-Proiect Finante
-
Upload
cipel-stefan -
Category
Documents
-
view
70 -
download
1
description
Transcript of -Proiect Finante
"Dimensiunile și structura cheltuielilor publice la nivel de stat - Austria"
Coordonator:Asist.drd.Irina Bilan
Student:Constantin Alina
Decembrie, 2012
Austria
1.Analiza cheltuielilor publice în Austria
Austria dispune de o economie de piață foarte dezvoltată și cu un
standard ridicat de viață, apropiindu-se de marile puteri economice din
Uniunea Europeană.
La nivel internațional, cel mai utilizat indicator este ponderea
cheltuielilor publice în produsul intern brut.Evoluția acestora pentru
principalele țări OECD, în perioada 2000-2005:
Tabel 1.Cheltuieli publice totale în PIB
Cheltuieli publice totale în PIB în principalele ţări membre OECD şi din zona euro % din PIB
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Statele Unite ale Americii
33,7 34,6 35,3 35,7 35,2 35,2
Japonia 38,2 37,7 38,2 37,7 36,9 36,6Germania 45,7 48,3 48,5 48,9 48,2 47,1Franţa 52,5 52,5 53,4 54,5 53,8 53,4Italia 46,9 48,7 48,0 48,9 48,7 49,0Marea Britanie 37,0 40,3 40,9 42,6 42,6 43,3Canada 41,0 41,4 40,6 40,1 40,1 39,9Australia 35,6 37,1 36,3 36,4 36,2 36,2Austria 52,3 51,6 51,3 51,2 50,5 50,2Belgia 49,4 49,5 50,5 51,4 49,9 50,0Danemarca 54,9 55,3 55,8 56,1 55,7 54,7Finlanda 49,1 49,2 50,1 50,6 50,9 50,2Grecia 49,9 47,8 46,8 47,2 47,4 47,1Ungaria 48,0 48,5 53,4 50,1 50,6 49,9
Sursa: OECD Economic Outlook 91 database.
Din tabel se poate observa următoarele:
- în general, ponderile în PIB ale cheltuielilor publice sunt situate la peste 30%, ajungând, în unele țări, peste 50%;
- cele mai mari ponderi, 53% din PIB sau mai mult se întâlnesc la state
dezvoltate precum Austria, Danemarca, Franța și Finlanda.
2
Austria
2.Cadrul macroeconomic
Ponderea cheltuielilor în PIB pe perioada 2000-2010 în Austria
Tabel 2.Cheltuieli publice totale
Cheltuieli publice- % din PIB
AT
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
51.9 51.3 50.7 51.3 53.8 50.3 49.5 49.0 49.3 53.0 53.0
Sursa: EUROSTAT, Economy and Finance, Government Statistics
Grafic, evoluția cheltuielilor guvernamentale în PIB în perioada 2000-
2010 în Austria:
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 201046474849505152535455
Cheltuieli publice
%PI
B
Sursa: EUROSTAT, Economy and Finance, Government Statistics
În Austria, ponderea cheltuielilor publice este de peste 49%
înregistrând o creștere în anul 2004.
În anul 2004, 53,8% din produsul intern brut s-a redistribuit populatiei
sub formă de cheltuieli publice.
În comparație cu alte țări membre ale Uniunii Europene ponderile sunt
mai mari.
3
Austria
Ponderea cheltuielilor publice -% din PIB – previziuni 2011-2017
Austria2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
50.5 51.5 50.8 50.2 49.6 49.2 49.2
Sursa: International Monetary Fund, World Economic Outlook Database, October 2012
Creșterea cheltuielilor publice se estimează că va ajunge la 0,8% în 2013 și 1,8% în 2014.
Analiza mărimii și dinamicii cheltuielilor publice
Tabel 3.
Produs Intern brut
Unitatea 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Produs Intern brut
(PIB)Mld.USD 230.2 231.7 244.3 252.4 266.4 275.8 292.0 308.7 332.2 324.6 332.9
PIB-ul Nominal
Variație procentuală față de anul precedent
4.7 2.6 3.0 2.1 4.0 4.7 5.6 5.7 2.9 -2.1 4.1
PIB-ul pe cap de
locuitorUSD 28736 28804 30225 31096 32589 33496
35259
37119 39849 38814 39768
Creștere economică
Creștere a PIB-ului real
Creștere anuală %
3.7 0.5 1.6 0.8 2.5 2.9 3.4 3.1 2.2 -3.9 2.0
Formare brută de
capital fix% din PIB 24.0 23.3 21.7 22.4 22.0 21.7 21.6 21.8 21.8 20.7 20.5
4
Austria
Sursa: International Monetary Fund, World Economic Outlook Database, October 2012
Creșterea economică are valoarea cea mai ridicată în anul 2000, dar
apogeul îl atinge în anii 2006-2007 3.4%, respectiv de 3.1%.Cea mai scăzută
valoare se înregistrează în anul 2009, aceasta fiind de -3.9%, an în care
Austria se află în plină criză economică.
