AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU - arpmag.anpm.roarpmag.anpm.ro/upload/16965_23 SC Rompetrol Bucuresti...

MINISTERUL MEDIULUI şi DEZVOLTARII DURABILE

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI PITEŞTI

Strada Egalităţii, nr. 50 A, cod 110049 Piteşti

Strada Egalităţii, nr. 50 A www.arpmsm3.ro Tel: 0248 213 099; 0746 248 597 Piteşti, cod 110049 E-mail: [email protected] 0348 401 992;

Fax: 0348 401 993

AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU Nr. 23 din 14.03.2006

REVIZUITA în data de 01.08.2008

Ca urmare a solicitării S.C. ROMPETROL RAFINARE S.A. – Punct de lucru RAFINĂRIA VEGA Ploieşti, str. Valeni nr.146, jud. Prahova înregistrată la Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Piteşti cu nr. 2924/03.04.2008, privind revizuirea Autorizaţiei Integrate de Mediu pentru activitatea de fabricare a produselor obţinute din prelucrarea titeiului şi a completărilor cu nr. 4816/06.06.2008,

în urma analizării documentelor transmise, verificării şi parcurgerii etapelor procedurale, în baza H.G. nr.368/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi

Dezvoltării Durabile, a H.G. nr.459/2005 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr.265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată prin Legea nr.84/2006, a Ordinului M.A.P.A.M. nr.818/2003, privind procedura de emitere a autorizaţiei integrate de mediu, modificat şi completat de Ordinul M.M.G.A. nr.1158/2005, a Ordinului M.A.P.A.M. nr.169/2004 pentru aprobarea, prin metoda confirmării directe, a Documentelor de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF), aprobate de Uniunea Europeană,

se emite:

AUTORIZATIA INTEGRATA DE MEDIU

Titular: S.C. ROMPETROL RAFINARE S. A. - Punct de lucru RAFINĂRIA VEGA Ploieşti; Amplasament: Municipiul Ploieşti, str. Valeni nr.146, jud. Prahova.

CUPRINS

1. DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITĂŢII ............................................. 4 2. TEMEIUL LEGAL AL EMITERII AUTORIZAŢIEI INTEGRATE DE MEDIU .................. 4 3. CATEGORIA DE ACTIVITATE ............................................................................................... 5 4. DOCUMENTATIA SOLICITARII .......................................................................................... 6 5. MANAGEMENTUL ACTIVITĂŢII ......................................................................................... 6 6. MATERII PRIME şi MATERIALE AUXILIARE.................................................................... 7 7. RESURSE: APA, ENERGIE, GAZ NATURALE ..................................................................... 9

7.1. APA .......................................................................................................................................... 9 7.1.1. Alimentarea cu apă: ........................................................................................................ 9 7.1.2. Evacuarea apelor uzate: ............................................................................................... 10

7.2. ENERGIA TERMICĂ .......................................................................................................... 10 7.3. ENERGIA ELECTRICĂ....................................................................................................... 11 7.4. AERUL COMPRIMAT ........................................................................................................ 12 7.5. GAZE NATURALE.............................................................................................................. 12 7.6. UTILIZAREA EFICIENTA A ENERGIEI ......................................................................... 12

8. DESCRIEREA INSTALATIEI ŞI FLUXURILOR TEHNOLOGICE EXISTENTE PE AMPLASAMENT ........................................................................................................................... 12

8.1. INSTALAŢIA DISTILARE ATMOSFERICA (DA2)........................................................ 13 8.2. INSTALAŢIA DISTILARE ÎN VID (DV) .......................................................................... 13 8.3. INSTALAŢIA n - HEXAN .................................................................................................. 14 8.4. INSTALAŢIA BITUM.......................................................................................................... 14 8.5. INSTALAŢIA RAFINARE.................................................................................................. 14 8.6. INSTALAŢIA DE RECTIFICARE...................................................................................... 15 8.7. INSTALAŢIA AMESTECARE - FINISARE PRODUSE ................................................. 15 8.8. RAMPE DE ÎNCĂRCARE/DESCĂRCARE CF ŞI AUTO ............................................. 16 8.9. INSTALAŢIA DEZAROMATIZARE BENZINE ............................................................. 17 8.10. CENTRALA TERMICĂ .................................................................................................... 17 8.11. TURNURI DE RACIRE ..................................................................................................... 18 8.12. INSTALATIA DE PRODUCERE APA DEMINERALIZATĂ ..................................... 19 8.13. INSTALATII PENTRU PRODUCEREA AERULUI COMPRIMAT ........................... 20 8.14. INSTALAŢIE DE ELIMINARE GUDROANE ACIDE ................................................. 21

9. INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA ŞI DISPERSIA POLUANTILOR ÎN MEDIU.............................................................................................................................................. 22

9.1. AER ........................................................................................................................................ 22 9.2. APA ........................................................................................................................................ 23 9.2.1. Instalaţii de preepurare: ................................................................................................... 23

10. CONCENTRATII DE POLUANTI ADMISE LA EVACUAREA ÎN MEDIUL INCONJURATOR, NIVEL DE ZGOMOT ................................................................................... 24

10.1 AER ....................................................................................................................................... 24 10.2. APA ...................................................................................................................................... 27

2

10.2.1. APA UZATA ............................................................................................................... 27 10.2.2. APA FREATICA.......................................................................................................... 28

10.3. SOL ....................................................................................................................................... 29 10.4. ZGOMOT ............................................................................................................................ 30

11. GESTIUNEA DESEURILOR................................................................................................... 30 11.1. DESEURI PRODUSE, COLECTATE, STOCATE TEMPORAR ................................... 30

11.1.1. DEŞEURI NEPERICULOASE ................................................................................... 31 11.1.2. DEŞEURI PERICULOASE ......................................................................................... 31

11.2. DEPOZITAREA DEŞEURILOR ....................................................................................... 32 12. INTERVENTIA RAPIDA/PREVENIREA şi MANAGEMENTUL SITUATIILOR DE URGENTA. SIGURANTA INSTALATIEI................................................................................... 32

12.1. INCADRARE ...................................................................................................................... 32 12.2. INFRASTRUCTURI ŞI INSTALATII............................................................................... 34 12.3. MANAGEMENTUL OPERATIILOR CE DETIN / PRODUC / UTILIZEAZA SUBSTANTE şi PREPARATE PERICULOASE ...................................................................... 35 12.4. MASURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR ........................................................... 36 12.5. PREVENIREA POLUARILOR ACCIDENTALE........................................................... 37 12.6. MASURI DE PREVENIRE, CONTROL, MIJLOACE DE INTERVENTIE ÎN CAZ DE ACCIDENT ŞI ORGANIZAREA INTERVENŢIEI ................................................................ 38

13. MONITORIZAREA ACTIVITATII......................................................................................... 40 13.1. AER ...................................................................................................................................... 40

13.1.1. EMISII ........................................................................................................................... 40 13.2. APA ...................................................................................................................................... 41

13.2.1. APA UZATA ............................................................................................................... 41 13.2.2. APA POTABILA ......................................................................................................... 42 13.2.3. APA FREATICA.......................................................................................................... 42

13.3. SOL....................................................................................................................................... 43 13.4. DEŞEURI ............................................................................................................................. 43

13.4.1. Deşeuri tehnologice: ................................................................................................... 43 13.4.2. Ambalaje:...................................................................................................................... 44

13.5. ZGOMOT ............................................................................................................................ 44 13.6. MIROSURI .......................................................................................................................... 44

14. RAPORTARI LA AUTORITATILE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI ......................... 44 15. OBLIGATIILE TITULARULUI ACTIVITATII...................................................................... 46 16. PLAN DE ACTIUNI ................................................................................................................. 49 17. GLOSAR DE TERMENI ........................................................................................................... 52 18. DISPOZITII FINALE ................................................................................................................ 54

3

1. DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITĂŢII Autorizaţia Integratǎ de Mediu se eliberează pentru: Denumire titular de activitate: S.C. ROMPETROL RAFINARE S.A. Punct de lucru

Rafinăria Vega Ploieşti; Cod unic de înregistrare: 1860712; Număr Registrul Comerţului: J13/534/1991, eliberat în data de 23.04.2008; Adresa: Municipiul Ploieşti, str. Valeni nr.146, jud. Prahova; Tel./fax: 0244 / 406110; 0244 / 514469; E-mail: [email protected]. 2. TEMEIUL LEGAL AL EMITERII AUTORIZAŢIEI INTEGRATE DE MEDIU Prezenta autorizaţie integrată de mediu se emite în baza: ♦ Ordonanţă de Urgenţă nr.152/2005, privind prevenirea şi controlul integrat al poluarii; ♦ Legea nr.84/2006 privind aprobarea OUG. nr.152/2005; ♦ Ordinul MAPAM nr.818/2003, pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de

mediu; ♦ Ordinul MMGA nr.1158/2005, pentru modificarea şi completarea anexei la Ordinul MAPAM

nr.818/2003 - pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu; ♦ Ordonanţă de Urgenţă nr.195/2005, privind protecţia mediului; ♦ Legea nr.265/2006 privind aprobarea OUG. nr.195/2005, cu completările şi modificările

ulterioare; ♦ Legea nr.655/2001 pentru aprobarea OUG nr. 243/2000, privind protecţia atmosferei; ♦ OUG nr.196/2005, privind Fondul pentru Mediu, modificată şi aprobată prin Legea nr.105/2006. ♦ Ordinul MAPM nr.592/2002, privind aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a

valorilor prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător;

♦ Legea nr.426/2001 pentru aprobarea OUG nr.78/2000, privind regimul deşeurilor; ♦ H.G. nr.856/2002, privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând

deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase; ♦ H.G. nr.349/2005, privind depozitarea deşeurilor; ♦ H.G. nr.188/2002, privind aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul

acvatic a apelor uzate, modificată şi completată prin HG. nr. 352/2005, H.G. nr. 210/2007; ♦ H.G. nr. 352/2005, privind modificarea şi completarea H.G. nr. 188/2002; ♦ H.G. nr. 351/2005, privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi

pierderilor de substante prioritar periculoase, cu modificările şi completările ulterioare; ♦ Ordin nr. 95/2005, privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurile preliminare de

acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri;

♦ Legea apelor nr.107/1996, modificată de Legea nr.310/2004; ♦ HG nr.140/2008, privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului CE nr.166/2006

privind înfiinţarea „Registrului european al poluanţilor emişi şi transferaţi”; ♦ H.G. nr.804/2007, privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate

substanţe periculoase; ♦ Ordinul MAPPM nr.462/1993, condiţiile tehnice privind protecţia atmosferei; ♦ Ordinul MAPPM nr.756/1997, pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării

mediului;

4

mailto:[email protected]

♦ Ordinul MAPAM nr.1084/2003 privind aprobarea procedurilor de notificare a activităţilor care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi respectiv a accidentelor majore produse;

♦ Legea nr.360/2003, privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, modificată şi completată prin Legea nr.263/2005;

♦ H.G. nr.878/2005, privind accesul publicului la informaţia privind mediul; ♦ H.G. nr.235/2007, privind gestionarea uleiurilor uzate, cu modificările şi completările ulterioare; ♦ H.G. nr.1057/2001, privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase; ♦ H.G. nr.124/2003, privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest; ♦ H.G. nr. 734/2006, pentru modificarea şi completarea H.G. nr. 124/2003, privind prevenirea,

reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest; ♦ H.G. nr.170/2004, privind gestionarea anvelopelor uzate; ♦ Legea nr.15/2005, pentru aprobarea OUG nr.21/2004, privind Sistemul Naţional de Management

al Situaţiilor de Urgenţă; ♦ Legea nr.307/2006, privind apărarea împotriva incendiilor; ♦ OUG nr.121/2006, privind regimul juridic al precursorilor de droguri; ♦ Regulamentul nr.273/2004, privind precursorii drogurilor; ♦ Ordinul comun MMGA, MTCT şi MEC nr.2/211/118/2004, pentru aprobarea Procedurii de

reglementare şi control al transportului deşeurilor pe teritoriul României; ♦ Ordinului MAPAM nr. 169/2004 pentru aprobarea, prin metoda confirmarii directe, a

Documentelor de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF), aprobate de Uniunea Europeană.

♦ Ordonanta de Urgenta nr. 68/2007 - privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului.

Termenul limită pentru realizarea măsurilor din Planul de acţiuni pentru conformare

este 31.12.2014, conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată prin Legea nr.84/2006. 3. CATEGORIA DE ACTIVITATE Cod CAEN principal: 1920 – Fabricarea produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului; Obiectul autorizării, conform Anexei nr. 1 la OUG nr. 152/2005:

♦ 1.2. - Instalaţii pentru rafinarea ţiţeiului şi prelucrarea gazelor; ♦ 1.1. - Instalatii de ardere cu putere termică nominală mai mare de 50 MW; ♦ 5.4. - Depozite controlate de deşeuri cu o capacitate totală > 25 000 tone; ♦ 5.1. - Instalaţii pentru eliminarea sau valorificarea deşeurilor periculoase, cu capacitate mai

mare de 10 t/zi. Suprafaţa totală a amplasamentului: 602.681,00 m2 din care:

♦ suprafaţă construită: 409.849,75 m2; - suprafaţă aferentă rezervoarelor de materii prime, materiale auxiliare, produse finite ∼

100.000 m2; - suprafaţă aferentă batalurilor ∼ 105.000 m2;

♦ suprafaţă liberă: 57.798,96 m2; ♦ suprafaţă căi transport, reţele edilitare, alei, platforme auto, etc: 97.600 m2;

Instalaţiile autorizate: 1. Instalaţie distilare atmosferică (DA2) - capacitate 450.000 tone ţiţei/an; 2. Instalaţie distilare în vid (DV) – capacitate 170.000 tone păcură/an; 3. Instalaţie N-hexan – capacitate 60.000 t rafinat uşor/an; 4. Instalaţie Bitum – capacitate 65.000 t bitum/an;

5

5. Instalaţie de rafinare – capacitate 250.000 t/an produse petroliere distilate; 6. Instalaţie de rectificare – capacitate 150.000 tone/an benzină; 7. Instalaţie amestecare finisare produse – capacitate 660.000 t/an prod. petroliere; 8. Instalaţie dezaromatizare benzine – capacitate 21.500 t/an; 9. Centrala termică: 3 cazane CR 30 – capacitate totală 74,25 MW;

10. Instalaţie producere aer comprimat; 11. Instalaţie mobilă de neutralizare şi stabilizare gudroane acide;

4. DOCUMENTATIA SOLICITARII

• Formular de solicitare, întocmit de SC Rompetrol Rafinare să – Punct de lucru Rafinăria Vega Ploieşti;

• Raport de amplasament, întocmit de Petrescu Laurentiu – expert de mediu; • Evaluarea nivelului impactului pentru SC Rompetrol să – punct de lucru Rafinăria Vega

Ploieşti, întocmit de Petrescu Laurenţiu – expert de mediu; • Raport final de securitate pentru SC Rompetrol Rafinare să – Punct de lucru Rafinăria Vega

Ploieşti, intocmit de UTCB Bucureşti; • Bilant de mediu şi Raport la Bilantul de mediu nivel I pentru batalurile de gudroane acide şi

haldele de şlam de alumină aparţinând SC Rompetrol Rafinare să – Punct de lucru Rafinăria Vega Ploieşti;

• Bilanţ de mediu şi Raport la Bilanţul de mediu nivel II pentru batalurile de gudroane acide şi haldele de şlam de alumină aparţinând SC Rompetrol să – Punct de lucru Rafinaria Vega Ploieşti;

• Evaluarea riscului de mediu pentru batalurile de gudroane acide şi haldele de şlam de alumină aparţinând SC Rompetrol Rafinare să – Punct de lucru Rafinăria Vega Ploieşti;

• Contract de prestari servicii nr. CO-DCM-024/2007 încheiat între SC Rafinăria ASTRA ROMANA să Ploieşti şi SC Rompetrol să Bucureşti – Punct de lucru Rafinăria Vega Ploieşti privind epurarea apelor uzate şi pluviale;

• Contract de prestări servicii nr. 5564/14.03.2008 pentru ridicarea, transportul şi depozitarea deşeurilor menajere sau industriale, încheiat între SC Veolia Servicii pentru Mediu să Bucuresti şi SC Maintenance Services SRL Constanţa - Punct de lucru Ploieşti;

• Contract de prestări servicii nr. 74/31.03.2006 pentru execuţia de lucrări, servicii, operaţii pentru: întreţinere drumuri, platforme şi spaţii verzi-complex Petromidia; Act adiţional nr. 3 încheiat între SC Maintenance SRL şi Rompetrol Rafinare Constanţa prin Punctul de lucru Rafinăria Vega;

• Contract de servicii de ecologizare pentru eliminarea gudroanelor acide din batalurile Rafinăriei Vega Ploieşti nr. RR65/28.03.2008, încheiat cu SC Ecomaster – Servicii Ecologice SA;

• Plan de eliminare a echipamentelor cu conţinut de PCB; • Autorizaţie de Gospodărire a Apelor nr. 124/23.08.2007, eliberată de Direcţia Apelor Buzău-

Ialomiţa, SGA Prahova, valabilă până la data de 23.08.2009; 5. MANAGEMENTUL ACTIVITĂŢII 5.1. Titularul activităţii are implementat Sistemul de Management al Mediului, certificat conform standardului SR EN ISO 14001/2004; 5.2. Instalaţia va fi exploatată, controlată şi întreţinută, aşa cum s-a stabilit în prezenta Autorizaţie Integrată. Toate programele depuse în solicitare şi care vor fi duse la îndeplinire conform condiţiilor prezentei Autorizaţii, sunt parte integrantă a acesteia; 5.3. Un exemplar din prezenta autorizaţie trebuie să rămână accesibil, în orice moment, personalului desemnat cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului;

6

5.4. Toate echipamentele şi instalaţiile utilizate în desfăşurarea activităţii, a căror avarie sau funcţionare necorespunzătoare ar putea conduce la un impact negativ asupra mediului, vor fi întreţinute în condiţii optime de lucru; 5.5. Operatorul va înregistra şi investiga orice reclamaţie sau sesizare pe care o primeşte referitoare la mediu. Înregistrarea va cuprinde: date referitoare la reclamaţie/sesizare, investigarea făcută şi orice acţiune întreprinsă; 5.6. Titularul activităţii trebuie să se asigure că o persoană responsabilă cu protecţia mediului va fi în orice moment disponibilǎ pe amplasament; 5.7. în cazul producerii unui prejudiciu, titularul activităţii va suporta costul pentru repararea prejudiciului şi va înlătura urmările produse de acesta, restabilind condiţiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului “poluatorul plăteşte”; 5.8.Titularul activităţii trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru a asigura faptul că sunt efectuate acţiuni corective în cazul în care cerinţele impuse de prezenta Autorizaţie Integrată nu sunt îndeplinite; 5.9.Titularul autorizaţiei trebuie să stabilească şi să menţină un program pentru a asigura faptul că membrii publicului pot obţine în orice moment informaţii privind performanţele de mediu al titularului; 5.10. Titularul activităţii va menţine un Sistem de Management al Autorizaţiei, prin care se va urmări modul de acţiune pentru îndeplinirea condiţiilor din autorizaţie. Sistemul de management al autorizaţiei va evalua toate operaţiunile şi va revizui toate opţiunile accesibile pentru utilizarea tehnologiei mai curate, producţiei mai curate, minimizarea deşeurilor şi va include o planificare a obiectivelor şi a sarcinilor de mediu; 5.11. Titularul autorizaţiei trebuie să implementeze măsurile stabilite în Planul de acţiuni, conform planificării în timp aprobate; 6. MATERII PRIME şi MATERIALE AUXILIARE 6.1. Principalele materii prime şi materiale auxiliare: 6.1.1. Materii prime şi materiale utilizate în rafinărie:

Nr. crt. Denumire Nr. CAS Nr. index

(Anexa 2 la HG. 490/02) Stocare

1. Ţiţei 8002-05-09 649-049-00-5 rezervor

2. Fracţie C5 – C6

Amestec: Pentan 109-66-0 Izo-pentan 78-78-4 Hiodrocarburi C6 110-54-3 Sulf 7704-34-9

- rezervor

3. Rafinat chimizare 68527-27-5 649-495-00-0 rezervor 4. Benzină Naphta Arpechim 68527-27-5 - rezervor

5. Benzină Naphta Midia Amestec:Benzină 86290-81-5 Benzen 71-43-2 Metanol 67-56-1 MTBE 1634-04-4

- rezervor

7

Nr. crt. Denumire Nr. CAS Nr. index

(Anexa 2 la HG. 490/02) Stocare

6. Solvent greu 8008-20-6 649-493-00-X rezervor 7. Slurry 68476-34-6 - rezervor 8. Jet A1 Petrom 64742-81-0 - rezervor

9. Jet Midia

Amestec:Petrol reactor fracţii C9-C16 8008-20-6 petrol reactor hidrodesulfurizat 64742-81-0 hidrocarburi aromate (naftalină) 91-20-3

- rezervor

10. Păcură cu < 1 % sulf 64741-45-3 645-008-00 rezervor 11. Păcură cu max.2 % sulf 64741-45-3 645-008-00 rezervor 12. Calprene 100C/100 9003-55-8 - rezervor 13. Europrene SOL T161C 9003-55-8 - rezervor 14. Petromeen 4H628 78-96-6 - rezervor 15. Keroflux 91-20-3 - rezervor 16. N – metilpirolidonă 872-50-4 606-021-00-7 rezervor 17. Acid sulfuric 7664-93-9 016-020-00-8 rezervor 18. Hidroxid de sodiu 1310-73-2 011-003-00-1 rezervor 19. Hipoclorit de sodiu 7681-52-9 017-011-00-1 rezervor

6.1.2. Materiale utilizate pentru neutralizarea şi stabilizarea gudroanelor acide din bataluri:

Nr. crt. Denumire U.M. Cantitate anuală Stocare

1. Ciment tone 15000 saci 2. Var tone 5000 container 3. Nisip tone 25000 vrac 4. Filer tone 30000 vrac 5. Zgură tone 7000 vrac 6. Pietriş tone 25000 vrac 7. Nove Force R 5330 m3 30 eurocontainere 8. Nove Activ Force A 1800 m3 45 eurocontainere

6.2. Condiţii de preluare, transport, manipulare, depozitare:

Toate materiile prime şi materialele auxiliare utilizate vor fi receptionate, manipulate şi depozitate conform normelor specifice fiecărui material, fişelor tehnice de securitate, în condiţii de siguranţă pentru personal şi pentru mediu.

