upload.wikimedia.org...PREFATA LA A 4-a EDITIUNE A treTa editiune din Rdsvan Vidra de vr'o clece anT...

RASVAN I VIDRA

POEMA DRAMATICA IN CINCI CANTURI

B. PETRICEICU-HASDEU

o introducere de D. P. P. CARP

Mirirea de.5erth i inbirea de argint, acesteaslut nesce neputinte Intl ale sulletului....

MITROP. TEOFIL, Cazania, 1614.

EDITIUNEA IV

BUCURESCI

EDITURA LTBRARIEI SOCECTi & Comp.21, Ca lea Victoriel, 21.

1895.

Pretul 2.50.

DE

au.

fX4

RASATAN I VIDRA

POEMA DRAMATICA IN CINCI CANTURI

DE

B. PETRICEICU-HASDEU

cu o introducere de D. P. P. CARP

1.4

Marirea desérta i lubirea de argint, acesteaslut nesce neputinte 1141 ale sufletului....

MITROP. TEOPIL, Cazania, 1644.

EDITIUNEA IV

I3UCURESCI

EDITURA LIBRARIEI SOCECO & Comp.21, Ca lea Victoriei, 21.

1895.

43936. Stabilinnentul grafic I. V. Socecu. Bucurese.

PREFATA LA A 4-a EDITIUNE

A treTa editiune din Rdsvan Vidra de vr'o cleceanT i mai bine nu se mai aflg in vinclare. Acuma, &andCasa Socec et C-ie ncia propus de a scOte acéstg apatra editiune, fusel intrebat, dacg nu cum-va doresc aface o noug prefatg. Atuncl mi-am adus a-minte cg amo veche socotelg de limpeclit cu d. P. P. Carp, de pevremea cand domnia-sa clacea pe grozavul, in litera-turg. Sint aprdpe trei-clecT de anT, amindol tineri incg,noT am lucrat fie-care ce a sciut i cat a putut: eüscrisesem pe Ion-voda cel Cumplit i pe Reisvan; Tard. Carp le-a criticat pe ambele, asigurand cu seriosi-tate cg ele ii autorul lor nu pretuesc la un loc douèparale. Este invederat cà en nu puteam sg rn6 supOrn'am respuns. Cu timpul, Ion-voda cel Cumplit a devenito carte clasicg, pe care o invetg elevii in cólg. Ras-van, la rindul seti, ajunge la a patra editiune, dupg cemaT in totT aniT s'a representat pe. scen, rerngnendping astgcli in repertoriul teatral. S'a intamplat insgintr'un mod sistematic o pozng : de cate ori se afi01

ci

lids-

t

si

4 -

van, se gAsia la moment vre-o foitA care, chiar in ajunulprimeT representatiuni, reproducea articolul d-luT P. P.Carp, ca sA facA adecl cunoscut cA : Aristotele i Scho-penhauer ati spulberat pe Hasdell. Pentru ca foitele deacest soiti sA nu'§T mai dea in zadar o asemenea oste-nag, public ell insumi, in fruntea editiuniT de fatà, acelmemorabil articol ; 01 public intocmai, din literà inliterA, cu logica luT, cu eruditiunea lul, cu stilul lui, cuortografia lui, cu tote ale lui, érA0' fArA a'T respunde.Citésal ori-cine, citesal o data, de cloud ori, de treiorT, pentru a se month astfel sub impresiunea lui, oimpresiune directA i immediatà, §i apoi montat sX ci-téscA pe Rdsvan ,si Vidra. SA vedem, ce o sA se clicAatunci despre pretinsul verdict al lui Schopenhaueral lul Aristotele, pe lingA cad, cu acela0 drept, s'armai puté invoca autoritatea lui Confucius. DI unul,mai de 'nainte, nu me' sfiesc de a multumi d-lui Carp,platindu'l cu legiuita dobanda, acum cAnd amindoi sin-tem batrAni, o polita din tinerete ; platind'o cu aceTa§Tfranche i cu acelag cavalerism, carT distinsboer-boi eresce tot-d'a-una pe amindoT, fie in bine, fiein reit', fie cu sciintA, fie cu pospaTu, dupa cum eboTerul.

HABDEtf.

ne-ad

si

RAZVA N VO DA

Drama istorica In cinci acturi de D. B. P. Hajdeil.

(Convorbirr literare din 15 Noemvrie 1867).

Avemu dinaintea noastrg a doa editiune a unei dramece n'ar fi trebuit sg parXseasc g. cartoanele autoruluLsidespre care nu amu fi credutu nici-odatg cg ar puté sà<rgseascg. cetitori.

De aceea amu i tAcutu Ong acum.Astgdi Anse, vedendu ca, ea ggsesce unu resunetu ne-

asceptatu, venimu a protesta contra unei mistificatiunice prin complicitatea publicului a luatu proportiunileunei triste esperiente : sg se ggseascg scriitori care im-pinsi de o fatalg boalg dau viao si lumina unor elu cu_bratiuni ca RAzvan VocIA, aceasta s'a vedutu ades, s5.1Se ggseascg Anse unu publicu ce le dg o neinteleasgaprobatiune, aceasta e mai rar si mai gray_ Mai rar,pentru cg simtul frumosului e unu ce firescu si prinlor-clialu in omu, neaternat pAng la unu oare-care punctude individualitatea popoarelor si de gradul civiIisaiuni

- 6 -

la care ele au ajuns; mai gray, pentru cal o asemeneaprobatiune dovedesce nu o Iips, ci o coruptiune degustu, coruptiune ce trebuesce combatuta cu cea maiconsciintioasg energie de nu vroimu sa devie fatalg pen-tru ave'ntul literaru alu terei noastre. Ce placere de aproduce mai poate aye unu adeveratu poetu ca D. Alec-sandri, and tot acele laure asceptu pe -pseudozpoetullElu ajunge silitu a se clice a nu meritul, ci hasardulsau moda hotgresce i discuragiatu, elu lasg sal cadabratul ce scoteh din lira melodioase armonii. Daca amtrgi pe vremurile antice reul nu ar fi ata de mare.Atuncea cleii veneau ate o data pe pamentu i esem-plul lui Marsias lecuea pe multi de o ambitiune a ca-reia talentu le lipsea. Ai; li nsè c,leii ne-au parasitu,Apo lon nu se mai coboara de pe virfurile resfatate aleOlimpului i urmasii lui Marsias, siguri pe pelea lor.amenintg de a darama altarurile sale. Periculul deci esteiminentu i lupta devine o datorie.

Vomu cauth a ne-o implini,Razvan Vodg, eroul dramei ce ne ocupg, era fiul

unui Tiganu si a unei Romance. De la muma sa pri-mise acelu daru divinu ce face pe Romanu sa-si tra-duca simtirile in voioase sau jalnice, satirice sau lau-doase anticele, dupg cum inima lui se simte sfasiatade doru, sau imbarbatita de speran i dupg cum sta-panii lui erau eroi ca Mihai Vitézul sau calgi ca Lapus-neanul. De la tatul seu moscenise acelu naivu si nein-vinsu apetitu de binele strginu, ce acli anca este unusemnu distinctivu alu neamului tiganescu i dinainteaaruia psichologul se opresce ca dinaintea unei problemenedeslegate. Celu putin vedemu la inceputul dramei cumRazvan lipesce pe zidurile Iailor o poesie satirica in-

7

contra lui Petru voda, ear pe de altg parte cum furg.o pungg cu bani ce cgduse din briul unui trecgtoru,numitu Sbierea. Poesia ei pune viata in pericul si furtuli-o scapg, cAci amenintat de moarte pentru crima deintartare la ura i dispretul guvernului, Rgzvan se vedeapoi predatu lui Sbierea ca sclavu, in plata banilor la acgror inapoire nu se ggndise indestul. In actul alu doileastarea moralg i materialg a lui Rgzvan a fgcutu pro-pgsiri. Din sclavu a devenitu liberu, si din furu de oca-siune, furu de meserie, domnindu ca capitanu de hotipeste codrii Orheului. In aceastg insusire i se infgto-sazg unu june boeru Ganea care ei propune 600 galbenica sg fure dintr'o monastire vecing pe Vidra, nepoatalui Motoc. Rgzvan ggsindu «simbria destul de butubtrimete sl .ridice pe Domnisoara i sg i-o aducg in pa-latul seu de verdeatg. Fiindu gnse cg fericirea ca si ne-fericirea nu iubesce a veni singurg se inthmplg cg pecgnd unii din hoti ridicg pe Vidra altii prindu pe Sbiereace are buna deprindere de a se ggsl pe calea lui Rgzvande cgte ori soartea acestuia este sg se schimbe. Sbierea

Vidra sunt condusi dinaintea capitanului care rea-mintindu celui d'anteiu cgte a suferitu de la densul irtimpul sclaviei sale, ei redg libertatea. Aceastà mgreatgresbunare insuflä Vidrei ideea cumcg. « locul lid Razvaneste sus i tindendu'i mgna, ea nu'i distginuesce maimult admiratiunea ei. Rgzvan vedendu asa, redevinepoetu i cgntgndu la urechile junelui boeru :

Voinicu de nimicuCalea e a taMAndra e a mea,Si de nu mi-o daiIlSi la lupth, hai I

pi

8

ilu chiama la duelu ca s hotareasca armele despresoartea Vidrei. Vidra opreste duelul, declarandu luiRazvan ca-lu iubesce i perdeaua cade. In alu treileaactu Razvanu a parasitu cu noua lui tovarasa codrii Or-heului pentru tabera Leseasca, unde lupta intre Poloni

Muscali ei da ocasiunea de a desvell o eroica vitejie.Pe cat Anse isbandile lui crescu din dosul scenei, peatata ambitiunea lui scade pe scena, incat Vidra ce inaceasth piesa joaca rolul unei Lady Macbeth dumesti-cita, e silità a-i imboldl vrointa si merge cu nerabdareapara a-lu sfatui sa treaca la Muscali unde rangul deCapitanu ascepth pe tradatoru. Razvan respinge nisceinsinuatiuni atat de perfide si in fine dupa ce Lesii in-susi l'au facutu capitanu, si dui:A ce Sbierea a avutubunatatea sä mai cadd Ana odata in manele lui Razvan,dandu-i ast-felu din nou ocasiunea de a se arata mari-nimosu, ajungemu, fail mai multa complicatiune, la ac-tul alu patrulea in care Razvan, devenitu colonelu, co-mendeaza unu postu inaintitu pe hotarele Moldovei. Acolorevederea holdelor moldovenesci ei insuflä unu doru ne-invinsu de tara, doru pe care Vidra, nevoindu pärasicalea marirei ce se deschidea dinaintea lui Razvan saincearca in vanu a-lu combate. Eroul nostru remanestatornicu in hotarirea de a se intoarce in patrie i sa-crificiul carierei èi devine cu atat mai usoru, Cu catAron Voda implicatu i elu in resbelul cu Lesii 0 au-gindu despre gloria lui R.Azvan, ei trimite soli oferin-du-i hatmania terei. Atunci in fine se desceapta ambiti-unea lui Razvan si ve'dendu ca Aron e in plecare aface pace si a-i tale astfeliu mijloacele de marire, ilu res-toarna prin armata si se prochiama Domnu. Aci Ansenorocul parasesce pe eroul nostru. Pe cand elu primesce

si

9

Aomagiurile supwilor sei, unu tradatoru introduce peLe0 in cetate §i Razvan cade in luptg cu dthiii. Vidraamintindu-se : cque les grandes douleurs sont muettesii veleaza fata, 0 drama se sfiresce, dändu-ne timpulde a ne gandi la valoarea literara alu opului a cgruianalisg am facut-o tocmai 0 care ne se infAMazi subpomposul titlu de drama istoricg in cinci acturi.

In adeveru, daca o drama nu e alta decgt o istori-oara dialogata a cgrei diferite fase sunt farg leggturaa carei personagiuri se mi§cg nu dupg legile interioarealu fiecgrui caracteru, ci dupg capriciosul placu alu au-torului, atunci titlu de drama nu se poate refuSh luiRazvan Vodg; dacg Anse o drama este, cum clice dejaAristotele, cespunerea unel serioase i bine defi-nite de o varelie oare-eare) >, §i in care poetul defaurgdinaintea ochilor no§tri pe omu cu bunele i relele saleinsu0ri, pe omu cum l'a fgcutu natura i cum ilu dis-velesce societatea, intr'unu cuventu fiinta i esistentaomeneascg, atunci cuprinsul opului ce ne ocupa acli nucorespunde cu eticheta lui. Mai inainte de toate trebuepoetul s ne argte caractere i caractere de o individu-alitate puternica 0 bine distinsg, cgci numai ele suntcapabile de o actiune tragicg i niciodata nu are dramaa face cu acele sterse, §ovaitoare i mediocie nature'cese ggsescu in adeveru ades pe calea noastril, pe caregnse nime nu va cuteza a le pune inainte ca inc4o01-toare alu fiintei omenesci §i mai putin gncg ca driculunei actiuni ce e menitg a ne cuprinde cu compgtimiresau groaza, oroare sari admiraOune. Desf4urarea con-secinte a caracterelor in drama, trage logic dupg sine

unitatea actiunii. Fie ca poetul ne aratg pe omu lup-tandu-se cu pasiunea care fiindu semnul distinctivu alu

si

actiuni

si

firii sale e menitg a-lu covir0 tgri dupg densa, fiecg ne-lu aratg deja cuprinsu de densa, ori-care dramg,ne avendu a face decAt cu o singur g. pasiune principalg§i actiunea nu poate ave decgt unu singuru §i constantutelu ce se resumg totdeauna in doue lucruri : biruintapasiunii i consecintele ei. Ori-care ar fi altfeliu cornpli-catiunile in care s'ar complace autorul, ele nu potu aveo valoare dramaticg decgt atunce cänd stau in unu ra-portu intimu cu actiunea principalg. Cu toatg frumusetaei, scena betiei din Othello ne-ar mi§ch d. e. putin,dacg nu ar aye de efectu depgrtarea lui Cassio i dacg.acea depgrtare nu ar face a se intgri prima indoealace nasce in peptul gelosului Moru. Spre a ne resumàvom cith un pasagiu din Schopenhauer: «In dramtine dice marele filosofu, ese atinge felul care este dis-Asurarea ideii omenirii, mai cu soma' prin doue mij-loace : prin o just& si arkinc gdnditti infdfosare de ca-ractere insenznate i prin invenfiunea de situafiuni gravece servescu la desvelirea kr>. Aplicgndu acum acesteidei la drama D-lui Fläjdeu i intrebändu-ne care esteactiunea, mgrturisimu in toatà umilintd a nu putemuggsi nici unu respunsu cgt de putin satisfAcetoru. Inprimul actu vedemu pe erou luptgndu-se cu prejudetelece èi falceat; o crimg din conditiunea sa socialg, demni-tatea omeneascg :se revoltg, menia ilu imbgrbgtescecu cvvintele:

Ce despret I Ce vorbe late I. n'a fost TiganLumea-si bate joc de mine Lumea ride de FOzvan !0 O. rid i etI de lume I .. Da 1 vom ride fiecare 1Ea de mine cu trufie, eu de dinsa cu turbare !..

elu aruncg lumei unu eroicu desfidu.

