ in afara trupului nostru, fhrd suflet - clci nu qtiu

dac[ el exist[, deqi m[ aqtept s[ existe -, e posibil ca

aceast[ ipotez[ multimilenar[ s[ fie un adev[r ]a fel

18 Thomas Bernhard

de multimilenar; qi e absolut posibil ca extracorpo-ralul, adic[ ce nu e compus din celule, s[ fie de faptca:uza oriclrei existenle qi nu invers, qi nu numai oconsecin{[ a celeilalte realit[1i.

Ziua a doua

Arn plecat cu primul tren, cel de patru qi jum[-lnlt'. Printre pereli de stAncd. La stAnga qi la dreaptar.r't intuneric. Mi-era cam frig cAnd am urcat. Apoi,irrt'ct-incet, m-am inc[Izit. in jurul meu, glasuri de

rrrrrrrcitori qi de muncitoare, care se intorceau dinsclrirnbul de noapte. Simt dintr-odat[ o simpatie pen-

lrrr ci. Blrbati qi femei, tineri qi bltrdni, dar la fel de

rrrpfi de oboseal[ din cap pAn[ in picioare. B[rbaliicrr ,st:pci gri, femeile cu basmale roqii. Picioarele qi

k.-iru infdqurat in bucfl]i de loden, singurul mijloc de

n o scoate la cap[t cu frigul. Am inleles numaidecAt c[(.r'il un grup de desz[pezitori care se urcase la Sulzau.

St. (rlcuse aqa de cald in[untru, ca in pintecele uneiv:rci: de parcl, sub formidabilele pulsalii ale muqchi-

krr cardiaci, aeruI ce ieqea din trupurile omeneqti era

rlin nou pompat in ele. Mai bine s[ nu te gAndeqti!

Mi-am lipit spatele de peretele compartimentului.ttiindcd nu dormisem toat[ noaptea, am atipit. Cindnl-ilm trezit, am vlzut din nou urma de singe cam ne-regulat[ ce se pierdea pe podeaua ud[ a vagonului -cil un curs de ap[ inghesuit de masivele muntoase pe

o hart[ - qi care se sfArqea intre fereastrl qi cadrul ei,

srrb semnalul de alarm[. Provenea de Ia weo paslreslrivit[, ce fusese strAns[ la mijloc de fereastra bruscritlicatl in sus. Poate chiar de cAteva zile. Atflt de fest

era inchisd, incAt nu intra nici pic de aer. Controlorul,care trecuse pe acolo in exercitareajalnicei lui slujbe,nici nu bdgase de seam[ pas[rea moartl. Dar ar fi tre-buit s-o vad[. Aqa aveam impresia. Deodatl am auzit

Thomes Bernhard

despre povestea unui cantonier sufocat in viscol, carese incheia astfel: ,,Astuia nu-i p[sa de nimic." Oareera infHliqarea mea sau ceea ce exprima lS.untrul meu,pe cAt se pare, iradierea gAndurilor mele, a meditalieiintense despre misiunea mea - cd nimeni nu se a$ezalAngl mine, deqi in cursul cllitoriei fiecare loc eraprelios. Gem6nd, trenul urma cursul v[ii. ln gAnd,pentru o clipX, m-am vflzut acas[. Apoi, departe, invreun mare oraS strlb[tut cAndva. Apoi am zdnlpar-ticule de praf pe mAneca stAng[, pe care am incercats[ le qterg cu bralul drept. Muncitorii qi-au scos cu!i-tele ca s[-qi taie pAinea. tnghileau cu greu feliile mariqi groase de pAine cu bucdli de carne qi cArnat, bucdlicum nu s-ar m6.nca la nici o mas6. Doar din poal[.To[i beau bere rece ca gheala qi se sim{eau vizibilprea slibili ca si rAdd de ei inqiqi, de le-ar fi dat pringAnd s[ rAdd. Oboseala le era aqa de mare, incAt nicinu le trecea prin minte s[-qi inchidl qlipl nldragilorori s[ se qtearg[ la gur[. Mi-am zis: cAnd vor ajungeacasX, or sd cad[ de-a dreptui in pat. Iar la cinci duplmas[, cind ceilalli inceteazfl lucrul, ei il vor incepedin nou. Trenul huruia qi se rostogolea cu r,rriet, carAul de jos pe care-l urma. Era tot mai sumbru.