Depozitele şi magaziile se vor menţine amenajate şi întreţinute corespunzător şi se va asigura securitatea acestora. Deşeurile de ambalaje se vor gestiona potrivit legislaţiei specifice în vigoare.

Traseele şi echipamentele de descărcare, transport, manipulare, ale materiilor prime şi materialelor, vor funcţiona în condiţii corespunzatoare. 6.3. Selecţia materiilor prime:

Operatorul va ţine evidenţa lunară a consumurilor de materii prime şi materiale utilizate.

8

Operatorul va introduce în procesul de fabricaţie şi în activităţile auxiliare, materiile prime şi materialele cele mai puţin periculoase pentru mediu. 7. RESURSE: APA, ENERGIE, GAZ NATURALE

În cadrul RAFINĂRIEI VEGA Ploieşti se desfăşoară activităţi de producere şi/sau distribuţie a utilităţilor.

Aceste utilităţi sunt: - combustibili: gaz metan din magistrala naţională şi/sau păcură cu un conţinut de sulf de

maxim 1 %; - abur: se produce în centrala termică; - apă rece: este distribuită din două puţuri de alimentare amplasate în interiorul platformei; - apă recirculată: apa caldă care rezultă din procesele tehnologice, este răcită în două turnuri

de răcire şi retrimisă în instalaţiile tehnologice; - apă demineralizată: se produce într-o instalaţie de demineralizare echipată cu coloane cu

schimbători de ioni; - aer comprimat: se produce în rafinărie cu ajutorul compresoarelor; - energia electrică: se preia din reţeaua naţională şi se transforma - azot şi hidrogenul: sunt preluate de la producători (Linde Gas) în butelii rezervoare

specializate.

7.1. APA 7.1.1. Alimentarea cu apă:

Alimentarea cu apa se face în baza Autorizatiei de Gospodarire a Apelor nr. 124/23.08.2007 eliberată de AN Apele Române S.A. – D.A. Ialomiţa Buzău – SGA Prahova, valabilă până la data de 23.08.2009.

7.1.1.1. Alimentarea cu apă potabilă:

Necesarul de apă potabilă se realizează din sursă proprie din 6 puţuri de adâncime (P2, P3, P5, P6, P7, P8) care sunt amplasate în incinta platformei societăţii şi care asigură necesarul de apă potabilă şi tehnologică. În prezent două sunt în funcţiune (P2, P6), celelalte aflându-se în rezervă.

Volumele şi debitele de apă potabilă autorizate sunt: - zilnic maxim 349,72 m3, 4,04 l/s → 127,647 mii m3/an; - zilnic minim 243,00 m3, 2,80 l/s → 88,695 mii m3/an; din care la terţi: zilnic mediu 50,00 m3, 0,578 l/s → 18,250 mii m3/an; Instalaţii de tratare: sistem de clorinare cu clorură de var sau hipoclorit. Reţeaua de distribuţie a apei potabile: lungimea totală a reţelei = 7,8 km;

7.1.1.2. Alimentarea cu apă tehnologică: Necesarul de apă tehnologică se realizează din forajele P2 şi P6, existănd alte două foraje (P1 şi

P4) în rezervă. Volumele şi debitele de apă industrială autorizate sunt: - zilnic maxim 6063,00 m3, 70,18 l/s → 2213,214 mii m3/an; - zilnic minim 4217,00 m3, 48,74 l/s → 1537,015 mii m3/an. Instalaţii de tratare: demineralizare (trei linii cu funcţionare alternativă: 6 filtre cationice, 3

filtre anionice slab bazice, 3 filtre anionice puternic bazice şi 2 filtre cu pat mixt). Instalaţii de aducţiune şi înmagazinare: 2 bazine de 1500mc, respectiv 1000mc, aferente

turnurilor de răcire, reţea cu lungimea de 4,3 km.

9

7.1.1.3. Apa pentru stingerea incendiilor: Volum intangibil: 2 rezervoare subterane cu V1=5000mc şi V2=2500mc şi reţea de 135

hidranţi. Necesarul total aprobat de apă este: - zilnic maxim → 14193,15 m3/zi; - zilnic minim → 9065,24 m3/zi; Cerinţa tatală de apă: - zilnic maxim → 6386,32 m3/zi; - zilnic minim → 4454,00 m3/zi; Gradul de recirculare internă a apei: 68% pentru apa industrială, debit recirculare = 240 l/s.

7.1.2. Evacuarea apelor uzate:

Volumele de apă uzată autorizate sunt: - zilnic maxim 10000 m3; - zilnic minim 3250 m3;

Apele uzate tehnologice şi menajere provenite de la Rafinăria VEGA rezultate în urma

folosinţelor tehnologice şi a celor igienico – sanitare, precum şi apele pluviale, sunt preluate de un sistem unitar de canalizare, preepurate şi dirijate către Staţia de epurare Corlăteşti, unde are loc epurarea finală înainte de deversare.

Apele uzate menajere de la colonia VEGA şi de la bazinul de înot al C.S. Petrolul Ploieşti: apele uzate menajere evacuate de la Colonia VEGA şi de la Bazinul de înot sunt epurate într-un decantor tip IMHOFF, după care sunt deversate în pârâul Dâmbu.

Apele pluviale excedentare din precipitaţii sunt colectate în 3 rezervoare de stocare. Canalizarea: Lungimea totală simplă a reţelei de canalizare este de 10 km. La reţeaua principală de

canalizare sunt racordate o parte din instalaţiile de prelucrare ţiţei şi cele auxiliare rafinăriei, întregul sistem fiind împărţit funcţie de specificul produselor finite obţinute.

Evacuarea apelor în exces drenate la nivelul batalurilor sunt colectate într-un cămin amplasat în vecinătatea batalurilor şi pompate în reaţeaua de canalizare şi dirijate la separatorul final.

Apele uzate menajere rezultate de la grupurile sanitare din platformă sunt deversate în canalizare şi dirijate în separatorul principal de produse petroliere.

Apele pluviale sunt evacuate în segmente de canalizare care deversează în reţeua de canalizare urmând acelaşi traseu ca apele industriale şi menajere.

Apele uzate după epurarea fizico – mecanică în separatoare, sunt evacuate printr-un canal circular cu diametrul 1,1 m, spre Staţia de epurare Corlăteşti. Debitele de apă uzată evacuate sunt măsurate cu un debitmetru cu ultrasunete amplasat în căminul de evacuare al separatorului principal de produse petroliere.

7.2. ENERGIA TERMICĂ

Energia termică necesară funcţionării instalaţiilor din Rafinăria VEGA, se produce la Centrala

termică. Agentul termic produs (abur) este necesar funcţionării instalaţiilor tehnologice şi pentru prepararea apei calde pentru termoficare.

Părţile componente ale centralei termice sunt: - trei cazane CR – 30 de 30 t/h, 15 bar, 24,75 MW fiecare, cu coş comun; - un cazan IPROM de 20 t/h, 35 bar; - instalaţia de alimentare cu apă a cazanelor; - instalaţia de preparare apă fierbinte cu boiler;

10

- instalaţia de alimentare cu combustibil.

În focarele cazanelor se ard combustibili gazoşi (gaz metan) sau combustibili lichizi (păcură având un conţinut de sulf de maxim 1 %).

Instalaţie Combustibil Putere termică (MW)

Debit abur (t/h)

Presiune nominală

(bar)

Temp. abur ( 0C)

Coş evacuare

3 cazane CR 30 Gaz natural/păcură 24,75

fiecare 30 15 250± 300C C1

1 cazan IPROM Gaz natural/păcură 17,45 20 35 400 ±

120C C4

Instalaţie U.M. Consum specific Consum combustibil

Distilare atmosferică (DA) MWh/t materie primă 0,089 x 10-3

Distilare în vid (DV) MWh/t materie primă 0,137 x 10-3

Instalaţie Bitum MWh/t produs 0,091 x 10-3 Cazane abur MWh/t produs 0,306 x 10-3

Consum abur Distilare atmosferică (DA) MWh/t materie primă 74,79 x 10-3 Distilare în vid (DV) MWh/t materie primă 244,71 x 10-3 Instalaţie Bitum MWh/t produs 510,594 x 10-3 Instalaţie amestecare – finisare produse MWh/t materie primă 74,79 x 10-3 Instalaţie n - Hexan MWh/t materie primă 280,485 x 10-3 Instalaţie rectificare MWh/t materie primă 734,139 x 10-3 Instalaţie dezaromatizare MWh/t materie primă 32,52 x 10-3 Instalaţie rafinare MWh/t materie primă 96,747 x 10-3 Rampa CF - Auto MWh/t materie primă 73,17 x 10-3

7.3. ENERGIA ELECTRICĂ

Energia electrică necesară platformei este asigurată din sistemul energetic naţional prin Staţia

trafo 110/2kV. Alimentarea este asigurată de doi fideri subterani de 20 kV. Distribuţia generală în rafinărie se

realizează din punctul de alimentare 20kV spre punctele: - postul de transformare PT 1 - Pompe incediu + Compresoare; format din 2 transformatori

20/6,3 kV; 1600KVA şi sistemul aferent de distribuţie de medie tensiune (6,3 kV); - postul de transformare PT 2 - Centrala termică; format din 2 transformatori 20/0,4 kV;

1600KVA şi sistemele de distribuţie aferente; - postul de transformare PT 3 - n. Hexan; format din 2 transformatori 20/0,4 kV; 1600KVA şi

sistemele de distribuţie aferente; - postul de transformare PT 4 - catalizatori (secţia şi-a încetat activitatea după anul 1999);

format din trei transformatori 20/0,4 kV; a 1600KVA şi sistemul aferent de distribuţie de joasă tensiune;

- postul de transformare PT 5 – St. Veche; format din 2 transformatori 20/0,5 kV; 1000KVA şi sistemele de distribuţie aferente;

11

- postul de transformare PT 6 – St. Veche; format din 2 transformatori 20/0,4 kV; 1600KVA şi sistemele de distribuţie aferente;

În platformă mai este: 1 transformatoar 500/220 V, 75 kVA. Din totalul transformatoarelor sunt în funcţiune sase, opt fiind în rezervă.

În uleiul transformatorilor nu sunt prezenţi bifenili policloruraţi.

7.4. AERUL COMPRIMAT

Aerul comprimat necesar funcţionării instalaţiilor din Rafinăria VEGA se realizează în două staţii de comprimare: staţia noua şi staţia veche.

În cele două staţii de comprimare sunt montate următoarele compresoarele: • Compresor INGERSOLL RAND nr.1 → Q - 700 Nmc/h, construite conform proiectului

uzinei INGERSOLL RAND şi funcţioneaza din anul 1922; • Compresor INGERSOLL Rand nr.2 → Q - 350 Nmc/h, construite conform proiectului

uzinei INGERSOLL RAND şi funcţioneaza din anul 1922; • Compresor Reşiţa 2 V 30/7→ Q - 1800 Nmc/h, construit de CM Reşiţa şi pus în funcţiune în

anul 1976; • Compresor ECFU 10 → Q - 600 Nmc/h, este construit la întreprinderea Timpuri noi

Bucureşti şi a fost pus în funcţiune în anul 1992; • Compresor AGK → Q - 2400 Nmc/h, este de construcţie rusă şi a fost pus în funcţiune în

anul 1954; • Două compresoare Resiţa 1415/7 → Q - 900 Nmc/h, construite la uzinele Reşiţa; • Două compresoare FU 184 → Q - 2500 Nmc/h, executate la Faur Bucureşti şi date în

funcţiune în 1981.

7.5. GAZE NATURALE

Gazele naturale sunt preluate din magistrala naţională prin intermediul unei staţii de distribuţie gaze de la Ţânţăreni, sunt trecute prin staţia de reglare amplasată în interiorul rafinăriei, în zona fostei Instalaţii Catalizatori, unde se reglează presiunea şi distribuţia către consumatori. Se pot furniza între 50000 – 250000 Nm3/h. 7.6. UTILIZAREA EFICIENTA A ENERGIEI 7.6.1. Creşterea eficienţei energetice determină scăderea emisiile de CO2, principala cauză a efectului de seră şi a schimbărilor climatice globale; 7.6.2. Cele mai bune tehnici disponibile (BAT) vor fi respectate în utilizarea energiei electrice; 7.6.3. Reducerea energiei folosite şi creşterea eficienţei energetice: Titularul autorizaţiei trebuie să identifice şi să aplice toate oportunităţile pentru minimizarea consumului energetic; 7.6.4. Anual se va întocmi un plan de utilizare eficientă a energiei şi o dată la trei ani se va întocmi un audit privind eficienţa energetică. Aceste documente vor fi cuprinse în Sistemul de Management al Autorizaţiei. 8. DESCRIEREA INSTALATIEI ŞI FLUXURILOR TEHNOLOGICE EXISTENTE PE

AMPLASAMENT

12

8.1. INSTALAŢIA DISTILARE ATMOSFERICA (DA2)

Capacitatea de prelucrare a Instalaţiei DA2 este de 450.000 t/an ţiţei. În Instalaţia DA2 se distilă la presiune atmosferică ţiţei parafinos, semiparafinos şi uleios cu

un conţinut de maxim 0,5 % sulf. Randamentele de obţinere a produselor şi caracteristicile de calitate a acestora depind de

natura ţiţeiului şi de modul de operare al Instalaţiei DA2. Produse obţinute, deoarece au caracteristici care nu le permit întrebuinţarea ca atare,

constituie materii prime pentru alte instalaţii, cum ar fi: - Instalaţia Rectificare: benzină; - Instalaţia de Rafinare produse albe: white spirit, petrol I, II, motorine; - Instalaţia DV: păcură.

8.1.1. Procesul tehnologic:

Instalaţia DA2 este o instalaţie de distilare primară a ţiţeiului la presiunea atmosferică care realizează separarea ţiţeiului, după încălzire şi vaporizare, intr-o serie de fracţii: benzină, white spirit, petrol I, petrol II, motorină şi păcură. 8.1.2. Utilajele:

Utilajele, după rolul pe care îl au în procesul tehnologic, se grupează în: - utilaje pentru separare şi fracţionare: coloana zero, coloana de fracţionare (sau coloana I) şi

coloana stripare; - utilaje pentru aport de căldură: cuptorul tubular; - utilaje pentru depozitare materii prime şi produse finite: rezervoare, vase tampon, decantoare

ţiţei, separatoare benzină; - utilaje pentru efectuarea schimbului de căldură: schimbătoare de căldură, condensatoare,

răcitoare; - utilaje pentru vehicularea materiei prime şi a produselor petroliere obţinute: pompe cu abur,

pompe centrifuge, pompe dozatoare, etc.; - sisteme tehnice care asigură controlul şi reglarea procesului tehnologic: aparatură de măsură

şi control, instalaţii electrice şi de iluminat, etc.; - utilaje pentru manipulat greutăţi: scripeţi, trolii, etc.; - utilaje folosite în activitatea PSI: tunuri de hidrant, sisteme de înăbuşire cu abur, etc.

8.2. INSTALAŢIA DISTILARE ÎN VID (DV)

Capacitatea de prelucrare a instalaţiei DV este de 170.000 t /an păcură. Distilarea în vid reprezintă o continuare a prelucrării ţiţeiului începută cu distilarea

atmosferică.

8.2.1. Procesul tehnologic: Instalaţia DV prelucrează atât păcură uleioasă cât şi păcură parafinoasă şi poate funcţiona: - în cuplaj cu Instalaţia DA2 → păcura fierbinte de la baza coloanei I din Instalaţia DA2 este

pompată în cuptorul tubular şi apoi în coloana de distilare în vid; - separat de Instalaţia DA2 → păcura din rezervorul în care este depozitată este introdusă mai

întâi în schimbătoare de căldură, apoi în cuptor, după care intră în coloana de fracţionare. În Instalaţia DV se prelucrează atât păcură uleioasă cât şi păcură parafinoasă.

8.2.2. Utilajele:

Utilajele tehnologice utilizate în Instalaţia DV sunt asemănătoare cu cele din Instalaţia DA, diferenţa constând în dimensiuni.

13

Utilajele specifice instalaţiei DV sunt: coloana de fracţionare în vid, cuptorul tubular şi sistemul pentru obţinerea vidului.

8.3. INSTALAŢIA n - HEXAN

Capacitate de prelucrare este de 60.000 tone/an rafinat uşor RC provenit din procesul de

reformare a benzinelor şi fracţia C5 – C6 , provenită din procesul de fracţionare ţiţei, cât şi în regim de obţinere a semifabricatelor- benzine de extracţie, când se pot prelucra 200 tone/zi benzină de distilare atmosferică şi benzină naphtha.

Procesul de fabricatie constă în separarea benzinei de distilare atmosferică sau a fracţiei C5 - C6, pe baza diferenţei temperaturii de fierbere, în fracţii cu limite de distilare caracteristice fiecărui produs.

In Instalaţia n - Hexan se obţin următoarele produse: - n - Hexan, solvent pentru polimerizare în instalaţiile de fabricare a polietilenei de joasă

presiune; - Semifabricate - benzine de extracţie (tip 65/80, 80/115, 70/95, 70/100, etc.); - Benzină uşoară şi grea; - White spirit.

