dintre cele mai de seam a personalitati ale veacului al XX-learomanesc, a lucrat Lucian Blaga ill functia de "bibliotecar-~ef', cunorma intreaga, pana la 30 iunie 1953, inconjurat de respectuoasacordialitate si deferenta permanenta a colegilor de serviciu.

In aceeasi perioada temporala, Lucian Blaga si-a ingaduitmaterializarea unui gand. Si-a legat, In piele, la acelasi format, insapte volume, culegerile de versuri antume, cartea de la Fundatii,eseurile, trilogiile, piesele de teatru. Pe spatele fiecaruia, lega-torul a imprimat cu litere aurite: .Lucian Blaga - Opere". Volu-mele erau continuu pe biroul de acasa, sub privirile sale. Gestuldezvaluia una din fibrele ascunse ale sufletului: nazuinta de a-~ivedea realizata seria unei posibile editii de "opere"!

8. "Cercetiitor stiintific principal"

Sectia de Istorie Literara si Folclor a Filialci din Cluj aAcademiei R.P.R. a elaborat, In anul 1951, un plan de activitate"de lunga durata, sugerat de Dimitric Popovici. Temele inscrisein planul de perspectiva explicitau osarcina.matca, anume: alca-tuirea unei bibliografii analitice a periodicelor romancsti dinTransilvania si rccoltarea tuturor stirilor dcspre rornani din peri-odicele maghiare si germane, aparute pe tcritoriul patriei noastrepana catre 1870. Pe langa aceasta sarcina cheie, membrii sectieitrebuia sa tina, bilunar sau lunar, cornunicari privitoarc la trccu-tul cultural si literar al rornanilor ardeleni"477

Membrii colectivului si-au stabilit atributiilc de serviciu siau inceput fisarea pe articole a presei vechi transilvanene. D.Popovici urma sa se ocupe de Foaie pen/m minte, inima si lite-ratura, Ion Breazu si poetul D. Ciurczu studiau Gazete de Tran-silvania, Mihai Triteanu parcurgea paginilc revistci Luceafarul,iar Eugen Craciun bibliografia Tribuna+l ':

115

116

Scctia avca nevoie de un bibliografspecializat In gcrrnana~i Ion Brcazu i-a propus lui Lucian Blaga sa lucreze cu 0 normaintrcaga la bibliograficrca periodicelor de limba gcrrnana, iar labibliotcca S,l ramana cu dear 0 jurnatatc de norma. Pcrspcctivaunui castig pccuniar suplimcntar, intr-o perioada cand nu maiprimca nici un ajutor de la Fondul Litcrar pcntru traduccrca luiFaust - era atragatoarc ~i Lucian Blaga a acccptat

De aCUI11 incolo, la bibliotcca, rigorilc de plan prcvcdeauclasificarca a ,,2750 opere pc an .:~77, ccca cc inscmna inrcgis-trarca a aproximativ zecc volume In ficcarc zi. La Seciia de Isto-ric Liierara ~i Folclor, un de si-a inccput activitatea la I iulie1953, norma intcgrala era ,,In medic de 120 fisc mari ~i 240 fiscmici pc luna"477

in functia de ccrcctator stiintific principal, Lucian Blaga astudiat. in ordinc cronologica, inrrcaga matcric informativa. rcferi-toarc la \ iata culturala. lirerara. politica, economics ~ircligioasaa romanilor, rcflcctata In urrnatoarclc pcriodicc. ziarc si revistc:

Sicbcnburgcr Allmanach, 1781:Sicbcnburgischcs Quartalschrift, 1790-1800;Sicbcnbi.irgischcs Intclligcnzblau, 1799:Sicbcnburgischc Provinzialblattcr, 1805-1824:Blattcr fiir Gcist, Gcmuth und Vatcrlandskundc, 1837-1848;Sicbcnbiirgcr Wochcnblatr, 1838, 1842-1849;Transsilvania, 1X-W-1849. 1855-1858. 1860-1863:Dcr Sicbcnburgcr Bote. 1841-1850;Satcllit des Siebcnburgcr Wochcnblattcs, 1842-1846:1Kronsuidtcr Zeitung, aparut. cu intcrmitcntc. timp de

douazcci ~i opt de ani. din 1849 pana in anul 1889-177 III afara

* In tcxtul of er it noua: Poetul. Familia. Ulthnii ani de viuto, DorliHlaga Iacca urmatoarea prccizare: pentru ..Colccnvul de istoric litcrara'. Lu-cian Bl.iga ..Iacca fisc bibliograficc dill prcsa de limba gcrrnana din Trausilva-nia. sccolul 19 (de fapt le facca l11aI113)'·-I-I1

Lucian Blaga nu purea duce acasa colcctiile de ziarc ~i rcvistc pen-tru ea rcgulamentul insuruuci inrcrzicca scoatcrca pcriodicclor dill incinra ci.ell exceptio schimbului inrrc bibiliotcci. lar Cornclia IlU a venit niciodara labibliotcca. Pc de alta parte, toatc fisclc all scrisul lui Lucian Blagam in primarcdaciarc. ClI prcscurtari. stcrsaturi, revcniri, reformulari stilisticc.

de periodicele germane, lui lucian Blaga i-a revenit indatorireade a exccrpta acclcasi informatii din Gaze/a de Transilvania,intrc anii 1838-1839, si Foaie pen/m minte, ininia si literatura,1842.