10

I

s'alu

si

Tata-sets

Aci imaginatiunea noastrg se desceaptg, ne ggndimula Spartacus i vedemu deja cum Rgzvan a cgrui inimgputernicg se otelesce ancl prin nefericirile ce-lu apasg,dechiarg societgpi ce-lu condemng frä ving, unu resbelufgrg crutare, hotgritu sau a sdrobi sclgvia sau a cm:16elu insu0 sub povoara unei incercari ce societatea, ne-maturg gncg, nu puteh sg inteleagg. Dar vai 1 Visul i-maginapunii noastre dispare ca negura ce ventul dedimineatg gonesce. Rgzvan in locu sg devie unu Spar-tacus, se multumesce cu rolul obscuru i nedemnu a u-nui Bujor ; i nu mai ggsimu inteensul nici o schinteiemacar din focul 0 din me'nia ce ne daduse in actulAnteiu aa frumoase sperante. Poetul ca cum ar fi sim-pndu cl are a face cu unu trupu mortu, se incearcga-lu galvaniza prin alte mijloace i veclendu cg nedrep-tatea societgpi nu face din Rgzvan unu erou, elu arerecursu la amoru. Vidra apare, introducendu o nougmotivatiune dramaticg §i prin urmare o noug actiune.Pe cine Anse nu-lu inspirg ura, nici amorul nu-lu infoa-cg. Pasiunile nu au putere decal asupra naturelor celortan i tocmai acestu semnu de tgrie este una din cau-sele plgcerei ce jocul lor desceaptg in noi. Rgzvan gnsemolaticu inaintea amorului, remgne molaticu i pe urmg,

cgnd in fine dupg patru acte de peripetii, elu se ho-tgresce a resturna. pe Aron, a-0 pune. pe frunte cerculde auru a cgrui lucire a orbitu atalea consciinp, careeste motivul seu ? Resbunarea ? Nu. Amorul ? Nici atgt.Ce atunce ? Urmgtorul pasagiu ne-o clice :

Aron se'mpach. cu LesiT, i sabia-mT nu maT postePrin dusmanT sS-mT dea o slavg, ear slava duce la toate L..Aron se'mpad. cu nume, fSr6. tron,Ce fac eb ?.. Respunde-mT, Vidro L. Asa &ill, jos Aron L.

LesiT , Fara

ui

- I 2 -

Tot comentarul e aci de prisosu.Care este deci actiunea, care pasiunea covirsitoare ?

Rendu pe rendu predomnescu fgra leggturg, menia, se-tea resbungrii, amorul si ambitiunea, infine vedemu cgconclusiunea e inspiratà de celu mai meschinu egoismusi precum viata lui Razvan n'a fost deck unu siru deactiuni ce nu decurgeau una din alta, asa i moartealui nu ne se aratg ca consecinta fatal1 a faptelor sale.Rgzvan moare din intemplare, respingendu pe Lesi. Ri-chard III, Macbeth, Wallenstein, Phedra moru siAnse moartea lor era fatala consecintg a furtunei cesterilise in jurul lor i numai o asa moarte poate ayeo valoare si unu efectu dramaticu.

Ce se clicemu acum despre caractere ? Desfidemu peori-cine sg ne esplice caracterul lui Razvan. In prefataautorului, Re'zvan e unu omu infocatu, generosu si e-roicu, in drama: Anse elu este toate aceste si . .. contra-riul. Dacg e infocatu pentru ce trecu argtea nefericiripeste densul, fArà sä descepte in elu o idee cgtusi deputin inaltg, dacä e generosu pentru ce furg pe Vidrain folosul lui Ganea, cAnd scie si dice cg acestu dmuring nu o vra, decgt pentru zestrea ei, de-i in fine e-roicu, pentru ce are recursu la calomnie, arma celormid, ca sg restoarne pe Aron ? Slgbgciunea ce dove-desce autorul in artea de a desemnà cu o mAng sigurgcaractere statornice, se distginuesce in tot cursul dra-mei. Vidra, femeea a cgreia ambitiune mareatl o facesä prseasc tara, avere, positiune, numai i numaipentru ca nobilimea in care trlea era corupta, ea, careintr'unu minutu, se aruncg la peptul unui hotu, gandinduca respunde la idealul ei de erou, tot acea Vidrätuesce lui RAzvan cea mai lasä din tradari. Asa cu toate

sla-

- 13 -

personagiurile. Daca autorul ar fi studiatu putin naturaomeneasa, ar fi sciutu cà inima noastra nu este in sta-re de a conIinè doue pasiuni odata, si nu s'ar fi incer-catu a ne arath in Sbierea unu lasu i unu sgarcitu.On una oH alta din aceste doue pasiuni trebuea sä co-varseasa i dinaintea celei biruitoare trebue sa disparacealaltà. Asa anse" vedemu cä Sbierea and e lasu, nue sgarcitu si and e sgärcitu, nu e lasu i auclindu d.e. a a rabdatu ani intregi de munci i inchisoare casa nu se rescumpere, ne intrebarnu unde remäne lasi-tatea lui ? Balzac mai observatoru decat autorul lui Raz-van, a datu lui Gobseck unu sange-rece de barbatu pesine, care-si pune toate puterile i chiar viata la servi-ciul singurei sale pasiuni.

Acum ce remane din o drama WI actiune i faracaractere ? Cate odata stilul. In aceastä privire ans6 sun-pmu in dreptu a banui autorului o usurinta neiertata.Ritmul i ideea sunt necontenitu jertfite rimei i ima-ginile desceapta de multe ori idei contrare cu inten0u-nea autorului. Gasindu d. e. versuri, sute de versuri caurmatorul :

a slut multY sermanY, c ni vraY, ca tu s. aibY de prisos...

ne intrebamu ce idee isi face autorul de prosodia ro-mana, si and ne çlice Razvan :

Numele-mY sung departe, ca a seceri ce sunt

and taie earba stricatä ca A scape pe cea bung_

ilu credernu, dar marturisimu cà numele lui n'a trebuitusa mearga tocmai departe.

Amu putè inmuli esemplele, ne oprimu anse' aci,

14

siguri fiindu cA am clisu destul pentru acei ce vorupotu sa' fie convin0. cat pentru autorul lui Rgzvan, re-noimu consiliul ce i-am mai datu cu altà ocasiunede a se intoarce la redagiunea lui Aghiuld. Acolo eieste vocatiunea.

Petru P. Carp.

(*) In critica despre lon-vorld al Cumplit. II.

0

(1,

RAZVAN §I VIDRA

DEDICATIUNE

SOTIEt MELE

JULIA PETRICEICU-HASDEU

Cumplita sgrAcig vicléngDantati in gIurul :

In inimg durere, lacrimg pe géna,Si'n pept suspinul gra !

* *

Tu insg, ca o lampa remasa mânggereCand faclele s'a5 stins,

Cuo rada de Tubire sorbrai acea durere,Secai amarul plins.

* *

Suspinul singur nurnaT imi sta mereil in cale:Oftam -far' sL voesc,

Ca umbrele ce'n fata lumineT matinaleDe nopte ne-arnintesc.

* *

43936 2

meti

--

aanvidia

a'o

In qilele acelea de sumbra poesia,Cu-o mana'n mana ta,

Am scris acestg dramg, ce'n viéta'mi o sa fia.Ca flOrea nu m' lath

* **

In stalactit se 'nchegal o undg, picurataP'o stalled ne'ncetat:

Asa oftarea'mi lungg aice'r inchegatäSuspin cristalisat !

* *

Mania misantrópa a omului in góna,Sarcasmul infernal,

Le veqi in astg carte, infipte 'ntr'o icOngCu virful de pumnal!

*

Si cur sg'nchin eü Ore, cand timpul se resbuna,Echoul amorit

Din nemilosul viscol pe care impreungAtunci l'am resimtit ?

* *

0 tu, ce &far suspinul 11 impartial' cu mine,Facendu'l mar usor :

Tgiar oftarea 'ntregg in douè mid suspine,Unite prin amor !...

B. P. H.

I

CANTUL I

UN ROB PENTR' UN GALBEN

la Moldova ail cel mici despre cel marl a-cest obicelu de pier lira' judet, firà vita siflea. semi. Singuri cel marl judecitori, singuripérisl si singuri plinitori legit Si de acest obi-celu Moldova nu scapä...

URECHIA., sub anul 1564.

FETELE:lat3VAN, tigan desrobit. TERGOVETA IV,

SBIEREA, boer bltra.n. TERGOVETIIL I.

TANABE, cersitor. TERGOVETIIL II.

BA§OTA, mare vAtav. ARGOVETIIL III.

DASGLLIIL. FETA I.

TERGOvETA I. FETA II,

TERGOVETA II, BLIIIITORI DELA 'MANUA.TERGOVETA III.

0 piatA in lag, In fund o biser'd, ma)" incOce o pdtrd, in latuefcase.

2 1 -

TANABE (seciénd pe pétil)

Miluesce-me, jupane Dumnecleil va da 'nclecitSufletelor ce se'ndurä de-un sUrman nenorocit !

SBiEREA (oprindu-se in drum)

-Cum? ce spill? La sutA mifa ? 0 camItA minunatADe-ar fi astfel, tcitä starea'mi cii V-a§ da-o chiar in datA...SA scil insg c (land una, Mai veçI, n'o mai gIsesci

TANABE (sculându-se)

Miluesce-me, jupane, cu ce singur socotescf.S'un blnut o sA 'mf ajungL.. fatx de trei clile 'n guruN'am luat un pic de paine, n'am avut o fUrmiturg...

MAE REA

De trei. clile? Ce minciunA S'apof cine'f vinovat ?Pentru mine e tot una, mAncat sail n'ai mAncat

bAnut Cum nu! E lesnel... BAn4orif nu s'aruncA.Decat cer§itor, mai bine Tea toporul i la munca.

(12zvan se aréa In fund si se opresce din dosul lul Sliferea)

TANABE

Val, jupane I vai, jupanel... Nu ceresce un Roman,Nu cer§esce cat mai are un paiu de nedejde 'n sin !

n'o

I

de-aiUn I

I

I

!...

2 2 -

NicI eti nu ceriam, jupane, pe cand aveam vitiOre,S'un pgmint cat trage plugul, prispulitg la sore;Dar veciniI, din rea pismg, la judecatä mail tras,S'acum Tatg-me 's, jupane, gol pe poduti am remas !...Copila0I plang de f6me...

SBIEREA

Vrea sg. clicgTu e§tI un nebun de frunte ? Dupg ce n'ai &Tar nemialTe mai apuci de prgsilg.... Aucli ! I trebui copii!Un ném de netoti... Da'rriI pace ! Ducg-se pe la pustia.

TANABE (aseciandu-se)

Of, of, of!... Si tu, jupane, o sg dal' de vr'o ispitg!(SbYerea face treY crud mail de 'naintea bisericd si se dep5rtéz5

fdr h. a b5ga de swill el Y-a *hit o pung5 din kirnir).

R.LZVAN

A;3a crud' evlaviOse, aa fata restignita,A§a 'nchingduni plecate, ping la braii i mai jos,Nu facea nici sfantul Petre, nicT insug Domnul Hristos!.:.Bre! Jupanul gsta crede, cg drept la raiu o sg mérggiPe cand dracii dupg dinsul cu limba scOsg alérgg

(face c64.va pasY i ridicit de jos punga)

Aoleti 1 0 pungulitg!... Ba '1 un sgculet cam greuIi va fi perdut boerul cel cu zor de Dumnecleti...

opresce-te, jupanel... Stgi, jupane, de m'ascultal....

SBIEREA (din afar5.)

La nail:1g! TT-am spus o data cà nu'mi place vorba multg!Un singur pas nu potT face far' sg dal' de vr'un calic !..FugY! N'am bani ! N'am o groOtg ! N'am nemic, nemic,

nemic !

§'o

MAT,

- 23 -

RAIVAN

Nemic n'are sgracutul! Asa clice Prin urmare,Omul neputend sa percla tocmai lucrul ce nu'l are,Punga nu'i a lui. Atuncea... fie dar a cui o vrea,De vreme ce tót a. lumea mi-se lépeda de ea ...

(nume'r6. : unu... cinci... opt...)

peue-cleci, si toti cu gaurf! Pare-ar fi povestésca,Cum se desmierdaii sgrmanii, in salba serbatoréscg,Pe un grumacl de terancuta, grasuliii i resfetat,Pin'ce ghiara ciocoimii din carne i-ag inhatat!...De-ar ave banii o 1imb, lucrurile ce ni-ar spune

multi allYi i-ar face negri, ca cel mai negru taidune...Nu! Ee nu vréa astg pungg !... si chiar fOme de mi-ar fi,Painea astfel cumperatg me tern ca m'ar otravi!...Mosule!

Ce vrei?

TA1ASE

AZVAN

Jupanul nu ti-a dat lescae franta ?Uite! Eu iT dati o punga.... Sala, mosule, si CA110:I

Dela un Tigan pomana?

TA NA SE

ItAZVAN

Dec! 5i totusl pe boer,De't1 da o scarba de-arama, tu l'ai fi urcat in cer?

TANASE

E Roman, oil-cum...

sg'mY

e

I,.

24

RAZVAN

Jupanul e Roman ? Val, ce ocara!Te mo§ule I El este para., lemn, strigoTu saü fera,Dar numaT Roman nu'l chlarna, ca mult mai Roman sint

eil!...Nu cata Ca 't1 pare sérbad i pirlit obrazulCa nicl nciptea nu'l balana, dar pamintul odihnesce;Ca §i painea de secard este négra, dar hranesceS'apoT, mo§ule, eti unul nu's Tigan de rand, me jur.Nu, nu, crede-me. In peptu'mT bate suflet de vultur.MaTculita fu Romanca...

TANABE

Moldovénca?

BA BVAN

Se 'ntelege.

TANABE

Moldovenca ? DOmne !... Dar asta'T o fardelege:Unde sail aflatC§. s'a 'mpreunatCurbY cu turturele,§erpT cu floricele,UrsT cu chpriore§i noriT cu sore ?...

0 porumbita sa'ndure un barbat cioroTu...