Gazele arse se refulează în atmosferă prin intermediul unui coş de dispersie având o înălţime de

58,26 m.

8.4. INSTALAŢIA BITUM

Capacitatea de producţie este de 65.000 t/an bitum rutier şi special. În Instalaţia Bitum se obţin: bitum neparafinos pentru drumuri - bitum rutier şi bitumuri

speciale. În Rafinăria VEGA producerea bitumurilor se realizează prin tehnologia de suflare cu aer a

materiei prime în blaze sau vase de oxidare → bitumuri oxidate.

8.4.1. Procesul tehnologic de obţinere a bitumului : Procesul tehnologic constă în principiu din suflarea cu aer a materiei prime la temperaturi

cuprinse între 220 – 2600C, în vase de oxidare şi blaze. Aerul de suflare are rolul de reactant şi agent de amestecare.

Ca produse de reacţie se produc bitumuri şi gaze. Gazele sunt trecute printr-o coloana de spălare.

Procesul tehnologic de obţinere a bitumului cuprinde în principal următoarele faze: 1. pregătirea materiei prime; 2. obţinerea propriu-zisă a bitumurilor; 3. ambalarea, depozitarea şi expedierea bitumului.

8.5. INSTALAŢIA RAFINARE

In instalaţie se rafinează şi/sau se neutralizează produse petroliere distilate. Capacitatea de prelucrare a instalaţiei este de 250.000 t/an produse distilate, white spirit,

petrol şi motorină, rezultate din instalaţiile Rectificare şi DA2, sau de la alţi furnizori. Produsele petroliere albe (white spirit, petrolul, motorinele) obţinute în cadrul Instalaţiei DA2

şi Rectificare se supun rafinării în scopul eliminării compuşilor nedoriţi şi a îmbunătăţirii calităţii lor.

Rafinarea produselor albe se realizează cu acid sulfuric şi hidroxid de sodiu. Astfel, rafinarea white spiritului şi petrolului se realizează cu acid sulfuric tehnic, după care se spală cu apă pentru

14

îndepărtarea acidităţii minerale şi se neutralizează cu o soluţie de hidroxid de sodiu pentru eliminarea acidităţii organice.

Neutralizarea petrolului şi a motorinei se efectuează cu o soluţie de hidroxid de sodiu, în scopul reducerii caracterului coroziv al acestor produse, prin eliminarea acidităţii organice.

Operaţii principale: agitarea (amestecarea) şi separarea produselor de reacţie. Reacţiile sunt cu atât mai complete cu cât suprafaţa de contact este mai mare, implicit cu cât particulele substanţelor care se află în reacţie sunt mai mici.

Agitarea se realizează cu aer comprimat tehnologic, preluat din reţea şi introdus în instalaţie după ce este trecut printr-un filtru pentru reţinerea impurităţilor mecanice şi a urmelor de apă care pot fi antrenate.

Aditivarea se realizează în scopul îmbunătăţirii unor caracteristici ale produselor petroliere şi realizarea prin adăugare sub agitare a unei cantităţii de aditiv, calculată funcţie de valoarea caracteristicilor tipului de materie primă şi produs finit ce urmează a se obţine din aceasta. Operaţia se efectuează utilizând o pompă cu abur care vehiculează soluţia de aditivare din vasul de depozitare în vasul de reacţie.

Separarea produselor de reacţie se realizează prin decantare urmată de colectarea separată a produselor petroliere finite şi a produselor reziduale, astfel:

- produsele petroliere finite sunt pompate în rezervoarele din cadrul instalaţiilor: AFP sau Rampa Auto în vederea depozitării;

- apele reziduale rezultate de la operaţia de spălare, pot avea pH acid sau bazic după tipul rafinării (cu acid sulfuric sau hidroxid de sodiu) şi pot fi impurificate cu produs petrolier şi acizi naftenici. Aceste ape se depozitează în separatorul (bazinul de retenţie) propriu instalaţiei vederea neutralizării după care prin cădere libera sau cu ajutorul unei pompe sunt dirijate spre separatorul final al rafinăriei;

- naftenaţii de sodiu sunt produse secundare care se recuperează şi sunt utilizaţi la obţinerea acizilor naftenici şi a leşiilor naftenice şi sunt colectate în rezervoare;

- gudroane acide care sunt transportate în unul dintre batalurile rafinăriei. 8.6. INSTALAŢIA DE RECTIFICARE

Instalaţia de rectificare a fost proiectată să prelucreze 150.000 tone/an benzină: benzină

naphta, rafinat RC, fracţie C5-C6, solvent greu, petrol reactor JET A1, în scopul obţinerii diferitelor sortimente de semifabricate-benzine de extracţie şi benzină uşoară, white spirit şi petrol.

Rectificarea este o separare pe baza diferenţei temperaturilor de fierbere a componenţilor sau a unor grupuri de componenţi care fierb într-un anumit interval de temperaturi, dintr-un amestec lichid omogen.

Funcţionarea instalaţiei este continuă iar tipurile de produse obţinute este conjucturală depinzând de:

- asigurarea cu materie primă; - cererea de produse finite pe piaţă ca: solvenţi, white spirit. Capacitatea instalaţiei variază funcţie de numărul de coloane utilizate în procesul tehnologic. Scăpările de gaze din instalaţie sunt dirijate la faclă şi se emit în atmosferă prin intermediul

aceluiaşi coş prin care sunt evacuate gazele rezultate de la instalaţia n-Hexan.

8.7. INSTALAŢIA AMESTECARE - FINISARE PRODUSE

Instalaţia Amestecare Finisare Produse deserveşte practic toate instalaţiile: DA2, DV, n - Hexan, Rectificare, Rafinare, Bitum, Rampa CF şi Auto, vehiculând produse petroliere sub formă de semifabricate şi produse finite, 660.000 t/an.

Astfel capacitatea instalaţiei este legata practic de cantitatea de produse care se pot stoca în rezervoarele aflate în dotare şi de capacitatea de transport a pompelor.

15

Capacitate pe sortimente de produse este suficient de flexibilă, astfel încât să poată fi adaptată uşor la cererea şi oferta produselor petroliere de pe piaţă.

AFP este o subunitate organizatorică care are rolul de aprovizionare, amestecare, finisare, pompare şi livrare produse petroliere.

Aprovizionarea cu produse petroliere se face prin conducte petroliere sau cazane CF, iar pomparea fie prin conducte fie prin intermediul Rampei auto sau CF.

Pentru a obţine produse care să corespundă standardelor, este necesar să se facă amestecarea componentelor. Această amestecare se face ţinând cont de proprietăţile pe care le au componentele şi de calităţile pe care trebuie să le aibă produsul finit. Rolul hotărâtor în obţinerea rezultatelor dorite îl are cunoaşterea teoretică şi practică a unor proprietăţi ale produselor petroliere.

8.8. RAMPE DE ÎNCĂRCARE/DESCĂRCARE CF ŞI AUTO

Pentru alimentarea cu materii prime necesare desfăşurării proceselor tehnologice precum şi a

livrărilor materiilor intermediare şi finite sunt prevăzute rampe CF şi auto.

8.8.1. Rampa CF Rampa de CF este destinată încărcării vagoanelor CF cu produse petroliere finite şi

descărcării de ţiţei. Transportul produselor petroliere din instalaţiile tehnologice către Rampa de încărcare se face prin conducte cu ajutorul pompelor.

8.8.1.1. Rampa de încărcare CF:

Capacitatea de încărcare a cazanelor CF cu produse petroliere finite este de: • 100 t/h – produse albe → benzine , white spirit, petrol, motorine; • 50 t/h – produse negre→ păcură, bitum, combustibili.

Rampa de încărcare CF este prevăzuta cu: - două poduri basculă care pot cântări până la 100 t; - trei fronturi de încărcare cu câte 2 guri fiecare pentru: n - hexan, produse albe (benzine,

white spirit, petrol, motorine) şi produse negre (păcură, bitum, combustibili); - sistem telescopic folosit pentru încărcarea vagoanelor cisternă cu produs petrolier; - două cabestane pentru uşurarea manevrării vagoanelor. De asemenea, Rampa este dotată cu: - cleşti pentru legarea la pământ; - saboţi de şină din lemn sau alamă şi scule antiex.

8.8.1.2. Rampa CF pentru ţiţei:

Rampa este destinată descărcării navetelor/cazanelor cu ţiţei achiziţionat din ţară sau import. Este formată din două linii de cale ferată cu câte 8 guri de descărcare. Pe fiecare linie pot intră câte 8 cazane pe 4 şi/sau 2 osii.

8.8.2. Rampa Auto de încărcare:

În Rampa Auto se efectuează: • încărcarea autocisternelor cu produse petroliere; • prelucrare a amestecului rafinat.

Capacitatea de încărcare a cisternelor auto este de : • 30 - 40 t/h pentru produsele petroliere depozitate; • 50 - 70 t/h pentru produsele încărcate direct din instalaţii.

Rezervoarele sunt montate pe suporţi de beton, în poziţie verticală.

8.8.2.1. Prelucrare a amestecului rafinat:

16

În cadrul Rampei Auto, din amestecul rafinat care se produce în Instalaţia Rafinare, prin prelucrări: diluări, decantări, finisări, aditivări cu solvenţi, colorare, se obţin diferite produse.

8.9. INSTALAŢIA DEZAROMATIZARE BENZINE

Obiectivul este dezaromatizarea sortimentelor de semifabricate de benzină de extracţie în vederea obţinerii solvenţilor ecologici.

Capacitatea de producţie este: - benzină dezaromatizată 2,72 t/h; - extract aromatic 0,56 t/h. Capacitatea maximă de procesare este de 21500 t/an.

8.9.1. Procesul tehnologic:

În general procesele tehnologice de dezaromatizare benzine, care au la bază extracţia lichid – lichid, se bazează pe diferenţele de solubilitate ale hidrocarburilor aromatice şi a celor nearomatice în solvenţi polari.

Se garantează obţinerea unui produs finit: solvenţi ecologici cu maxim 0,005 % gr. benzen, maxim 30 ppm sulf .

Ca produs secundar se obţine un extract aromatic cu minim 30 % g hidrocarburi aromatice. 8.10. CENTRALA TERMICĂ

În cadrul centralei termice din cadrul Rafinăriei VEGA, se produce agent termic, abur care este necesar funcţionării instalaţiilor tehnologice şi pentru prepararea apei calde pentru termoficare.

În focarele cazanelor se pot arde combustibili gazoşi: gaz metan sau combustibili lichizi: păcură având un conţinut de sulf de maxim 1 %.

8.10.1. Componentele centralei termice:

Părţile componente ale centralei termice sunt: - trei cazane CR – 30 de 30 t/h, 15 bar, 24,75 MW fiecare (total 74,25 MW) – combustibil gaz

natural; - un cazan IPROM de 20 t/h, 35 bar; - instalaţia de alimentare cu apă a cazanelor; - instalaţia de preparare apă fierbinte cu boiler; - instalaţia de alimentare cu combustibil. Aburul produs de cazane este livrat instalaţiilor tehnologice la parametrii: - presiunea 10 - 15 bar; - temperatura 2200C – 2800C, funcţie de cazanele care funcţionează.

8.10.2. Caracteristici cazane:

În prezent în cadrul centralei termice sunt în funcţiune trei cazane CR 30 şi un cazan IPROM care au următoarele caracteristici:

I. Trei cazane CR – 30: Caracteristici cazan: - acvatubular cu suprapresiune în camera focarului; - debitul de abur – 30 t/h; - putere termică – 24,75 MW - presiunea nominala – 15 bar; - temperatura aburului – 2500C ± 300C; Cazanul CR – 30 este un cazan de radiaţie cu circulaţie naturală care foloseşte drept

combustibil gaz metan şi/sau păcură. Este de tip acvatubular cu 3 drumuri orizontale de gaze, schimbul de căldură făcându-se cu suprapresiune pe partea gazelor de ardere.

17

II. Cazan IPROM: executat în 1957 la Uzina Mao Tze Dun Bucureşti şi pus în funcţiune în

1958. Caracteristici cazan: - sistem acvatubular; - debitul de abur – 20 t/h; - putere termică – 17,45 MW - presiunea nominala – 35 bar; - temperatura aburului – 400 ± 120C.

Funcţionează de asemenea în trei variante: a) ardere pe gaze naturale şi păcură simultan; b) mumai pe gaz metan; c) numai pe păcură;

8.10.3. Proces tehnologic:

Pentru funcţionarea cu gaz metan se face alimentarea din magistrala naţională prin intermediul staţiei de reglare din platformă.

Cazanele se află în două clădiri în care sunt amplasate serviciile interne şi casa de pompe. Cazanele CR au staţia de pompare şi fluidizare a păcurii într-o încăpere separată. Căldura degajată în urma arderii este cedată prin radiaţie, convecţie şi conducţie, apei de

alimentare a cazanelor care este transformată în abur, care este condus spre instalaţiile tehnologice, prin intermediul liniilor magistrale.

8.10.4. Instalaţia de preparare apă fierbinte:

Pentru a se livra apă fierbinte pentru încălzire la consumatori există un boiler. Apa fierbinte retur este preluată de 2 pompe de circulaţie şi introdusă în boiler. 8.10.5. Instalaţia de alimentare cu apă a cazanelor:

Pentru alimentarea cu apă la parametrii indicaţi conform Instrucţiunilor ISCIR C18/176 – pentru cazane categoria III; apa demineralizată preparată în Instalaţia de demineralizare, este preîncălzită în următoarele schimbătoare de căldură:

- schimbător de căldură pentru răcirea purjei continue de la cazane; - schimbător de abur – apă, pentru preîncălzirea apei demineralizate cu abur de 15 bar; - răcitor abur de la degazor; - degazorul termic. Din degazor apa este preluată cu pompele de apă de alimentare şi trimisă în cazane.

8.11. TURNURI DE RACIRE

In turnul de răcire apa este distribuită printr-un sistem de duze amplasate la partea superioară a acestuia, de unde cade în cascadă peste o umplutură de rulouri, care are rolul de a dispersa apa în particule foarte fine, pentru a mări suprafaţa de contact apă – aer, realizându-se astfel o evaporare eficientă. Instalaţia cuprinde turnul de răcire propriu – zis, staţia de pompare şi bazinul de rupere a presiunii.

8.11.1. Turnul de răcire nou:

Turnul de răcire este dimensionat pentru un debit maxim de 1500 mc/h şi o diferenţă de temperatură de 100C. Intervalul de răcire este realizat de turn, care are o suprafaţă irigată de 200 mp, cu o densitate a ploii de 7 mc/mp/h. La interior, turnul este echipat cu rulouri pentru spargerea picăturilor de apă.

Bazinul colector are o adâncime de 2 m şi serveşte la acumularea apei răcite. Staţia de pompare este dotată cu:

18

- trei pompe tip MV 253 x 2 etaje cu debit de 360 mc/h; - două pompe tip MA 200x2 etaje cu debit de 200 mc/h;

8.11.2. Turnul de răcire vechi:

Apa rece este împinsă spre consumatori cu ajutorul a trei pompe de tipul 12 MDSA monoetajate având debitul de 750 mc/h şi înălţimea de pompare de 21 m CA - două în funcţiune şi una rezervă.

Apa caldă, din retur, colectată în bazin, este pompată în sistemul de răcire al turnului, cu ajutorul a trei pompe de tipul 12 MDSC, monoetajate cu debitul 720 mc/h şi înălţime de pompare 21 m CA dintre care una sau două în funcţiune, după cerinţe.

8.11.3. Tratarea apei recirculate 8.11.3.1. Tratarea cu acid:

Tratarea cu acid se realizează pentru reducerea durităţii temporare a apei de adaos şi pentru corectarea pH-ului. Chiar dacă apa de adaos este mai puţin dură, tratarea cu acid este absolut necesară pentru menţinerea alcalinităţii ,,m'' între valorile 0,5 ÷ 1 mval/l.

8.11.3.2. Tratarea cu hipoclorit de sodiu:

Tratarea cu clor a apei recirculate este necesară pentru combaterea microflorei şi microfaunei din sistemul de recirculare. Tratarea se poate face cu clor gazos sau cu soluţie hipoclorit de sodiu.

O parte din clorul care este introdus în sistemul de recirculare se consumă pentru oxidarea substanţelor reducătoare, minerale şi organice. Pentru tratarea apei se ţine seama şi de cantitatea de clor necesară pentru oxidarea acestor substanţe.

8.11.3.3. Tratarea cu inhibitori de coroziune:

Rolul inhibitorilor de coroziune este de a proteja suprafeţele sistemului de recirculare împotriva proceselor de coroziune.

Ca inhibitor se foloseşte Trizinul care este un inhibitor pe bază de tripolifosfat de sodiu. Acesta se foloseşte în general la condiţionarea apelor de răcire industriale, cu turnuri de răcire,

cu scopul protejării împotriva coroziunii, respectiv depunerii de cruste; se poate utiliza pentru ape dedurizate sau decarbonatate tratate cu acid sulfuric, astfel încât să se încadreze în domeniu de pH 6,5 – 7,1 şi alcalinitate 5 – 1 milival/dm3.

Prin menţinerea în apă a unei anumite concentraţii de inhibitor reprezentată prin conţinutul ionului PO4

3- se asigură protejarea sistemului de schimb de căldură.

8.11.3.4. Tratarea cu biocizi: Fosfaţii rezultaţi din tratarea cu inhibitori de coroziune constituie o hrană pentru

microorganisme, care împreună cu alţi factori favorizanţi dezvoltărilor biologice produc perturbări în bunul mers al circuitului creând pericolul de înfundare a schimbătoarelor cu nămol biologic precum şi apariţia unei coroziuni biologice.

De aceea este necesar să se efectueze în paralel un tratament cu biocizi alternând cu tratamentul efectuat cu clor.

8.11.3.5. Tratarea cu Polidurol:

Polidurol este un inhibitor multicomponent pe baza de tripolifosfat de sodiu şi alţi componenţi activi, cu funcţii bine determinate în activitatea de protecţie a inhibitorului pentru circuitele apelor de răcire.

8.12. INSTALATIA DE PRODUCERE APA DEMINERALIZATĂ

Rafinăria VEGA are o instalaţie pentru producerea de apă demineralizată total, necesară alimentării cazanelor de abur.

19

8.12.1. Procesul tehnologic de demineralizare a apei:

Apa brută care este materia primă pentru instalaţia de demineralizare, trece prin filtrele cationice, degazorul de bioxid de carbon, filtrele anionice şi filtrul cu pat mixt. În urma schimbului ionic care are loc, se obţine apă demineralizată.

Instalaţia de demineralizare se compune din: - un rezervor de apă brută având capacitatea de 250 mc; - patru filtre cationice cu masă de schimb puternic acidă care funcţionează înseriate câte două; - un rezervor interfazic de 250 mc pentru depozitarea apei decarbonatate; - trei filtre anionice slab bazice; - trei filtre anionice puternic bazice; - două filtre cu pat mixt (în prezent sunt scoase din funcţiune); - un filtru cationic nou montat umplut cu amestec de masă cationică slab acidă şi puternic

acidă; - un filtru anionic nou montat umplut cu masă anionică slab bazică şi puternic bazică; - un rezervor de 250 mc pentru depozitarea apei demineralizate; Instalaţia de demineralizare este alcătuită din 3 (2 + 1) linii tehnologice identice, care

funcţionează alternativ. Dimensionarea Instalaţiei de Demineralizare s-a realizat pentru un debit de 80 mc/h, pentru

fiecare linie. Filtrele funcţionează în serie. Cele trei linii funcţionează cu intermitenţă, în timp ce unul

funcţionează, celelalte sunt regenerate şi rămân rezervă, pentru înlocuirea la epuizare. Prin trecerea apei peste răşina cationică sunt reţinuţi toţi cationii disociaţi, în apă rămânând

numai anioni care sunt reţinuţi pe răşina anionică. Din rezervorul de depozitare, apa este trimisă în instalaţie cu una din pompele de alimentare,

la o presiune de maxim 6 bari şi temperatură de 10 – 300C. Apa intră mai întâi în filtrele echipate cu răşină schimbătoare de ioni puternic acidă,. trecând,

în continuare, prin degazorul de CO2, pentru îndepărtarea bioxidului de carbon. Din degazor, apa decationizată şi decarbonatată, ajunge prin cădere liberă în rezervorul de

depozitare intermediară, de unde cu una din pompele centrifuge, apa cu o presiune de maxim 4 bari, intră în filtrul echipat cu răşină schimbătoare de ioni slab bazică şi apoi în filtrul cu răşină schimbătoare de ioni puternic bazică. în primul filtru sunt reţinuţi o parte din ionii de clor şi sulfat, iar în cel de-al doilea restul, plus ionii de silicat şi bicarbonat.