De-a lungul anilor, Lucian Blaga a rcdactat peste zcci demii de fisc din ziarclc Si revistele germane" si rornancsti. Elepastrcaza - s-a obscrvat - "amprentele"-i77 unei discipline si aleunei constiinciozitati exemplarc. In foartc multc fise, materialuleste notat lapidar. iar comentariile "se eonstituie inrr-un mozaicsavant de intuitii critice66 Lueian Blaga rcliefeaza elementele demodcrnizarc ale eeonomiei Si ale culturii rornanc. "pune in lu-mina deschiderea acestei culturi sprc valorilc filosoficc, stiinti-ficc literare de circulatie curopcana. analizcaza pertinent proza Sipoeziile autohronc din paginilc pcriodicclor". conscmncaza sem-nificatia faptului divers cotidian, inrcgistrcaza stirile cc sern-nalau progrcscle realizate ,.de poporul roman in epoea sa de re-nastcrc sociala Si nationala"-i77, dintre anii 1780-1830.

Fisclc intocmitc de Lucian Blaga sunt de trei fcluri: mono-graficc (sau "cumulative"), analitice Si de referin\a-in

In fisclc monograficc, rclativ purine, Lucian B1aga sinte-tizcaza, intr-o expunerc individualizata, profilul revistci sau alziarului: aparitia, pcriodicitarea, natura si sursa informatiilor, a-titudinea rcdactiei Si a eolaboratorilor rata de evenimentele in-terne si externe difuzate, pozitia fata de drepturile rornanilor dinTransilvania, perspcctiva asupra victii eeonomiee Si soeiale Si.indcoscbi, rclevarca aspectelor culruralc Si litcrare nu nU111aialerornanilor din Ardeal, ci din toatc tarilc rornanc.

lata, de pilda. cum a rcdactat Lucian B laga fisa mono-grafica a ziarului Gazeta de Transilvania, cditata de Gh. Barit laBrasov intrc anii 1838-1839. Reproducem textul in extenso, sprea rclcva efortul de csentializarc al autorului, posibil numai Iliurma parcurgerii intergrale a ziarului ~i a studierii prealabile amateriei publicate in paginile lui: "G. Trans. inccpe sa apara la12 martic 1838 Si apare pana la sfarsirul anului 18390 data pesaptamana. In aeest timp gazeta are un caractcr pronuntat infor-mativ. Chiar de la inccput Si Inca pc prima pagina apar infor-rnatiilc, de divcrsa amploare, sub titluri de "tari": Transilvania,

117

Ungaria, Spania etc. Inforrnatia e universala; sursele informati-ilor sunt indeosebi gazetele straine, corespondenta particulara eInca putin folosita. Ziarele mari, dupa care se dau stirile si eo-mentariile, sunt: Oesterrcichischer Beobachter (elogiat In specialpentru seriozitatea sa), Adler (Viena), Allgemeine Zeitung ... ,Times, Temps, Gazette de France, Erdelyi Hirlap Hirhok,Agramer Zeitung, Courier grec, Albina romaneasca, CurierulRornanesc, Romania etc.

Articolele rcdactionale sunt foarte rare; de semnalat Inprirnul rand articolul-program din nr. I (12 martie 1838). Aceas-ta nu inseamna ea gazeta n-ar avea atitudine. Atitudinea rcdacticise simte la fiecare pas III alegerca materialului informativ, in in-tercalari In cadrul informatiilor, In note explicative la subsol. Cuun deosebit interes se urmarcste ceea ce se petrece In Marea Bri-tanie. Simpatia pentru constitutionalismul democratic, pentru re-formele dorite de burghezia In ascensiune, pulscaza In tot mate-rialul gazetei. Cu 0 adevarata pasiune si bucurie sunt urrnaritcprogresele econornice, politicc, culturale din tarile romane, fu-risandu-se ici-colo si cate 0 apreciere critica.

Tendinta de a face cducatia cititorilor romani din Transil-vania, de a le insufla avant pentru citit, pentru carte, este vizibilain toate. Luminismul lui G. Barit se manifesta adesea in lupta saimpotriva superstitiilor, chiar si a acelora care vin din cercuripopesti. La fiecare pas Barit tine seama insa si de nivclul in-telcctual al publicului romancsc, caruia nu vrea sa-i of ere mate-rial ce ar putea depasi puterea sa de intelegere.

Drepturile rornancsti in Transilvania sunt aparatc cu en-ergie; ceea ce intercseaza in primul rand estc apararea dreptuluiee-l au romanii din Transilvania la limba ~i litcratura lor, aceas-ta impotriva tendintelor de maghiarizare, dupa ce limba latinaiese tot mai mult din uz.

La cea dintai ocazic ce i se of era, Barit introduce cronicateatrala (despre reprezentatiile unei societati nemtesti), ea un in-dcmn adresat rornanilor sa Ul111eZecxernplul celorlalte popoarc.

Viata economica, gcnerala si locala, este urmarita cu interes.Gazeta e tiparita cu cirilice, dar catcva articolase apar cu

litere latine.

118

In limba se simt dificultatile de a gasi termeni romanestipotriviti In cele mai multe domenii ale civilizatiei=U".

Fisele analitice au ea obiect prezentarea critica unei opereoriginale, In limba roman a sau in limba germana, dar inspiratapeisajul privelistilor autohtone, precum si analiza unui articol pecele mai divese teme.