RAZVAN

TacT, maT 1

Ca simtesc cum intan mine §epte-clecT de nabaclaT!...

Ce-aud,

meg,

- 25 -

N'atinge terina mamei, cg nu mai sciti ce-o sg fie:Mi se 'ntimplg multe pozne, cand sint cuprins de mgnig.Eh' nu's Tigan... y-am mai spus'o L. Nu me mai tot zg-

pAci!...Mai pe scurt, na, iatg banifl.. Plécg dracului de-aci !

TANASE

Dela un serb nu voiu cere, nu volt' lua nici odatg :Ursita'mi e neferice, dar a ta'i chiar blestematg.De mi-ar fi sg mor de fOme, mana mea n'o voiu peta,Primind milg dintr'o mai-1g, care... nici ea nu'i a ta!

RAZVAN

EtI serb ? Dar batg-te focul, mitropolitul NgstaseNu scii ore cg. la mórtei pe toy robii sei iertase ?Singurul vlgdica 'n lume, sati cel puyn la Romani,Care nu von., ca frayi ssa.' fie slugi i stgpani,Fiind tot un os s'o carne... Asa scris'ae in diatg,Poruncind sà plece sloboçli toy Tiganil sei ;

Toy mosule, pin' la unul : bgrbay, copii si mueri...S'a spart De-atunci iatg, doe ierni si doe veilEti sbor in stanga i 'n drepta, ca voiósa cioarligPe care n'o mai popresce ferecata colivig.

TANASE

Esti Tigan pe jumgtate, nu esti rob...

RAZVAN

Asta'i nemicMai este ce-va. Vecluf ai.. ?

TANASE

Ce ?

lantul!

- 26 -

RIZVAN

TANABE

Un Tigan grgmgtic ?

Grgmgtic ?... nu !... nu, bgete N'am veclut, cgcl nu sevede,

chlar de-as vedé cu ochil, pare-mi-se ea n'as crede.

RAZ VAN

Tiganil sint tot ce'tl place: selarl, ferari, potcovari...

TAN ABE

Calâl...

RAZVAN

Adecg, nu'i vorbg, nici calâil nu sint ran"!Dar gramgtici, ba .... El bine ! Numal singur etI supt

sore,Dintre mil de tiggnime, sciut-am sg. 'nvet scriscire,Serbescä si românéscg, incAt ajunsel de micIn casa mitropoliel cel mai istet grarrigtic...Gramatic, mosule dragal... Acuma Tea darg banii,

te rog a nu me pune intr'un hal cu toti Tiganii....

TANABE

Dar acestl bani, maT bgete, vor fi un lucru... furat.RIZVAN

Asa '1! Tocmal! AI dreptate ! Al vorbit adeverat!top' banii din tera nOstrà pOrtg, mosule, pe sine§emnul furilor ce'l pradg, pintre lgcrimi si suspine,Dela noi, dela opinca, dela omul cel sgrman,

'apol nu vor sg niarunce in obraz un gologan!

27

SburatorY ce sug in umbra ! Javre, mou1e, d'aceleaLa carl omenesca 'tl-pare numai fata, numai pTelea,lar sufletul pe dobAnda fu luat dela satan,Cu tocméla sa e 'ntorca mai murdar §i mai viclén !...

TANABE

Bine, bine spul, baete

BAIVAN

Lucru furat ! aT dreptate !Insa n'oiu fi eh acela care va pre'da pe-un frate!Mama, buna mgculita, din mormint ar tresari,Dear sci ca 'n peptu'rni se m*a pe'catul de-a talhari!..Dar la nalba fruncla verde ! Ce sa mai tocim deglaba?lea baniT, multumesce, du-te, cauta'ti de tréba !Afla, mople, atAta : fie baniT chiar furatl,

te-atépta fara pita i 'nsetati!...

TANABE (lufincl punga 5i sculfindu-se)

Bogdaprosti, mar Mete !... Bogdaprosti ! Reti imi pareCa sa vecl o lighiOna c'un suflet afat de mare!De-ai fi Roman, cale-vale ! dar Tigan, pecat ! pe'cat!Taf-teh o fi fost, Mete, o gróza de blastematDe-ati intortochiat pe ma-ta in lingu§irile luTMulte dragostea mai face pe fata pamintuluT !E curat un fel de bola, ce de nol' cand se lipesce,Pe Roman mi'l tiganesce, pe Tigan mi'l romanesce,Tote lucrurile 'n lume cu susul le pune 'n jos:ingerul urit se pare, uciga-l-crucea frumos !...Dar eram sa ult, baete, de-a te 'ntreba, cum te chlama?

telCopilagii

- 28 -

RAZVAN

Pe mine Razvan... Smaranda chemh pe draguta mama;Muri an... ba nu 1 traesce1 traesce 'n cugetulSi va trai tot-d'a-una, phial voiu trai si eu

TANABE

Dumnecleil sà mi-te-ajute, precum tu m'ajuti pe mine;pilele tale sa' curga tot clile lune i senine;Iar nevoea s dobóre va. fi dusman 1....Retinal sanetos, baete!... Ce pecat ca esti Tigan!...

(plea. murmurand: Razvan, RiSzvan, RSzvan... apoT se IntOrce)

Scii ce ? Mi-am luat de sama... Nu'ml trebue punga 'n-trega.

Mi-ajunge s'un singur asa, Razvane draga!Mai sint multi saraci, baete, i en' n'as vré de prisos,Pe and se sbuciuma fraiT, simtind cutitul la os!

Na !...

Dar, mosule...

(scoOnd punga)

RIZVAN

TANABE

Asculta, nu mai face vorba lunga!Mai imparte tu s'altora paine din acesta punga.

.(Yea un galben si d. sacul luT RIzvan)

pe gAndul meg, cad alt-fel, 46.1, nu primesc niciun ban....

Acuma me duc, blete ... Mare pecat, ca'i Tigan!...(ese)

!..

FA

men,

pe-ori-cineitt

- 29 -

RIZVAN

Bietul om L.. Ce fudulia! Ce vorbe late ! Ce tOna !Cine-va, privind, l'ar crede cal' un imperat in gOna.!Ce desprel I D'abia ne vede ...Taica lui n'a fost Tigan!..

(se uTtK In giur cu pada, apoT scOte din sin o hhrtiA)

Lumea 's1 bate joc de mine I Ride lumea de Razvan L.0 sa risl si ed de lume L. Da, vom ride fie-care :Ea de mine cu trufil, eu de dinsa cu turbare L.

(lipesce hartia pe un stelp si ese, pe cand usa bisericeT se des-chide, venind maT multi; dintre carY dasalul se opresce lInga hgr-tK Yar ceT-Ialff se grXmKdesc)

TtliGOV#A I

Uf! Nu mai staii pe picióre de necajita ce sint!pee, nu'i pre-buna zabava, fie locul cat de sfint.Parintelul Agaftanghel ar fi un preot cu minte,Dar lungesce, vai!...Te face sa fugi chiar de cele sfinte.

ThIGOv#A II

E mai destept popa Tacu dela sfântul Nicolaiu;In doile vorbe y-arata calea 'n Tad si calea 'n mill,S'apoi iti slice: alege'til si 'ntr'o suflare sfirsesce;De'y place iadul sari ralul, cum vrei, el nu te silesce...

(Daschlui, stand line liana, Incepe a ride cu hohot)

TtlIGOVETIM I

Dar tu ce rich', mai fartate, singur, chlar ca un smin-tit ?

Te scieam om de isprava! Dora n'ai innebunit?Spune, ce scrie pe-acolo ?

TtRGOVETELE

Cine scrie si cum scrie?

.

- 30 -

TtRGOVETUL II

Nu cum-va éräsT vr'un cântec, rgnjind de bieta Domnie ?

TtRGOVETUL

Sail póte vr'o pacalelg, pe vornicT ? pe logofetT ?

DABOALUL

Eywov, dviymov, xariyvwv: nesce caT verdi pe pgreff !...

TtliGOVETUL I

EST nerod, si pace bung ! Ea nu's cgrturar ca tine.T2RGOVETEIL II

NicT eti

TtItGOVETOL III

NicT ciii

Tug

Chiar nicT unul !..

DASOALIII

Asa sä fie!

TOTI

VeqT bine 1

DASCALITL

VaT de terg. !

TtRGOVETUL I

Tu citesce 1

TtlIGOVETUL II

EST dascgl !

III

'

Curând ! Curând !

31

TERGOVETITL III

TERGOVETA I

TERGOVETA II

pi o data !

CELE-LALTE

E tréba ta

Nu mai putem a,tepta

DASCALIIL

Fiind-ca vol nu scitt carte...

TOTI

El bine?

El bine ?

Este...

DASCALIIL

TOTI

DASCALIIL

Dar faceti gurä...

Cad din pecate, a RomAnulul faptura

TOTI

El bine ?

DAKALIIL

Sa.' sbiere cu cAtu mai natgreil...

I

1

- 3 2 -

TOTI

El bine ?

DASCALUL

De voI mi-e milà...

TOTI

ET bine?

DASOALIM

Citesce !

Da! Da!

Voll'i citi eti.

ItILGOVETUL I

TtI{GOVETUL II

TMIGOVETIM III

Incepe!

TtRGOVETELE

Ascultare ! Ascultare !

TtRGOVETUL I

E5 port bumbac in ureche. Ridiati glasul mai tare...

TtRGOVETIIL II

Dar nu rAcni, a pe mine me cam supera la cap...

ItRGOVETITh III

Mai in sfirOt, hal o-dat4, m*A't1 barba cea de tap 1

33

DASCALIIL (citesce)

Frunda verde de negara !De and domnesce In (eraPetru-voda schTop si slut,De ris Ora s'a facut

ToIf

De ris téra s'a fAcut ! Da, da, daHi, hi, hi ! Ha, ha, ha ! Hi, hi! Ha, ha!

TtI1GOV#A

Petru-vodä schTopetézg., dar nu'I slut !

T2RGOVtTA II

Nu, nu, nu este IBa '1 chiar frumusel la fatg ca Fetul cel din poveste 1

TtRGOVETII

Tace;Y, ggscelor, o data' I

TtRGOVETELE

Audi, obraznicf, mojici I

DASCIALLIL

Or rne'tl asculta, sati alt-fel me duc i ve las aid...

TtRGOVET11

Ba nu.... Citesce I citesce !

nItGOVETELE

NoT ga'sce ? NoT ?... Ce ocarà I

TtlIGOVETUL I

TAce0" sati plecati !

.43936 3

34

TIRGOVETIIL ir

Firesce !

TtRGOVETIEL IV

Da, da! Afara! Afarl

DASCALIIL

VreV sa m'ascultati o data ?

TtItGOVETOL I

Negre,it ! Nu ne pricepT ?

TtRGOVETUL II

Citesce ! Haide! Tacere !

TtRGOVETIIL III

Apoi dara ce nu 'ncepi

DASCALUL

[Fruncil verde de negara!Vod g. ddrme in en-tiara,Iar boerft tot furand,

fac trebile pe rand !

Torfac trebile pe rind ! Da, da, da !

Hi, hi, hi I Ha, ha, ha! Hi, hi ! ha, ha!

DASCALIII,

Frung verde de negarl !Norodul plange i sbYar5,

Dar In cer i pe 'ArnimNu'l aude nici un stint !

iT

ti

35

Nu'l aude nici un sfint ! Da, da, da !Hi, hi, hi 1 Ha, ha, ha ! Hi, hi I Ha, ha!

DABOALITL

Fruncla verde de nag....

TtEGOviTA I (Intrerupend)

Haide! iarAs'i fruncla de negarA ?Ce Dómne I Tot numai una ?..Ca si cand n'ar fi 'ntr'o varaFeluri de feluri de &uncle 1..

Garofite, busul'Oce...

TEEGOVETA II

Viorele, rosmarint..

TtlIGOTETA III

TtEGOVtTA IV

TrandafirT, branduse....

TOATE

Crini...

TtEGOVETUL I

TAcet1 o data:, ca'i pozng. !

TERGOVETUL U

0 sä ye luâtn la crcina !6

TEEGOVtTA I

Auclit'al, soro, vorbe !

- 36 -

TtRG3VtTIFL III

Bre! DOr' nu esti o icOnA ?

TtRativtTA II

Dar nici dumnéta un vodA, ca sA ne batjocorescI!

DASOALUL

Vret1 sA citesc maT departe? Nu vreti?..

TOTI

Ba da, sA citesci I

DASCALUL

!FrunclX verde de negar6 1DecAt un Do= de ocarA,Iar boerY mi$eY i hotY,

MaY bine la dracu totY I

TOTI

Mal' bine la dracu toti! Da, da, dalHi, hi, hi I Ha, ha, ha! Hi, hi! Ha, ha 1

TtliGOVtTUL I

MAT! Ore tocmai la dracu ?.. SA nu fie ?..Scil MaI lasA...

TtRGOV#1:11, II

Ba nul Nici decum 1 La dracu 1

TtlerCgrtTUL III

La dracu cei ce ne-apasI I

TERGOVtriTh I

Fie si la dracu, vr'o vorbal mai cu papuci...totusT..,

37

De pilda : la cel cu cód i cu come sa te ducl ;Se 'ntelege cal tot dracul, dar ocara'i mai cioplita...

DASOILIIL

! Cu come i cu ccidä póte sa fie vitalMai bine dar drept la dracu!

TtItGOVETIIL II

Mai bine, pre legea mea I

MAT MULTE VOCT

Ho! Incet 1 Vine vatavul I

EGovtTA I

0 sa dam de vr'o belea I..

(Se aratX Bapth, incongiurat de slujitorT).

DABOALUL

Sosesce nenorocitul, tocmai când vorbiam de vite :Se 'ntampla, çleii, cate-odata cimilituri potrivite.

BAOTA

Omeni butii Ce statl aice? Ce veste ? Ce v'ati oprit ?Cu ce scop ?.. A ! o hartia ! Sa vedem, ce s'a citit ?

TtEGOVETIIL I

Va fi o carte domnésca...

TtlIGOVETOL II

0 cazania...

Tt I1GOVETUL UI

0 ruga..

I

.Aa a'o

38

BAVITA.

Slujitori I sä fip cu paçlä, ca nici unul sa nu fuga.,.Par'c'as fi sigur 6110 vr'un cantec nerusinat

N'as crede !

TtE,130VETUL I

TtlIGOVETOL II

Nu'l mai citesce !

TtlIGOVETUL

Forte reti ne-am incurcat...

B4Otit (apropiandu-se de placard si silabisind : fruit_ frunslä... verde...de negarg... de and... dom... dom... domnesce...)