După trecerea apei prin aceste filtre, rezultă o apă demineralizată, cu pH bazic, care se depozitează în rezervor, de unde cu una din cele trei pompe, este trimisă spre cazanele de abur, la o presiune de maxim 6 bari. 8.12.2. Colectarea apelor rezultate de la regenerare:

Din procesul de regenerare al filtrelor cationice, rezultă ape chimic impure cu pH acid, iar de la cele anionice ape cu pH bazic. Apele reziduale se colectează în prima fază într-un bazin tampon, unde ajung prin cădere liberă. Din bazin apele sunt preluate cu una din pompele de neutralizare şi pompate în bazinul de neutralizare, acolo avand loc barbotarea cu aer. Când pH-ul rămâne constant timp de 15 minute, în intervalul de pH 6,5 – 7,5, se evacuează apă neutralizată în reţeaua de canalizare.

8.13. INSTALATII PENTRU PRODUCEREA AERULUI COMPRIMAT

Aerul comprimat necesar funcţionării instalaţiilor în cadrul Rafinăriei VEGA se realizează în două staţii de comprimare: staţia noua şi staţia veche.

8.13.1.Proces tehnologic:

Compresoarele au piston cu dublu efect, cap de cruce, în 2 trepte de comprimare.

20

Aerul este aspirat prin sistemul de filtrare în interiorul cilindrului treptei I, în timpul cursei de coborâre în camera superioară. În acest timp aerul din camera inferioară este comprimat şi obligat să ocupe un spaţiu mai mic încălzindu-se în timpul comprimării şi refulat prin supapele de refulare. Când pistonul urcă, fazele se inversează, în camera superioară se produce comprimarea şi refularea aerului.

Aerul comprimat în treapta I înainte de a trece în treapta a-II-a, este răcit prin trecerea prin răcitorul de aer intermediar. La ieşire aerul este centrifugat, separându-se astfel condensul care este eliminat de o purjă automată.

În treapta a-II-a se reia procesul de comprimare până ce se ajunge la presiunea de refulare dorită.

După ieşirea din treapta a-II-a aerul este trecut prin răcitorul final. Fiind un compresor cu piston, refularea este discontinuă cu unde de presiune. Pentru eliminarea acestui fenomen, aerul este trecut prin vasul tampon şi separatorul de condens, astfel încât undele de presiune sunt atenuate şi în acelaşi timp se produce o separare a condensului şi eliminarea acestuia. 8.13.2. Caracterizare compresoare de la staţia veche:

- Compresoarele INGERSOL RAND nr. 1 şi 2 sunt compresoare cu piston în construcţie orizontală.

- Compresorul ECFU 10 este un compresor cu piston cu dublu efect, cu cap de cruce şi două trepte de comprimare. Aerul furnizat de acest compresor este destinat aerului instrumental;

- Compresorul Reşiţa 2 – V - 30/7 este compus din doi cilindrii diferenţiali identici, fiecare cu două trepte de comprimare. 8.13.3. Caracterizare compresoare de la staţia nouă:

- Compresorul tip Reşiţa 1415/7 asigură comprimarea aerului într-un singur cilindru de către un piston diferenţial.

- Compresorul AGK asigură comprimarea aerului în două trepte, între care se află un răcitor intermediar pentru aerul refulat din treapta I.

- Compresorul FU 184 aspiră aerul din atmosferă prin intermediul unui filtru de aspiraţie şi îl comprimă în două trepte cu răcire intermediară. 8.14. INSTALAŢIE DE ELIMINARE GUDROANE ACIDE 8.14.1. Proces tehnologic:

Procesul de tratare-neutralizare a gudroanelor acide se realizează pe tehnologia S.C. Ecomaster Servicii Ecologice S.R.L., în calitate de operator, utilizând echipamente mobile. Acestea vor fi montate funcţie de zona de prelucrare, poziţia acestora se va modifica pe măsură ce se va înainta cu excavarea şi stabilirea noilor zone de lucru în batal. Neutralizare şi stabilizare:

Gudroanele acide din bataluri sunt solide sau semisolide, urmând a fi mărunţite, operaţie ce se realizează cu un echipament montat pe piconul unui excavator. Neutralizarea şi stabilizarea gudroanelor se realizează în situ, prin tratare cu diverse substanţe auxiliare.

Neutralizarea se realizează cu hidroxid de calciu, filer sau lapte de ciment, iar stabilizarea cu ciment, zgură, cocs, cenuşă de termocentrală, piatră, rumeguş, nisip, etc.

Materialele auxiliare (var, filer, etc)sunt depozitate în buncăre (silozuri) verticale metalice, mobile. Transvazarea se realizează pneumatic, cu un compresor, prin furtune cu cuple rapide montate pe braţul excavatorului, pentru adăugare în timpul mărunţirii gudroanelor.

Celelalte materiale (zgură, cocs, cenuşă, etc) sunt depozitate pe platforme betonate şi sunt dozate cu cupa excavatorului.

21

Funcţie de tipul de deşeu final acceptat la depozitare, deşeurile de gudroane acide neutralizate şi stabilizate mai sunt supuse unui procedeu de tratare mecanică prin mărunţire în moară (concasor).

8.14.1.2. Livrare / transport în vederea eliminării:

Deşeul rezultat va fi depozitat la un depozit autorizat sau predat către societăţi autorizate pentru valorificare, urmând ca transportul acestuia la destinatar să se realizeze conform normelor legale în vigoare.

8.14.1.3. Tratarea apelor existente în bataluri şi a celor rezultate din precipitaţii:

Apele au caracter acid şi trebuie tratate pentru a putea fi eliminate în reţeaua de canalizare a rafinăriei.

Tratarea apelor se realizează în instalaţii mobile, o parte putând fi folosite în proces pentru obţinerea laptelui de ciment. 8.14.1.4. Eliminarea altor tipuri de deşeuri - decontaminare şi distrugere:

In bataluri există şi alte tipuri de deşeuri: lemn, metale, nemetale, deşeuri din material plastic, etc. Aceste deşeuri se depozitează temporar în batal, în zonele de unde s-a eliminat gudronul acid, pe categorii, în vederea eliminării la operatori autorizaţi.

9. INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA ŞI DISPERSIA

POLUANTILOR ÎN MEDIU 9.1. AER

Denumire instalaţie Putere termică (MW)

Coş dispersie

Inălţime (m)

Diametru bază/vârf

(m) CR1 - boiler 24,75 CR2 - boiler 24,75 Centrala termică CR3 - boiler 24,75

C1 76 4 / 2,5

cuptor thl. – convector radiant 4,53 C2a 17 1,1 / 0,8

cazan Ferolli < 1 C2b Instalaţie Bitum

cazan Ferolli < 1 C2c 17 0,8 / 0,5 Instalaţie distilare atmosferică (DA)

cuptor thl. – convector radiant 19,2

Instalaţie distilare în vid (DV)

cuptor thl. – convector radiant 9,4

C3 30 2 / 1,8

Cazan IPROM (nefuncţional) 1 coş - C4 30 1,2

Instalaţie rectificare + n-Hexan flacără de veghe - faclă 58,26 -

a) La instalaţia de producere Bitum exista două coloane de spălare în contracurent cu apa a

gazelor rezultate în procesul de oxidare a asfaltului masă; b) La Instalaţia Dezaromatizare eşapările de la echipamente, formate din azot cu urme de

produse petroliere sunt colectate într-un colector şi dirijate la un coş de dispersie; c) Gazele arse la instalaţia de faclă se refulează în atmosferă prin intermediul unui coş de

dispersie având o înălţime de 58,26 m.

22

9.2. APA 9.2.1. Instalaţii de preepurare:

Apele uzate provenite din instalaţiile: - DA2 – DV, impurificate cu produs petrolier sunt evacuate în reţeua de canalizare şi conduse

către separatorul principal de produse petroliere. După această fază de preepurare, apele uzate sunt conduse către Staţia de epurare Corlăteşti;

- Rectificare după ce sunt trecute printr-un separator de produse petroliere, având dimensiunile 3 x 3 x 2 m, care este în dotarea instalatiei, sunt deversate în canalizarea platformei;

- Rafinare sunt deversate într-un separator intermediar de produse petroliere, după care sunt dirijate în separatorul principal de produse petroliere;

- n-Hexan, Bitum, Comprimare aer, impurificate cu produse petroliere, sunt dirijate prin reţeua de canalizare interioară în separatorul principal;

- Demineralizare - apele uzate rezultate în urma regenerării filtrelor cu schimbători de ioni, sunt colectate într-un bazin având dimensiunile: 6,5 x 13 x 7 m şi în funcţie de pH-ul măsurat sunt neutralizate cu soluţii de H2SO4/NaOH şi deversate în canalizare;

- Dezaromatizare benzine sunt evacuate în separatorul de produse petroliere al instalaţiei şi prin intermediul canalizării sunt dirijate în separatorul principal de produse petroliere.

Evacuarea apei uzate tehnologice de la instalaţiile care nu au în dotare instalaţii de tratare, se face prin intermediul reţelei unitare de canalizare în separatorul principal de produse petroliere şi conduse mai departe la Instalaţia de epurare Corlăteşti.

Apele uzate sunt preluate de către Staţia de epurare Corlăteşti în baza contractului nr. CO – DCM – 024/2007, încheiat între SC ROMPETROL RAFINARE să - Punct de lucru Rafinăria VEGA Ploieşti şi Rafinăria ASTRA ROMÂNĂ Ploieşti.

Separatorul intermediar de produse petroliere: Acesta reduce sarcina separatorului principal, prin îndepărtarea parţială a produselor petroliere

înainte ca efluentul de apă uzată să ajungă în separatorul principal. Separatorul intermediar este format din trei celule de separare, tip cascadă. Apa evacuată din separator este dirijată în două celule, unde mai are loc o separare. Din cea de a doua celulă apa este dirijată în două rezervoare, supraterane prevăzute cu

agitatore, unde are loc o corectarea a pH-ului. Aceasta se realizează cu acid sulfuric (H2SO4) sau hidroxid de sodiu (NaOH), funcţie de rezultatul măsurătorilor, până la un pH cuprins între 6 şi 9.

După corectarea pH-ului, apele din cele două rezervoare sunt dirijate gravitaţional în celula trei, de unde sunt evacuate în reţeua de canalizare şi în final în separatorul principal de produse petroliere.

Separatorul principal de produse petroliere: Separatorul principal de produse petroliere are formă dreptunghiulară, bicompartimentat.

Volumul util al separatorului este de 1000 mc. Apa uzată este distribuită în cele două compartimente egale ale separatorului, prin intermediul

căminului de distribuţie situat la intrarea în separator. Cele două compartimente pot funcţiona simultan sau independent, astfel ca în perioada de revizii, procesul de epurare să nu fie întrerupt.

Apele uzate străbat un circuit prevăzut cu şicane care delimitează compartimentele între ele, separându-se produsele petroliere datorită diferenţei de densitate. Astfel de la partea superioară se colectează produsele petroliere, iar la partea inferioară apa uzată impurificată.

Timpul minim de staţionare a apei în separator este de 60 minute. Produsul petrolier de la suprafaţă este colectat prin 4 pâlnii mobile şi 4 colectoare cu fantă,

câte două pentru fiecare compartiment. Colectoarele şi pâlniile sunt racordate la canalul comun de colectare produse petroliere. Casa de pompe are în dotare două pompe cu piston acţionate electric.

23

Produsul petrolier recuperat este supus unui proces de decantare la cald, după care este reintrodus în proces tehnologic ca materie primă.

Separatorul de produse petroliere de la Instalaţia Dezaromatizare: Petru toate apele uzate care rezulta în urma desfăşurării activităţilor din cadrul Instalaţiei de

dezaromatizare benzine a fost prevăzută o reţinere prealabilă, înainte de deversarea în canalizarea rafinăriei, a produselor petroliere într-un separator tip AWAS. Produsele petroliere separate, se acumulează în rezervorul aferent separatorului. Golirea rezervorului se efectuează la un grad de cumplere de 3/4 a acestuia sau la închiderea supapei de admisie.

În separator sunt supuse acestei preepurări următoarele ape: - drenul de apă de proces (condens), impurificat din vasul tampon se evacuează în canalizarea

instalaţiei cu un debit continuu de 0,5 m3/h, maxim 1,0 m3/h, având o concentraţie de 100 mg/l solvent şi 200 mg/l benzen şi benzină;

- apele meteorice colectate în incinta cuvei vaselor tampon din cadrul instalaţiei tehnologice, impurificate cu produse petroliere şi N – metil pirolidonă;

- apele meteorice impurificate de la Rampa Auto colectate printr-un sistem de rigole şi başe; - goliri, scurgeri de vase, coloane, pompe, care sunt evacuate accidental. Pentru recuperarea N – metilpirolidonei, în cazul unor deversări accidentale s-a prevăzut,

după separatorul de produse petroliere, un cămin format din două compartimente: unul umed şi celălalt uscat prevăzut cu un robinet de închidere acţionat electric de pe conducta de canalizare spre reţeaua de canalizare a rafinăriei. În cazul producerii unor pierderi de N – metilpirolidonă, se închide automat robinetul de obturare de pe reţeaua de canalizare, iar apele intrate în compartimentul umed vor fi dirijate prin intermediul unui deversor lateral, spre bazinul în care se află amplasată pompa de recuperare N – metil pirolidonă. După trecerea perioadei de avarie, se deschide automat robinetul de închidere acţionat electric, urmând ca apele provenite de la separatorul de produse petroliere să fie evacuate direct, la reţeaua de canalizare industrială a rafinăriei.

Separatorul Instalaţiei Rafinare petrol: Apele reziduale rezultate din Instalaţia Rafinare petrol de la operaţia de spălare, pot avea

pH acid sau bazic după tipul rafinării (cu acid sulfuric sau hidroxid de sodiu) şi pot fi impurificate cu produs petrolier şi acizi naftenici. Aceste ape se depozitează în separatorul (bazinul de retenţie) propriu instalaţiei vederea neutralizării după care prin cădere liberă sau cu ajutorul unei pompe sunt dirijate spre separatorul final al rafinăriei;

Bazinul de retenţie pentru apele meteorice: Pentru preluarea surplusului de apă provenit din apele meteorice care cad pe platforma

rafinăriei, au fost construite 3 bazine de retenţie, capabile să preia aceste ape şi o parte din apele industriale, după care în timp sunt evacuate în canalul colector din incintă, în vederea dirijării spre Staţia de epurare Corlăteşti. 10. CONCENTRATII DE POLUANTI ADMISE LA EVACUAREA ÎN MEDIUL

INCONJURATOR, NIVEL DE ZGOMOT 10.1 AER 10.1.1. Emisii:

Este obligatoriu să nu existe alte emisii în aer, semnificative pentru mediu, cu excepţia celor acceptate legal.

24

I. Arderea combustibililor în focarele cazanelor aferente centralei termice: cazanele CR1, CR2, CR3 (Arzătoarele cazanelor sunt mixte, putând funcţiona atât cu combustibil gazos, cât şi lichid: gaz metan sau păcură cu maxim 1 % sulf ) şi IPROM (gaz metan sau păcură);

In ultimii 4 ani Centrala termică a funcţionat numai cu cazanele CR şi numai cu gaz metan.

Valori limită de emisie (mg/Nm3) Nr. crt.

Tipul combustibilului care se arde în focarul cazanelor

CR CO SOx NOx Pulberi

1. Gaz metan 100 35 300 5 2. Păcură 170 1700 450 100/50*

* Valoarea limită de 100 mg/Nm3 este aplicată instalaţiilor cu o putere termică mai mică de 500 MW, care utilizează combustibil lichid cu un conţinut de cenuşă mai mare de 0,06%.

Până la implementarea masurilor de reducere a emisiilor prevazute în Planul de acţiuni (trim IV 2009), valorile limita de emisie vor fi cu 40% mai mari decat cele prevazute în tabelul de mai sus.

Emisiile în aer rezultate în urma arderii combustibililor în focarele cazanului IPROM nu vor

depăşi urmatoarele valori limita de emisie:

Valori limită de emisie (mg/Nmc) Nr.

crt.

Tip combustibil ars în focarul cazanului

IPROM CO SOx NOx Pulberi 1. Gaz metan 100 35 350 5 2. Păcură 170 1700 450 50

Plafoanele de emisie aferente perioadei 2008 – 2013 permise instalaţiei mari de ardere

(Centrala termică, cazane CR1, CR2, CR3 /coş comun):

Emisii (tone/an) Anul SO2 NOx Pulberi

2008 123,5 131,1 8 2009 123,5 131,1 8 2010 123,5 131,1 8 2011 123,5 131,1 8 2012 123,5 100 8 2013 123,5 100 8

II. Arderea combustibililor în focarele cuptoarelor instalaţiilor: DA2 - DV, Bitum:

Emisiile în aer rezultate în urma arderii combustibililor în focarele cuptoarelor instalaţiilor: DA2 - DV, Bitum nu vor depăşi următoarele valori limită de emisie:

Păcură Gaz metan Cuptoare instalaţii

tehnologice Poluant VLE (mg/Nmc)

Pulberi totale 50 5 Oxizi de sulf (SOx) 850 20 Oxizi de azot (NOx) 300 150 Instalaţia DA2 - DV

Monoxid de carbon (CO) 200 80

25

Păcură Gaz metan Cuptoare instalaţii Poluant tehnologice VLE (mg/Nmc) Pulberi totale - 5 Oxizi de sulf (SOx) - 20 Oxizi de azot (NOx) - 150 Instalaţia Bitum

Monoxid de carbon (CO) - 80 III. Emisii din procese tehnologice:

Emisiile în aer rezultate din procesele tehnologice nu vor depăşi următoarele valori limită de emisie:

Nr. crt. Coşuri instalaţii tehnologice Poluant VLE

(mg/Nmc) Hidrogen sulfurat 5 Fenol 20 Benzen 5 Toluen 100

1. Instalaţia Bitum

Xileni 100 Benzen 5 Toluen 100 Xileni 100 2. Instalaţia Dezaromatizare

Etilbenzen 100 10.1.2. Aerul ambiental (imisii):

Emisiile fugitive se vor determina ca imisii la instalaţii şi la limita amplasamentului; acestea nu vor depăşi valorile stabilite de Ordinul MAPM nr.592/2002 şi Standardul de calitate pentru aerul ambiental nr.12574/1987:

Concentraţiile poluanţilor evacuaţi în atmosferă trebuie să nu depăşească în aerul înconjurator următoarele valori limită:

Nr. crt. Indicator Perioadă de mediere Valoare limită

1 h 200 µg/mc 1. Oxizi de azot an 40 µg/mc 1 h 350 µg/mc 2. Dioxid de sulf 24 125 µg/mc

3. Oxid de carbon Valoarea maximă pe 24 h a mediilor pe 8 ore 10 mg/mc

24 h 50 µg/mc 4. Pulberi în suspensie PM10 an 40 µg/mc 5. Benzen an 5 µg/mc 6. Acid sulfuric (exprimat în SO2) - < 500 mg/mc

26

Valorile imisiilor substanţelor poluante rezultate în urma desfăşurării activităţii, se vor încadra în limitele prevăzute, astfel:

Valoare limită (mg/m3) Nr.

crt. Indicator media de scurtă durată (30 min.)

media de lungă durată - zilnică

1. Amoniac 0,3 0,1 2. Acid sulfuric 0,03 0,012 3. Hidrogen sulfurat 0,015 0,008 4. Fenol 0,1 0,03

10.2. APA 10.2.1. APA UZATA

1. Apele uzate tehnologiceşi menajere (evacuate în Staţia de epurare Corlăteşti) – Indicatori conform Autorizaţiei de Gospodărire a Apelor nr. 124/2007 şi Contractului nr. CO – DCM – 024/2007, încheiat cu SC Astra Română SA:

Nr. crt. Indicator analizat U.M. VLE

1. pH unit.pH 6,5 ÷ 8,5 2. CCOCr mg/l 800,0 3. Materii totale în suspensii mg/l 160,0 4. Substanţe extractibile cu solventi organici mg/l 300,0 5. Acizi naftenici mg/l 15,0 6. Acizi sulfonici mg/l 10,0 7. Fenoli mg/l 4,0 8. Sulfuri mg/l 6,0 9. Cadmiu mg/l 0,2 10. Plumb mg/l 0,2 11. Crom total (Cr3++Cr6+) mg/l 1,0 12. Fier mg/l 5,0 13. Nichel mg/l 0,5 14. Zinc mg/l 0,5 15. Mercur mg/l 0,05

16. Substanţe prioritare / prioritar periculoase mg/l Limite stabilite de SC Astra Română SA, cf.HG 351/2005, cu completările ulterioare

Ceilalti indicatori vor respecta valorile limita prevazute de HG 351/2005.