Din Gazeta de Transilvania, Lucian Blaga s-a oprit, depilda, la poeziile semnate de Andrei Muresanu. Poema Om sivita-n paralel - scria Lucian Blaga - estc ,,0 poezie de gandire,in care poetul incearca sa raspunda la intrebarea:

Cand judcc Universul, cu a lui figuri marete,Irni vine sa-ntreb Firea de au toatc sfarsit..

Sfarsit, adica scop, rost, lege ...Apoi poetul descopcrind ea printrc oameni gasindu-se de

aceia care robesc, supusi catusii aspre, exclama ea aceasta nueste lucru ceresc.

Poetul cere Divinitatii sa-i dea omului libertate, cacinumai in libertate omul isi ajungc scopul pentru care cste facut.Din punct de vcdere artistic poezia lasa mult de dorit. lci-colo eaizbutestc sa inchege unele expresii remarcabile:

La om da-i libertate si sfera singulara"478Catre nouri de acelasi poet cste 0 .poezie lirica in 6 strofe

de care 8 versuri. Apel liric adresat de poet norilor, de a-I lua cuei de pe pamant spre a-I smulge din suferintcle sale. In poczie seexprima suferintele nelamuritc, un sentiment de instrainare, deparasire, care dau impresie de confuzie lirica. Torusi, ici-coloversuri mai organizatc ... In poezie, unele vagi infiltratii de canrecpopular: La voi codri din pustie / Mi-a ramas sa vie~uiesc"478.

Dintr-un numar al anului 1808, din Siebenburgische Pro-vinzialbldter, Lucian Blaga a retinut oda Sinuiri in cursul uncicalatorii prin Varhely si Detnsus, In comitatul Hunedoarei, sem-nata de invatatorul I. T. Klein, din Bistrita.

Poezia trebuie sa-l fi atras pe bibliograf In mod deosebit,deoarece invatatorul Klein exprirna sentimentelc traite la pri-velistea ruinelor de la Varhely, denumirea maghiara pentru

•••

119

1I

Gradistea, cu un veac si jumatate inainte de a fi fost vazuta de Lu-cian Blaga insusi: "Oras al lui Traian, sfant, Inca In ruinele sale.Tie ti se inchina lacrima care In orele noptii zboara pe obrajii In-focati. Privirea mea se opreste asupra palatelor si templelor splen-dide care, ascultand glasul puternic al sortii, au fost cotapite desornn. Coloane ale gloriei ..."478. Nu mai putin interesanta estefisa analitica, prilejuita de articolul Reprivire asupra literaturiimai noi, aparut In Siebenbiirgische Quartelschrift, 1790, referitarla rcccptarea filosofiei kantiene In mediile filosofice germane.

Cele mai multe fise, indeosebi cele "mici" sunt de rcferinta.Prin intermediul lor, Lucian Blaga scmnalcaza stiri si informatiifclurite, rcferitoare la romani, cu indicarea, la inceput, a datclornecesare identificarii articolului In periodice: titlul, anul de aparitic,numarul, pagina sau paginile, urmate de un rezumat cancis.

Astfel, din Bldttcrfur Geist, Gemuth und Vaterlandskundescmnaleaza aparitia unui lung studiu despre mineritul In Transil-vania anului 1818: productia de aur, de argint, plumb, arama, an-timon, mercur, fier, pirita. In fisa Wa/achei (Muntenia), excerptatadin Siebenbiirger Wochenblatt, numarul din 4 mai 1838, LucianBlaga noteaza aparitia ziarclor Curierul romiinesc, Romania,Cantorul de avis si Istoria tarii sensa de Aaron. Din acelasi ziar,a retinut 0 stire din 28 noiernbrie 1844, la care a adaugat, Inparanteze drepte, un comentariu personal, referitar la talculcvenimentului: ,,0 informatie politica despre intalnirca la Focsania cclar doi damni ai Moldovci si Muntcnici: Sturdza si Bibescu.Corcspondentul saluta cu bucurie aceasta intalnire prietcneasca/[carc poate fi socotita ea si aceea din anul trecut la Braila ea unadin faptele cc pregatcsc unificarea de mai tarziu]"41.

Numeroase alte fise inrcgistreaza "ccoul luptelor politiceale romanilor pentru ernancipare sociala si nationala", inscriu in-tercsul publicatiilor germane pentru "origin ea si vechimcarornanilor in Transilvania", mentioneaza simpatia prin care sunturmarite eforturile rornanilor "pentru consolidarea literaturiination~le"478 etc.

In acest sens, semnificativa mi se pare stirca reprodusaKronstddter Zeitung, la 21 februarie 1856, din ziarul englezcscLloyd, CLl titlul: Situatia in principalele romdne: " ... romanii sunt

120

meniti sa tie propagatorii culturii [nu numai, n. n.] In sud-cstuleuropean, dar chiar si pana in adancul orientului. Cui i se pareaceasta un paradox, n-are dccat sa studieze voiciunea pcrceptiu-nii, usurinta la invatatura, iscusinta lor la intclcgerea ideilor dinstrainatate. Vom numi pe rornani «francezii» printre rase\c slavedin sud"478

Putinclc cxernple selcctate din cele pcste zece mii de fiseasemanatoare, lasand la 0 parte volumele inrcgistrate paralel,dupa criteriile clasificarii zecimalc, dczvaluie profesionalismulde exccptie al filosofului si atcsta Inca 0 data corectitudinea princare si-a indeplinit obligatiilc de serviciu. In astfel de conditii, asus tine ea functia de cercetaror a fost 0 binemcritata sinccurapentru Lucian Blaga constituic 0 jignire adusa mcmoriei ornului,nevoit sa-si iroseasca anii maturitatii intelectuale intr-o anostamunca rutinicra, de ale carei roade nu s-a bucurat". Dupa 0 ast-fel de epuizanta activitate cfcctuata ziinic, Lucian Blaga se In-toareea, dupa orcle de program, la propria-i crcatie!