În ceea ce privește formarea brută de capital fix cele mai mici valori s-
au înregistrat în anii 2009-2010, iar cea mai ridicată valoare fiind în 2000.
În 2013 se preconizează o creștere de 1.9% din PIB.
Grafic, evoluția pib-ului în perioada 2000-2010:
Sursa: http://stats.oecd.org
În Austria PIB-ul a cunoscut de-a lungul anilor 2000-2008 după cum se poate vedea o creștere.În anul 2009 acesta a înregistrat o decădere de aproximativ 5% din cauza crizei economice.
Pib-ul a înregistrat valoarea cea mai mare în anul 2008 – 332.2 mld.$, iar cea mai mică în anul 2000 – 230.2 mld.$.
5
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 20100
50
100
150
200
250
300
350
PIB Austria (miliarde dolari)
PIB(mld USD)
Austria
Așadar, media PIB-ului între anii 2000-2010 este de aproximativ 290.2 mld.$.
PIB-ul tuturor țărilor din lume a fost, în 2010, de 61 963 miliarde dolari, conform datelor furnizate de Fondul Monetar Internațional.
Evoluţia Pib-lui pe cap de locuitor în perioada 2000-2010:
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
0 5000 10000 15000 20000 25000 30000 35000 40000 45000
PIB/loc (USD)
PIB/loc(USD)
Sursa: EUROSTAT, Economy and Finance, Government Statistics
Din grafic se poate observa că Pib-ul pe cap de locuitor a cunoscut o
creștere între anii 2000-2008, anul care înregistrează cea mai ridicată valoare
fiind anul 2008 cu 39849 USD.Cea mai scăzută valoare fiind înregistrată în
anul 2000 – 28736 USD.
Austria se află pe locul pe locul 12 în funcție de produsul intern brut pe cap de locuitor al fiecăreia, exprimat în dolari în anul 2010, confom Eurostat.
6
Austria
Forța de muncă
Tabel nr.4
Unitatea 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Populația Persoane/mil. 8.012 8.042 8.082 8.118 8.169 8.225 8.268 8.301 8.337 8.363 8.388
Ocuparea forței de muncă
Persoane/mil. 3.134 3.148 3.155 3.185 3.199 3.230 3.281 3.344 3.389 3.339 3.360
Rata șomajului
% din totalul forței de muncă
3.6 3.6 4.2 4.3 4.9 5.2 4.8 4.4 3.8 4.8 4.4
Sursa: International Monetary Fund, World Economic Outlook Database, October 2012
Șomajul
Grafic, rata șomajului în perioada 2000-2010:
7
Austria
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 20100
1
2
3
4
5
6
Rata șomajului
Rata șomajului
Sursa: EUROSTAT, Economy and Finance, Government Statistics
După cum se poate vedea din grafic , Austria a înregistrat cele mici
rate ale șomajului în 2000-2001 de 3.6% iar în următorii ani a crescut,
înregistrând valoarea de 5.2%, în anul 2005.După acest an s-a cunoscut o
scădere care a ajuns la o rată a șomajului de 3.8% în anul 2008.După anul
2008 criza și-a pus ampreta ajungându-se la o rată a șomajului de 4.8% în
anul 2009 , respectiv 4.4% în anul 2010.
Șomajul nu a crescut ca în restul Europei deoarece guvernul austriac a
acordat subvenții companiilor pentru a-și păstra angajații.
În rândul statelor membre UE cea mai scăzută rată a șomajului a fost
înregistrată în Austria (3.7%), Olanda (4.3%), la polul opus situându-se Spania
(21.2%), potrivit datelor prezentate de Oficiul European de Statistică.
(EUROSTAT-2011)
Infla iaț
Tabel nr.5
Unitatea 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Inflația, media prețurilor de consum
% 1.159 2.259 1.700 1.296 1.950 2.108 1.690 2.203 3.332 0.401 1.690
8
Austria
Deflatorul PIB
Variație procentuală față de anul precedent
1.1 1.6 1.4 1.2 1.7 1.9 1.9 2.0 1.8 1.4 1.8
Sursa: EUROSTAT, Economy and Finance, Government Statistics
Sursa: EUROSTAT, Economy and Finance, Government Statistics
Cea mai mare rată a inflației a fost înregistrată în anul 2008, aceasta
fiind de 3,2%, urmând o diminuare a acesteia până la 0,5% în anul 2009.
La nivelul Uniunii Europene, Austria înregistrează o rată a inflației mai
mică față de celelalte state membre.