2. Apele uzate menajere (evacuate în Pârâul Dâmbu) – Indicatori conform Autorizaţiei de Gospodărire a Apelor nr. 124/2007:

Nr. crt. Indicator analizat U.M. VLE

1. pH unit.pH 6,5 ÷ 8,5 2. Materii totale în suspensii mg/l 60,0

27

Nr. Indicator analizat U.M. VLE crt. 3. Reziduu fix mg/l 2000,0 4. CCOCr mg O2/l 125,0 5. CBO5 mg O2/l 25,0 6. Substante extractibile cu solvenţi organici mg/l 20,0 7. Produse petroliere mg/l 5,0 8. Detergenţi organici biodegradabili mg/l 0,5 9. Azot amoniacal (NH4

+) mg/l 2,0 10. Azotiţi (NO2

-) mg/l 1,0 11. Azotaţi (NO3

-) mg/l 25,0 12. Fosfor total mg/l 1,0 13. Sulfaţi mg/l 600,0 14. Cloruri mg/l 500,0 15. Bacterii coliforme totale număr col/100 cmc 1 mil./100 cmc

Ceilalti indicatori vor respecta valorile limită prevăzute de HG. 188/2002 – NTPA 001/2002,

HG. 351/2005 şi HG. 352/2005.

10.2.2. APA FREATICA Rezultatele analizelor se vor compara cu valorile analizelor efectuate în Bilanţul de mediu

întocmit pentru documentaţia de solicitare a Autorizaţiei Integrate de Mediu, care vor constitui valori de referinţă pentru evoluţia viitoare a calităţii apei subterane şi influenţa activităţii societăţii asupra acesteia.

Valori de referinţă Nr. crt. Parametrul U.M.

F1 F2 F3 F4 F5 F6

1. pH - 6,9 6,7 6,8 6,9 7,0 6,9

2. Reziduu fix mg/l 737,3 754,1 809,4 747,8 704,6 620,8

3. Substante extractibile cu solvenţi organici mg/l 0,8 1,2 1,1 1,1 1,1 0,9

4. Acizi sulfonici mg/l 0,30 1,95 0,95 0,40 0,09 0,26 5. Sulfaţi (SO4

2-) mg/l 114,3 177,7 113,4 132,0 117,6 152,5 6. CCOCr mg O2/l 13,8 15,3 16,8 16,3 13,4 14,7 7. Cloruri (Cl-) mg/l 118,7 129,5 196,3 207,3 168,8 180,2 8. Amoniu (NH4

+) mg/l 0,9 0,9 2,5 1,2 1,2 0,7

Valori de referinţă Nr. crt. Parametrul U.M.

F8 F9 F12 F13 F14 1. pH - 6,8 6,8 7,0 7,0 6,9 2. Reziduu fix mg/l 675,7 601,1 703,8 649,2 613,2

3. Substante extractibile cu solvenţi organici mg/l 0,7 0,7 0,5 0,5 0,5

4. Acizi sulfonici mg/l 0,30 0,24 0,42 0,16 0,10 5. Sulfaţi (SO4

2-) mg/l 129,3 133,4 123,3 109,3 77,3 6. CCOCr mg O2/l 19,6 22,5 15,9 15,60 13,6

28

Valori de referinţă Nr. Parametrul U.M. crt. F8 F9 F12 F13 F14 7. Cloruri (Cl-) mg/l 88,8 131,6 200,2 207,03 185,9 8. Amoniu (NH4

+) mg/l 0,9 0,8 1,3 0,35 0,9 10.3. SOL

Se vor respecta concentratiile maxime admise prevazute de Ordinul nr. 756/1997 – reglementari privind evaluarea poluarii mediului, pentru terenuri cu folosinta mai putin sensibila, şi anume:

Nr. crt. Element/poluant U.M. Prag de

alertă Prag de

intervenţie 1. Arsen mg/kg s.u. 25 50 2. Bariu mg/kg s.u. 1000 2000 3. Cadmiu mg/kg s.u. 5 10 4. Crom total mg/kg s.u. 300 600 5. Cupru mg/kg s.u. 250 500 6. Mangan mg/kg s.u. 2000 4000 7. Mercur mg/kg s.u. 4 10 8. Nichel mg/kg s.u. 200 500 9. Plumb mg/kg s.u. 250 1000 10. Seleniu mg/kg s.u. 10 20 11. Vanadiu mg/kg s.u. 200 400 12. Zinc mg/kg s.u. 700 1500 13. Sulfaţi mg/kg s.u. 5000 50000 14. Sulfuri mg/kg s.u. 400 2000 15. Benzen mg/kg s.u. 0,5 2,0 16. Toluen mg/kg s.u. 30 100 17. Xilen mg/kg s.u. 15 25 18. Fenol mg/kg s.u. 10 40 19. Total hidrocarburi aromatice (HA) mg/kg s.u. 50 150 20. Total HAP mg/kg s.u. 25 150 21. Total hidrocarburi din petrol mg/kg s.u. 1000 2000

Conform Ordinului MAPPM nr. 756/1997, la atingerea pragurilor de alertă, titularul activităţii

are obligaţia suplimentării monitorizării concentraţiilor poluanţilor şi luarea măsurilor de reducere a acestora. • Sunt interzise deversările neautorizate şi accidentale a oricăror substanţe poluante pe sol, în apele

de suprafaţă sau freatice. • Încărcarea şi descărcarea materialelor trebuie să aibă loc în zone desemnate, protejate împotriva

pierderilor sau scurgerilor. • Titularul activităţii are obligaţia să deţină planul de amplasament în care sunt prevăzute toate

construcţiile şi conductele subterane. Se va întocmi un plan de inspecţie şi întreţinere al instalaţiilor şi echipamentelor, pentru detectarea scurgerilor.

• Se va întocmi un program de testare şi verificare a canalizărilor, conductelor şi rezervoarelor subterane care să permită verificarea acestora cel puţin o dată la trei ani.

29

10.4. ZGOMOT 10.4.1. Activităţile de pe amplasament nu trebuie să producă zgomote care să depăşească limitele prevăzute în STAS 10.009/1988. 10.4.2. Toate utilajele şi instalaţiile care produc zgomot şi/sau vibraţii vor fi menţinute în stare bună de funcţionare. Drumurile şi aleile din incintă vor fi întreţinute corespunzator. 10.4.3. Anual operatorul va realiza măsurători privind zgomotul generat de activităţile de pe amplasament.

L

Spaţiul considerat aloa dere curbă zgomot Cz(dB) Observaţii

1. Poarta 1 75 70 - 80 STAS 10.009-88 tabel 1 2. Poarta 2 75 70 - 80 STAS 10.009-88 tabel 1 3. Zonă bataluri – spre Tânţăreni 70 65 STAS 10.009-88 tabel 3

11 STIUN R 11.1. DESEURI PRODUSE, COLECTATE,

C e din activ tate elim e

. GE EA DESEURILO

STOCATE TEMPORAR

ategoriile de deşeuri rezultata acestora:

i

, modul de depozitare, recuperarea şi/sau inar

şeu Mod stocare / vNr. Denumire deşeu Cod de alorificare / eliminare crt.

1. ne acide şi reziduuri ri 05 01 07* Gudroa

petroliere din batalu Bataluri / Unităţi autorizate

2. ) 05 01 03 rampe betonate / Unităţi Reziduu petrolier (şlamuri de rezervoare

* Eurocontainere – autorizate

3. ri minerale neclorurate isie şi ungere 13 02 05 platformă betonată / Uleiu

de motor, transm* Butoaie metalice –

Unităţi autorizate

4. Lemn 17 02 01 Platformă betonată / Unităţi autorizate

5. nepericuloase (din demolari) 17 09 04 najat – rampe betonate / Deşeuri industriale Spaţiu special ameUnităţi autorizate

6. Fier 17 04 05 najat – rampe betonate/ Spaţiu special ameUnităţi autorizate

7. Plumb 17 04 03 najat – rampe betonate / Spaţiu special ameUnităţi autorizate

30

Nr. Denumire deşeu crt. Cod deşeu Mod stocare / valorificare / eliminare

8. Cupru, alamă, bronz / 17 04 01 Spaţiu special amenajat – rampe betonateUnităţi autorizate

9. Aluminiu 17 04 02 Spaţiu special amenajat – rampe betonate / Unităţi autorizate

10. Butoaie m Spaţiu special amenajat – rampe betonate / Uetalice 15 01 04 nităţi autorizate

11. Hârtie 20 01 01 Spaţiu special amenajat lângă magazia centrală / Unităţi autorizate

12. Deşeuri menajere 20 03 03 Europubele /Rampă deşeuri orăşenească

1 EURI NEPERICULOAS

1.1.1. DEŞ E

Nr. crt. Denumire deşeu C od deşeu Mod stocare / valorificare / eliminare

1. Lemn 17 02 01 Platformă betonată / Unităţi autorizate

2. Deşeuri indnepericulo

ustriale ase (din demolari) 17 09 04 Spaţiu special amenajat – rampe betonate /


3. Fier 17 04 05 Spaţiu special amenajat – rampe betonate/ Unităţi autorizate

4. Plumb 17 04 03 Spaţiu special amenajat – rampe betonaUnităţi autorizate

te /

5. Cupru, alamă, bronz / 17 04 01 Spaţiu special amenajat – rampe betonateUnităţi autorizate

17 04 02 Spaţiu special amenajat – rampe betonate / Unităţi autorizate 6. Aluminiu

Butoaie m 15 01 04 Spaţiu special amenajat – rampe betonate / ţi auetalice Unită torizate 7.

8. 20 01 01 Spaţiu special amenajat lângă magazia alăHârtie centr / Unităţi autorizate

9. 20 03 03 EuropuDeşeuri menajere bele /Rampă deşeuri orăşenească

11.1.2. D

EŞEURI PERICULOASE

Nr. crt. Denumire deşeu Cod deşeu Mod valorificare / eliminare

1. petroliere din bataluri 05 01 07* Bataluri / Unităţi autorizate Gudroane acide şi reziduuri

2. Reziduu petrolier (şlamuri de rezervoare) 05 01 03* Eurocontainere – rampe betonate /


3. Uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere 13 02 05* Butoaie metalice – platformă betonată

/ Unităţi autorizate

31

- Aprovizionarea cu materii prime şi materiale auxiliare se va face astfel încât să nu se creeze stocuri, care prin depreciere să ducă la formarea de deşeuri;

Zonele de depozitare a deşeurilor vor fi clar delimitate, marcate, iar containerele vor fi

- Titul ectua operaţiuni de valorificare a deşeurilor numai cu operatori autorizaţi, în confo

sportul deşeurilor în vederea valorificării sau eliminării se va face numai de societăţi ens negativ mediul;

eurilor se vor consemna într-un registru special, care va fi pus în orice moment la dispoziţia autorităţilor de mediu; - Se

11.2.

ltate în urma desfăşurarii activităţilor în cadrul Rafinariei VEGA sunt:

rezerv

ote mai cobor rice colectate pe suprafaţa acestora sunt evacuate prin pompare în reţeaua de canalizare chimică.

alurilor este asigurată de diguri de contur. În ele sunt depozitate gudroane acide. Apele meteorice colectate pe suprafaţa acest t evacuate prin pompare în reţeaua de canalizare chimică.

e Limita exterioară a batalurilor este asigurată

e diguri de contur. În prezent sunt depozitate gudroane acide în batalul 16. Apele meteorice cestora sunt evacuate prin pompare în reţeaua de canalizare chimică.

Cantitatea de gudroane acide depozitată în bataluri este estimată la aproximativ 100.000 t.

Titularul are obligaţia eliminării gudroanelor acide şi reziduurilor petroliere din bataluri, precu

TIILOR DE URGENTA. SIGURANTA INSTALATIEI

12 NC 12.1.1. Generalităţi:

- inscripţionate;

arul va efrmitate cu legislaţia în vigoare;

- Tranautorizate, fără a afecta în s- Operaţiunile şi practicile de management al deş

vor respecta prevederile legale în vigoare în domeniul deşeurilor şi recomandările celor mai bune tehnici disponibile.

DEPOZITAREA DEŞEURILOR

Principalele deşeuri rezu

- gudroane acide; - reziduuri de la fabricarea catalizatorilor;

Batalurile de depozitare temporară a deşeurilor (16 bataluri) se află în partea de N a platformei rafinăriei şi ocupă o suprafaţă de aproximativ 75.300 m2. Sunt impermeabilizate cu straturi de pământ compactat şi bentonită.

În batalurile de gudroane acide (batalurile 7 – 19) sunt depozitate temporar depunerile din oarele de produse şi subproduse petroliere, nămolul din separatorul final de produse petroliere

şi pământuri decolorante uzate. Batalurile 7 – 12 (suprafaţă 18.700 m2) au ajuns la capacitatea maximă de depozitare; pe latura

estică sunt amenajate la suprafaţa terenului, iar pe latura vest, sud – vest, terenul având câte, sunt limitate de diguri de contur. În ele sunt depozitate gudroane acide. Apele meteo

Batalurile 13 – 15 (suprafata 21.600 m2) sunt legate între ele şi despărţite doar de diguri de delimitare, pe alocuri depăşite de nivelul depunerilor. Limita exterioară a bat

ora sunBatalurile 16 – 19 (suprafata 35.000 m2) sunt legate între ele şi despărţite doar de diguri d

delimitare, pe alocuri depăşite de nivelul depunerilor.dcolectate pe suprafaţa a

m şi ecologizarea şi nivelarea batalurilor până la data de 31.12 2012.

12. INTERVENTIA RAPIDA/PREVENIREA şi MANAGEMENTUL SITUA

.1. I ADRARE

32

Conform HG. nr. 804/2007, privind controlul asupr r de jor în care sunt implicate substante periculoase, SC V se în c ctiv cu risc major, datorita prezentei substantelor periculoase în ti mai m t cele p în partea a 07. Ace prezentate în tabelul urmator:

a pericoleloîncadrează

accident maategoria obieega SA Ploieşti elor

revazute cantita ari deca-2 - a HG nr. 804/20 ste substante sunt

Nr. crt. Denumire substanţă Fraze de risc

Cantitate Cantitate Mod de estimată relevantă stocare (tone) (tone) 1. Benzină R 11;R45 –R 65 11410 2500-25000 rezervoare

2. (motorină, solvent uşor, CLU, fracţie C5-C6,

R65; R12; R51/53; R65; 35300 2500 - 25000 rezervoare

Distilate de petrol R10-R38; R45;

white spirit, n-hexan) R66; R67; R11

Pentru prevenirea accidentelor majore şi intervenţia rapidă şi eficientă în caz de producere a accid

ritate elaborat pentru SC Rompetrol Rafinare să – Punct de lucru Rafinăria

rm artico

ştiinţifice în dome

curitate publică sau de apărare naţională. În astfel de cazuri, cu aprobarea autorităţilor competente, un

prezente pe amplasament:

:

entelor majore generate de existenţa substanţelor periculoase pe amplasament, operatorul deţine:

- Raport de SecuVega Ploieşti;

- Plan de Urgenţă Internă în caz de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase; - Plan general de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale la folosinţele de apă potenţial

poluatoare. Raportul de Securitate se revizuieşte periodic şi dacă este necesar, se actualizează confolului 10, punctul 6 din HG. nr. 804/2007, astfel:

♦ o dată la 5 ani; ♦ la iniţiativa operatorului sau la cererea autorităţilor competente, dacă apar noi circumstanţe în

funcţionarea amplasamentului sau apar noi tehnologii în domeniul securităţii (ex. în analiza accidentelor, a disfuncţionalităţilor apărute în activitatea de operare, sau progrese

niu). Titularul activităţii are obligaţia de a pune la dispoziţia publicului raportul de securitate. Titularul activităţii poate solicita autorităţilor competente să nu facă publice anumite

informaţii din raportul de securitate, din motive de confidenţialitate industrială, comercială, de setitularul activităţii va furniza acestora informaţiile complete şi va pune la dispoziţia publiculuiraport care nu conţine informaţiile pentru care s-a făcut solicitarea de confidenţialitate.

Titularul activităţii are obligaţia să numească un responsabil în domeniul managementului securităţii în vederea îndeplinirii prevederilor HG. nr. 804/2007. Acesta are obligaţia să asiste persoanele împuternicite cu inspecţia, punându-le la dispoziţie evidenţa măsurătorilor proprii, toate documentele relevante şi să faciliteze controlul activităţilor şi prelevarea de probe. 12.1.2. Inventarul substanţelor şi preparatelor periculoase

Titularul de activitate trebuie să deţină documente care permit cunoaşterea naturii şi riscurilor substanţelor şi preparatelor periculoase prezente în instalaţiile sale (fişele de securitate). Se va actualiza, ori de câte ori este nevoie, inventarul şi stocurile de substanţe şi preparate periculoase prezente pe amplasament.

Acest inventar va fi pus permanent la dispoziţia serviciului de securitate al societăţii. 12.1.3. Identificarea zonelor de risc de pe amplasament

Operatorul trebuie să identifice zonele de pe amplasament unde se poate declanşa un incendiu, o emisie de substanţe periculoase stocate sau utilizate, sau se poate forma un nor cu conţinut de

33

substanţe nocive sau explozive, pentru o scurtă durată sau permanent. Aceste zone trebuie marcate prin indicatoare vizibile, trebuie să deţină mijloace de protecţie adecvate şi trebuie să fie incluse în planul de gestionare al situaţiilor de risc de pe amplasament.

i domino: Pentru instalaţiile sau grupurile de instalaţii la care probabilitatea şi posibilitatea producerii

sării acestora, precum şi din cauza cantităţilor de subst

12.2.

de deplasare a vehiculelor va fi limitată în interiorul obiectivului la 10 km/h.

delimitate, curăţite în permanenţă şi eliberate de orice

ompieri să poată interveni fără dificultate.

unui accident, acces ile din exterior pentru mijloacele de intervenţie.

