Universitatea Babe-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de Educaie Fizic i Sport Secia Kinetoterapie i motricitate special

MOBILITATEA ARTICULAR LA VRSTA a III a

CROITORU CORINA - ANDREEA GRUPA 311

Vrsta a III a reprezint o etap a vieii , la fel de important ca adolescena sau maturitatea, dar cu caracteristici i probleme proprii. n prezent criteriul n baza cruia un individ este plasat n categoria btrnilor, este unul exclusiv cronologic; formal o persoana este considerat (devine) btrn, dup ce mplinete 65 de ani. Acest criteriu este totui destul de arbitrar, motiv pentru care a generat i genereaz nc multe dezbateri i confruntri de idei. O particularitate a acestei categorii populaionale este aceea c, spre deosebire de celelalte (copii, tineri, aduli), ea este delimitat (definit) clar doar ctre stnga ; altfel spus, tim, am stabilit, c varsta minim a btranetii este cea de 65 ani, dar vrsta maxim nu poate fi stabilit, ea fiind, in fiecare moment, vrsta celui mai longeviv om de pe pmnt. Pe de alt parte, ntruct exist diferene enorme ntre un individ de 65 de ani i unul de 100 ani, s-a impus mprirea (arbitrar i ea) persoanelor n vrst n urmtoarele 3 subgrupuri : btrnii tineri (young-old), ntre 65 i 75 de ani, care n principiu prezint cele mai mici afectri ale functiilor i performantelor ; btrnii medii ( middle-old = mijlocii, de mijloc), ntre 75 i 85 de ani, i btrnii btrani (old-old), cu vrsta de peste 85 de ani. Este clar c incidena bolilor i dizabilittilor creste dramatic la btranii medii i, mai ales, la btrnii btrni.

Studiile demografice au evideniat faptul c, n societile dezvoltate din punct de vedere stiinific, tehnologic i socio-economic, se nregistreaz o scdere semnificativ a natalitii i o crestere a perioadei de via. Ca efect al acestei evoluii, sperana de via a crescut substanial, fapt ce atrage dup sine, o mbtrnire a populaiei, pe masura naintrii n vrst diminund participarea la o forma de practicare a exerciiului fizic. Persoanele ajunse la o vrsta avansat sunt supuse unor modificri importante , din punct de vedere funcional i structural, asociate procesului de mbtrnire. Activitatea fizic, practicarea exerciiului fizic dup anumite reguli adaptate vrstei i a bolilor cronice ce pot aprea la persoanele de vrsta a III a , constituie o alternativ pentru pstrarea strii de sntate , pentru petrecerea timpului liber, dar i un factor de compensare a stresului rezultat din viaa cotidian . Persoana n vrst nu va fi supusa unui regim complex comparabil cu cel al sportivilor veterani, din punct de vedere al cantitii, al volumului de efort, dar calitatea programului trebuie permanent supravegheat pentru a se putea atinge obiectivele propuse.

4

Obiectivele activitii fizice Activitatea desfasurat cu persoanele de vrsta a III a trebuie s cuprinda 3 planuri : planul intelectual : atenie , gndire, limbaj, memorie ; planul afectiv : emoii, sentimente, pasiuni ; planul fizic : latura fiziologic i somatic.

Prin activitatea fizica se urmarete satisfacerea necesitilor vitale , importante n meninerea acestor persoane ntr-o condiie fizic bun, dar si descoperirea siguranei propriului corp, a asigurrii sntii mentale, i nu n ultimul rnd, redescoperirea plcerii de a tri armonios.

Obiectivele generale ale kinetoterapiei primare : meninerea supleei articulare ; meninerea forei i a rezistenei musculare; meninerea unei bune coordonri i abiliti a micrilor; meninerea unei posturi i alinieri corecte a segmentelor corpului; meninerea capacitii de efort .

Meninerea supleei articulare :

Pentru atingerea acestui obiectiv se indic micri executate pe toata amplitudinea de micare , urmrindu-se mobilizarea , n special , a acelor segmente , pe acele sensuri de micare mai puin folosite n activitatea obinuit . Este indicat ca fiecare exerciiu s se repete la nceput de 2 ori , iar treptat, s se ajung la 8 repetari , n ritm din ce n ce mai alert .