Cum Impotriva domniel? Impotriva stapanirii ?Si voi top' sinteti in glotl partasi aT nelegiuirii ?A! v'am prins, litfe spurcate I Vi-i draga viéta satI ba ?Sa'mi spuna dar adeverul, pe cine l'oTu intreba I

(apucg de pept pe tèrgovejul I)

Tu al o fata cam prOsta : frunte jos, guru cascata,Semnele cele mai bune de-o inima nestricata...Pune dar mana pe cuget, arata'mT, chie l'a scrisAcest cantec ce cutécla pe-un Voda &II Tea in ris?

TtItGOVETOL I

Ierta-me, jupan vatave... maria ta i stapane...EU nu seal chiar nemicuta... de nu'i asa, sa fi5 cane ...DI am sosit acusica... Sint omul cel mai smerit...Di nu sciii carte, jupane... Nu etI, altul a citit...

(Rdzvan, lntrand pe nesimjite, se amestecg In glotg)

cX'1

m

I

p

39

BAPTA

A cetit? Dar cine-anume ? Care dintre ton? Aratg!

TtRGOITETUL I (arata la Dasal)

Acesta, jupAn vatave...,

BANTA

A ! FiinIg blgstematg I

DASCALUL

Da, da! Cam a§a, jupâne! Ce sg clic. EC' am citit.Dar nu cu voe veglifatà: chiar dumnélor m'atl poftit...Cercetezg'I §i'T intrébg... Nu sint di cel cu pricina.A citi când nu te lasg, de a cui .sg fie vina?

BANTA.

OmenT buni ! Acuma darg, ca sg v6c1 ce'T de fgcut,Ve" mai intreb, cum anume a citit acest limbut?

TtliGOVETUL I

Curat pe moldovenig..

TERGOVETUL II

Negre,it ! Cum se citesce !

BANTA.

Dracel nu'i aci 'ntrebarea. Ell sciti cg moldovenesce.Dar citit'a Ore 'lute? Fgrg a se 'nvglmg§a ?Resfirat ? Limpede? Neted ? Repede ?

MAI MULTI

Ap.! asa!

49

BA§OTA

Asa'f, hotule ?.. EI bine! Acuma ce'mi veY respunde ?

DASCRAIL

Hot ! rwat csaDrbv, jupane. EU nu doresc a m'ascunde.Citit-am cum este rostul ; vedi bine ca.' nu 'n zadarAm tot invetat la buche. Sint dascal. Sint carturar

BAVITI

Ticallosule I Cum, Dómne, nu'ff e greli, nu'tl e rusineSa'tni spuT mie la palavre, când vorbesci tocmai" cu mine?..Ed' I eli vatavul cel mare, me 'ntelegi tu cine's ed ?Mama drépta a lui Hatman, carele la rindul sellEste si el maim drepta a ltd. Prin urmare,Vred spuiu, cap fir' de crieril ca eli, vdtavul cel

mare,N'as pute citi pre 'lute ceea ce altii all scris.$'apot tu I tu s'o poff face? Ar fi un lucru de ris 1Un clascalas, o nemica, tu sd me 'ntrecl chiar pe mine ?Acéstal peste putinta 1 Acésta nu se cuvine !...Deer, judecataV e scurta, fiind fOrte 'nvederat,Ca cine'T forte obraznic, este forte vinovat.Tu aT scris cântecul asta ! Te curiosei dupa sprincend:Un nas ascutit de vulpe, o barbiutd vicléna,OchT mid si buza subtire... chiar un chip de fariseu!\Tech cà te-am ghicit ? Pe mine nu me'risell tu, fetul meli !..Slujitorilor, ! E bun de spinduratOre !

RIZVAN

Mai statl! De cel asa pripa ? Turd, Taitarl sintqi vol OreDc saritY dintr'o navala grabnic a ne spindura ?

Vodd....sl'tl

I

luatM

41

Jupan vatav, mâng. dreptA! Me rog nu te supera ISal fie ore cu cale, in Ora moldovenéscg,A omori pentr'un cântec o fiint omenéscA ?

BAc4OTA.

Tigan CIOrä I Fara One!

RAZVAN

Fie tote cum ye vra,Dar pe bietul om, jupâne, TértAl, nu'l mai spindura!El nu'I Faraon, nu'i ciciral; e Roman, iti este frate...

TERGOVETII

Are dreptate Tiganul ! Tiganul are dreptate !

13ApTii

0 Invè et indatà! SA' me 'nfrunte netot ?Baetll Pe-amindoT luati-T! Spindurati-I bot la bot !

RASVAN

peti? Ce spui? povestea ? De minune ! FOrte bine ...Atund pe dascAl, i luati-me pe mine ;El nu'l vinovat, särmanul; cântecul lacut-amL'am scris, l'am lipit i pace ! De nu'I bun, imi pare

reit ...Ce privitT a.,a la mine? Dorà nu's o aretare

MAI MULTI

Tu al scris ?

RAZVAN

Chlar eti, firescc.

-

I

sal 'un

Ap'lla'sati'l

eil;

42

BAINTA

Lucru vrednic de mirare.Un Tigan sA scrie stihurt, fi creclueo... Ce'T drept,Mutra'T dre-cum aratO suflet ager i dqtept...Vrea sa çIic, 'acea doinà din septernâna trecut5 ?..

ILIZVAN

Frung verde magheran,Logofetul e viclén...

Da, da, jupâne vOtave ! Tot de mine e fAcutl.

Bre 1

TOTf

BANTA

Ciudat ! SI scie carte o jivinä de Tigan !

RAZvAN

Ba pdte a 'ntrec, jupane, pe multi boeri din Divan...

BANTA.

Slujitori! lasati pe dasal, mlcar cä cii cu arcanulPe toti dasealii prinde spinclura ca toptanulC ad et resvrätesc norodul, et invatrt pe cei multiC'ar trebui ca boerii sà umble goi i desculti;Si chiar 5st Tigan n'ar merge astà-cli la spinclurOtOreDe n'ar fi fost nici un dascal ca sal puna la scrisóreCatl dar, dascAle, cata Scapat-ai cum at scapat,Dar pazesee-te de dracul, c'o sI dal' de vr'un pleat L.Acuma tu, faraOne, respunde'mi dar d'o cam data,De ce te-apuci tu d'o treba poprità i nelertata ?0 fact ore dela tine ? sail cine-va ti-o fi spus ?

;

n'as

i-as s'as

,

43

BAZVAN

Apoi de, jupan vItave, Stan e jos si Oprea'i sus !Dumnéta mere' ne spincluri, s'astfel trIesci boeresce ;Eil fac doine i doinite, ca sI'mi petrec tigInesce;Fie-care cu ce peyte!.. Nu'i dat dreptulSI puna 'n §tréng omenirea in mijlocul tirgului!..S'apoi acest drept, jut:Atte, dacI mi s'ar da i mie,Eli n'as omori nici unul, ca sal pot lerta o mie.

BA§OTA (suriclend)

Siret Tigan!.. Dar nu'i lesne a scIpa pe-un osandit IFapta ce tu al facut'o, e un lucru de gandit.A necinsti carmuirea, a batjocori Divanul,POte nutria!' dOrI VodI, sail mIria sa Sultanul...Totusi, dragul men', o lege, un vechin si slant obicein,Te-ar scOte din gura insurat sail holteiu?

RAZVAN

Ba nu's insurat, jupane...

BecioTA

Mare noroc! Esti fericeAi puté sI scapi cu (Jule .. In pravila terii cliceCurn-cI de-osandI se 'fern pe cine '1 lea de bIrbat0 copilI, o feciOrà, un suflet nevinovat...Asa 'I obiceiul nostru, datina cea strAmoséscal.Acuma remane numai vr'o fatl sl se gIséscA...

(c6trX tirgovete)

Printre voi nu este Ore?

FATA

Sint en'.

orY-si-cuT

moriL..EtT

I

Si ell.

Minunat !Dotie fete cum se cade ? ? De maritat ?

NegreOt !

Fgrg 'ndoélg I

FATA I

FATA II

BApTii

Prébine. Spunep'mi darg,Care dintre vol., de milg, nu va lgsa ca sg pergDe-o cazng forte cumplità acest bdét priceput ?insu.5i eti voiu face nunta, dupg cum am mai fgcut.M'eti fi ciraci...

FATA I

IertAcTune ! Eti una nu vréti, jupaneUn bgrbat Tigan 1 0 DOmne L. Cum se pOte E ru,ine !

FATA II

I.. Feréscg Sfantu11.. Mai bine foc §i potopS'ajung de povestea lumii ? Eti, fatg de potropop ?..

RIZVAN

Ap.'f? Atunci de ce darg voT arnindoug,Resgrind in sus de-o datg., ca dupercile cand ploug,Ca sg ne cantati cu ison cg sinteti de mdritat ?

44

FATA II

BANTA

Nu'r

!..

!..

Si nici eg !

e0t'ati

45

PATA I

De ce I.. lath I.. SA se scie 1..,

PATA II

Ce Tigan neruOnat

RAZITAN

Le-atI audit cu totii dela mic i pin' la mare!Astfel dar, de-acu 'nainte yeti' sci bine fie-care,Spunénd'o 'n tOtA Moldova, spre sciinta tuturorDela Nistru pin' la Munte, cA cine sint dumnélor!Mirese de poruncéla ce-ar vre barbatI gasesca...Iar dumned mai cu sama, o fatA potropopescA !

(Toff rid cu hohote)

SBfEREA (intrând)

Ce OmenT lipsitT de minte. SA' HO &far de prisos :Si fArA nicT o dobAndA, i WA' nici un folos.

RAZVAN

AT ve,4ut, jupAn vAtave, cA nu '1 nici" o fatA 'n lumeCa sA nu se 'nfiore, cAnd aude de-al meg numeFrumOsA 'T legea strAbung, ce Térta pe-un vinovat,Daca póte lubescA un inger fArä pe'cat ;FrumOsA '1 legea strAbung, care pricepe c'o cep:Se perde, and o resbate o rada de diminétA;Frumósa 'T legea strAbung, care crede ca nu'I re'Alesul uneT fiinte curate ca Dumnedeti!...FrumOsa 'I legea strAbunA... dar dinsa nu'T pentru mine,Precum intr'o florAria nu'I loc unui maracine,Precum intr'o serbAtOre nu'T loc unuT ceritor,

MO!

sa'$'

sg'l

46

Precum in zvonul de risurT nu'T loc plinsuluT de dor;Cad numaT cerul primesce, sub stre0na'I milostiva,ScaTu i flOre, catiféria i sucmanul d'o potrivaEtl Tigan! o, jupane! Decit vaT, decAt amar,MaT dulce'T spincluratórea! Nu maT a0epta 'n zadar!..

(In acest interval Sbierea, zarind cap6tul pungiT esit din camaaluT Ritzvan, se piple cu 'ngrijire la clumir)

BA§OTA.

Pentru cea de 'ntifu gr*la, mórtea trénguluT e mare...SlujitorT, acum d'o data... duCeti-mi'l la 'nchisOre.

BBIEREA (smu1g6nd punga din slnul luT Mayan)

Sacul meil, jup5.n vatav61 säculetul meti !(se pune a num&a baniT)

RAPTI,

Cum? Asa sa fie Ore ? L'ai furat? Tu ?

RARITAN

Ba nu el.

TERGOVETUL I

Tiganul la mal se 'nneca_!

TERGOVETOL II

Tiganul IT dtte 'n petec!

TERGOVETIIL III

pi un Tigan, i pace!

TERGOVETELE

Un ticalos ! Un besmetec 1

ca'T

eS..

Iatall,

47

BBIEREA

Fost'ail doue-clecT de galbenT... NumaT noe-spre'cI maTsint

Unde'T unul ? unul? unul ?...Dati mi-1 de sub pa:mint!

BANTA

Unde'T galbenul, Tigane ?

SBIEEA

Un gälbena rupt din sore,Stralucitor, fàr gaurX, ferecat.. M'auclT tu Ore?

BA§OTA

De ce nu respuncIT, Tigane ?

BBIEREA

De ce me nenorocesci ?

BAZVAN

ApoT de!... Iért, jupâne Galbenu'V nu'l maT galsesciIn locu'I va fi o pâTne intr'o colibI saraca'...

BBIEREA

Eli nu te ! Eli nu ScOte-mi'l din pétrà séca!

BANTA

Tiganul e pré-obraznic. Am fost cu dinsul pré-blând.Slujitorilor, 1 maT curand!

BBTEREA (apucand pe Ba5otl de manä)

Mai star, jupâne vätave 1 Nu te grabi 1 MaT atépta"Spinclual, dar maT 'nainte fai'mT o judecatà drepta.

'nte1eg

luati'l Spincluratil

sciii!..

48

BAkioTA

Ciudat, boerule dragg ! Apoi ce'ti pot face ea ?

BBIEREA

Cum ce ? Vréti Manta dreptate !.. Cum ce? Dg'rni gal-banul meti 1..

Uitat'ai pravila tarel ? obiceiu ? canOne ? lege ?..

DAsokni,

In ce guri incape legea!

EIBIEREA

In gura mea, se 'ntelege L.Ascultg, jupan vgtave ... Nu ma lgsa paguba, 1..Sail Tiganul sg:mi intórcg acel galban... gallbana....Ori de nu, atunci, jupâne, stapanul sg. mi'l plgtéscg ...Astfel este obiceiul, pravila moldovenescg...

BANTA

Al ail' e,ti tu, mgi Tigane ? Cine e stgpAnul tea' ?

RAZVAN

Sint Tigan iertat, jupâne : Tiganul lui Dumnecleal

SBIEREA

Iertat ? cu atat mai bine ! Dup'a legii glgsuire,Bgétul mi se cuvine in loc de despggubire,A,a'i, jupane vatave !.. Pravila dice curat :Furul sg se dea acelui dela care a furat.DA-mil rob..

49

RAZVAN

EU rob?

BBIEREA

Vedi bine !

BANTA.

Adea, orTcum sg fig,VreT, boerule, sg'l capetT jidovesce in robig,SciT c'un Tigan, chTar de lae, se platesce orT-0-cândPeste doe-decT de talerT, pe cand gsta nu'i de rand:E frumos i scie carte..,

ssiEB.Ei

Scie carte?

BA§OTA

Forte bine.

BBfEREA

TocmaT a§a rob hill' trebuT. Este tocmaT pentru mine.imi va tine catast4e, socotelT i daraverT.

dupg legea

DANALIIL

Cea fgcutg de boerl

BBIEREA

Nu sciti de cine'T fgcutg, dar sciü al forte cu cale.