12.2.2

alertată şi să intervină rapid la locul unde este nevoie.

incendiu, explozie şi toxice. în interiorul instalaţiilor, căile de circulaţie trebuie amen

lor electrice:

erificarea ansamblului instalaţiei electrice se va face cel puţin o dată pe an, de o societate de n raportul său defecţiunile observate.

cţie contra fulgerelor trebuie să fie conforme cu normele în vigoare sau ă prezinte garanţii de securitate. Verificarea dispozitivelor de protecţie contra fulgerelor este

2.2.6. Protecţia contra seismelor:

12.1.4. Informaţii preventive asupra efectulu

unui accident major sunt mai mari din cauza amplaanţe periculoase prezente, titularul de activitate trebuie să elaboreze proceduri privind

colectarea, schimbul şi diseminarea informaţiilor către personalul implicat, privind natura şi pericolul global de accident major.

12.2. INFRASTRUCTURI ŞI INSTALATII

1. Accesul şi circulaţia pe amplasament: Se vor lua măsuri pentru a evita lovirea sau deteriorarea instalaţiilor, unităţilor de stocare sau

anexele lor, de către vehicule sau alte maşini. Viteza

Căile de circulaţie şi acces trebuie să fie bine obiect care ar putea impiedica circulaţia. Aceste zone de circulaţie trebuie să fie amenajate

astfel încât maşinile de pTrebuie să existe cel puţin două căi de acces de prim ajutor, la distanţă una faţă de cealaltă şi

amplasate căt se poate de eficient pentru a evita expunerea lor la consecinţele ib . Supravegherea platformei industriale: Platforma industrială va fi supravegheată în permanenţă. Platforma industrială va fi protejată

împotriva intruziunilor. Responsabilul cu managementul securităţii va lua toate măsurile ca o persoană competentă în

domeniul securităţii să poată fi

12.2.3. Clădiri şi locaţii: Sala de control trebuie protejată de riscurile de incendiu, explozie şi toxice. Amplasarea

clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea personalul de deservire trebuie să fie la adăpost de riscurile de

ajate şi menţinute libere, pentru a uşura circulaţia şi evacuarea personalului, ca şi intervenţiile de urgenţă în caz de accident.

12.2.4. Legarea la pământ a instalaţii

Instalaţiile electrice trebuie realizate şi întreţinute conform normelor de protecţia muncii în vigoare. Legarea la pământ a acestora trebuie să fie separată de cea aferentă instalaţiei de paratrăsnet.

Vspecialitate, care va menţiona explicit î

12.2.5. Protecţia contra trăsnetelor:

Dispozitivele de proteşi sobligatorie o dată la cinci ani.

1

34

Instalaţiile prezentând risc major pentru mediu trebuie protejate contra seismielor, conform dispoziţiilor legale în vigoare. Trebuie asigurată integritatea sferelor de GPL ale rafinăriei, contra efectelor seismice majore. 12.3. MANAGEMENTUL OPERATIILOR CE DETIN / PRODUC / UTILIZEAZA

E PERICULOASE

duri de exploatare pentru prevenirea accidentelor:

nătăţii populaţiei. Fazele de pornire şi oprire, funcţionare normală şi

espective.

frecvenţa verificării dispozitivelor de securitate şi de tratare a poluării şi disconfortului creat

izate iar demarajul se va face în prezenta unei echipe de tehnicieni competenţi.

12.3stanţe şi preparate periculoase, ca şi

mijlo

oluanţi în mediu.

instrucţiuni se va aminti interdicţia de a fuma în halele cu ris

12.3.4. Instruirea personalului: respecte politica de prevenire a accidentelor majore

(PPA

iodic. Se va respecta procedura privind instruirea, şcolarizarea şi / sau perfecţionarea angaj ilor şi a colaboratorilor (după caz).

rifica nivelul de cunoaştere de către personal a

rări de reabilitare: u întreţinere a instalaţiilor care ar putea prezenta un

SUBSTANTE şi PREPARAT 12.3.1. Proce

Operatorul trebuie să prevină riscul la instalaţiile care ar putea avea consecinţe asupra securităţii publice şi sămentenanţă, trebuie să aibă proceduri de exploatare scrise, puse la dispoziţia celor care lucrează în instalaţiile r

Aceste proceduri trebuie în special să prevadă: - modalităţile de operare; -

de instalaţii; - instrucţiunile de întreţinere şi curăţire, periodicitatea acestor operaţii şi obligaţiile înainte de

a începe aceste operaţii; - modalitatea de întreţinere şi utilizare a echipamentelor de reglare şi a dispozitivelor de

securitate. Inainte de punerea în funcţiune a instalaţiilor noi, se va face recepţia tuturor lucrărilor real

.2. Verificari periodice: Instalaţiile, aparatele şi depozitele în care sunt stocate subacele de intervenţie în caz de pericol, fac obiectul unor verificari periodice. Titularul de activitate are obligaţia de a asigura funcţionarea în bune condiţii a sistemului

propriu de monitorizare şi control al poluanţilor pe raza de incidenţă a activităţii desfăşurate, în scopul prevenirii şi evitării riscurilor tehnologice şi eliberării accidentale de p

12.3.3. Interdicţia de foc:

Este interzisă aducerea focului sub orice formă în zonele cu risc de incendiu sau explozie, în afară de intervenţiile ce fac obiectul unui permis de interventie.

Se vor afişa şi actualiza permanent instrucţiuni asupra modalităţii de aplicare a dispoziţiilor prezentei autorizaţii în apropierea locurilor periculoase şi telefoanele, cât şi în zonele de trecere cele mai frecventate de către personal. în aceste

c şi obligaţia de a păstra libere căile de acces pentru intervenţii rapide.

Intreg personalul trebuie să cunoască şi să M), prevederile planurilor de urgenţă internă şi urgenţă externă. Instruirea personalului privind siguranţa instalaţiilor şi managementul situaţiilor de urgenţă se

va face peraţSe vor elabora proceduri specifice pentru a ve

riscurilor existente în instalaţii.

12.3.5 Mentenanţa şi lucOrice lucrări de extindere, modificare sa

risc de incendiu fac obiectul unui „permis de lucru cu focul” eliberat de o persoană autorizată în acest sens.

35

Permisul trebuie să menţioneze, în principal:

- motivele eliberării permisului; - durata valabilităţii ; - natura pericolelor; - tipul materialului care poate fi utilizat; - măsurile de prevenire, în special măsurători ale aerului, riscurile de incendiu şi explozie,

asigurarea instalaţiilor; - măsurile de protecţie care trebuie luate, în special pentru protecţia individuală, mijloacele de

combatere (incendiu, etc.) puse la dispoziţia personalului care va lucra. Orice lucrări sau intervenţii sunt precedate, chiar înainte de începere, de o inspecţie la faţa

loculrecepţia pentru a verifica dacă acestea s-au executat corect, se

verifialul propriu, pot fi stabilite printr-o

proceţinerea

autorate de unitate.

Punerea în funcţiune a unor unităţi noi este precedată de recepţia lucrărilor care atestă că

Orice intervenţie prin punct cald asupra conductelor care conţin combustibil, nu poate fi

ENTELOR

e pentru securitate:

ă, demaraj, situaţii accidentale, etc.) susceptibile de a induce consecinţe grave pentru om şi mediu. Lista trebuie să fie actualizată permanent şi pusă la

buie să fie controlate periodic şi menţinute în stare funcţionare după proceduri scrise.

ui pentru a verifica dacă măsurile stabilite sunt respectate. La sfârşitul lucrărilor, se face că amplasarea corectă a instalaţiilor şi se certifică acest lucru. Intervenţiile de întreţinere simplă şi realizate de persondură simplificată. Orice agent economic din afara unităţii, nu poate efectua lucrări decât după obizaţiei din partea unităţii. Autorizaţia va cuprinde criteriile de acceptare, de revocare şi de

controale realiz

instalaţiile sunt apte de funcţionare.

efectuată decât după golirea completă a conductei respective. La sfârşitul lucrărilor se face verificarea etanşeităţii perfecte a conductelor. Această verificare

se face pe baza unei proceduri scrise. Verificările şi rezultatele lor sunt consemnate în scris. Sudorii vor deţine o atestare scrisă asupra pregătirii profesionale specifice operaţiunii pe care o

au de efectuat. 12.4. MASURI DE PREVENIRE A ACCID 12.4.1. Lista elementelor important

Titularul de activitate stabileşte, ţinând cont de prevederile Raportului de securitate, lista factorilor importanţi pentru securitate. Aceasta identifică echipamentele, parametrii, regulamentele, instrucţiunile de lucru şi instruirile personalului, cu scopul de a ţine sub control instalaţiile, în toate fazele de exploatare (funcţionare normal

dispoziţia organelor competente de inspecţie.

12.4.2. Domeniul de funcţionare: Titularul de activitate stabileşte, sub responsabilitatea sa, limitele de variaţie care determină

siguranţa în funcţionare a instalaţiilor. Instalaţiile trebuie să fie echipate cu dispozitive de alarmare când parametrii depăşesc plaja de funcţionare în siguranţă. Declanşarea alarmei trebuie să antreneze acţiuni automate sau manuale de corecţie.

12.4.3. Echipamente importante pentru securitate:

Trebuie să fie confecţionate să reziste la acţiunea substanţelor şi preparatelor manipulate şi în mediul de funcţionare al instalaţiei (şoc, coroziune, etc.).

Orice defecţiune în sistemele de transmitere şi tratare a informaţiei trebuie să fie detectată automat. Alimentarea şi transmiterea comenzilor trebuie să se realizeze în «securitate pozitivă» (funcţionare normală şi în pană de curent). Acestea tre

de

36

12.4.

n cazul unui accident şi securizarea instalaţiilor susceptibile de a provoca consecinţe grave

e normală şi în pană de curent).

stalaţiile susceptibile de a provoca consecinte grave pentru vecinătăţi şi mediu trebuie să fie e de natura riscurilor

r trebuie să fie rezultatul unui studiu prealabil, permiţând informarea mplasament

care p

timp.

anşeze, în caz de depăşire a pragurilor:

sistemele de punere în siguranţă a instalaţiilor, după specificaţiile operatorului. rintr-un singur punct de detecţie.

Echipamentele şi sistemele de securizare a instalaţiilor trebuie să funcţioneze şi în cazul

iilor:

elor care concură la securizarea instalaţiilor.

cipienţilor de stocare.

nte pentru inspecţie.

ubstanţelor şi preparatelor periculoase:

4. Sisteme de alarmare şi securizare a instalaţiilor: Acestea permit, în caz de depăşire a pragurilor critice prestabilite, alarmarea personalulului de

supraveghere î asupra vecinătăţilor şi mediului. Dispozitivele de securizare ale instalaţiilor trebuie să fie

independente de sistemele de comandă ale instalaţiilor. Acestea funcţionează în «securitate pozitivă» (funcţionar

12.4.5. Supravegherea şi detectarea zonelor de pericol:

Inechipate cu sisteme de detecţie şi alarmare a căror plajă de sensibilitate depindce pot apărea.

Implantarea detectorilorapidă a personalului asupra oricărui incident şi localizarea instalaţiilor, zonelor de pe a

ot fi afectate. Titularul de activitate trebuie să întocmească lista detectorilor existenţi şi să stabilească

operaţiile de mentenanţă destinate menţinerii eficacităţii lor în

Detectorii ficşi trebuie să decl- dispozitive de alarmare sonoră şi vizuală, destinate pentru alarmarea personalului ce asigură

supravegherea instalaţiilor; - Supravegherea unei zone de risc nu se realizează p în afară de detectorii ficşi, personalul trebuie să dispună de detectori portativi, menţinuţi în

perfectă stare de funcţionare şi accesibili în orice împrejurare.

12.4.6. Alimentarea electrică:

întreruperii curentului electric.

12.4.7. Utilităţi destinate exploatării instalaţTitularul de activitate trebuie să asigure în permanenţă furnizarea sau accesul la utilităţile

necesare funcţionării echipamentelor de alarmare şi a c

12.5. PREVENIREA POLUARILOR ACCIDENTALE

12.5.1. Organizarea amplasamentului: Titularul de activitate trebuie să elaboreze o procedură scrisă privind verificarea etanşeităţii

bacurilor de retenţie şi a reVerificările, operaţiile de întreţinere şi de vidanjare se vor nota într-un registru care se va pune

la dispoziţia autorităţilor compete

12.5.2. Etichetarea sButoaiele, rezervoarele şi alte ambalaje, recipienţii ficsi de stocare ai substanţelor şi

preparatelor chimice periculoase cu un volum mai mare de 800 l trebuie etichetate într-o formă vizibilă, cu denumirea exactă al conţinutului, numărul CAS şi simbolul de pericol, conform reglementărilor specifice.

Ariile de stocare permanentă a recipienţilor cu substanţe şi preparate periculoase se etichetează vizibil cu simbolurile de pericol.

12.5.3. Retenţiile:

37

Stocarea tuturor produselor sau deşeurilor solide sau lichide susceptibile să provoace poluarea mediu

pele de scurgere sau spălare din aceste zone de stocare

puţin egal cu cea mai mare din ele două valori care urmează:

atea celui mai mare rezervor;

capacitate unitară inferioară sau egală cu 250 litri, capacitatea de ret

50% din capacitatea containerului; în celelalte cazuri, 20% din capacitatea totală a containerului, fără a fi mai mică de 800 litri

ică de 800 litri.

ezervoarele:

analizările trebuie instalate la adapost de şocuri mecanice şi trebuie să prezinte toate e şi chimice.

ipulare a produselor peric au lichide (sau lichefiate), trebuie să fie etanşe, construite din materiale ignifuge,

curse accidental şi să permită vidan

hipate cu dispozitive care să permită verificarea nivelului de mplere în orice moment şi care să împiedice deversarea în cursul umplerii lor. Dispozitivul de

iv, în imediata vecinătate a rezervorului

are se încarcă.Acest operator trebuie să poată opri încărcarea în orice moment.

12.5. de accident urmează o

filieră

DENT ŞI ORGANIZAREA INTERVENŢIEI

enţie: trebuie repartizate

funcţ

de Urgenţă.

lui se va face pe suprafeţe impermeabile menţinute în bună stare şi care garantează imposibilitatea infiltrării poluanţilor în sol. Avor fi evacuate la staţia de epurare.

Secţiile, părţi din secţii, stocările fixe sau mobile în locuri fixe ca şi zonele de traversare trebuie asociate unei capacităţi de retenţie al carei volum să fie celc

- 100% din capacit- 50% din capacitatea rezervoarelor asociate. Pentru stocarea recipienţilor deenţie trebuie să fie cel puţin egală cu: - în cazul lichidelor inflamabile, cu excepţia lubrifianţilor,-

sau decât capacitatea totală când aceasta este mai m

12.5.4. RRezervoarele trebuie construite din materiale adaptate produselor ce sunt stocate, pentru a

evita riscul unor reacţii periculoase. C

garanţiile de rezistenţă la acţiunile mecanice, fizic

12.5.5. Reguli de compatibilitate în stocare: Rezervoarele sau recipientele care conţin produse incompatibile nu trebuie asociate aceleiaşi

retenţii. Stocarea lichidelor inflamabile şi a altor produse toxice, corozive sau periculoase pentru mediu

nu este autorizată a se realiza sub nivelul solului, decât în rezervoare - fose zidite, sau asimilate.

12.5.6. Transportul, încărcarea, descărcarea: Zonele de încărcare şi descărcare a vehiculelor cisternă, de stocare şi manuloase solide s

echipate astfel încât să poată prelua apele de spălare şi produsele sjarea, în cazul unei eventuale scurgeri. Rezervoarele trebuie să fie ec

usupraveghere trebuie să fie prevăzut cu alarmă de nivel înalt. In lipsa unui astfel de dispozitsupravegherea vizuală trebuie realizată de către un operator,c

7. Eliminarea substanţelor sau preparatelor periculoase: Eliminarea substanţelor sau preparatelor periculoase recuperate în caz proprie fiecărui tip de deşeu.

12.6. MASURI DE PREVENIRE, CONTROL, MIJLOACE DE INTERVENTIE ÎN CAZ DE ACCI

12.6.1. Generalităţi privind mijloacele de intervAmplasamentul trebuie să fie dotat cu mijloace adaptate de apărare careie de localizarea acestuia, conform analizei de risc efectuată de titular. Ansamblul sistemului de luptă contra incendiilor face obiectul Planului de Urgenţă Internă

stabilit de titularul de activitate în colaborare cu Inspectoratul pentru Situaţii

38

Amplasamentul este dotat cu mai mlte puncte de retragere destinate protecţiei personalului în caz de accid

oacelor de intervenţie:

e Protecţie Civilă Judeţean şi organelor competente de control.

ţie:

pot zulta în situatii de risc.

duală trebuie să fie accesibile în orice circumstanţă, atât în interv

putin două sectoare protejate ale amplasamentului şi în sens opus direcţiei domi

strucţiunile de lucru care t rvire.

re internă:

ecteze alertările personalului de la postu ă gestionării alertării. Aceasta declanşează alarme specifice (sonore, vizuale şi alte mijloace de comunicare) pentru a

măsurarea vitezei şi direc i vântului, precum şi temperatura.

preluate de sala de control. ie securizaţi.

blice, colectivităţi, etc., precum şi populaţia

le se transmit prin broşuri, afişe, fluturaşi, etc.

istici periculoase. - informaţiile generale privind natura pericolelor de accident major, inclusiv efectul potenţial

asupra populaţiei şi mediului.

ent.

12.6.2. Intreţinerea mijlEchipamentele trebuie menţinute în stare bună, marcate şi usor accesibile. Titularul de activitate trebuie să fixeze un program de testare şi control a acestora. Datele,

modalităţile de control şi observaţiile constatate se înscriu întru-un registru care trebuie să rămână la dispoziţia Serviciului d

12.6.3. Protecţia individuală a personalului de interven

Trebuie puse la dispoziţia întregului personal de interventie şi supraveghere sau care stă în interiorul zonelor toxice, măşti sau aparate respiratorii specifice gazelor sau emisiilor toxice cere

Aceste mijloace de protecţie indivienţii normale cât şi accidentale. O rezervă de aparate respiratorii de intervenţie trebuie

asigurată în cel nante a vântului.

12.6.4. Reguli de securitate: Dispoziţiile prezentei autorizaţii trebuie să fie incluse în procedurile şi inrebuie să fie actualizate permanent şi ţinute în locuri accesibile personalului de dese

12.6.5. Sistemul de alertaSistemul de alertare internă şi scenariile diferite ale acestuia sunt cuprinse în Planul de

Urgenţă Interna. O reţea de alertare internă a amplasamentului trebuie să colrile fixe şi mobile, datele meteo disponibile ca şi orice informaţie necesar

alerta persoanele prezente pe amplasament asupra naturii şi extinderii riscului. Posturile fixe care permit alertarea trebuie să fie repartizate pe tot amplasamentul. Una sau mai multe linii de comunicare internă (linii telefonice, reţea) trebuie să fie rezervate

exculsiv gestionării alertei. Amplasamentul trebuie să fie dotat cu o staţie meteo care să permităţieAceste măsurători trebuie să fieCaptatorii pentru măsurătorile datelor meteo trebu

12.6.6. Informarea preventivă a populaţiei care poate fi afectată de un accident major: În colaborare cu Instituţia Prefectului, titularul de activitate trebuie să informeze persoanele

susceptibile a fi implicate într-un accident: servicii puînvecinată amplasamentului, asupra riscurilor unui accident major şi regulile care trebuie respectate în asemenea situaţii. Informaţii

Informaţiile trebuie să conţină:

- numele titularului de activitate şi coordonatele; - autoritatea de pe amplasament care furnizează informatiile; - denumirile comune sau, în cazul substanţelor periculoase, denumirile generice sau categoria

generală de periculozitate a substanţelor şi a preparatelor care ar putea genera un accident major, indicându-se principalele lor caracter

39

- informaţiile corespunzătoare asupra modului în care populaţia afectată va fi avertizată şi informată în cazul în care se produce efectiv un accident major.