Camera e aqa de mic[ qi neprimitoare ca qi aceeade stagiar pe care o aveam la Schwarzach. DacI acolorAul vuieqte insuportabil, aici domneqte o liniqte insu-portabil[. La cererea mea, hangila a dat jos perdelele.fntotdeauna e la fel: nu-mi plac perdelele in inc[perice md sperie.) Gazda m[ dezgust[. Aceeaqi silfl carem[ f[cea in copil6rie s[ vomit dinaintea uqilor des-chise ale-abatorului. DacS ar fi moart5., nu m-ar dez-gusta ast5zi mai mult decdt trupurile morlilor pentrudiseclie, care nu-mi amintesc niciodat[ de cele vii, darea triieqte, tr[ieqte intr-un miros rAnced, strdvechi, debuc[t[rie de han. in aparen![, m[ place, fiindc[ mi-ac[rat geamantanul in odaie qi s-a oferit s[-mi aduc[

21Frig

rrr lir.r'arc diminealh micul dejun in camer[, contrarnl rict.irrrilor ei. ,,Domnul pictor face exceptie", a zis

lir. Ar l'i un obiqnuit al casei, iar obiqnuilii casei arir\'(.r ni\ste privilegii. Deqi pentru hangii ar exista ,,mairrrrrll tlczavantaje decdt avantaje". Oare cum ajunse-,ir.rrr oirspetele ei? ,,Din intAmplare", i-am spus. Voiamriir rrr;i rccreez un pic, apoi s[ m[ intorc repede acasd,

r rr rr lt' rnI aqtepta o gr[mad[ de treab[. iqi ar[t[ in{ele-

|',r,r'('r. I-am spus numele qi i-am dat paqaportul.

l'irrir acum, n-am z[rit pe nimeni in afara gazdei,

r['iri la un moment dat fusese mult[ g[l[gie in han.

l,ir vrcrnea prAnzului, am rlmas in camera mea. Amrntrr,bat-o pe hangil[ unde era pictorul, iar ea mi-a.,prrs r:ii se afla in p[dure. ,,Aproape intotdeauna e inlrtrlrlrc", zise ea. Nu se intorcea niciodat[ inainte de

lirrii. M-a intrebat dac[ i] cunogteam pe ,,domnul ar-lisl 1lictor". ,,Nu", i-am spus. intArziind in pragul uqii,

rrr lirriqte, o clip[ p[ru s[ m[ intrebe ceva ce numaio li'nrcie poate sd intrebe in grabl pe un blrbat. M[lrrlsc prin surprindere. Nu era nici o greqeal5. I-amrr,spins oferta, f[r[ sd spun o vorb[ qi nu f[r[ un gest

rlt' indispunere.

Weng e locul cel mai sumbru pe care l-am v[zutvn:odatX. Cu mult mai sumbru decAt mi-I descrisese

lsistentul. DoctoruI Strauch se referea la el ca la o por-(irrne de drum periculoasi pe care un prieten are de

nrcrs. Asistentul se limitase la aluzii. Leg[turile invizi-hilc, cu care m[ prinsese clip[ de clipl din ce in ce maisl rins de misiunea pe care mi-o incredintase, creaser[

intre mine qi el o tensiune aproape insuportabil[, iarr,rr resimlisem argumentele cu care m[ indemnase,

liirir s[ se re!in[, ca pe niqte ace infipte in creier. Dart'vita sI md irite. Se limita s[-mi indice punctele esen-

[ille. De fapt, md sperie linutul acesta, qi mai multlocalitatea, populatl in intregime de oameni mdrunli,

22 ThomasBernhard

pe care-i po{i socoti de-a dreptul debili mintali. Numai inalli de un metru qi patruzeci in medie, fhculi labelie, umbll impleticindu-se printre ziduri crlpate qiganguri inguste. Par tipici pentru valea asta.

