PROIECT DE

CERCETARE „EŞECUL

ŞCOLAR”

IPOTEZA

Copilul cu nevoile sale concret-individuale este produsul şcolii şi, pentru ca el să ajungă la reuşita şcolară, trebuie să beneficieze de o şcoală , ea însăşi reuşită ca instituţie educativă .

OBIECTIVELE PROIECTULUI

Cunoaşterea opiniilor părinţilor privind educaţia copilului în familie şi şcoală.

Cunoaşterea opiniilor elevilor faţă de propria lor activitate.

Cunoaşterea opiniilor profesorilor privind cauzele eşecului şcolar.

Urmărirea concordanţei dintre opiniile formulate de părinţi, elevi şi profesori

privind activitatea şcolară, respectiv eşecul şcolar.

Determinarea cauzelor obiective şi subiective ale eşecului şcolar atât în ciclul

gimnazial cât şi în cel primar.

Elaborarea, pe baza concluziilor obţinute, a unui program concret pentru

prevenirea şi diminuarea eşecului şcolar la nivelul şcolii.

EŞALONAREA PE ETAPE

Studiul şi documentarea psiho-pedagogică privind “Eşecul şcolar”.

Investigarea opiniilor elevilor, părinţilor şi profesorilor.

Centralizarea opiniilor şi elaborarea concluziilor.

Întocmirea şi realizarea programului de acţiuni.

MODALITĂŢI DE VALORIFICARE

În activitatea comisiilor metodice din şcoală.

Utilizarea chestionarelor pentru alte activităţi şcolare.

Utilizarea rezultatelor în activitatea cu familiile elevilor.

CALENDARUL CECETĂRII : parcursul unui an şcolar

DESCRIEREA EŞANTIONULUI :25 cadre didactice , 50 de părinţi si 50 de elevi .

INSTRUMENTE DE CERCETARE

A. Chestionar pentru profesori

B. Chestionar pentru părinţi

C. Chestionar pentru elevi

PREZENTAREA ŞI INTERPRETAREA

DATELOR

a) Asupra chestionarului adresat elevilor

Chestionarul a avut drept scop evidenţierea factorilor determinanţi

ai eşecului şcolar pe un eşantion de 50 de elevi. Cea mai mare parte

din aceşti elevi sunt conştienţi de necesitatea pregătirii şcolare.

Analiza de ansamblu a cauzelor eşecului şcolar situează pe primul

plan factorii pedagogici (în proporţie de 50% - nu înţeleg explicaţiile

profesorului, nu le place să înveţe), urmaţi de cei psihologici (în

proporţie de 35% - posibilităţi intelectuale limitate, nu au voinţă) şi socio-familiali ( în proporţie de 15% - se joacă prea mult, urmăresc

multe emisiuni TV etc.) .

b) Asupra chestionarelor adresate părinţilor

Chestionarul adresat părinţilor ai căror copii înregistrează o

situaţie de eşec şcolar evidenţiază în bună parte cauzele acestuia.

O bună parte din părinţi nu realizează semnificaţia şcolii pentru

viitorul copilului. Astfel, 35% pun în prim plan factorii pedagogici, 20%

factorii psihologici, 45% factorii socio-familiali.

c) Asupra chestionarelor adresate profesorilor

În realizarea chestionarelor au fost antrenaţi un număr de 25

profesori ai şcolii. În chestionar au fost formulate un număr de 19 de

întrebări care au încercat să descopere factorii determinanţi ai

reuşitei şcolare şi soluţii concrete privind preîntâmpinarea şi / sau

diminuarea insuccesului şcolar.

Răspunsurile la câteva întrebări au reliefat faptul că, pe primul loc

al cauzelor insucesului şcolar se situează factori pedagogici (în

proporţie de 40%) şi nu cei socio-familiali (în proporţie de 29%) sau cei

psihologici ( în proporţie de 31%). Următoarele răspunsuri au dezvăluit

nereuşitele factorilor pedagogici precum şi relaţia factori pedagogici

– factori socio-familiali.

PROGRAM DE INTERVENŢIE

Pentru elevi:

Creşterea încrederii în sine a copilului prin îmbunătăţirea imaginii de

sine;

Stimularea motivaţiei copilului pentru învăţare.

Acţiuni :

Întâlniri între elevi de clase, niveluri diferite în vederea împărtăşirii din

experienţa privind modalităţile şi condiţiile de învăţare în familie ;

Realizarea unui program de consultanţă cu elevii ce dovedesc

lacune în cunoaştere (săptămânal);

Dezbateri pe tema „Succesul şcolar asigură reuşita în viaţă?”

Pentru părinţi:

Sensibilizarea familiei în privinţa relaţiei cu şcoala;

Ridicarea standardului de civism al familiei din circumscripţia şcolară.

Acţiuni:

Iniţierea unui curs de educaţie a părinţilor cu copii-problemă (trimestrial);

Oferirea unui plus de competenţă psiho-pedagogică prin consiliere

permanentă în cadrul Cabinetului şcolar de asistenţă psiho-pedagogică

(permanent);

Întâlniri cu medici şi psihiatri pe tema: „Modificări fizice şi psihice în viaţa

copilului”;

Dezbateri în colectivele de părinţi pe clase cu tema „Familia – o instituţie cu rol

fundamental în viaţa copilului”.

Pentru profesori:

Cunoaşterea psiho-comportamentală a preadolescentului;

Acţiuni:

Modalităţi de cunoaştere psiho-pedagogică a puberului . Program

de colaborare cu Casa Corpului Didactic (lunar);

Schimb de experienţă între cadrele didactice pe tema „Empatia şi

relaţia profesor – elev”;

Dezbateri pe marginea cercetării privind cauzele favorizante ale

eşecului şcolar;

Intensificarea vizitelor la domiciliul elevilor.