- informaţiile asupra acţiunilor pe care trebuie să le întreprindă populaţia vizată şi asupra

tivităţii are obligaţia de a lua măsuri interne adecvate, în ecial menţinerea legăturii cu serviciile de urgenţă, pentru a acţiona în caz de accidente majore şi

ea de a coopera la orice instrucţiuni sau licitări din partea serviciilor de urgenţă în momentul accidentului.

inute informaţii suplimentare, sub rezerva cerinţelor de onfidenţialitate stabilite potrivit legii.

mând a se vor aplica măsurile de intervenţie

05 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea

toare terţe, cu echipamente de prelevare şi analiză adecv

rizaţie şi la termenele solicitate; - să transmită la APM Prahova, GNM - Comisariatul Judeţean Prahova şi ARPM Piteşti,

ormaţii solicitate, să asiste şi să pună la dispoziţie datele necesare pentru desfăşurarea ontrolului instalaţiei şi pentru prelevarea de probe sau culegerea oricăror informaţii pentru

tării prevederilor autorizaţiei. ctivitatea de monitorizare a emisiilor se va organiza în cadrul societăţii şi/sau în colaborare

cu laboratoare terţe şi va fi coordonată de persoane din cadrul unităţii numite cu decizie de către c ere. 13.1. AE 13 E

comportamentului pe care trebuie să îl adopte în cazul în care se produce un accident major. - confirmarea faptului că titularul ac

sppentru a minimiza efectele acestora.

- referinţă la planul de urgenţă externă elaborat pentru a aborda oricare dintre efectele externe ale accidentului. Aceasta trebuie să cuprindă îndrumarso

- detalii asupra sursei de unde pot fi obţc

12.6.6. În cazul producerii unui accident se va anunţa imediat ISU Prahova, APM Prahova, GNM - Comisariatul Judeţean Prahova şi ARPM Piteşti, urstabilite prin planurile specifice fiecărui tip de accident. 13. MONITORIZAREA ACTIVITATII

Conform prevederilor OUG. nr. 195/20nr.265/2006 şi a OUG. nr.152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată prin Legea nr.84/2006, titularul are urmatoarele obligatii:

- să realizeze controlul emisiilor de poluanţi în mediu, prin analize efectuate cu personal calificat în laboratorul din dotare sau în labora

ate, descrise în standardele de prelevare şi analiză specifice; - să raporteze autorităţilor de mediu rezultatele monitorizării, în forma adecvată, stabilită prin

prezenta auto

orice alte infcverificarea respec

A

onduc

R

MISII .1.1.

Nr. crt. Instalaţia Loc prelevare Indicator Frecvenţă

Monoxid de carbon (CO) Oxizi de sulf (exprimaţi în SO2) Oxizi de azot (exprimati în NO2)

1.

Centrala Termică (cazane CRCR2, CR3)

1, Moni zare

continuă Coş comun C1 (prelevare la 26 m)

Pulberi totale

tori

Monoxid de carbon (CO) Oxizi de sulf (exprimaţi în SO2) 2.

DA2-DV hl.

DV) azot (exprimati în NO2) (cuptoare tDA2 şi

Coş comun C3 (platforma 3)

Oxizi de

uri C2a, C2b, de carbon (CO)

3/zi

3. Instalaţia Coş Monoxid

40

Nr. Instalaţia crt. Loc prelevare Indicator Frecvenţă

Oxizi de sulf (exprimaţi în SO2) Bitum şi 2 olli

C2c (platforma 3) azot (exprimati în NO2) cazane Fer Oxizi de

Hidrogen sulfurat Fenol

Benzen Toluen

4. Instalaţia m

Coloană spălare gaze

Xileni

Semestrial Bitu

Benzen Toluen Xileni 5. Instalaţia

D are Coş dispersie ezaromatiz Etilbenzen

Semestrial

13.2. APA 13.2.1. APA UZATA

Nr. Metoda de crt. Instalaţia Loc prelevare Indicator de calitate Frecvenţă analiză

pH CCOCr Materii în suspensii Substanţe extractibile Acizi naftenici Acizi sulfonici Fenoli Sulfuri Cadmiu* Plumb* Crom total (Cr3++Cr6+)*Fier* Nichel* Zinc* Mercur*

1 / schimb

*/trimestrial

CCOCr 1 / zi

1.

Separatorul principal de produse petroliere

Cămin evacuare ape spre Staţia de epurare Corlăteşti

** semestrial

Conform standardelor

legale în vigoare

Substanţe prioritare / prioritar periculoasepH Materii în suspensii Reziduu fix CCOCr

CBO5

Substante extractibile Produse petroliere

2. Decantor IMHOFF

Cămin evacuare ape în pârâul Dambu

Detergenţi organici

standardelor

vigoare

biodegradabili

1 / zi Conform

legale în

41

Nr. Metoda de Instalaţia Loc prelevare Indicator de calitate Frecvenţă crt. analiză Azot amoniacal (NH4

+) Azotiţi (NO2

-) Azotaţi (NO3

-) Fosfor total Sulfaţi Cloruri

Bacterii coliforme totale

pH Substante extractibile Acizi sulfonici Acizi naftenici Fenoli

3. AFP

are (condens)

- Cămin colector ezervepou)

1 / schimb


legale în

- Cămin colector parc rezervonord

parc rsud (d

oare Sulfuri

vigoare

(*) - me care se analizează trim al; (**) - substanţe prioritare / priorita enzen, naftalină cen) – analiză semestrială; 13.2.2. APA POTABILA

tale estrir periculoase (b şi antra

Nr. Metoda de Loc prelevare Indicatori de calitate Frecvenţă crt. analiză pH Reziduu fix 1 / zi

Substante extractibile Acizi sulfonici Sulfaţi ( 2-SO4 ) CCOCr

Săptămânal

Cloruri (Cl-)

1.

P3

P6 7

Docon oniu (NH +)

Trimestrial

Conform standa

în

P2

P5

PP8

i consumatori terţi form AGA Am 4

rdelor legale vigoare

13.2.3. APA FREATICA

Loc prelevare (amplasare foraj) Indicatori de caForaj litate Frecvenţă Metoda de

analiză F1 Lângă hala I catalizatori F2 Lângă hala II catalizatori F3 Zonă parc sud rezervoare F4 Zonă bataluri

1. pH

F5 Lângă rezervorul A23 F6 Zonă parc nord rezervoare F8 SC Ceres să F9 SC Progresul SA F12 SC GMT Trading SRL F13 SC 24 Ianuarie SA F14 SC Euromedica SRL

2. Reziduu fix 3. Substante extractibile 4. Acizi sulfonici 5. Sulfaţi (SO4

2-)

4

Trimestrial


legale în 6. CCOCr 7. Cloruri (Cl-) 8. Amoniu (NH +)

vigoare

42

13.3. SOL

onito lui se va re relevar ind aţi în Bilanţul de mediu, respectiv în Raportul la studiul privind impactul asupra me ată pe an.

r se vor compara cu rezultatele obţinute la investigaţiile din Bilanţul de me Raportul la studiul privind impactul asupra mediului, care vor constitui date de referin aporta la valorile cuprinse în Ordinul nr.756/1997.

M rizarea calităţii solu aliza în punctele de p e (observaţie) şi pentruicatorii analizdiului, o d

Rezultatele analizelodiu, respectiv în

ţă şi se vor r

Metodă r. crt. Indicator analizat Punct de prelevare Frecvenţa analiză 1. Arsen 2. Bariu 3. Cadmiu 4. Crom total 5. Cupru 6. Mangan 7. Mercur 8. Nichel 9. Plumb

10. Seleniu 11. Vanadiu 12. Zinc 13. Sulfaţi 14. Sulfuri 15. Benzen 16. Toluen 17. Xilen 18. Fenol 19. Total hidrocarburi aromatice 20. Total HAP

buri din petrol

S3 - Batal nr.19;

S4 – Poarta 1 – spaţiu verde;

Anual


legale în vigoare

S1 - Batal nr.15;

S2 - Batal nr.17;

21. Total hidrocar

13.4. DEŞEURI 13.4.1. Deşeuri tehnologice: a) Evidenţa deşeurilor produse va fi ţinută lunar, conform HG nr.856/2002 şi va conţine următoarele

are;

- modul de stocare; eşeului;

informaţii: - tipul deşeului; - codul deşeului; - instalaţia producăto- cantitatea produsă; - data evacuării deşeului din instalaţie;

- data predării d- cantitatea predată către transportator; - date privind expediţiile respinse;

43

b) poziţia chimică şi fizică a deşeurilor produse şi caracteristicile perc) nsportului de deşeuri conform Ordinului Comun nr.2/211/118/2004 priv riul României;

idenţei ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, conform H.G. nr. 621/2005, cu odificările şi completările ulterioare:

iziţionată; -

- cantităţi recuperate şi eliminate; b) m ţionarea pe ambalajele reutilizabil agmei aj reutilizabil”; c) colectarea şi pr balaje unită rizat ctivitat e / valorificare. 13 ZG

N anual

Determinări privind comiculoase ale acestora; Urmărirea efectuării traind transportul deşeurilor pe terito

13.4.2. Ambalaje: a) ţinerea evm

- cantitatea achcantitate introdusă pe piaţa;

- cantitate reutilizabilă;

arcarea / inscrip e a sintţilor auto

„ambaledarea deşeurilor de am e pentru a ea de colectar

.5. OMOT ivelul de zgomot va fi monitorizat în punctele de prelevare, stabilite în l de

ediu, precum şi în punctele enumerate mai jos, conform STAS 10.009/1988: Bilanţu

m

Spaţiul considerat

L

Z

Lech

[dB

Observaţ(A ii )]

Noapte

1. 23

Z1: Poarta 1; 5 .

. Z2Z3

: Poarta 2; : Zonă bataluri – spre Tânţăreni;

70 - 75 5 STAS 10.009-88tabel 1

13.6 I

Prin n celor care generează mirosuri nep t p lasa

n a se va realiza prin rm Planului de acţiuni şi prin aplicarea celor mai bune tehn d

14. RAPORTARI LA AUTORITATILE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI

it l smite catre APM Prahova, GNM –Com Prahova şi

ARPM Pit

. M ROSURI atura activităţii obiectivul se încadrează în categoriarin emisii semnificative, datorate instalaţiilor de pe ampizarea emisiilor, având drept consecinţă şi minimizare realizarea retehnologizării, confo

lăcu e Mi im

ment. mirosurilor rezultate,

ici isponibile (BAT).

T u arul activitatii va tran isariatul Judeţeaneşti următoarele raportări:

44

Nr. crt. Raport Termen de raportare

AER

1. Concentraţiile lunare ale emisiilor pe ecare poluant 10 ale lunii în curs pentru ntru fi luna precedentă

2. solicitate de APM Prahova şi

pentru anul precedent Cantitatea anuală a emisiilor conform chestionarelor

ARPM Piteşti 15 ianuarie anul în curs

3. egulamentului CE nr.166/2006 privind înfiinţare i european al poluanţilor emişi şi transferaţi”

l în curs pentru anul precedent

Poluanţii care intră sub incidenţa HG.140/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea R

a „Registrulu30 aprilie anu

4. Raportul de monitorizare privind gazele cu efect de seră curs pentru anul precedent 31 martie anul în

APA

1. Valoarea concentratiei indicatorilor de calitate ai apei deversate în emisar

10 ale lunii în curs penluna precedentă

tru

2. lamentului CE nr.166/2006 privind înfii pean al poluanţilor emişi şi transfera

pentru anul precedent

Poluanţii care intră sub incidenţa HG.140/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regu

nţarea „Registrului euroţi”

30 aprilie anul în curs

SOL 1. Valoarea concentraţiei anuale a poluanţilor monitorizaţi 15 ianuarie anul în curs

pentru anul precedent APA SUBTERANA

2. că - analize din forajele de Calitatea apei din pânza freaticontrol de pe teritoriul Rafinăriri Vega Trimestrial

DEŞEURI

1. Situaţia lunară a gestiunii deşeurilor 7 ale lunii în curs pentruluna precedentă

2. r uale nar Situaţia gestiunii deşeurilor, conform chestionarelo

statistice an data înscrisă în chestio

3. Situaţia cantităţii ambalajelor gestionate anual 15 martie anul în curs pentru anul precedent

4. uzate şi a nămolului de la staţia de epurare pentru anul precedent Situaţia privind compoziţia chimică şi fizica a uleiurilor 31 ianuarie anul curent

ALTE RAPORTARI In maxim o oră de la

stora 1. Poluări accidentale odată cu producerea lor producerea ace

2. în curs pentru anul precedent

Raport anual de mediu privind starea factorilor de mediu 31 martie anul pe amplasament

3. Situaţia investiţiilor realizate 10 ale lunii în curs pentru luna precedentă

4. cDeclaraţia anuală a substanţelor şi preparatelor chimice 15 aprilie anul în curs onform Ord.1001/2005, la Agenţia Naţională pentru Substanţe Periculoase pentru anul precedent

5. Raportare la ANA a operaţiuni cu substanţe clasificate din categoria 1, 2 sau 3, conform Regulamentului 1277/2005

15 februarie anul în curs pentru anul precedent

45

Raportul anual privind starea mediului, va cuprinde şi: - Date privind activitatea de producţie în anul încheiat; - Utilizarea materiilor prime, auxiliare şi utilitati (consumuri specifice, eficienţă energetică);

II

poluării, în special

are importantă

i şi în cazul în care aceasta nu

încetării definitive a

area acestora;

activitate este obligat să ceară eliberarea

alorilor limitǎ a emisiilor, ce constituie parte a acestei autorizaţii, titularul de

au

l şi controlul fără

asigure că toate operaţiunile de pe amplasament vor fi realizate ativă a zonelor de

e în cazul în care cerinţele impuse de prezenta Autorizaţie nu

- Impactul activităţii asupra mediului: poluarea aerului, apei, solului, subsolului, pânzei freatice, nivelul zgomotului;

- Rezultatele auditului energetic, o dată la trei ani; - Sesizari şi reclamaţii din partea publicului şi modul de rezolvare a acestora.

15. OBLIGATIILE TITULARULUI ACTIVITAT 1. Titularul activităţii este obligat să ia toate măsurile de prevenire eficientă a

prin recurgerea la BAT, atât pentru partea de tehnologie cât şi pentru monitorizarea emisiilor; 2. Titularul activităţii este obligat să ia toate măsurile care să asigure că nici o polu

nu va fi cauzată; 3. Titularul activităţii este obligat să evite producerea de deşeur

poate fi evitată, sǎ le valorifice; În cazul imposibilitǎţii tehnice şi economice a valorificǎrii, sǎ ia măsuri pentru neutralizarea şi eliminarea acestora, evitându-se sau reducându-se impactul asupra mediului;

4. Titularul activităţii este obligat să utilizeze eficient energia; 5. Titularul activităţii este obligat să ia toate măsurile necesare pentru prevenirea accidentelor şi

limitarea consecinţelor acestora; 6. Titularul activităţii este obligat să ia toate masurile necesare, în cazul

activităţii, pentru evitarea oricărui risc de poluare şi pentru aducerea amplasamentului şi a zonelor afectate intr-o stare care să permită reutiliz

7. La schimbarea modului de exploatare a instalaţiei, prevăzută de titularul activităţii/operator, care necesită lucrări de construcţii montaj, titularul deAcordului şi/sau Autorizaţiei Integrate de Mediu;

8. Titularul activităţii/operatorul este obligat să informeze autorităţile competente pentru protecţia mediului despre orice schimbare adusă instalaţiei sau procesului tehnologic;

9. Activitatea autorizată trebuie să se desfăşoare şi să fie controlată astfel încât să fie respectat nivelul emisiilor pe factorii de mediu prevăzut în Autorizaţia Integrată de Mediu;

10. In cazul depăşirii vactivitate va suporta prevederile legislaţiei de mediu în vigoare;

11. Nici o modificare sau reconstrucţie afectând activitatea sau orice parte a activităţii, care va determina sau este probabil să determine o schimbare în termeni reali sau creştere în ceea ce priveşte natura şi cantitatea oricărei emisii, sistemele de reducere a poluării/tratare srecuperare, fluxul tehnologic, combustibilul, materia primă, produsele intermediare, produsele sau deşeurile generate, sau orice schimbări în ceea ce priveşte managementuamplasamentului, cu impact semnificativ asupra mediului, nu vor fi realizate sau impusenotificare şi fără acordul prealabil scris al APM Prahova şi ARPM Piteşti;

12. Prezenta autorizaţie se va aplica tuturor activităţilor desfăşurate pe amplasament, de la primirea materialelor pană la expedierea produselor finite;

13. Prezenta autorizaţie se va aplica activităţilor de management al deşeurilor de la punctul de colectare până la punctul de eliminare sau recuperare;

14. Titularul activităţii trebuie să seastfel încât emisiile să nu determine deteriorarea sau perturbarea semnificagrement sau recreaţionale sau a mediului din afara limitelor amplasamentului;

15. Titularul autorizaţiei trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru a asigura faptul că sunt întreprinse acţiuni corectivsunt îndeplinite;

46

47

poate avea un efect semnificativ asupra mediului;

Autorizaţiei trebuie să notifice APM Prahova şi ARPM Piteşti, prin fax şi/sau notă

ial de emisie;

ui

cale;

, analizele, măsurătorile, examinările pentru

au evacuările;

torizaţiei trebuie să realizeze prelevările, analizele, măsurătorile, examinările pentru

trebuie depus la ARPM Piteşti, APM Prahova şi

ate alte deşeuri nici pe amplasament, nici în afara

ui pentru recuperare sau eliminare trebuie transportate

samentul activităţii la amplasamentul de recuperare/eliminare fără a afecta în sens or se va

re că deşeurile transferate către o altă persoană sunt

ticile de

Mediu pentru amplasament;

16. Titularul activităţii trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru realizarea de instruiri adecvate pentru toţi angajaţii a căror activitate

17. Titularul Autorizaţiei trebuie să stabilească şi să menţină un program pentru a asigura faptul că membrii publicului pot obţine informaţii privind performantele de mediu ale titularului;

18. Titularultelefonică şi electronic, imediat ce se confruntă cu oricare din următoarele situaţii:

• orice emisie în aer, semnificativă pentru mediu, de la orice punct potenţ• orice funcţionare defectuoasă sau defecţiune a echipamentului de control sau a echipamentului de monitorizare care poate conduce la pierderea controlului asupra oricărsistem de reducere a poluării de pe amplasament; • orice incident cu potenţial de contaminare a apelor de suprafaţă şi subterane sau care poate reprezenta o ameninţare de mediu pentru aer sau sol sau care necesită un răspuns de urgenţă din partea autorităţii lo• orice emisie care nu se conformează cu cerinţele prezentei Autorizaţii.