3.Structura economică a cheltuielilor publice, perioada 2000-2010
Tabel nr.6
Cheltuieli publice - %din PIB
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Salarii 11.0 9.8 9.5 9.6 9.3 9.3 9.3 9.0 9.2 9.8 9.7
Transferuri sociale
10.8 10.5 10.6 10.8 10.6 10.6 10.6 10.6 10.9 11.5 11.3
Dobânzi 3.4 3.4 3.1 2.9 2.8 2.9 2.7 2.7 2.3 2.6 2.7
9
2,3%
2,7%
1,8%
1,35
2,1%2,3%1,5%
2,2%
3,2%
0,5%1,8%
Rata inflației20002001200220032004200520062007200820092010
Austria
Subvenții 3.1 3.3 3.3 3.6 3.5 3.4 3.4 3.3 3.5 3.5 3.5
Beneficii sociale
18.9 18.9 19.2 19.4 19.1 18.8 18.4 17.8 18.1 19.7 19.7
Alte cheltuieli
2.2 3.0 2.8 2.9 2.5 2.6 2.4 2.3 2.4 2.7 2.8
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/ResultSerie.cfm
În tabelul nr. 6 este prezentată structura economică a cheltuielilor
publice pe perioada 2000-2010.
Din tabel rezultă următoarele aprecieri:
- în structura economică cele mai mari ponderi sunt cheltuielile curente –salarii, transferuri sociale,dobânzi, subvenții și beneficii sociale.
- în cadrul cheltuielilor curente cele mai mari sunt beneficiile sociale, urmate de salarii și transferuri sociale.
- se poate observa că în această perioadă 2000-2010 cheltuielile publice se mențin aproximativ constante .
4.Structura func ională a cheltuielilor publice, perioada 2000-2004ț
Tabel nr.7
Cheltuieli publice - în % din PIB2000 2001 2002 2003 2004
Servicii publice generale 4.7 4.8 4.4 4.3 4.1
Apărare 0.9 0.9 0.9 0.9 0.9
Ordine publică i siguran ăș ț 1.4 1.4 1.4 1.4 1.4
Activitate economică 3.9 5.1 5.0 5.1 5.1
Locuin e iț ș gospodărie
comună0.9 1.0 0.7 0.7 0.6
10
Austria
Sănătate7.7 6.1 6.6 6.7 6.7
Cultură,recreere i religieș 1.0 1.1 1.0 1.0 1.0
Educa ieț5.8 5.7 5.8 5.8 5.7
Protec ie socialăț20.9 20.7 21.1 21.3 21.2
Protec iaț mediului 0.4 0.4 0.3 0.4 0.4
Sursa: EUROSTAT, Economy and Finance, Government Statistics online data code: gov_a_exp
Din tabel rezultă ca cea mai mare pondere o au cheltuielile cu protecția
socială, între 20.7% și 21.3%, urmate de sănătate între 6.1% și 7.7%, educație
– 5.8%, servicii publice generale între 4.1% și 4.8%.
Cheltuielile cu serviciile publice generale s-au ridicat la 4.8% din
PIB în anul 2001.Cheltuielile pentru apărare au fost constante timp de cinci
ani alocându-se 0.9% din PIB.
Din datele prezentate rezultă că ponderea cheltuielilor pentru
educație este de 5.8% din PIB.Pentru cele mai multe țări cheltuielile pentru
educație variază între 5%-7% din PIB.Creșterea cheltuielilor publice pentru
educație este datorată acțiunii mai multor factori și anume:
- factori demografici- creșterea populației a antrenat în mod firesc
sporirea populației școlare;
- factori economici- dezvlotarea economică, sporirea și
diversificarea capitalului fix, ca urmare a modernizării și a
perfecționării proceselor tehnologice, au reclamat o forță de
muncă cu calificare medie și superioară;
- factori politici și sociali- aceșia se referă la politica școlară, la
principiile avute ăn vedere de guverne în stabilirea acesteia;
În scopul realizării unor obiective ale politicii sociale privind serviciile
culturale, artistice, sportive, autoritățile publice îndreaptă o parte din
11
Austria
resursele financiare publice spre organizarea unor acțiuni sau întreținerea și
funcționarea unor instituții specializate în aceste domenii.Ponderea
cheltuielilor publice alocate pentru cultură, recreere, religie reprezintă 1%
din PIB.În multe țări însă ponderea în PIB este sub 1%.În totalul cheltuielilor
publice pentru cultură, preponderente sunt cheltuielile curente (de personal,
materiale), cheltuielile de capital (cumpărări de opere artistice pentru muzee,
construcții, echipamente).