BANTA

Atuncea se schimbg tréba...SAV spuTu verde dumitale

43936 4

Da-mi'l Ora.,

I

- 50 -

C'a. ave 0 eil nevoe de-un Tigan aa de rar,Cam cuteclator, cam tanto, dar de.5tept i carturar.Nu 'nteleg, nu pot pricepe i nu vréri ca el sa fieBunä prada pentru altul, pe and imT place 0 mie...DecT, l'ea'tI galbenul din parte'inT, Tar eti pe Tigan mi'l

Teti.BBTEREA.

Nu, jupfine 1 Niel o data 1 Nu, nu, nu 1 Nu vreil I Nu vreti !..Vinovatul sa'mi platésca I Nu altul 1 Nu orili-care !

BANTA.

Boerule I SciT pré-bine, cine'T vatavul cel mare..?

BBIEREA

Dec I 0 ei.1 la visteril fost'am ftori-camära I

BANTA

Boerule! Afla dara ca postelnicul mi-e no....

OBIEREA

Dar apoi i eti, jupâne, cu logofetul sint ruda....

smoni

Boerule 1 Nu m'aprinde I.. Me facT sa plesnesc de cIudal..

BIAEREA

Plesnesce. EU nu te' inpedec... Dar Tiganu'T tot al mei 1..

BMOTA

Boerule! TacT din gull, cad me jur ca eil... eti... eq...

BAZVAN (eitre popor)

catniI osul ca s'apuce, corbil sttrvul ca sa'mparta,Boerii ea sä robésca, unii cu altiT se cérta

Se 'ntelege 1

TtRGOVETIIL I

TOV

.P4a. este !

EIBIEBEA

jupâne vatav !TaIe-T pe totI! Nimicesce mojicimea cu nal-ay 1Dar pe Tigan da-mi'l mie.

RIZVAN

boeri I Vorba'I degiaba 1Nu me'tI robi vol pe mine! Nu me'ci robi 1 Mal de grabaVet1 pune 'n lanturl furtuna, cu tunete i cu plot,Decat s'ajung et"' vr'o data rob la unul dintreJupinel Eil cer osanda. Spincluratórea m'Wépta.MI-am batut joc de Domnia : e cea mai grozava fapta 1..Cine-va póte sa ricla de sfinti i de Dumnecleil,Dar de Voda, nu... ET bine! Da'mi, jupâne, 0rengu1 mei!

BA§OTA.

Slujitorilor, luati'l 1.. Ba nu...

(luY Slerea la o parte)

Boerule draga,Una certa, cad, pe cinste, am glumit, a lost o 5aga,Un nemic. Dumnéta, frate, cu logolaul e01' nem,

1..

IT vecli,

St41,

voT!..

52

$i chiar la logofetia o judecatl amCu nesce recla.0"..1 Un petec,.. Nu'T tocmaT o trebI mare...

'nte1egT...S4 fim prietenT...0 pricinä de hotare...(se string de mfini cu caldurit)

BASUN

Ce mai asteptay voT darà ? Ce stay ? Ce ye mai ganditT ?..CalL ce pe robT ucidetl, pe ceT sIoboç1 ii robiy !

ToTtA

Are dreptate Tiganul I Tiganul are dreptate

BMOTA

Slujitoril Dati'mT afara tote gurile ca'scate(Slujitoril gonesc poporul, care se depIrtizg cu nemultumire).

TtliGOVETUL I

Lasg-me, jupan vataye, sä yes1 cioroTu spinclurat

OEI-LALTf

BANTA.

Ba la nalbal

SBIEREA

Afaral dela mezat 1

BANTA

Asal I Acum sintem singuri NimenT nu'mT maT stä laspate,

M6

I

I

01

I

I

Bi pi eM

53

Ca sl strige cu cale sati cA nu este dreptate...Slujitorilor, la lucru I.. Apucatil pe Tigan I

RAMAN (16sdndu-se in mantle slujitorilor)

Me' dail eü singur, jupâne.

Bmomit

Tréba merge gAitan.si

ILAZVAN

Intins la spindurAtOre!Omul om, sa' fie slobod; decat rob, mai bine more ;S'apoi inviere pentru cel despretuit I

SBTEREA

A1e! Vorbesce Necurn s fi 'nebunit

BANTA

Prietene ! Tea'ff Tiganul, i nu uith mai cu sarn5.Pricina cea de hotare...

RAMAN (sbucTurnandu.se cu desperare)

Unde qtY, o ! mamg. ! mama 1

mortea'T

ctt

Legat mill duce

'ntealurea...

CANTU L II

RESBUNARE A

.-.....

Tiganul si clicasulAil fost gindirea mea ;Stapinul, arendasul,§i legea kr cea grea...

C. BOLLIAC.

FETELE:RitZVAN, capitan de haTclud.

MBAR céusT de haTclud.

VASCIAN UREA, hoer.VIDRA, nepota vorniculuT Mo.

too.fiBfEREA.

Un crang In codrul OrheYuluY In

110§-TANABE.

ROM I.HOTUL II.

HMI. III.CIOBANIIL.

HAIDI1d.

Basarabia. In fund un parld. mayIncoce un trunchid resturnat. In laturY stand.

---

up

57

Nom I

Ian' sl'mi spunett, ce sA facem ca sa' mat scurtam dinvrenle ?

Hopi, II

Face-vom ce face fruncla, cand prin codru vintul geme;OrT vom face ca isvorul, cand aruna spuma lui,ScAp6rand argint din unda-, pe verdéta crangulut ;Saü sA facem ca securea, cand feru 'n copaciu lovesce,Iar copacTul nu se lasA, luptandu-se bArbAtesce;Fruncla, securea, isvorul, tote ne cantA cu dor :SA cantAm i not ca frunclA, ca secure, ca isvor !

HOTIM III

Cantecul sA fie fr6m6t, troscot, t:Sptd, tote 'ntr'una ;Bland ca sArutarea mumet, crunt i gróznic ca furtuna 1

HOTIIL I

SA cante Recla,ul darà !

RE941:11, (oftind)

De ce nu, de-a aye cut,$tergendu'rni plânsul cu plansul, cum se sc6te cuiu prin

cuiu 1..

Dar ce slic 1 Nu sint eil numaT, care sufere si plange;N'oiu fi singur ell, in care doTna'mT cugetul va frange;Tot ca mine vérsl lAcrimi, despuTatT si nevoTasT,TotT acer ce 'n téra nóstrI se mandresc a fi reslasT,Pgstrand, ca o móste sfantA, crisóve, pecetT, urice,Putreslite de vechime si 'n cart cu fall se sliceCA, saldandu-se in singe, mosiT si strAmosiT forAti castigat ca resplatl cate-o brazdA de ogor !..Tune, fulgere, trAsnescA, cu potopul si pojarul!Mult-mare mi-este mania! Mi-este mare-mult amarul I

Rom, I

Ea am audit, bAdita, c'adecA si la MuntenTAr fi reclasT ca s'aT nostri, numiti acolo mosnenT..

Rol% Ta

Sint si 'n Arddl, mal fat-tate ; ba si 'n téra unguréscl ;Le slice kiney, dar este chTar o bréslA reslAséscl.

ApoT or-I-uncle sl' fie, tot o sdrtl, tot un drac!Tot vecinir ini'i insélA, tot veciniT mi'T desbrac ;VecinT de ceT cu putere, cu aftane daurite,NumaT fir, numaT mRasl, numaT cu samur blAnite ;Vecini dintr'aceTa care, c'o 'nbrancire, c'un cuvint,Satul intreg plin de viétl mi'l prefac intr'un mormint!VecinT dintre carT acuma, de i ve'cl in cale'mi, if spintec,Si hohotesc spintecandu'i..

HOTTJL III

Dar tu ai uTtat de cantec.

- 58

BEWLEFIL

59

REp.com

Ba n'am uTtat. Vrut'am numaY sangele'nfi srl puTu injoc,

$'asfel, pomenind trecutul, sa pot canta maT cu foc.

(10 drege glasul, lsY apasd cusma pe frunte i dna)

Fruntlii. verde de sOcid 1Bat'o sctirba redg011EU credeam boerig,

curatg. !

Ara

§i

lntregY m'am judecat,SIngtatea trif-am mancat,

nimic n'am astigat.EU urnblam la judecatd,Copii'mY plAngeat pe vatrd,Nevesta'mT era uTtatttDar atmma DumnededA flcut pe ganddl med.,Ca sd'rrif maY resbun si eil 1Pentru dalba haTducig,Pentru mAndra voTnicid,M'am Ittsat de recldsig,§'am ales judecgtorYCel stejarY nestrAmbgtorT,Ca sd'mY fie frgtiorT!

TOTI

NumaY codruletul dragD. dreptate la sitrac INumaT arcul dupg spateDá sgraculul dreptate 1

nom IT

Redasule, 'nainte 1 pi 'nainte 1 Nu maT staCa sa sciti cà pere lumea, tot cu drag teap asculta 1

§i'Y

I

1

6o

Howl, n

pi 'nainte I pi 'nainte I SI te-aticlI sfintul sore I

Hopi, III

Uf, uf, ufI Reti me frImintI I MI-e si cald, mie si re-core

REpAYFL (Yea arcul in mâne, 0 ante.)

Fruncie verde lemn sucit ISi de cind earn haducit,Drage-mil drurnul cotitSi de umbe acoperit.and vect pe cYocau viind,Me fac brelscti pe prtruint,lrnY aerj segéta'n !Ant,Si mil Terre la clutare,Dela cap pin' la picIere,Ferä ah, tea crutare

chitesc, §i socotesc,Si cuget, i me gindesc,Pe unde nemeresc :La reteclul peruluY,Din klosul WiculuTUnde'Y greil docritulut

TOTI

Las'se med. ca un rine,CI rnult te-a caznit pe tine !Las's& m6re ca o flare,Ca mult geme Meta tea l..

(Se arate, trecend puntea ptriu1uT, Ganea i CYobanul)

BOTIIL I

Un boTer aice'n codru I

1

I

c

61

CEf-LALTI (apucAnd armele)

Un caftan I.. Sintem tradatT !

OTOBANIIL

Linistiti-v, ca dOra ne cunOscem, inal artatT !EU vi'l aduc pe credinta: ell vi's cheza§ si povata;Vol aveff lipsä de galbenT, el are lipsa de brata..

GANEA

Care'T capitanul vostru ?

RAZVAN (Ond dintre tufe)

Ce'ti trebue ? Ce poftescl ?

GANEA

Pe capitan...

RAZVAN

Capitanul?.. sint eti ; dar tu cine esti?

GANEL

Dumnéta? Sa fie Ore? Sabia cea de lipae,De care tremura tera ?

Dumneta Razvan ?

RAZVAN

NumaT pe ceT re IT tae.

GANEA

RAZVAN

ET bine, sciT acuma cine's ell ;Spune-mT dar §i tu, jupane, cum se clawinä docul teil ?

Nu'l vorba de nume...

62 --

CANEA

010BANIIL

Lasd! tr-ohl spune eti, cdpitane.Din botez Vdscan IT dice, Tar dupa porecld Gane;FecTorul luT Osip Gane ce fusese cdminar...

GANEA

Eil n'am venit in pddure, ca sd vorbim in zadar.Lucrul, care m6 zoresce, trebuT isprdvit in data...Nu'ncape nicT o zabavI... Afla cd Tubesc o fan....

LIMNAtuncT du-te la vr'un popd, dintre cer ce pentr'un zlotCunund sord cu frate i mausa cu nepot 1N'aT ce cata pe la mine,Preolit de cruda sOrteCa sä cunun al-de tineNumaT cu duhul de mOrte!t'ia dar plécd, jupane ; pléca, vesel c'ai scapat...Insa de-aT venit aice cu vr'un scop inveninat...

(pune mama pe purnnar)

CIOBANUL

Nu'l speria, cdpitane... Boerif sint slabi la fire :Bratul, haTna, mintea, fata, inima, totu'i supOre.

NAZPAN

Urmézd'ff vorba, jupâne. Te-ascult...

GANEA

Apor itT spuneam

63

C'am indrägit pe.Ore-cine, firesce fétg de neam ;Din nenorocire totug ea n'are mama, nici tan:,

'unchlu-sert vrea sg'i rapesca mo,tenirea cea bogatg,LuAndu'§I de gind s'o 'nchidg caluggritg la schit...0 faptg nelegiuitg ! Un lucru nepilduit

RAZVAN

Sgrmanal... Dar zestrea'I mare ?..

OTOBANIIL

AvutiI nenumrate!..

RAZVAN

Sgrmanal.. Mori dupg dinsa ?

OTOBANIIL

Linga Nistru patru sate!..

GANa (and luT Rdzvan o pungd)

Tata trei-sute de galbenT. AltT trel-sute, negrefa,0 sg'tI aducg dobanul, dupa lucrul

RAZVAN

Cum o chiarng pe sgrmana?.. Pe Tubita cea bogata ?

Nu'i vorbg..

GANEA

CTOBANIIL

0 chiamg Vidra... Scii ?.. A lui Motoc nepótg...i cin' O're n'o cunósce!

I

BAZVAN

Da I Am audit si

Rom. II

Un faoTu ce cglgresce i 'mpu,cg chiar ca unIntr'o di am intAlnit'o alergind la vingtóre...E voinicg, n'am ce dice I Si'T frumOsg ca o flóre...

BRAfga.

Sciut I Dupg ce'T din osul aceluT vornic Motoc,De care Moldova 'ntregg mi se temea ca de foc !

GANEA

Cgpitane ! NoT in vorbe perdem vremea fgrg trebg...

BAZVAN

Se'ntelege ! Tu aT sete s'apucT zestrea maT in grabg...Spune'ruT insg maT 'nainte, pentru baniT ce nT-aT dat,Ce fel de mara anume sa'tI dea codru 'ntunecat ?

GA/TEA

Chiar acuma, cgpitane, dece cllgra.§T in silgTgresc la cglugerig pe nefericea copilg...Mängstirea nu'I departe... S'o smulgT din mainile lor....Dg-mT-o mie...

RIZVAN

Te Tubesce?

OTOBANIIL

Jka Nu'T ce-va 14or

- 64- -

ell..

65

Vidral o fét g. semétA, bAcsitA cu fudulie,Care n'o sa bage samA nicT chiar pe santul Pie !..SA TubéscA pe jupanul? Dec ! SA-§1 punA pofta 'n cum._Boerul sciti c'o Tubesce, dar nu ea pe dumnélui !..

GANEA

Dupà cununiA, lasd I i Tubirea o sA vie ...

Dar grabesce, cApitane,..

RIZVAN

Ap'I! DupA cununie !Adeverat. Eu ultasem c'asta'i lege pe la voT :NumaT zestrea inainte, Tar Tubirea mai apoT !..MaT apoi? ba nu! Tubirea nu mai vine nicT o datA,Unde dintre doe inimi, una'l bcirfl cumperata !..Dar, maT in sfir,it, ce'mi pasl I..