9. Ol11u/ .icare si-a pierdut destinul "

Destituirea din invatarnantul universitar, trecerca Infunctia de "profcsor ccrcctator" la TnstitutuJ de Istorie si Filosofie,coborarca, de aici, in postul de .Iiibliotecar-sef" si of cri rea ulte-rioara a unci jurnatati de norma, concomitent cu injumatatircacelei precedcntc, de "ccrcctator stiintific principal" I-au izolat peLucian Blaga de societatea conternporana prin insasi specificulactivitatii: 0 munca inferioara pregatirii ~icornpetentci lui profe-sionale, intr-o institutie aflata, paradoxal, la periferia victii cul-

* Fisele redactate de Lucian Blaga au fost folosite de IosifPervain, Ana Ciurdariu si Aurel Sasu In bibliografia analitica Rouuiniiin periodicele gerll1alle din Transilvania 1778-1848, vol. 1, 1977, vol.It, 1983, aparuta la Editura Striintific- si Enciclopedica, Bucuresti.

121

turale. Biblioteca Academiei nu putea fi frecventata dedit de citi-torii cu aprobari specialc pentru ea, in cornunism, lecturamaselor populare era supusa unci severe supravegheri constante.Functionar preocupat de realizarea normai zilnice, obsedat deobtinerca si fructificarea la maximum a putinului timp liber ramasdisponibil, Lucian Blaga nu mai putea exercita "influenta nociva"asupra tinerelor gcneratii,

9.1. Formele agresivitatii comuniste

Concornitent cu izolarea fizica, filosofia si literatura luiLucian Blaga au continuat sa fie sisternatic si vehement criticate.Cornentari ile denigratoare erau formulate in numele ideologieicomuniste de activistii aparatului de partid: Leonte Rautu, MironConstantinescu, de functionarii ce ocupau pozitii cheie in struc-turile presei ~i propagandei: Nestor Ignat, Nicolae Moraru, Tra-ian Selmaru, de .filosofii' ce trecusera la comunism sau fuseseraformati in spiritul noii doctrine: D. Isac, C. 1. Gulian, HenriWald, Pavel Apostol, Nicolae Gogoneata s.a.

Comunstii romani nu s-au multumit numai sa-l claustrezepe Lucian Blaga, sa-i calomnieze ~i sa-i discrediteze crcatia, sa-iopreasca tiparirea noilor volume, pregatite pentru editare in aniidin urrna, ci s-au straduit si au izbutit sa-i scoata opera dinretcaua tuturor bibliotecilor cxistente in tara. In celc doua masivevolume de Publicatii interzise, 1949, 1950, Lucian Blaga insusisi-a vazut cartile supuse intcrdictici. Initial au devcnit nedifu-zabile studiile: Cultura si cunostinta, Ferestre cotorate.Fenomenul originar; Pietre pentru temp!ul nieu, Arta Si valoare,Geneza metaforei Si sensu/ culturii. La putina vrerne dupa aceea,in urrna unor dispozitii verba le, venite "de sus", toate volumelcsale all fost trccute la ,.fondul special" din marile biblioteci, undecititorii obisnuiti nu aveau acces.

In licee si in invatamantul universitar, studiul operei luiLucian B laga a fost de asemenea interzis. Permisa era doar criti-carea ei. La serninariile de istoria literaturii rornane, "ani de zilc'- atesta marturisirile apistolare sernnate de A. E. Baconsky -

122

asistentul Mircea Zaciu "s-a razboit in fata studentilor cu 1110-dernismul, cu misticismul lui Blaga"479

A fost suficienta trccerea catorva ani de la destituirea dinUnivcrsitate ca intrcaga lui crcatie sa dispara aproape cu totuldin constiinta noilor serii de studenti. Rezultatul "s-a obtinut inchipul cel mai simplu" - constata cu amaraciune Lucian Blaga:prin prezenrarea denaturata a opcrei, "prin instaurarea in In-vatarnant a unei perspective in lumina careia toate conceptelcfundamcntale ale filosofiei avcau sa indure 0 crirninala desfigu-rare. Accasta cstc pentru mine cea mai jalnica constatare din caream avut ~i mai am prilejul de a face de la 23 August 1944 in-coacc" 11.

Uniunca Scriitorilor, unde functiilc cheic erau detinute deMihail Beniuc ~i Zaharia Stancu, adoptase mimetic 0 atitudinesimilara. Numele scriitorului era ignorat in rapoartele prezentatecu felurite prilejuri sau, daca era mcntionat, aparca obligatoriuinsotit de conotatii negative.