4

MOBILITATEAEste definit ca amplitudinea maxima capabila ce poate fi atinsa in mod voluntar, intr-una sau mai multe articulatii. Mobilitatea scade odata cu varsta . Valoarea sa maxima este atinsa in perioada prepubertara, intre 14-15 ani. O diminuare semnificativa se observa incepand cu varsta de 50 de ani . Mobilitatea nu se dezvolta identic in diversele perioade de viata si nu este egala pentru toate miscarile. Numeroase studii au demonstrate ca anumite exercitii cresc mobilitatea intr-o perioada de timp relativ scurta ; totusi, nu este posibil ca exercitiul fizic sa poata diminua in mod semnificativ leziunile degenerative extinse la nivelul articulatiilor, dar putem afirma cu siguranta ca, inceperea tarzie a unui program de exercitii pentru mobilitate poate sa scada considerabil posibilitatea de inbunatatire a ei.

4

Exercitiile de mobilitate i supleteSunt necesare deoarece la vrstnici musculatura devine rigid, iar articulaiile anchilozate, ceea ce face micrile s fie lipsite de coordonare, de naturalete i de eficacitate, crescand riscul ca persoana n cauz s se mpiedice i s cad, chiar n cazul mersului pe teren plat. Din aceste motive, din orice program conceput pentru vrstnici, nu trebuie s lipseasc stretching, deoarece, chiar n condiiile n care fora nu crete semnificativ, exerciiile de stretching, practicate cu regularitate i respectnd indicaiile unui specialist, i aduc vrstnicului mai mult eficienta, siguranta, stabilitate, cu alte cuvinte mai mult libertate, n execuia micrilor necesare zi de zi. Principii: exerciiile de stretching se execut dup activitile de rezisten i exerciiile de for; uneori chiar i n pauzele dintre componentele acestor programe;

n situaiile n care, din anumite motive, nu se pot executa (efectua) exercitii de rezistenta

i /sau for, nu se renun la stretching; se execut doar exerciiile specifice acestuia, eventual chiar mrind durata edinei de stretching. n asemenea situaii stretchingul se execut de cel puin 3 ori pe sptmn, minimum 20 de minute n fiecare sedinta ;

4

fiecare exerciiu (poziie) de stretching se execut de 3 5 ori ntr-o sedinta;

ntinderea se va face lent, pn la amplitudinea maxim (fr a se genera dureri ns), iar poziia n care ntinderea este maxim trebuie meninut 10 30 secunde. dup care intervine relaxarea ; urmeaz o nou ntindere, n care se ncearc, dac este

posibil, depirea gradului de intindere a tesuturilor, atins n cadrul execuiei precedente.

Precauii: la cei cu artroplastie de old se va cere mai nti aprobarea ortopedului i se evit cu desvrire ncruciarea picioarelor; stretching-ul trebuie precedat neaprat de nclzire; dac el se execut dup (sau intercalat n) programul de rezisten sau for, acele programe reprezint nclzirea necesar. Dac se execut doar stretching, atunci trebuie nclzire propriu-zis;

stretchingul nu trebuie s produc niciodat dureri, mai ales dureri articulare. Daca totui apar, nseamn c s-a exagerat; un uor discomfort este totui acceptabil;

foarte mare atenie n ce privete evitarea execuiilor brute, deoarece ele pot genera reflexe de aprare din partea muchilor antagoniti, ceea ce reduce i mai mult amplitudinea ntinderii i poate genera dureri; se va evita blocarea articulaiei ntr-o poziie de hiperextensie; totdeauna articulaia trebuie s fie uor flectata.

4

~ EXERCITII PENTRU MOBILITATE SI SUPLETE ARTICULARA ~

Se vor executa miscari pe toata amplitudinea lor,urmarindu-se mobilizarea in special a acelor segmente pe acele sensuri de miscare mai putin utilizate in activitatea obisnuita. Exercitiul 1 Mobilizarea capului in flexie extensie, lateralitate ,rotatie , flexie- extensie pe linia de 45 grade ,circumductie. Exercitiul 2 Mobilizarea cu intensitate a umerilor , prin rotarea lor in ambele sensuri (coatele flectate si degetale la umeri ). Exercitiul 3 Flectarea trunchiului : mana stanga atinge degetele piciorului drept , in timp ce mana dreapta este ridicata spre zenit (se alterneaza stanga drepata ,iar picioarele sunt departate ).