OTOBANIIL

Curat aa clic i eei :

De nu se Tubesc boeril, pentru dinOT e maT

RIZVAN

BAeti Mergeti cu jupAnul. AtT audit ce poftesee.Simbria'T destul de bunA : facetT tréba volnicesce

SAnetate, cApitane I..

C/OBANUL

GANEA

NicT o data n'oiu uitaSlujbulita cea frumcisA ce-o mi'T face dumnéta,

43936 5

'n

rea.

66

Si'tT flggduesc pe cinste, cg dacg din intgmplareVeT fi prins de cgrmuire, te scap eli din superare :Sint cumnat cu pgrcglabul, Tar vornicii amindoTMi's cam rude de departe...

RIZVAN

ClocoiT sint tot ciocoT I(cltre Redasul, care vrea s plece cu ce1-Ia1t1)

Recla,ule! Mai a,téptg...

REpATTL

Poruncesce.

RAZVAN (ItAndu'l de-o parte)

Catd bine.De'I pricepe cg mirOsg...

=AFLA trgdare ? Las' pe mine!

RAZVAN

Dar nu v'atinget1 de Vidra... E femee.

REpAWL

ChiarRecla,u1 nu se pogórg la bgtae cu femeT !

(Ganea, Ciobanul i haIduciT es)

RAZVAN

Femee !... Precum pojarul se nasce dintr'o scântee,

sd \Ter,

67

Aa m'aprinde pe mine ciudatthi vorba femee I..Femee I Decind pe dinsa o fgcuse Dumnecleii,El nu maT face nemica, fermecat de lucrul seri,Si privind cu multumire la lumea cea zimbitóre,Vice : eü sint radgcing, dar femee este flOreFemee 1.. $i totu0 omul, de IgcomigIubesce nu pe femee, ci auru'I cântgrit I..Pentru dinsul e femee m4a cea mesuratg,0 scull preteluitg sail o pungg numeratg

(Se aude afar g. un glas, strigand: Mayan! Razvan11)

Me clifamg?.. Cine sg fie ...

TANABE (aratandu-se dintr'o parte)

A! Iatg ea te-am ggsit I

ILIZVAN

StaT !.. Tu IVIT-aduc aminte... Etr acel nenorocit,Carele la IaT pe podurT obosTaT strigand tjupane),Pin'sg capey o lescae sail o fgramg de pane !..Te cunosc, dei de-atuncea trecut-ati un véc intregTreT anT cumpliy de robig...

TANABE

Robig ? Nu te'nteleg ITe scieam slobod, bgete ; sprinten ca o rindunicg ;Batendu'y joc de necazuri... Veil I nu maT pricep nemicg..

RAZVAN

Da! 0 robig de spaTmg, cum numaT duhul cel reti,De-ar puté sg biruescg, ar robi pe Dumneqeti I

tgrit,

eitL..

:

I..

68

Fost-am verb, fast am in lanturT, v'acum inima'mT sus-pina

Intalnindu-te pe tine, cAcT tu, tu al' fost pricinä L.

,TANASE

DI ?

RAZVAN

Tu, movule 1 Tu singur I Asta'n vecT eii n'om uTta ..$'apoi Iata-me's in codru, haiducind din vina ta ;*i milni, de'mT va fi ursita sa mor pe spinduratóre,Ti-o voTu datora tot tie...

TANABE (fltcend semnul cruciT)

Pozna L. Nu glumesc1 tu ore ?..Sa scii c'ava'T adeverul, o clip n'av zabavi,Dându'ti peptul mei drept tinta, sal te poftesc a lovi 1..

RAZVAN

Tu! da, tu evti o unélta a puteriT lira nume,Care tese nevecluta tote lucrurile 'n lume,Ast-fel c'ades muritorul, bun ca blândul mieluvel,Face rele peste rele, fir' s'o scie singur el L.

TANASE

Dar ce spuT?...

RAZITAN

Ti-aduci aininte nenorocita de punga,Din care luavi un galben, clicendu'mi c'o sa't1 ajunga,Ca sint multi sarmanT in tera, cä nu'ti place de prisos,Pe cind se sbucTuma fratiT, simtind cutitul la os ?..

- 69 -

Mosu le! Facend acésta, puteal sa prevedi tu oreC'o sa rn6 cufundi pe mine in robia 'ngrozitóre ?..EY bine! cadut in fere pentr'un galbe'n ce-a lipsit,De primial tu punga 'ntrega, ea scaparn nepedepsit!..Ha, ha, ha 1 *'apoi mai strige capatinele 'ntelepteC'omul scie tot ce face, scie tot ce-o astepte,Ultand c'un flutur de sera, ce trece repede 'n sbor,Este 'n stare sa restórne tOtä prevederea lor I..0 fapt a. cat de frumOsa, ca o flóre cu otrava,Tainuesce cate-o data peirea cea mai grozaval..In sfirsit, tu esti pricinA !...

TANABE

Dar de ce, copilul meil,Sá nu rri vestesci in clipa, lasandu-ma'n locul teaInsusl eu sh'ncarc robia pe 'caruntetele mde,

scapandu-te pe tine, sa port fanturi cat de grele ?..Un Tigan ce miluesce pe-un neputinclos batran,Qica tot ce'l place lurriea, este chlar ca' s'un Roman ...

JIAZITAIT

Haide I Ce-a fost, se trecuse... Spune'mY acuma, iubite,De ce'ti tarescI tu la codru Okle cele 'nvechite?Cum dc cTai lasat copiii?

TANASE

Ba copal lAsat.RAZVAN

Te-au lasat? Nu'mi vine-a crede!..

TANASE

Saracii atI reposat.

sal

cat

- 70 -

In téra n6stra cea mare 0 bogata, maT baete,Sint Romani ce pier in fOme ! sint Romani* ce mor de

sete!...Ast-fel in tOtA Moldova, pecAtosuluT TAnasNicT un sprijin, nici un radem, nicT un scut n'a maT

reinas,Decat numai sa'0' insemne peptul cu cea sfantä cruceSi clicendu'0' cDdmne.ajut> calea codrului s'apuce;CacT de-o bucata de vreme, cer0torind pe meidan,Auctiam merea tot vorbe de capitanul Razvan...

Cum ? La Ia0 ?..RIZVAN

TANABE

La Ia0, bAete, se vorbesce despre tineFelurite verdi uscate, ate nici in cap nu'tT vine !UniT te lauda fOrte, ca pe-un stralucit vita;

adica boeriT, te sfa0e cu nacaz;Iar TiganiT Tertare! 0 and puTu lacat la limba,C'alta ori-ce T-a, mai face, deg-Wm! tot nu se schimbal..

RAMSPi, mo§ule I cli 'nainte... Ea nu me super de loc.

TANABE

ET bine, TiganiT sbiara ca tu qtT al lor proroc :Tu o sa'T scotT din caw, tu o spell din pecate,In tine'T tóta nadejdea, fail tine nu'T dreptate ;0 nebuna de Tiganca le-a spus c'a visat prin somn,CA tu o s'ajungT o data nu nurnaT jude, ci Domn

Altif,tot..

oil

Ciudat !

71

BIZVAN

TANABE

0 blestematiä 1 Aucli cine sä doinnésca !Insusi dracul nu croesce mincruna mai tiganésca.Dar nu'r vorba de Tiganca... Apoi precum iy spusei,Retnaind singur in !time, fail copilasii mei,Fara mill si'ndurare, fära capataiu si vatra,Mai reit deck chiar Tiganii ce colindéza cu saträ,M'am pus pe ganduri, Mete ; ganditu-m'am, resgandit,,S'acum iata-mes aicea, bucuros ca te-am gasit ...Nu cath ca-s vechlu de clile: in tineretele meleM'am batut cu multe litfe, care de care mai rele,Ba Lesi, ba pagini, ba Unguri, ba Francii de-ai lui

Despot,Si ce-am invetat atuncea, n'am ultat inca de tot ...M6 vecli prapaclit, dar altfel acesta mama secataTot ar mai puté trimite dusmanului o sagéta ...Deck sa inor in orase de cruclimea celor ref,Mai bine vOiu in padure prin mine sa piéra ei !..0 fiinta cat de slaba, sporesce cand 41 resbuna.Incérca-mè si pe mine ... Sint haiduc si pace buna I

RAZVAN

Asa te vréti, mos Tanase! S'o sa vecli peste putin,C'orasu'i o leghiOna si numai codrul crestin...In (gas totu'i robia ; cel mai mic si cel mai mare,Toti ca unul pOrta lanturi, top' ca unul gem in fére ;

72

Fiecare slugaresce, .i nicT unul nu'i stapan ;Insu;;I Domnul cu ru§ine pléca fruntea la pagan !..Pe când aicea stejarul lâng g. buruénri. cresce,Dar fie cat de puternic, el pe dinsa n'o robesce ;Tar selbatecele flare, ce flamânde retacesc,Omcirà sairmana jertfal pe care mlo nemerebc,Dar n'o'njuga cu 'la-paste, ca fiara cea omenescl,Care prada'l n'o ucide §i n'o tértà s ttlescA' L.In ora totul se'ngróph ,i putredesce de vii.1In loctiinta'l ingustg .'i rece ca un sicriii,Unde suflarea se curm, unde vzduhul lipsesce,Unde carAmidd, lespedt, lut ,i pétrA te'nvelesce ;Pe cind aicca verdéta ne tine loc de pn-efi,Ne-acopere nurnal frunda §i numal cerul rnaret,Iar jos s'aterne covorul, v4sit cu mil' de Ve"psele,Ce singurA area '1 tese din Terburt §i floricele !..Lumea totug de departe ne numesce cu fiorTUciga.0, impwca'n-lunal, bort', tAlhari, omoritorT ...0 nu, moule ! Nu crede ! Aa Cost-ail tot-d'a-unaCA de cel (gonit se 160 clevetire'a" 1 mincTuna,Precum much tub se latesre pe-un copaclu pe care'l taT,Si nu'l lasa pin'ce vermiT nul prefac in putregat !-aracul teran ce'0 perde viti3Orele sau plugul,'obul osiindit ce fuge, blgsteinând bicTul si jugul,otT cel glabT, isbiti de sOrth', de nevol ini-ungiuratT,

Afld'n Codru minOere i de dau nume de fratT.and privesci Moldova 'ntrega parasiti 'n jaf i'n silA,Pe cei buni in neputinta, pe cel reT farA de mila,Veneticul ,i pagAnul, cel de n4rn ,i cel bogat,Numat el avend dreptate ,i la Voda .;i la Sfat,Cicluliti de tôtä lumea, fard grija de nemica ...0 ! atunce'0 pare bine thud de-o datA se ridica.

I

73

Spaima de harducT in Ierg, ndscutT din al tere1 chin,Precum o durere crudd nasce'n pept câte-un suspin !

TANASE

Urmézg, frate Rgzvane Mai vorbesce ! MaT vorbesce!..Focul cuvintelor tale rn'aling, me recoresce!Sint vorbe de sus, bgete, Tar nu de-un om pdmintén0 DOmne ! SI ésd tocmai dintr'o gurd de Tigan !..

VULPOW (de departe)

Cdpitane! Cdpitane!

RIZVAN

Ce veste ?

VULPOW (tArInd dup1i. dinul pe Sblerea)

0 cargcudg IAm pescuit'o acuma pe-uscat fdrk mu1t1 trudd

RAZVAN

Sbierea? In maTnile mele?

SMEREA

Chiar Rgzvan!.. Vai !.. Sinttopit I..

TANASE

Te cunosc i eti pré-bine

SETEREA (aclend in genuchY)

Si dumnéta?.. Am murit !..

!

I

74

Sfinte Petre !.. Santa Ana 1.. Mucenice SpiridOneScapati-më din peire I.. 0 sa Nt daü treT icOne,T ot de-aramX poleita cu aur... sail cu argint I..

vIILP017

Dr ace 1 Nu scieam eu singur c'am pus mana chTar pe-unsfint I

L'am gäsit in drum la stinga, intr'o caruta stricata ;De gras ce'l vecif, de departe mi se paru ca'T o rota ;Dar fiind c vrea sa fuga, iT deduT un bobarnac,Si simtiT atunci de-aprOpe an rota 'T ascuns un sac.DecT acuma, capitane, potT sa'T daT revas la dracul,Ca tot ce-a fost bun intr'insul, nu maT este : Tata sacul !..

13131EREA (fringendul1 nArnile)

TalerT tref miT patru sute cincI.clecT i epte s'un ort 1..Sint perdut !.. Pre-sfanta TroTta I MaIca precista I.. Sint

mort

TANABE

Dati-'mT o arma, cad poftesc cu pofta mareSa'T numèr, tot unul-unul, vr'o clece miT pe spinare

RAZVAN

Tigan, i Tata cine se lauda. ca'f Roman ...Fratilor I Priviti'l bine : eü sint rob, dinsu'f... stapan!..

TorStapan ?..

RAZVAN

poerule, scOla I.. Nu'T frumos i nu'T cu cale

Eu

!..

I

75

Sg 'ngenuchezi de'naintea unui rob al dumitale.JupAnuluT, ce'T cu dreptul d'a sedé chiar in Divan,Nu se cade sg se plece de frica unlit Tigan...Scbla. dar ca s'altg data, sculpg-me i pglmuesce,Ca Vodg nu'tT cere sama, si pravila nu te-opresce ISaila dar ca data, i pune pe-argatiT telCa sa'rnl dea si dinil palme, ca sg rn6 scuipeTéra 'ntréga nul a vósträ ?.. Codru sari oras, ce't1 pasg?Ori-cind s'orT-unde, jupâne, sintetl tot la vol. acasg

(Sosesc Vidra, Ganea, Redasul si ce1.1a1T holt)

BEVI§OL

Cgpitane I it/ aducem pe nepOta luT Motoc.E cam cu nal-ay cfocOica : n'o auclI vorbind de loc

VULPOIII

Bre ! Ce de mai boerime I DoT jupini s'o jupinesg I

HoTriL I

Par' ca'T la curtea domnéscg !

HOTUL II

0 adunare alésg I

BpAva, (privind la Sblerea)

Haide-de Dar gsta cine'l ?.. De cand malca m'a facut,N'am Intglnit nici o data om maT pocit i maT slut I

0 gading

0 soparla!

HOTTIL I

HOTIIL II

§'altgi ell

..

I

I

76

0 nApArc 'nveninatg.

RAZVAN

Taicere! S fiti cu tOT marturf la o judecata.Ast boer, pe care-acuma 11 vedeff ingenuchiat5i care la Iasi' se plimbl mândru ca un irnperat...