Sub tripla agresiune excrcitata de cornunisrii asupra opereisi a personalitatii sale: profesionala. morala ~i materiala, "scos"din literatura si filosofia autohtona, inlaturat din program aanalitica de liceu si din aceea univcrsitara, eliminat din bibliote-cile pub lice, Lucian Blaga a dcvenit, dupa cum insusi se expri-ma in acei ani, 0 fiinta "care si-a pierdut destinul" 11:

,,- De intrcaga mea opera -- ii va marturisi pestc cativa aniavocatului loan Ghcorghc Avram - m-a dcspartit un «nimcnca »printr-o simpla, durcroasa trasatura de condei ... "480 Sc va fircferit la Lucrctiu Patrascanu, la Lcontc Rautu $i Nestor Ignat, latoti trei la un loc sau la partidul comunist in ansamblu?

Marginalizarea omului si negarea obstinata a valorilor li-terare ~i filosoficc ale operci de propaganda de partid, de Uni-versitate ~i Uniunea Scriitorilor au avut drept urrnare imcdiata ~ide durata aparitia unui halo nagativ in jurul scriitorului, 0 zonaintens luminata, in centrul careia personalitatea lui Lucian Blagase proiecta cu 0 ~i mai accentuata stralucire.

In consecinta, numele filosofului a patruns in cclc maieterogene medii. Insa .celcbnratca" astfel obtinuta - comenta CLl

un suras amar Lucian Blaga - era "pur norninala" 11: "Sunt foarte

123

cunoscut ea nume, dar nu si ea opera"4RO. Afirmatiilc scriitoruluiacopcreau 0 rcalitate istorica evidenta.

Intrc cele doua razboaie mondialc. volumele lui LueianBlaga au fost cditatc, cele mai multc de autorul insusi, in tirajcminime de cinei sure, 0 mic, cel mult doua mii de exemplare. S-ascris desprc ele in periodiccle litcrare .clcgios si abscons" 11, aufost cornentatc In studii monografice. Cu toate aces tea, pentrucititorii citadini si .Lruma de intelcctualitate" rurala, opera luiLucian Blaga nu a constituit 0 lectura "la indemana"; celor maimulti, li se parea dificila si majoritatea se oprca .Jnaintc de apLlne pieiorul pc pragul scnsului" 11"". Iar aCU!11,nu numai ea vo-lumclc elaborate in ultimii ani nu i se mai tiparcau. dar toatccartile lui, aparute pana 111anul 1946 i-au fost scoasc din bi-bliotecile publicc.

* lmposibilitatea citiiorilor de a decoda semnificatia versurilorera reala. Concluziile poetului sunt sprijinite de evocarile lui Ion Vlasiu.

in ] 935, la Cluj, In locuinta lui Ion Chinezu sculpiorul l-a In-talnit pe Lucian Blaga, venit In (ani sa asiste la reprezentarea scenicadramei sale istorice AvrcIIII /OIlClI. Cu acest prilej i-a povestit 0 Int5111-plare lezuta de volumul Lauda soninului.

I~1tr-o zi. UIl lucraror mai varstnic, din atelierul In care lucra, l-aIuat de 0 parte pe Vlasiu si l-a intrebat:

.. - Dumneata ai auzit de Lucian Blaga?- Am auzit. E poet.- Nu c medic')- Nu stiu: s-ar putea S~l lie filosof. am citit niste cugeiari.- Cc fel de cugetari. nu pori sa-rni spui?- Nu mi le-aduc aminte,-- lnceurca. ma ruga el aproape Cll duiosie ... "Si iutr-un tarziu. cu multa ezitare, cu oarecare teama. muncitorul

i se destainui:,,- Draga Vlasiu, sa stii ea eu sufar de multi ani de insomnie. Am

fost la medici vesriri si mi-au dar fel de fel de medicamente dar farafolos. Sum nopti in care nu dorm piina in zori. Doctorii mi-au reco-mandat plimbari si, dupa cc plec de la atelier, cale orasul in lung ~i inlat, urnblu teleleu de colo-colo, ma uit in to ate virrinele. Intr-o zi am

124

Cu toate acestea, alaturi de literatura oficiala, ideologiza-ta, si raspandita III tiraje "de masa" de institutiilc statului, con-tinua sa cxistc, paralcl, dar subreran, 0 viata literara autentica. inacest context, volumclc de versuri ~i studiile filosoficc ale luiLucian Blaga, existcnre in bibliotecile particulare se intalneau cusensibilitatea unci alte gcncratii care descoperea surprinsa unfoarte marc scri itor.

In Univcrsitatc, in ciuda intcrdictici oficiale, srudentii 11citeau. Scrafirn Duicu. student la Facultatea de Filologie dinCluj. stia "din auzite Si soptitc desprc opera lui Blaga". DumitruAndrasoni, colcgul sau de la cnglcza. "ne incita, seara de seara,5a-1 citim pc Blaga". Serafim Duicu i-a urmat indemnul, folosindo ingcnioasa stratagema: .Ajuns pentru informatii bibliografieein Sala cataloagclor, am luat Si cotcle inrregii opere blagiene.Cola volumelor de poezi: 0 tin minte ~i acum"": S 20.505. Scri-am pc fisa numele unui poet oarecare Si titlul unui volum de-a Iacestuia Si mi se ad ucea Blaga"480

9.2. Relotiile interuniane

Aura ncgativa in care opera si pcrsonalitatea lui LucianBlaga a fost invaluita de comunistii rornani a determinat 0 vi-zibila prefacerc in forma, aspcctul ~i continutul rclatiilor dintrcscriitor si contemporanii sai.

vazut In vitrina unci librarii 0 carte intiiulata Lauda sOI/II/11lu7 Si eaomul disperat am intrat ~i am cumparat-o. Acum sa vezi: mie nu-rniplace sa citesc, ea nu prea am ochi buni. dar dupa ce 111-a111dezbracatam inceput sa citesc si - mare minune. am adormirl A doua seara la fel.a treia seara la fel. Am crezut ea ai citit cartea' Sunt un fel de poeziicare suna ea nisie descantece'.