Weng e cocotat sus de tot, dar tot pare infundatintr-o vlgiun5. E imposibil sd treci peste peretelestdncos. Doar trenul ii las[ jos o ieqire. E un peisaj deo asemenea urAlenie, incAt ii d[ un specific de caresunt lipsite peisajele frumoase. To{i au aici glasuri debelivani, glasuri de copii asculite pdnfl la do de sus,care te pltrund cAnd treci pe ldngl ei. Te strlpung.Te str[pung din umbrfl, trebuie s-o spun, cici de faptpAn[ acum n-am vdzut decAt umbre de oameni, si-luete fantomatice mizere, vibrAnd intr-o atmosfer[demenlial[. Iar glasurile acestea, emanAnd din fan-tomele lor, m-au nducit mai intAi, silindu-ml s[ go-nesc mai departe. Cu toate acestea, fac aceste remarcicu anume obiectivitate, ele nu m-au demoralizat. Defapt, totul imi era penibil, fiindc[ era extrem de in-comod. in plus, trebuia s5-mi car singur geamanta-nul de carton, in care lucrurile se ciocneau alandalaintre ele. Po{i urca pe jos drumul spre Weng de lagar[, unde se afld qantierul qi unde se construieqteo mare uzin[ energeticd. Cinci kilometri, flrfl scur-tlturi, cel putin nu in acest anotimp. Pretutindeni,cAini care l[trau, urlau. Mi-e uqor s[-mi inchipui cd,f[cAnd neincetat aceleaqi observalii pe care le-amfficut eu pAn[ acum in drum spre Weng qi chiar inWeng, poli sI innebuneqti, daci nu te abali de la eleprin muncd ori distraclii, sau alte ocupa{ii adecvate,ca mersul la prostituate, sau ruglciunile, sau beliile,sau toate in acelaqi timp. Oare ce-l atrage pe un omca pictorul Strauch intr-un anotimp ca [sta intr-unasemenea {inut, care ar trebui sI fie pentru el ca oofens[ continu[?

Frig z;)

N,l isirrnea mea e ultrasecret5 qi mi-a fost incredin-t;rtr l)r'('nreditat, bine calculat qi atAt de surprinzdtor,,1,, lrr o zi la alta. De mai multl vreme trebuie s[-i filrr.r'rrl prin minte asistentului si m[ ins[rcineze cuolr:it'r'varea fratelui s[u. De ce tocmai pe mine? De ce

lrr rrriri curAnd pe weunul din ceilalli stagiari decAtpr, rrrinc? Poate pentru c[ adesea m-am dus la el cunnrrrrrite intreb[ri dificile, iar ceilalli nu? Mi-a reco-rrr;urrlirt mai ales s[ nu-i stArnesc cumva pictoruluilr;irrrri:rla c5 aq avea cea mai neinsemnat[ relalie cu,'lrirrrrgul Strauch, fratele s5u. De aceea, dac[ voi firrrlrtbat, s[ spun c[ studiez dreptul, ca s[ indep[rtez, rrir,t, lcgitur[ cu medicina. Asistentul a luat pe seamalrri costurile cll[toriei qi ale sejurului. Mi-a oferit o.,rrrrui care i s-a p[rut suficientd pentru a acoperi toatellrllt trielile. Mi-a cerut s[-l observ minutios pe fratele,,iirr, nimic altceva. O descriere a comportamentului:'rtrr, l fblosirii timpului zilnic; informalii despre opi-rriilc, intenliile, reflecliile, judec6li1e lui. Un raportrsul)ra modului sdu de a merge, de a gesticula, de art. irrlhria, de ,,a se ap[ra de oameni". Despre felul inlrr rt' iqi foloseqte bastonul.,,Observali rolul bastonu-lrri in mAinile fratelui meu, observali-l cu exactitate."

Ohirurgul nu l-a mai v[zut pe pictor de doulzecirlr. :rni. De doisprezece ani au incetat orice cores-

lronden![. Pictorul calific[ deschis relalia dintre eirlrrrpt duqmlnie. ,,Cu toate acestea, weau si mai faco incercare, ca medic", a spus asistentul. De aceea arirvca nevoie de ajutorul meu. Observatiile mele i-arli rrrai folositoare decAt cele pe care le qtie deja. ,,Fra-lr'lc meu", mi-a spus el, ,,e celibatar ca mine. Cumst.zice, este un om care gAndeqte. insl nemaipome-rrit de confuz. Hlituit de vicii, de ruqine, de profundlcspect, de reproquri, de instanle - fratele meu e unIroinar, un om cuprins de spaim[. Un apucat. $i unurizantrop." Misiunea aceasta e iniliativa personal[ a