Nu, nu nu...SBIEREA.

vrtuofu

Tad, caracuclA !

RAZVAN

Ast boer prin reutateintrece gadini, sopârle si ng.p5.rd inveninateCa painjinul ce tese pe furis viclenu'i dur,5i'l intinde, si'l aninA, si'l acap pe'npregiur,5i drept din mijloc pandesce, pironit in neclintire,Asteptand intre gaza in cApcana'T cea subtire,Apoi lacom se repede, bucuros c'au inselat,5'o tot rurnpe, s'o tot vira' in stomahu'i desfunclat,5i far isT arpesce durul, i far la pindd s'aséclti,5i iar ochesce 'n tAcere, nouA praci sb.1 mai cac14...Astfel si boerul gsta e pAinjinulGata sd's1 mai dregA cursa, tot strigind cà nu'i destul !

SBIEREA

Nu, nu...

Hopi, III

slit

sItul,

Tad', a te Tea nalba 1

77

vimpoIn

Korn INicT radul n'o sal prirnesca 1

RAZVAN

Insa din jertfele sale, nu'i alta ca sal urascgCu furig ;nal cumplitg, cu foc mai inverpnat,Decuin Razvan il uresce, setos de-a fi. resbunat !Pentr'un galben, ce pe drumuri l'am ggsit pe n4teptate,El, cu pravila'T in mâng ,i pe buzg'i cu dreptate,I\U Tea rob_ rob pentr'un galben, .i me face nevNutIntr'un beciu, de muceclélg in mocirlà prefgcut,Unde me legase 'n sgardg, ca pe-un cAine 'n batgtura..,il uresc cu cea mai crunta .i nepovestita urg 1..

(Vidra face o miscare de grozA)

TANABE

Resbunare ! Resbunare I

Holli

Furca!

RAZVAN

Da 1 voesc i eiiSg'ml resbun ; dar mOrtea 'n furca 1-ar fi pré-putin ...

BBIEREA (ciiclend jos)

Valeti I

7S

NAZVAN

Cruce, OpA, glont, sAgetl... Nu'T destulI resbunare 1Vreil o alt-fel de pedéps1 : o pedéps1 si maT mare ...

REEABUL

CApitane 1 Ian sfirsesce 1 CA decat sA maT astept,MaT bine-acum dintr'o data sA'T infig mAcTuca 'n pept 1

EAZVAN

Mai Vulpoiule, ràdial !..

BBIEREA (cand Il seta. VulpoIu)

VaT mie !.. RAzvane frate!..IVI jur c'am lAsat acasI catastise ne'ncheTate ...Iartl-in I.. Tocmai pe tocmaT!.. Fost'aT rob, te Tert si

eil ...De vreT, iti volu da s'un zapis ... Martur mi-este Dum-

necleti!..

EIZVAN

Vulpoiule, du'l din codru 1. ScOte-mi'l pin' la respinte,Aretä'T drumul cel mare, si cli'T aceste cuvinte :Ian. drepta, TatI stanga, TatA jos si TatI sus ;Alege la del, la vale, la resArit, la apus ;RAzvan te-avusese'n palml, si numal c'un semn de masaAr fi putut sA te facI praf, pulbere si Orana...Totusl uite ! NuIT lipsesce nicT un fir din peril tel...SA trAescl codrul verde !... PlecA slobod unde vreT !...

(Vidra e f6rte mi,catit)

TANABE

Cum ? il ierti ? il lasT sl scape ?...

- 79

RE0A§IIL

apitane 1 Mi se pareCI tu 'ti cam petrecT cu glume, s'aT uTtat de resbunarel

RIZVAN

Resbunarea cea maT crudn, este când dusmanul teaE silit a recunósce cl esti bun si dinsu'T rex L.

i

REIIAVIL

Astea nu se trec la mine ! DOrn nu's o fatä mare,Ca sn cred ca resbunarea nu'i decAt o snrutare!..No! l'am prins, al nostru'T darn, al codruluT, nul al tea!Nu'l Tert eti, batl'l sal batal..

vuucifu

i nicT ea nu'l iert!

Kum I

Niel eil !HOTIIL II

Baga sama, apitane ! NoT nu te-am ales pe tine,Ca sn te pupT cu boerii si sn ne dal' de rusine !

0 VOCE

Tiganul se pré-gurgutn!

ALTA VOCE

Se cuncisce cn'T Tigan 1

MAI MUTE 'MI

Tigan ! ChTar Tigan !..

So

R.AZVAN

Tiganul nu mai este capitan !(scbte din brAti o barclA poleitA)

Când vol m'atl pus peste codru, dându'ml n mâng se-curea,

Juratu-mi-gi s m'asculte lunca, drumul si pgdurea.Iatg barda ce-a pgtaeo jurgmintul cel viclen :DacT-o unuT alt mai vrednic, care nu va fi TiganPune4 dintre voT pe-acela care-T mester sg venveteA navali 'n slabicTune, a ye isbi 'n betranete,Saü pe-o singurg furnicg sg datT Turas cAte doi !Asa cgpitan ye trebuT, dar Rgzvan nu-T pentru voT !

(arunct barda i voesce a esi)

BpANL

Haide, halde, cpitanel Te Ttgesci peste rne'surg !Ntr te perdem noT pe tine pentru astg pociturg !(privesce incruntat la SbTerea, apoY rldicl de jos secures si o d lul RAsvan)

Iatg barda, Tea-V-o &AO', fa' ce't1 place, tä cum sciT...Dar ei unul... of, mgicu;g 1... Pas tala fasiT-fasil !

vtruofEr

Sal trgéscg cgpitanul 1

TorCgpitanul sg trgéscg 1

TANABE

Da, da 1 Si de tiggnig sa nu se mai pomenéscg

RAZVAN (cAtre Sblerea)

Stapane, acuma plécg I..

!

l

81

WERRA

SX plec ?.. Cum ?.. Adeverat 1...0, ce bm ! Ce pétrl scumpg I Ce suflet de matostat I..Dar fiind cif scapT de mOrte pe-un crWin forte cucernic,0 sà te blagoslovescg. Dumnecled a-tot-puternic I..

ILIZVAN

FugT, boerule, de-aice.I., Fa'mT §i tu pc placul meii I..Mi-e sthrbg s'aud din gura'ti numele la Dumnecieu !

vim.= (tmpingênd pe SbIerea)

M4ca: 1 M*.g, caracudA 1

WERRA

Ba nu.1. Me rog! Färä pripg !..May avem o socotélg... NumaT un cuvint... 0 601..Dati'mT sacul mei !.. Rffzvane I.. Nu me sgrAci de tot !..Taleri treT miT patru sute cincT-clecT §i Opte ,'un zlot !

(ese ghiontit de Vulpo'iu)

VIDRA (inaintind i tntindind mina nitre Risvan)

./k fi mandrà, cgpitane, ca sl string o mang, careNu voesce sg'0 resbune decat numal prin Tertare L.

BlizvAN

MAna mea?.. Acestä mâng, desmTerdatl de cutit,Arsg de foc ,i de vinturT bgtutg necontenit,SpeIat g. de ploT §i grindinT, asprà i négrg din fire,Cutecia-va ea s'atingg mg.na'ti albI ,i subtire ?..,

VIDRA

Decând OnieniT din codru rlpitu-m'aii dupà drum,N'am oftat, n'ain clis o vorbg, fost'am mutg pin'acum,

43936 6

- 82 -

Oprind lacrima pe era si 'necand in pept suspine,Ca sa nu pogor pe Vidra pin'la el' ai pin'la tine...Dar nu'I pasere pe lume sa nu cânte maT cu dor,Cind clioal plina de sore si cerul e fail nor ;Nu'l femee sa nu'aT simta inima'T in tulburare,Când s'asterne de 'nainte'i luminând o fapta mare!..Rob, Tigan, haiduc, de-orT-unde sOrtea sa te fi adus,Un suflet c'al dumitale ig va face loc in sus 1

(RAzvan remine Ontit)

TiNAGE

Aferim 1 Ce maT muiere 1 De-ar fi multi boleti ca tine...

GAM

Ce facT, draga jupanésa ? Cine-ar crede L.. E rusine !NepOta mareluT vornic si fiTca until spatar,Durnnéta sa staT la vorba... Ce 'njosire I.. c'un talhar 1..

REVAGUL

Capitane 1 Capitane L. FIT( cu mine o pomana :Da'mT voe macar dinteinsul sa'tT ferb de prând o tocana !

MaDa, da 1 Sal taem indata 1..

REVAPL

Sa'l bucatim maruntel,Ca sä nu se maT cunOsca de-a fost boer sail vitel L.

BASUN (qind din gindire)

Cum ? De ce'T asa urgia ?.. Lasati'l in buna pace l...

83

El nu v'a facut nemica

REDWIL

Nu cum-Ara I Iata ce'mT place !Dew n'aT fost surd, capitane? . Nu'l maT apèra 'n zadarl..Nu l'aT auclit tu singur ca te numesce talhar ?..

BAZVAN

EU talhar ?.. Dar cin'a clis'o ?.. Rasvan nu putea s'auza,CacT sinnirea '1 se perduse, retacindu-se pe-o buzaDin care sorbia cu 'ncetul cuvinte ce'mT par mere'Ca tot Inca sung, suna, si resunä 'n gIurul meg .

0 tu, femee mareta I tu un anger! tu o cling!Tu, ivire minunata ce'mT resaT ca o luminal

te mai aucl o data ca locul meil este sus...Asa c'aT spus'o ? Mai spune'mT! MaT spune'rnT

V1DEA (cu sfialg)

Am spus...

RAEIVA11

AT spus I.. EU credeam ca 'n lume nu va fi nicT o fiintaCa sa'sT cufunde privirea, sub gunoiu de umilinta,Pin'la omul care'n viéta'T n'a gustat de nicairiDecat despret si nemila, batjocura si lovirT!..Dar sciT tu Ore puterea ce-o aii cuvintele tale,Luminandu-me ca racla stracurata jos in vale,Uncle de-ale noptiT umbre, supt un vel intunecos,Ascundeati in adormire tot ce'T bun, tot ce'T frumos ?..Tu inT-aT dat o lume noua, mi-aT deschis o nouà cale !C'un cuvint, c'o vorba numaI, cu suflarea gureT tale,

SIincg!..

84

Ca Domnul Hristos pe Lazgr, tu din mórte m'al sculat !..Ce putere Ce minune

REPAKI,

Cgpitanu'T fermecat !

RIZVAN

Dar tu staT si tact acuma ?.. tti pare re"' dumitaleC'at picurat o nedejde peste un notan de jale ?Pcite 'ti mat aduct a-minte, cine esti ?.. ET bine dar,Nict eü n'o sa ult atunce cA Rgsvan e un talhar I

(cltrI Ganea)

Sint talhar I.. Asa't, jupane?.. ET da! Sint talhar! Firesce !..Am inteles cum m6 chtamg, s'o sg m port talhgresce...

(arunand jos o pungh)

Na, boerule Tea'tT punga 1..

GANEA

Ba nu Iea-tt-o dumneta...ItT mar datoresc tret sute... Crede-m6 cg n'otu utta...Ciobanul o sg't1 aducg.

IIIZVAN

pasa de datorig !Iatg baniT teT, jupane ! DI'mT o altfel de simbrig 1,.0 simbrig talhgréscg ! Las' prin cantec sg ff-o spuT:NurnaT cantecul deschide cugetul haiduculut 1

P'un del, p'un colnic,Mergea un voTrnc,

!.,

Mimi

I

85

VoTnicul voTnicilor

In tera piticilor:Cu fata voTnice§'o inima mica!Lena el ntergea,Si la el privTa,Si merel Um,P6te cal Tub TaiO copila dalbaCu galbenT In aalba,O dulce fetitaCu florT in cosita,Cu ralu In gurita I.ArnIndoy mergea,§i mergend graTa,§i graind zimb/a,Cind Tatap'a dataPe drum mi s'arata,Stand ih calea lor,Vatavul baiducilor,ChpitanulGroza veneticilorl§i cum zni s arata,Privesce la NO,O vede i Tata:I se face millDe bTata copila!Si dice apoTCaul gel clocoT,Caul cel voTnic,VoTnic de nemic:Calea e a ta,alindra e a mea,Si de nu mToHaY la luptl, haT I..

(Vidra t pune mh.na pe frunte)

daT,

86

TANABE

Uf, uf, ce inimg mare! Pecat, eU, a nu'l crqtin

GANEA

Eu nu 'nteleg, cgpitane... Ce vrei ?.. Ti-oiu plgti deplin...

REpApL

Nu 'ntelegf ce este lupta?

GANEA

Lupta ?

REpeva,

Lupta voinicéscg :Unul pe-altul sg'mi apuce, sg. mi se trântescg

GANEA

Dar cgpitanu'i mai tare... mai umeros... mai cu pept...Lesne póte sä me batg... nu se cade... n'ar fi drept.

RAZVAN

A! jupanului, pe semne, ii place lupta nemtesce?Dati'i sgbiT dumisale : sT alegg ce poftesce I..Pentru mine '1 chiar tot una: ne vom bate cum va vrea ;De oTu muri, nu'i mare trébg, far de nu, Vidra a mea I

(sc6te pa1ou1, pe and Reclapl d pe al sett hiT Ganea)

Apucä spata, jupâne!..

GANEA (scotênd palopl)

Din dragoste !

'apoT

'T

I..

87

IA OBANOL

Patru sate!

RIZVAN (nMrKlind)

Apërà-te !..

VIDRA (descoperindul1 fata §i punendu-se Intre amindoY)

Nu, Rlzvane!.. N'ai cu cine!.. Nu te bate 1..

CANTUL III

NEPOTA LUI MOTOC.

Si nu te blisteme cine-va : s'a-jungi sluga la cal albl i stipanfence s'albl I

.411 111

FETELE:RISVAN, ostas lesesc.VIDRA, Yubita luY.REDAVIL A

f tovardsiT lutvuuotuSBIEREA, prins In resboTu.HATMANIIL

ANTON PANN.

MIASKI

PIOTROWSKI } apitantIBOOADA MUSOALEASOI.

OSTAVL I.OSTASUL II.OBTASUL IlLCAPITANI SI OSTAig LESESOI

0 tab6r5. teésc g. la margintle tèreY muscitlesd: corturT, tunurY, arme...

91

(TreY ostagY, din cart I gi II duc pe cel al treilea, gred rKnit)

MARL I

Multi MuscalT ucis'aT 6re?

013TWIL II

Cu sabià?

OBTAVIL I

Cu ce vreT!

08TAVIL II

Cu sulita do6 sute si cu palosul vr'o trei IOpt sail noe-clece sute... Póte si maT mult !..