Lucian Blaga asculta impasibil, jignit in sinea sa de nedeli-catetea rurala a sculptorului, si I-a intrerupt: ..Cine stie ... oamnii simplise lasa implicaii in sensurilc magice al~,Eoeziei. Pentru ei poezia $i can-tul sunt moduri de a tra: transfigurat... I.

** in anul 1955,11.11.

125

(,

9.2.1. La Filiala Uniunii Scriitorilor din Cluj

Intre anii 1949-1950, - cand Lucian Blaga lua parte cu 0

anume regularitate la sedintele Filialci Uniunii Scriitorilor dinCluj, al carui membru de drept era, - viata literara a orasului -din care marile valori fusesera impinse catre periferic - era do m-inata de "cca 25-30 scriitori demni de atcntie, talentati, cornu-nisti sau dispusi sa colaboreze'rl''! , caractcrizati global deloanichie Olteanu: "".mare lucru nu se poate astepta de la ei,caci sunt fie inca «in lamurire», fie au obligatii care le rapescoricc timp liber"481. Despre adevarata filosofie nici nu se puteavorbi. Totusi, pentru Ioanichie Oltcanu, Pavel Apostol era "unuldin cei mai buni cunoscatori ai clasicilor marxismului, din cati seafla In Transilvania"482

In lumea literara "oficiala" din Clujul acelor ani, "nimeni"- depunea marturic Dumitru Micu, dar si multa vrerne dupaaceea, adaugarn noi - ,.nu avea pareri bune despre Blaga". Iar ceice Ic aveau nu si le dadeau pe fata". Pe Dumitru Micu, "toti" 11ironizau "pentru adrniratia rata de poet"245, pc care facuse im-prudcnta sa nu 0 tainuiasca. Tanarul, pc atunci, poet "se bucurade atentia cordiala a maestrului" - il divulga Ion Brad. Sfios dincale afara, Micu nu numai ea nu abuza de aceasta inalta simpaiie,dar 0 si ascundea de noi, ea si cand n-am fi cunoscut-o foartebine. Cand ne aflam impreuna pe strada si se ivea de dupa vreuncolt Lucian Blaga, arareori singur, insotit de vreun admirator sauadmiratoare, Dumitru Micu se inrosea ea 0 adolescenta fugitade-acasa. Lucian Blaga se oprea de multc ori, ii intindea cordialmana si-l intreba: «Ce mai faci, Miculc? Ce mai scrii?»"41.

Ioanichie Olteanu $i Corncl Rcgrnan, care lucrau inredactia ziarului Tribuna 11011cl, "priveau foartc circumspectpoezia lui Blaga si cu atat mai mult filosofia lui. In public, vor-beau respcctuos despre scriitor, dar din ceea ce rosteau, intrepatru ochi, era clar ea nu-I agreau deloc": "N-arc barbatie"245,zicea Regman; este "cel mai sters dintrc profesori"482, completaIoanichic Olteanu.

Emil Isac, "inacrit" pe atunci "de lipsa de atentie a con-temporanilor.r+V, dar pretuit excesiv dupa 1950, in perioada

126

aceea de confuzii axiologice, "nu-l aprecia pe filosof" - afirmaIon Brad -. Argumentullui suprem, pe care isi rezema neincrede-rea In filosofia lui Blaga, era formulat aproape anecdotic: dacanemtii, autorii atator sisteme filosofice, nu l-au recunoscut pe alpoetului roman niciodata trebuie sa se lase pagubasv+l. Rationa-mentul atesta prostia emitentului. "Nemtii" nu aveau de undecunoaste filosofia lui Lucian Blaga; din cauza circumstantelor is-torice, traducerile In limba germana efectuate intre anii 1942-1943 nu au putut fi tiparite.

Nici 0 parte dintre scriitorii bucuresteni nu-l agreau: ,,In-temeietorul Almanahului literar, Miron Radu Paraschivescu, sisuccesorul sau la directia publicatiei, Geo Dumitrescu, nici nuvoiau sa auda de Blaga"245.

Lucian Blaga, fara indoiala, va fi sesizat atitudinea agre-siva si jignitoarea desconsiderare a operei sale, mai latenta, orifatisa de catre membrii filialei clujenc a Uniunii Scriitorilor,chiar daca nu va fi banuit adevaratele lor dirnensiuni. I$i va fiimpus totusi sa participe la ,,$edintele de lucru", pentru a nu i sereprosa !ipsa si a transforma absentele intr-o posibila acuzatie deindiferentism, comuna in epoca.

Mai mereu, Lucian Blaga venea la sedinte impreuna cuIon Agarbiceanu. Taceau amandoi, ascultand ineptiile rostite departicipanti. Lucian Blaga .Jua" rar cuvantul. Si, in asemeneamomente, nu se remarca nici prin expresivitate, nici prin dis-tantare .filosofica" de ceilalti vorbitori, remarca Dumitru Micu.

lntr-una din zile, celor prezenti li s-a dat un exemplar dinIndrumatorul cultural, "pentru ea, rasfoindu-l, sa se simta indern-nati a colabora la viitoarele numere". Lucian Blaga s-a intrebatcu 0 anume nedisimulata mirare: ,,- Cine 0 fi Ion Paun-Pincio?",care semna 0 poezie in paginile revistei.