Cheltuielile pentru sănătate prezintă o tendință de creștere, datorită
unor factori, cum sunt: amplificarea nevoilor de ocrotire a sănătății ca efect al
creșterii numărului populației și al modificării structurii sale (îmbătrânirea
populației); accentuarea factorilor de risc și apariția unor noi tipuri de
îmbolnăviri; creșterea costului prestațiilor medicale, ca urmare a introducerii
în practica medicală a unor noi mijloace de investigație, tratament,
medicamente, a sporirii numărului cadrelor medicale; creșterea duratei medii
a vieții (cu circa 4 ani în cazul țărilor Uniunii Europene).Majoritatea țărilor
cheltuiesc pentru sănătate între 5% și 7.4% din PIB.În cazul Austriei,
cheltuielile pentru sănătate sunt cuprinse între 6.1% și 7.7% în perioada 2000-
2004.
Pe lângă finanțarea acestor acțiuni statele moderne îndreaptă
importante resurse financiare publice pentru protecția socială.Formele
actuale ale protecției sociale s-au dezvoltat și diversificat, fapt ce a dus la
alocarea în acest scop a peste 20% din PIB.În cadrul acestei grupe de
cheltuieli se cuprind cheltuielile pentru acordarea de ajutoare, alocații, pensii,
indemnizații unor persoane salariate sau nesalariate.În Austria, în anul 2003
cheltuielile pentru protecția socială au fost de 21.3% din PIB.
Grafic evoluția cheltuielilor publice, structura funcțională:
12
Austria
2000 2001 2002 2003 20040
5
10
15
20
25
Servicii publice generale
Apărare
Ordine publică și siguranţă
Activitate economică
Locuinţe și goepodărie comună
Sănătate
Cultură,recreere și religie
Educaţie
Protecţie socială
Protecţia mediului
Sursa: EUROSTAT, Economy and Finance, Government Statistics online data code: gov_a_exp
Concluzii
Austria, dispune de o economie de piaţă foarte dezvoltată şi cu un
standard de viaţă ridicat.Este deseori apreciată ca fiind foarte apropiată de
13
Austria
economiile mai marilor puteri economice din UE, cu precădere de cea a
Germaniei.
Cel mai utilizat indicator este ponderea cheltuielilor publice în
produsul intern brut.În general, ponderile în PIB ale chletuielilor publice sunt
situate la peste 30% ajungând în unele tări la peste 50%, printre care și cazul
Austriei care înregistrează în medie în perioada 200-2010 o pondere a
cheltuielilor publice în PIB de 51%.În comparație cu celelalte membre ale
Uniunii europene Austria înregistrează o pondere mare a cheltuielilor publice.
PIB-ul austriac s-a micşorat cu 3,9 puncte procentuale în 2009, dar a
revenit pe o pantă ascendentă în 2010, când a crescut cu 2%.
Media PIB-ului în periaoda 2000-2010exprimat în miliarde dolari este
de aproximativ 290.2 mild $.
În ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, Austria înregistrează în
anul 2008 cea mai ridicată valoare- 39489 dolari.
Austria a înregistrat cele mai mici rate ale șomajului din Uniunea
Europeană de 3.7%.La polul opus situându-se de exemplu Spania cu o rată a
șomajului de 21.2%. Rata şomajului nu a pus la fel de multe probleme în
Austria aşa cum s-a întâmplat în cazul altor ţări europene, asta datorită
măsurii guvernului de a reduce schema orelor de lucru astfel încât să permită
companiilor să nu purceadă la disponibilizări în masă și de asemenea guvernul
austriac a acordat subvenții companiilor pentru a-și păstra angajații.
De asemenea Austria a înregistrat rate mici ale inflației comparativ cu
celelalte țări.Cea mai mare rată a inflației fiind în anul 2008- 3.2%.
În ceea ce privește cheltuielile publice, în structura economică cele mai
mari ponderi sunt îndreptate spre salarii, dobânzi, subvenții și benefici
sociale.
Cheltuielile cu protecția socială dețin cea mai mare pondere între
20.7% și 21.3%, fiind urmate de cele pentru sănătate, educație, servicii
publice generale.Cheltuielile pentru educație variază între 5%-7% din
PIB.Pentru cultură, recreere și religie au fost alocate cheltuieli publice
reprezentând 1% din PIB.În periada 2000-2004, cheltuielile publice pentru
sănătate sunt cuprinse între 6.1% și 7.7% .În medie cheltuielile publice pentru
14
Austria
protecția socială-ajutoare, alocații, pensii, indemnizații reprezintă 20% din
PIB.
Bibligrafie:
1. Iulian Văcărel, Finanţe publice, Ediţia a VI-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2007;
2. www.oecd.org/statistics 3. http://www.imf.org/external/index.htm 4. http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/ 5. http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/
SelectSerie.cfm
15
Austria
16