19. Emisiile pe toţi factorii de mediu vor respecta valorile limită de emisie (VLE) stabilite la Cap.10 - Concentraţii de poluanţi, admise la evacuarea în mediul înconjurător, începând cu data emiterii autorizaţiei integrate de mediu;

20. Titularul autorizaţiei trebuie să realizeze prelevăriletoţi factorii de mediu prevăzute în Cap.13.- Monitorizarea factorilor de mediu;

21. Echipamentele de monitorizare şi analiză trebuie exploatate şi întreţinute astfel încât monitorizarea să reflecte cu precizie emisiile s

22. Frecvenţa, metodele şi scopul monitorizării, prelevării şi analizelor, aşa cum sunt prevăzute în prezenta Autorizaţie, pot fi modificate doar cu acordul scris al Agenţiei după evaluarea rezultatelor testărilor;

23. Titularul autoţi factorii de mediu prevăzute în Cap.13.- Monitorizarea factorilor de mediu;

24. Un raport privind rezultatele acestei monitorizăriGNM-Comisariatul Judeţean Prahova, cu frecvenţa stabilită în capitolul Raportare şi Înregistrare;

25. Eliminarea sau recuperarea deşeurilor trebuie să se desfăşoare aşa cum este precizat în Cap.11 - Gestiunea deşeurilor; nu trebuie eliminate/recuperamplasamentului fără a informa în prealabil Agenţia de Protecţie a Mediului şi fără acordul prealabil scris al Agenţiei;

26. Deşeurile trimise în afara amplasamentuldoar de o societate autorizată pentru astfel de activităţi cu deşeurile; deşeurile trebuie transportate doar de la amplanegativ mediul şi în conformitate cu legislaţia şi protocoalele naţionale; transportul deşeurilface conform Ordinului Comun Nr. 2/211/118/2004 ;

27. Titularul autorizaţiei trebuie să se asiguambalate şi etichetate în conformitate cu standardele naţionale, europene şi cu oricare alte standarde în vigoare privind etichetarea;

28. Titularul va ţine un registru complet pe probleme legate de operaţiunile şi pracmanagement al deşeurilor de pe acest amplasament, care trebuie pus în orice moment la dispoziţia persoanelor autorizate ale Agenţiei pentru inspecţie; registrul trebuie păstrat de către titularul autorizaţiei;

29. O copie a acestui registru privind Managementul Deşeurilor trebuie depusă la Agenţie ca parte a Raportului Anual de

30. Drenajele de la cuvele de retenţie trebuie conduse spre colectare, testare şi eliminare în condiţii de siguranţă; toate cuvele de retenţie trebuie testate cel puţin o data la 3 ani. Un raport al acestor testări trebuie inclus în Raportul Anual de Mediu;

48

31. Un pr m de t veri u or s rane pe sigura faptul c toate structuril rt privind aceste testări trebui clus în Raport M

32. Toat ţurile de ali are cu ap e et şat ător, pe u a aminarea de la faţă;

33. Ac ăţile de pe m am s ara ampla en34. Titularul autoriza iei trebuie s nregi n ă oata mală a

activităţii şi car t cr u; 35. T utorizaţiei trebuie să înregistreze toate reclamaţiile de mediu legate de exploatarea

activit ăstrat un registru privind măsura luată în cazul fiecărei reclamaţii; un rezumat privind numărul ţiil mit us aport Me

36. ţiei trebuie să menţină do pen infor ea publică esta fiind di ui, la cerere, la autoritatea locală de mediu şi la sediul unităţii; acest dosar trebuie să conţină: copii ale corespondenţei între Agenţie şi titularul autorizaţiei, Autorizaţia, Solicitarea, Rap nuală privind aspectele de mediu netehnice, alte aspecte pe care titularul autorizaţiei le consideră adecvate.

37. Confor art. un 4 U .195 5, nd ecţia me u robat ea nr.265/2006, operatorul/titula ţia s ediu şi popula , în cazul rilor a de uan medi n caz de accident maj r sau orice even cu im t tiv ra ui

ograă

e ine pu

suprativit

estar

aţ

e po

e şie sunt testate cel pu

ul Anual dement

plas

ea un ris

ficare a tuturor cond

ent nu tră îc de

ctelă la trei ani. Un rapo

e corespunz

ă zgomcidentel

ubte

ote în afe care afecteaz

trebuie

ntr

iniţiat

preveni

sam expl

ntru a a

cont

tului; rea nor

ţin o dat

an

ă producoate i

ediu; ǎ trebui

ebuiestreze t

mediitularul a

ăţii; trebuie p

Titularul autorizasponibil publicul

şi natura reclama or pri e trebuie iun

nclsar

în Rtru

ul Anual demar

diu; , ac

ortarea a

m

ţiaiment

14, p

elipac

ctul

minănega

din Orul de activitate, are obliga

cci asup

G nr

ntale de pol mediul

/200

.

privi

ţi în

protă informeze autoritatea de mu, î

diul i, ap ă prin Leg

o

. PLAN DE ACTIUNI

16

Nr. crt Măsura Termen de realizare

Valoarea es tă tima

(mii USD) Responsabil

AER 1. Inlocuire coloană de fracţionare în vid 31.12.2014 250 Conducerea societatii

2. Protecţia antisolară a rezervoarelor aferente Instalaţiei Hexan, prin aplicarea de specială cu indice de reflexie a căldurii de min. 70% (3 rezervoare/an) 31.12.2012 150 societatii vopsea Conducerea

3. Imbunătăţirea sistemului de recuperarea a gazelor necondensabile de la faclă 31.12.2010 50 Conducerea societatii

4. Montarea unui debitmetru şi a unui analizor de gaze on line pe traseul de gaze dirijate la faclă 31.12.2010 60 Conducerea societatii

5. 150 Conducerea societatii Protecţia antisolară a rezervoarelor de la Rectificare prin aplicarea de vopsea specială cu indice de reflexie a căldurii de min. 70% (2-3 /an) 31.12.2012

6. e 105 Conducerea societatii Protecţia antisolară a rezervoarelor din cadrul Instalaţiei AFP prin aplicarea dvopsea specială cu indice de reflexie a căldurii de min. 70% (2 rez/an) 31.12.2012

7. şoare – solvenţi uşori, solvenţi ecologici Rampa auto şi CF 800 Conducerea societatii Proiectare şi montare sistem de recuperare vapori la punctele de încărcare produse petroliere u 31.12.2012

8. şoare-solv.usori, solv.ecologici, white spirit şi n-hexan în cadrul 31.12.2012 800 Conducerea societatii Proiectare şi montare sistem de recuperare vapori la punctele de încărcare produse petroliere uInstalaţiei Dezaromatizare

9. şi automatizare cazane CR de la Centrala termică 30 Conducerea societatii Modernizare 31.12.2009 APA

10. Modernizarea liniei a doua de demineralizarea apei de la Instalaţia Demineralizare 500 Conducerea societatii 31.12.2014

49

50

Nr. crt Măsura Termen de realizare

Valoarea estimată

(mii USD) Responsabil

SOL-SUBSOL

11. Reabilitare canalizare interioară şi exterioară 410 Conducerea societatii 31.12.2012

12. Reabilitare drumuri interioare 31.12.2010 1 Conducerea societatii 000

13. Reabilitare parcuri de rezervoare (4-5 rezervoare/an) 31.12.2014 2 250 Conducerea societatii

14. Reabilitare canale conducte produse petroliere 31.12.2008 400 Conducerea societatii

DESEURI

15. Inlocuirea tehnologiei utilizate în prezent pentru rafinarea produselor petroliere cu o tehnologie alternativă cu impact redus asupra mediului 31.12.2014 50 societatii Conducerea

Eliminarea din bataluri a gudroanelor acide şi reziduurilor petroliere, ecologgudroane acide

izarea bat, reziduuri petroliere şi halde şlam de alumină, nivelarea a gropilor rezultate

Finalizare -31.12.2012

alurilor de

ZONA 1 – batalurile 7, 8, 9, 10, 11, 12 (supr.totală = 6490 m2, cantitate estimată de deşeuri = 28000 t)

început - 01.09.2010; finalizat - 31.12.2011

ZONA 2 – batalurile 13, 14,15 (supr.totală = 8039 m2, cantitate estimată de deşeuri = 15000 t)


ZONA 3 – batalul 18 (supr.totală = 10415 m2, cantitate estimată de deşeuri = 30000 t)






16.



15 000 Conducerea societatii

18. D ea r cietatii

51

Nr. crt Măsura T e rermen d ealizare

Valoarea estimată

(mii USD) R onesp sabil

Rp

eabilitetrolier

area se

olului contaminat din zona batalurilor de gudroane acide şi reziduuri 31.12.2012

17. Ia r cietatii nlocuircestora

ea bat cu fir

eriilor deme autor

condensatoizate

ri cu posibil continut de PCB-uri şi eliminarea 31.12.2010 100 Conduce ea so

econtaminar terenurilor poluate 31.12.2014 10 900 ea so

23. Stud ac a m j 3 rea societatii

19. E eD eN

r cietatii

20. E is elpom rea societatii

Conduce

RESURSE xtinderezaroord)

ea sistmatizar

mului şi AFP

de recuperar (de la reze

e conrvoare

dens lle cu

a instalaserpentin

tiile tee exte

hnologice rioara din Parcul 31.12.2012 150 Conduce ea so

ficientpe

izare sde vid)

tem de obţinere a vidului (înlocuirea ejectoar or de abur cu 3 31.12.2014 100 Conduce

21. Inlo to h rea societatii cuirea cup rului te nologic de la DV 31.12.2014 250 Conduce

22. Aut şi re V 3 rea societatii omatizare urmări parametrii de process pe DCS la D 1.12.2014 300 Conduceiu de imp t asupr sănătăţii populaţiei şi ediului încon urător 1.12.2008 20 Conduce

17. GLOSAR DE TERMENI • Autorizaţie integrată de mediu – act tehnico-juridic emis de autorităţile competente, conform

dispoziţiilor legale în vigoare, care dă dreptul de a exploata în totalitate sau în parte o instalaţie, în anumite condiţii care să asigure că instalaţia corespunde cerinţelor privind prevenirea şi controlul

istrug ecosistemele naturale şi antropice; eniment survenit cum ar fi o emisie de substanţe periculoase, un

la care sunt expuse persoanele, plantele, animalele şi bunurile materiale, în

e cumulate, anterioare, prezente şi anticipate, în scopul cuantificării impactului

e dezvoltare cel mai avansat şi eficient înregistrat

e în scopul prevenirii poluării,

tregul său;

ul îl aruncă, are intenţia sau are obligaţia de a-l arunca;

i asupra mediului – proces menit să identifice, să descrie şi să

a solurilor, caracterizată printr-un nivel maxim acceptat al

şi preparatele chimice periculoase pentru om şi mediul înconjurător; Imisie (aer ambiental) – transferul poluanţilor către un receptor (omul şi factorii sistemului său ecologic, bunuri materiale, etc.);

integrat al poluării; • Accident ecologic – eveniment produs ca urmare a unor neprevăzute deversări / emisii de

substanţe sau preparate periculoase / poluante, sub formă lichidă, solidă, gazoasă ori sub formă de vapori sau de energie, rezultate din desfăşurarea unor activităţi antropice necontrolate / bruşte, prin care se deteriorează ori se d

• Accident major – orice evincendiu sau o explozie, care rezultă din evoluţii necontrolate în cursul exploatării oricărui obiectiv prevăzut la art.3 din HG. Nr.95/2003, care conduce la apariţia imediată sau întârziată a unor pericole grave asupra sănătăţii populaţiei şi/sau asupra mediului, în interiorul sau în exteriorul obiectivului şi în care sunt implicate una sau mai multe substanţe periculoase;

• Aer ambiental - aer spaţii deschise din afara perimetrului uzinal;

• Bilanţ de mediu – lucrare elaborată de persoane fizice sau juridice atestate conform legii, care conţine elementele analizei tehnice prin care se obţin informaţii asupra cauzelor şi consecinţelor efectelor negativde mediu efectiv de pe un amplasament; în cazul în care bilanţul de mediu identifică un impact semnificativ, acesta va fi completat cu un studiu de evaluare a riscului;

• Cele mai bune tehnici disponibile – stadiul dîn dezvoltarea unei activităţi şi a modurilor de exploatare, care demonstrează posibilitatea practică de a constitui referinţă pentru stabilirea valorilor - limită de emisiiar în cazul în care acest fapt nu este posibil, pentru a reduce în ansamblu emisiile şi impactul asupra mediului în în

• Deşeuri – orice substanţă sau orice obiect din categoriile stabilite de legislaţia specifică privind regimul deşeurilor, pe care deţinător

• Deşeuri periculoase – deşeurile încadrate generic, conform legislaţiei specifice privind regimul deşeurilor, în aceste tipuri sau categorii de deşeuri şi care au cel puţin un constituent sau o proprietate care face ca acestea să fie periculoase;

• Efluent – orice formă de deversare în mediu, emisie punctuală sau difuză, inclusiv prin scurgeri, jeturi, inoculare, depozitare, vidanjare sau vaporizare;

• Emisie – evacuarea directă ori indirectă din surse punctuale sau difuze, de substanţe, vibraţii, radiaţii electromagnetice şi ionizante, căldură ori de zgomot în aer, apă sau sol;

• Evaluarea impactulustabilească, în funcţie de fiecare caz în parte şi în conformitate cu legislaţia în vigoare, efectele directe şi indirecte, sinergetice, cumulative, principale şi secundare ale unui proiect asupra sănătăţii oamenilor şi a mediului;

• Folosinţă sensibilă şi mai puţin sensibilă a terenurilor – tipuri de folosinţă ale terenurilor, care implică o anumită calitatepoluanţilor;

• Frază de risc (R) – frază care exprimă o descriere concisă a riscului prezentat de substanţele

•

52

• Instalaţie – orice unitate tehnică staţionară sau mobilă precum şi orice altă activitate direct legată, sub aspect tehnic, cu activităţile unităţilor staţionare/ mobile aflate pe acelaşi

uce emisii şi efecte asupra mediului; Mediu – ansamblu de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul,

inclusiv unele valori materiale şi spirituale, calitatea vieţii şi condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea omului;

gale referitoare la prevenirea şi controlul integrat al poluării; planul de acţiune face parte integrantă din

• PCB – bifenili policloruraţi;

gomot în aer, apa ori sol, susceptibile să aducă prejudicii sǎnǎtăţii umane sau calităţii mediului, să determine deteriorarea bunurilor materiale sau să afecteze ori să împiedice

vederilor

aţiile sau grupurile acestora; fect negativ să se producă într-o anumită perioadă de timp

şi

loase; • U

care conduce la evoluţii necontrolate, în cursul exploatării obiectivelor prevăzute la art. 3 din H.G. nr. 95/2003, ce pun în pericol sănătatea pom

• V

amplasament, care pot prod•

aspectele caracteristice peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune, cuprinzând elementele enumerate anterior,

• Plan de acţiuni – plan de măsuri cuprinzând etapele care trebuie parcurse în intervale de timp precizate prin prevederile autorizaţiei integrate de mediu de către titularul activităţii, sub controlul autorităţii competente pentru protecţia mediului, în scopul respectării prevederilor le

autorizaţia integrată de mediu;

• Poluare – introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al activităţii umane, de substanţe, vibraţii, căldură, z

utilizarea în scop recreativ a mediului şi/sau alte utilizări ale acestuia în sensul prelegislaţiei în vigoare;

• Prag de alertă – concentraţii de poluanţi în aer, apa, sol sau în emisii/evacuări, care au rolul de a avertiza autorităţile competente asupra unui impact potenţial asupra mediului şi care determină declanşarea unei monitorizări suplimentare şi/sau reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări;

• Prag de intervenţie – concentraţii de poluanţi în aer, apa, sol sau în emisii/evacuări, la care autorităţile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului şi reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări;

• Public – una sau mai multe persoane fizice sau juridice şi, în concordanţă cu legislaţia ori cu practica naţională, asociaţiile, organiz

• Risc – probabilitatea ca un anumit e/sau circumstanţe;

• Substanţe periculoase – orice substanţă clasificată ca periculoasă de legislaţia specifica în vigoare din domeniul chimicalelor;

• Titularul activităţii – orice persoană fizică sau juridică care operează ori deţine controlul instalaţiei, aşa cum este prevăzut în legislaţia naţională, sau care a fost investită cu putere economica decisivă asupra funcţionǎrii tehnice a instalaţiei;

• Urgenţă internă – totalitatea măsurilor necesar a fi luate în interiorul obiectivului în vederea limitării şi înlăturării consecinţelor în orice situaţie care conduce la evoluţii necontrolate, în cursul exploatării obiectivelor prevăzute la art.3 din HG. nr. 95/2003, ce pun în pericol sănătatea personalului şi/sau calitatea mediului pe amplasament şi în care sunt implicate una sau mai multe substanţe pericu

rgenţă externă: totalitatea măsurilor necesar a fi luate în exteriorul obiectivului în vederea limitării şi înlăturării consecinţelor în orice situaţie

pulaţiei şi/sau calitatea mediului în exteriorul amplasamentului şi în care sunt implicate una sau ulte substanţe periculoase; ai m

alori limită de emisie (VLE) – masa, exprimată prin parametrii specifici, concentraţia şi/sau nivelul unei emisii care nu trebuie depăşite în cursul uneia sau mai multor perioade de timp;

53

54

1. Prezenta Autorizaţie va fi valabilă până la data de 31.12.2014 şi poate fi actualizată, revizuită sau a

2. Insta ţia va fi exploatată, controlata şi întreţinută, iar emisiile vor fi evacuate, aşa cum s-a stabilit

în prezenta Autorizaţie Integrată de Mediu. Toate programele depuse în solicitare şi care vor fi duse la îndeplinire conform condiţiilor prezentei Autorizaţii, sunt parte integrantă a acesteia.

3. Titularul activităţii are obligaţia de a solicita:

aintea rării ei;

revizuirea Autorizaţiei Integrate de Mediu în următoarele condiţii:

poluarea cauzată de instalaţie necesită revizuirea valorilor limită de emisie existente în autorizaţie or imită de emis

e tehnici dispo e mnifi isii

• siguranţa exploatării şi a desfăşurării activităţii face necesară introducerea de tehnici speciale şi măsuri de management;

• rezultatele acţiunilor de inspecţie şi control al conformării relevă aspecte noi, neprecizate de documentaţia depusa pentru susţinerea solicită ii, sau modificări ulterioare emiterii actului de autorizaţie;

• emiterea unor noi reglementari legale.

Beneficiarul are obligaţia ca în termenul legal să declare, să calculeze şi să vireze sumele zultate în urma desfăşurării respectivelor activităţi, conform prevederilor art. 9 din OUG. nr.

96/22.12.2005, privind Fondul de Mediu aprobată prin Legea nr.105/2006. Sumele băneşti se plătesc până la data de 25 ale lunii următoare celei în care s-a desfăşurat

ctivitatea, în contul IBAN nr. RO92TREZ7065017XXX000155 al Administraţiei Fondului de ediu, deschis la Trezoreria Statului, sector 6, Bucureşti, corespunzătoare emisiilor de poluanţi

vacuaţi în atmosferă, precum şi în cota de 1leu (RON)/kg din greutatea ambalajelor introduse pe iaţa naţională de producătorii de bunuri ambalate în cazul neîndeplinirii obiectivelor anuale de

valorificare şi reciclare prevăzute de HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje.

Încălcarea prevederilor legislaţiei de mai sus atrage răspunderea civilă,

contravenţională sau penală, după caz.

Prezenta AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU este valabilă până la 31.12.2014. Verificarea conformării cu prevederile prezentului act se face de către Agenţia Regională

pentru Protecţia Mediului Piteşti, Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova, GNM - Comisariatul Judeţean Prahova.

18. DISPOZITII FINALE

nulată de către Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Piteşti în conformitate cu prevederile legale.

la

actualizarea Autorizaţiei Integrate de Mediu cu minim 90 de zile în

expi

• sau necesită stabilirea de noi val i l ie; schim• bările substanţiale şi extinderi ale instalaţiilor precum şi modificarea celor mai bun

nibile care permit o reducer se cativă em lor; a

r

re1

aMep

55

Nerespectarea celor prevăzute în prezenta Autorizaţie Integrată de Mediu conduce la suspendarea acesteia şi la încetarea activităţii după caz, conform O.U.G. nr. 195/2005 – privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006, precum şi la sancţionarea celor vinovaţi.

Prezenta Autorizaţie Integrată de Mediu şi Planul de Acţiuni cuprinde 54 pagini şi

a fost emisă în 5 exemplare.

Director executiv, Sef serviciu autorizare Chimist Marius Stanca şi controlul conformării, Ing. Cristiana Surdu Consilier juridic, Intocmit, Gabriel Ghiţulescu Ing. Carmen Gamureac

AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU - arpmag.anpm.roarpmag.anpm.ro/upload/16965_23 SC Rompetrol Bucuresti...

Documents

Transcript of AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU - arpmag.anpm.roarpmag.anpm.ro/upload/16965_23 SC Rompetrol Bucuresti...