,,- Cum? sare Emil Isac. Se poate ea tu, Blaga, sa nu fiauzit de Paul Pincio? A fost un poet socialist renumit. Paul Pin-ClO ...

- Ei uite - raspunde Blaga -, marturisesc lacuna. Tocmaide aceea zicearn ea ar trebui sa se dea mici indicatii bio-biblio-grafice ... "245

127

La "invatamantul ideo logic", organizat in cadrul filialei,Dumitru Micu isi amintca referatul prezentat de Lucian Blaga launa din sedintc. .Tcma era: capitolul al patrulea din Istoria Par-tidului Cotnunist (Bolsevic), consacrat matcrialismului dialecticsi materialismului istoric. Refercntul a rezumat impecabil textulcapitolului fara nici un comentar, iar la urma, aducand si 0 «con-tributie personala», a forrnulat, lapidar, concluzia logica: situareape pozitiile materialismului dialectic si istoric implica respin-gerca idcalismului, adoptarea idealismului implica ncacceptarcamaterialismului dialectic ~i istoric"245 Precizarea finala, va ,;0-

menta ulterior Dumitru Mini, "nu facca dccat sa formulezc Intermeni expliciti ceva sublnteles,"4RO: Lucian Blaga isi delimitapropria-i filosofie de ideologia marxista.

Sarguinta fi losofului a fost obscrvata si inregistrata. La 16martie 1954, .Lucretiu", informatorul aflat In colcctivul Institu-tului de lstoric si Filosofie, raporta Sccuritatii: "Sub raport ideo-logic se pare ea [Lucian Blaga] si-a insusit ideologia marx ista,dar nu a reusit sa 0 aplice in mod just, atunci cand a redactat 0

lucrare stiintifica desprc gandirca filosofica din Transilvania Insec. XVIII. Fiind un filosof mistic ale carui lucrari sunt imbibatede misticism, nu si-a putut restructura modul de a gandi"441.

Permanenta prezenta a lui Lucian Blaga la sedinte va fprovocat ingrijorarca lui Nagy Istvan, prcsedintelc filialei, si aconducerii de partido Si filosoful ~i prozatorul Ion Agarbiceanuerau considcrati "decadenti" si, In consecinta, ei nu all fost invi-tati niciodata la multelc intalniri organizate In acei ani cu munci-torii, militarii In tcrmen, elevii Si cadrcle didactice.

Intcntia izolarii a devenit evidenta pentru intrcaga filiala111 1949, dupa sosirca la Cluj a dclcgatiei Uniunii Scriitorilor, al-catuita din Eugcn Jebcleanu, Cicerone Tbeodorescu ~i Geo Du-mitrescu. Poetii bucurcsteni au explicat clujenilor ce se intelcgcprin .Jiteratura noua' si au adresat colegilor din orasul de pcSomes .unvitatia de a eolabora la presa literara din Capitala, In-deosebi la Viata romclneasca4RO

Lueian Blaga si Ion Agarbiceanu nu au fost chemati la in-talnire. La sedinta urrnatoare, Lucian Blaga a eerut explicatii.

128

Nagy lstvan nu a stiut cc sa raspunda. "Spre a salva situatia",Dumitru Micu s-a varat In verba: fuscsc descmnat sa-i pofteascape amandoi, dar, "dintr-o condarnnabila neglijenta" nu-si in-dcplinisc "sarcina"245 Lucian Blaga a intrcbat neincrezaror:

,,- Nurnai asta sa fi fost?"Nu i s-a raspuns. Filosoful a intuit eauzele: nu avea drep-

tul sa publiec nici un rand In periodicele literare ale vremii. Si a pro-cedat ill consccinta: a incctat sa mai frecventeze ,,~edintele de lucru"!

9.2.2. Mcmbrii "Cercului Literar"

Nu se poatc sustine ea intrc anii 1949-1961, Lucian Blagaa avut "prieteni". imeni nu s-a bucurat de "intimitatea" luireala, cum se exprima David Prodan, avea doar cunoscuti, aflatiei insisi pc trcpte feluritc de apropiere. "El a preferat totdeaunaun anturaj de adulatori si eu nu cram omul"26 7, comenta, ne-drept, istoricul. La 13 fcbruarie 1982, David Prod an reafirmaacceasi idee, notata de Mircea Zaciu III Jurnalul sau: lui LucianBlaga "i'i placca sa fie adulat. Cu tot gcniul sau, acccpta bucurosinjuru-i oameni mediocri. uncle nulitati intelectuale, dar care-Ilin-guseau si-i intrctincau constiinta valori i sale exceptionalc"483

.Jvlcdioctii care-I frecventau - adauga $i Mircea Zaciupropria-i opinie - raspundca unui secret orgoliu ultragiat, lucrufoarte fircsc ea mccanisrn psihologic, iutalnit adesca la mariicreatori"483 Afirmaiiilc amandurora dczvaluic atar ne-cunoastcrca realitatii despre care ernitcau opinii, cat si 0 jigni-toare malignitarc, provocata de posibila frustrarc a ignorarii lorde cat re filosof.