4

Exercitiul 4 Ridicare pe verfuri, cu bratele ridicate : cu balans ,pacientul se apleaca in ghemuit ,bratele ducandu-se in spate . Exercitiul 5 Corpul aplecat in fata , cu sprijin pe palme si pe varfurile picioarelor , genunchii usor flectati : alternativ se extinde cate un genunchi , iar piciorul ia contact cu solul cu toata talpa, ca in figura de mai jos.

Exercitiul 6

Din sezand, cu genunchii intinsi si picioarele lipite : se apleaca corpul cu bratele inainte ,mainile atingand degetele picioarelor, capul intre brate. Exercitiul 7 Aceeasi pozitie , doar ca picioarele sunt departate , mana stanga se duce spre piciorul drept si invers. Exercitiul 8 Din decubit ventral se efectueaza ridicarea unui membru inferior (intins) concomitant cu membrul superior, care este intins pe langa cap se exerseaza cu membrele de aceeasi parte, dar si cu membrele opuse. Exercitiul 9 Din decubit dorsal : genunchii flectati la 90 de grade , se apleaca ambii, stanga dreapta alternativ pana ating solul , umerii ramanand fixati la sol; bratul opus miscarii genunchilor in abductie de 90 de grade ,iar capul este rotat spre acest brat. Exercitiul 104

Din aceeasi pozitie initiala ca cea a exercitiului 9, genunchii se apleaca unul spre stanga, celalalt spre dreapta, incercand sa atinga solul (talpile sunt lipite). Exericitiul 11 Din ortostatism, cu genunchii in extensie si picioarele apropiate ,se flecteaza trunchiul , persoana incercand sa atinga podeaua cu mainile. Exercitiul 12 Sezand pe podea : se cauta ca halucele sa fie adus la nas. Exercitiul 13 In ortostatism : mana dreapta , cu fata dorsala in contact cu spatele, cauta sa atinga cu degetele,degetele de la mana stanga , care este orientate de sus in jos la spate, cu palma atingand spatele . Exercitiul 14 Se aseaza un prosop pe podea : stand intr-un picior , subiectul incearca sa prinda cu degetele celuilalt picior prosopul si sa ridice coapsa in unghi de 90 de grade .

Progresia Mai ales la aceast vrst trebuie avut mare grij la progresie, att n cadrul unei edine (n trecerea de la prima execuie la urmtoarele), ct i de la o edin la alta. Din pruden, cel mai indicat este ca, n cazul fiecrui exerciiu de stretching , totdeauna prima ntindere din cadrul unei edine, s se execute cu o amplitudine mai mic dect amplitudinea atins n ultima execuie din cadrul edinei precedente. In concluzie , pentru meninerea i creterea amplitudinii articulare se folosesc exerciii active i pasive (executate de terapeut sau de dispozitive mecanice, caz n care este necesar monitorizarea permanent pentru a se evita accidentele).4

De asemenea, se folosesc i exerciii de stretching lung cu rezisten mai sczut i stretching reflex pentru musculatura hiperton. Excitabilitatea esuturilor la stretching static se pot crete prin folosirea agenilor termici i a tehnicilor de facilitare.

Bibliografie :4

1. Cobarzan, S.H. ,Educatia fizica la varsta a III a. vol Sesiunii internationale de comunicari stiintifice 6-8 decembrie 2002 , Cluj- Napoca ; 2. Cordun, M. , Kinetologie medicala, Editura AXA , 1999 ; 3. Sbenghe, T. , Kinetologie profilactica , terapeutica si de recuperare , Editura Medicala , Bucuresti, 1987 ; 4. Zamora, E. , Ciocoi Pop, D.R. & Boros- Balint, I. , Bazele teoretico-metodice ale kinetoprofilaxiei si kinetoterapiei la varsta a III a , Editura Risoprint, 2008;

4