.Jvlcdiocri i" si "nulila(ilc" care s-au anal III jurul lui Lu-cian Blaga intrc anii 1949-1955 erau fostii membri ai CerculuiLiterar: 1. Negoitescu, Ion D. Sarbu, Nicolae Balota si, mult mairar, St. Aug. Doinas, Radu Stanca, Eugen Todoran, Radu Enes-cu. Nici unul dintre acesti tineri intclectuali nu aprecia, atunci, inmod deosebit opera lui Lucian Blaga. Dimpotriva, tuturor li separea 0 creatie stimabila, dar deloc deosebita. Abia dupa ce vor

129

iesi din inchisorile comuniste, opiniile lor despre om Si, partial",despre opera lui se vor modifica.

In scrisoarea catre Radu Stanca, din 18 noiembrie 1951,. comentand atitudinea filosofului fata de cerchisti, I. Negoitescuse referea, inevitabil, la sine insusi: "De cand lucrez in acelasi ser-viciu'" cu Blaga Si ne vedem zilnic, mi-am dat seama Simai binede faptul cat de straini suntem noi de el, adica mai bine zis cat deopac e ella generatia noastra: nu poate distinge intre noi si ceilalticu care vine in contact. Nu are nici un simt pentru cunoasterea oa-menilor Si ierarhizarea 101'. E atat de preocupat de persoana saincat nu-I intereseaza real decat ceea ce poate servi aceasta per-soana, Ne intelegem foarte bine, dar niciodata nu simt nevoia sa-icomunic ideile Si problemele care ne preocupa. Relatiile dintrenoi sunt asa: eu respect opera lui (chiar daca 0 combat, consid-erand-o insa ea realizarea eea mai tipica Si importanta a culturiinoastre), fara ea personal sa ma angajeze, iar el pretuicste inmine faptul ea stie ea il inteleg perfect si ii dau consideratia to-tala Si mai ales calculeaza cu viitorul, cand voi fi unul din ceicare vor scrie si vor raspandi opinii despre opera lui.

Ca om este complet rece, si daca eu nu as avea in generalun puternic sentiment pentru opera culturala in sine, nu as puteastabili nici un fel de comunicatie cu cl. El nu are entuziasme, cinumai interese, chiar si in cele mai acute situatii spirituale.Opera lui este complet lipsita de iubire. Lucrurile 11intereseaza,

* in Istoria literaturii ronuine, 1991, I. Negoitescu reprosa sis-temului filosofic imaginat de Lucian Blaga lipsa "dimensiunii etice" si,reiterand criticile lui C. Radulescu-Motru, AI. Posescu, D. Isac, COI1-

damna stilul prea "artistic".Nicolae Balota, In primul volum din Caietul albastru. 1998, refuza

statutul stiintific deterrninarilor metaforice "referitoare la temporal i-tate: «tirnpul-havuz», «timpul cascada». Gandind In imagini, filosofulnu ofere a nicidecum prin aceste inchipuiri ale sale concepte riguroase".Totusi, concedea, putem sa le folosim ea niste merafore ale trairii tem-porale",

** Din toamna aceluiasi an, 1. Negoitescu fusese angajat la Bi-blioteca Academiei, filiala Cluj, cu un salariu de 7 600 lei lunar.

130

.1

131

nu se da niciodata lor. lata de ce nu arc Dumnezeu si nici nu-Icauta"484

La reintalnirea cu Lucian Blaga In mai 1955, NicolaeBalota semnala de asemenea indifercnta filosofului: "Ca de obi-cei, nici 0 intrebare despre ce lucrez, ce gandcsc, ce scriu (doardespre cum imi merge la Bucuresti, cum 0 due, cum «rna des-cure». Nici In anii trecuti cand lucram In sala mare de alaturi adepozitului de carti si venea sa corncntam ultimele stiri de laRadio Londra sau sa ma cheme in Barlog ea sa-mi citeasca ceva,nu ma intrcba ce seriu, cc studiez .. ."455

Nu se poate ca in sufletul sau, Lucian Blaga sa nu fi fostmahnit de ignorarea sistemului sau filosofic de catre fostii stu-denti, tocmai de aceia pe care i-a considerat totdeauna cei maiapropiati. Trebuie sa ne inchipuim ~i arnaraciunea traita ori decate ori II surprindea pc Nicolae Balota absorbit de lectura po-emelor lui Tudor Arghezi, in cditia "definitiva" de la Fundatii.Insa orgoliull-a oprit sa ceara informatii tanarului despre intere-sui vadit pentru lirica argheziana.

Dintre toti cerchistii, cel care a ramas mai apropiat su-fleteste de Lucian Blaga pare sa fi fost loan D. Sarbu, profesorde literatura rornana intre anii 1951-1955 la patru licee clujene,pentru a-si acoperi norma didactica. El 11 facea sa rada, relatan-du-i - dupa cum se exprima - "decameroanele" lui de "at let almizeriei": "Am mostenit (de la maica-mea, probabiJ) un pie dedar de a povesti si amuza, II foloseam ea sa gonesc norii de subfruntea sa. Si reusearn. Radeam CLl lacrimi arnandoi, ore intrcgi[... ] eram bufonul Majcstatii sale si tocmai fiindca aveam unmare respect pentru acest cuvant si aceasta intclectuala vocatiede Ev-Mediu-intamplator, Bufon, imi faccarn meseria eu darni-cie si conseeven\a"485

9.2.3. Ceilalti

Relatiile cu 0 "eelebritatc" criticata intr-un limbaj de ungrobianism neintalnit anterior deveneau riseante si apropierea