Dar tu ?

OEITAIIIL I

De sigur 1

OBTAVIL II

08TARL I

N'am ucis nicT unul. Nu'mT place. N'am vruteri singur L.

92

Rank-am insa vr'o mie... Tu me scii ca's cam voinic :Tot rini de cele mai grele, dela cap pin' la buric...

,OSTARUL Ti

Vecli aa sintem noi Le0I !

OBTARIII, I

Traésca téra le,esca !Muscalul de-ar fi cu dracul, tot nu'i chip s'o biruéscal...

OSTAVIL III

Oft.. Eli me sfiuesc cu voi, ca nesce nebuni,Cand nu tremurati in tufe, ye desfetati in minciuni I..Ah I duceti-me la doftor : incai mOrtea sa me scape...

(CAtesT-treT es la drépta, pe cincl la stfinga se arat Minski siPiotrowski),

lige, Inima 'n mine plesnesce, gata sa crape !..Sangele mi se radicä i se suie in obrazDe cluda, de 'ntArltare, de durere, de necaz !Cum ti se pare, iubite? intr'o taberä craesca,Tocmai in mijlocul nostru i 'n Ora mistra le.;ésca,Un strain, o venitura, un om fàr capataiu,Un natarad din Moldova sa fie tot cel de'ntATu ?Pe cand eli zac la o parte, lasat fara nici o tréba,Uitat ca o jucaria, ca un copil, ca o baba!

PIOTROWSKI

Ce vrei I Ut verum dicamus, marturisesce §i tuC'acest vir ralachus este strenuissimus...

maT1

-

ai

/MUM

93

Ba nu!Eu nu recunosc acésta I Nu se chiarnA vitejiAA nu se teme de mOrte numaT din obrasniciAUn nu scitI cine ca dinsul, un mojic necunoscut,Nu'T este Tertat a face lucrurile cea facut1SA cutecle el s'apuce stégul muscalesc cel mare...Acesta m'aruncA 111 frigurT, in furiA, in turbare !..SA pétrunclA chIar in cortul yoevoduluT rusesc...01 acesta'i grozavia 1 Sint gata sA'nebunesc !Spune singur tu, fartate, dacI nu era maT bineNesce astfel de isbinde sa se fi fAcut de tine ?Sail de-un altul orTlicare.. Tar de mine maT ales 1..Spune, spune tu!..

PIOTBOWBKI

Fifesce! Non est in dubio res.Inse, carissim'amice, asa va fi tot-d'a-unaCa virtus nu'T alta 'n lume deal prospera fortuna.Razvan e felix ad casum 1 Totu 'T merge gaitan !E noroc. Venti faventes!

MLNBKI

Tot Razvan 1 Razvan! RAzvan ITab&a leésca 'ntrega mi'l ina4A ridica,Iar despre noT nu s'aude, nu se vorbesce nemicA!..Dreptul ore, ca'ritr'o terA, in care ell sint nascut,Un venetic fra nume sà fie mai cunoscut? !..

icT ca'T noroc? Nu'T acestal.. NicT noroc, nicT vitejie tEste alt ce-va, lubite, sA spuiu numalEil sint sigur fi gata chTar sA jur c'acest RAzvanE frate...

tT-o tie...

MINBIU

pil

s'os'as

Frate cu cine?

94

PIOTROWSKI

ILINSKI

Cu...

PIOTROWSKI

KOSKI

PIOTROWSKI

Dic quaeso!

Cu satan 1

Ce spuT, Domine mi Deusl... Dar de-unde s'o sciT acésta?..

ILLESKI

0 veT sci i tu ca mine... Spune'mT, vëclut'aT nevéstaImbracatä barbatesce, haTne negre, chip Man,Care intovär4esce ne'ncetat pe-acest Razvan ?

PIOTROWSKI

Am v4lut'o... E frumOsal Virgo facie concina,Perdecora, pervenusta...

XINSKI

Ha, ha, hal Asta'T pricina!Razvan clice ca'T e sora, dar ell pot A:0 dovedescC'acea muTere 'T chiar dracul, numaT botu'T femeesc !Dinsa'l o fermecatóre ce cu farmecele saleAre puterea pe-orT-cine antunece, inp.le,SA'T Tea veclul, al orbésca, sa faca nópte n'améz,incat s'o creylf ca'T frumOsa i pe Razvan ca'T vitez I..

shil

95

PIOTROWSKI

Ce'T drept, Sanctissimus Thomas in Summa TheologiceFirmat asemenea fapte, Tar Petrus Hispanus scrieCumca foemina i dracul sint affines Ore-cum:Dracul e foc, Tar femeea ese dintr'insul ca fum...

MINSKI

Crede-me c'acea muiere, ort-ce'T spune, orT-cel dice,OrTce'T vré, e insug dracul...

PIOTROWSKI

TacT, ca Tatä yin aiceAlii duo Valachi, ee'T tot ved maT-mat de-un anConjunctissime vivendo nedespartitY de Räzvan...

MINSK! (privind In partea de uncle yin Recla011 i VulpoYu)

Piha! Ce fapturi ctudate Ce fiinV nesuferite!Ce miscart respingetóre! Ce obrazurt nectoplitelEu unul iT sputu atAta el de-otu fi vr'o data craTLucrul este cu putinta, eT bine, de treT ori vatCe legi aspre n'as mat face, ca sä dati peste hotara

sa gonesc intr'o clipa totT Moldovenit afaratinsa totT1 Tott pin'la unul! Nict un oml NicT un pictor!Numat pe Razvan, el singur, l'as ca al omor!

REpAtion (cdntind de departe)

Vom ImbiSti la sgcarAPIM 'n mAndra prinallvarl§'otn 0 la codru étit,In cap6tul esuluT,

La marginea drumulta,In calea ArménuluI!

!

Si

Idsa...

96

MIN BKI idulce)

SA trait'', voTnicif

vauolv

Pré bine; multumini...

REpAcin.

liietate,Caci in lume sanetatea e mai buna deca't tote!

ILI NEIKI

Me pr-bucura Doetam s v ved de mult...Eram s ye 'ptreb un

itEtmin

De mil fi lung, eit te-ascult,Mind c noT, MoldoveniT, scim aa ç. vorba lunga .

E nebuniä de crierT i saracia de punga.

MINBKI

dori s'aflu... Pe cinste, Razvan al vostru mil dragSi.. vorbind c'un óre-cine.., facut'am trn rema§ag.,.Ca sa nu'l perd... me pricepetl,.. vréti sa tre-

buT

In sfir0t, ce fel de slujba sa ce fel de boerieVa fi avut in Moldova vitézul cel strälucit,Ostapl cel maT de trunte, barbatul cel maT vestit,PodOba tabereT nóstre, un lucéfer, o minune I..

vuLrofu

Drace 1 VreT numaT atka?..

lncru.,.

As

St

'ntgluiteg

clic_ imimie...

97

REVATIL

Tad, Vulpoiule! Nu'i spune...

VIIIIP0117 (zimbind)

Ba spuiu! De ce sa pércla saracul un rem4ag ?Mai virtos cand scia acuma c Razvan If este drag !..Invata dar dela mine, ca slujba, ce-o avusese,In Ora Moldova este dintre cele mai alese ;0 trépta atat de 'nalta, incat era mititelBoerul cel mai puternic, cand se punea lingä el...

PIOTROWSKIAdmirandum !

MINBKI

Dar ce slujbA ? Cum se chiama ?

REpASIIII

V-ajunga !CA ne-am inteles o data de-a nu face vorba lunga...Sint cam 'lute. Baga sama 1..

vuLrolu

Las', Recla§ule !.. Eu vreiriLa tote eate doresce, sa'i pot respunde peCA &Sr' nu ne cercetézA cu vr'un scop de reutate,Mai cu sama cand inbesce pe Razvan ca si pe un frate...Asa dar, me 'ntrebi ce slujba ? Cum se chiarna ?..

Fel de fel !Unii capitan II clice, alti'i clice vat4elr.Dar trépta'i mult mai de frunte, prin putere i simbria,Decum pe la voi aice este chiar o hatmanial..

PIOTROWSKI

Capitaneus pedestris?

43936 7

MaT,

sled.

sgli

98

-vinPolu

Ba i cAlare ades:Pedestrime la strimtóre i cAlNrime la ses...In codru se pedestresce, pe camp incalecäAsfel este rinduéla ostilor la noT in tail_

MINSKI

Dar avea mosil ?

vtaxoftr

Ha drace! L'asta en' nu m'am gandit

(durd o Mere)

Cat póte da o mosiA, RAzvan clpeta 'ndecit...Adecl ceva-sT ca dijm4, in banT, in grime si'n vite.Ce trebuTa la poruncä sl'I dea totT pe negandite..

PIOTROWSKI

fi avut multe pugnas, videlicet bat5liT?

voLeoftr

0! se 'ntampla cate-o datA i 'ntr'o di doe sail triT,Cat tinea vremea de varA, cAcT in urmg, la ernatec,Ne hodinTam cum fac Turcir: obiceiu indemAnatec!

MINSKI

Dar spune'rnI, acea femee...

REpAgii, (Cu fund)

La dracu! La notie dracT!La notle-sute I..

Yard:

99

MOM

Ce'ti trebui? Ce vrei, voinice ?..

REpAilni

Sa tad !Bgtg-te mama pgdurii ! Te mai legl i de muTere?

MINBKI

Ba nu; doriam sg sciti numaX...

REpASUL

peri, maT bine fTmsi pla-cere,

OrT ne lasA tu aice, sati not te lasarn

(clträ Piotrowski)

Ha:Mem, tovargse t

PIOTROWSKI

Ergo...

MINSKI

SA fiti sanao0, voinici!

(ese cti Piotrowski)

REpwa,

Bung. trebg I.. Pizma, ura, zavistia, vrAjmg§ia,Si nici un paiu de resplat g. pentru t6a vitejia,Iatg cA,tigul cel mare, ce Rgzvan l'a dobanditDe când pgrgsise Ora i codrul blggoslovitVal' de dreptatea lgescg! Vai de bungtAtf streine!Ne-am pacalit, mAT artate Reti ne-am Ocala I..

_

aici!..

I

I

100

VI:1120W iginditor)

Vecll bine !..

BRA41:11#

.MaT intelept mos-TAnaqe, cand clicea oftând cu foc :Tu fa ce'ti place, RAzvane, dar en o sA start pe loc ;Nu las Moldova, si pace I famete, sete, rusine,Aice sA sufër tote, cad e cuibul meg...

vinrotu

Veclf bine !..

lig/MAIL

*i en, Vulpofule draga, trebuia verde sti'l spuT,Iar nu sA caut orbesce buricul pAmintuluT,Uitandu'ml de reclAsil !.. Pate ca prin judecatA,De mai remâneam in téra, tot a castigam o (lath.Hrisavele mele iatl's!

(scOte din sin o IegIturl)

Aci tref urice sintDela Alexandru-vodA si dela Stefan cel Sfint,Pe carT le stropesc cu lAcrimi, le sterg de praf cu suspine,Si le scin pe din afara, far'sä fi citit 1

vinrolu

Vecli bine !

ILEVAVIL (siirut h. si spa ascnnde Ieetura)

if cliceam en : mai' RAzvane, nu pleca! nu fii nebun IDecat ori-ce train in lume, traTul codrulul maT bun...Of I Nu vru sa menIelega 1.. Si tu scii, a cuT e vina ?

- 101

Asa'T cand tace cocosul, lasand sa cante gainacind capra'r in frunte, poruncind in loc de tap ;

Asal când barbatu'T coda ; asa'T cand muTereal cap !..Din dobitócele tOte, numai matca la albineN'are cusur ca Cele-lalte, vaT

Vedi bine

BEVAkilTh

Dracul ne trimise 'n cale pe nepOta lul Motoc ISarmanul Razvan acuma om, ci'T un naperstoc,Pe care Vidra mi'l misca intOrce fara preget,Si la drépta, si la stânga, nu cu mâna, ci c'un deget!..

nu (Jail cu gAndul, orT-cAt de mult chibsuesc,De ce VidreT nu'I placuse obiceTul haiducesc ?

vuLrofu

M'am gindit si eti l'acésta, s'am ajuns drept incheereSA cred ca Vidra'T smintita, ca orT-si-care mulere,Iar Razvan, de-a fost o data cu o minte de barbat,De cand asculta pe Vidra si dinsul s'a deochTat;Caci nebunia s'acata maT reti ca un mAracine

trece ca o cascare dela om la om...

REpwrr, (gánditor)

Vedi bine !

viruottr

Este 'nvederat ca Léhul nu face haz de RAzvan...*'apoT de-ar mat sci, o Dóinne ! crestin, Tigan...

Asa'i

sthpana... 1

nu'lsi'l

'apoT eil

i

cä nu'T ci'T

v unto

1b2

Ohol L'ar goni departe Ba cu dinsul pe tine...TatA cum ne duce Vidra, trngêndul de ins!

REwapn

wiLroftr

VeciT bine t

LesiT ati o lege-anume : un om de ném tignnescSa nu calce cu picTorul pe pnrnintul celAlte nernurr s poftescn, OrT-0-cAnd saü orT-0-cine,Iar Jidovir, mai cu sail* snt ca'n téra lor...

REVAVIL

Vecli bine!

INOADA (aradndu.se din fund)

CrestinT cucernid..

nu=Ce'ti trebuT?

ISCOADA

V'am veclut, de nu me'nsel,Umblând cu Räzvan...

REpANL

La naTba Nici tu nu te'mpaci cu el?

ISCOADA

Nu rne'mpac? Iartn-me, Dómne! Eu1 nicT nu'nteleg ce"1urn:

A Tubi pe toy crestiniT me 'nvétn Sfânta Scripturn...

si

lesesc...

103

Asa dar, ve rog sa'nil spunetT intr'un chip cuviincios,Unde pociu öre sal aflu, in numele lui Hristos ?..

(eirind pe Rdzvan, care se apropie)

Dar ce ved! Iata chiar dnsu1L. Dumnéta esti, mi separe,

In tr.it crestinetatea luptatorul cel mai tare ?Ca sabia luT Arhanghel, ca toégul lui Aron,Prastea lui David prorocul, buzduganul lui Samson...

Sint Razvan...

RIZVAN

ISCOADA

E de nevoe, nimenea ca sa n'o scie,SA vorbim precum vorbise Moise cu Iehova...

BAZVAIT (cNta Vulpoiu i Reda$111 fdcendu-le semn sg. plece)

Fie!

BEVA§IIL

Crede-me c'ar fi mai bine ca si pe noi sa neAT multi dusmani... Chiar MuscaliT nu'tl sint asa de

vrajmasiCa Léhul cel pizmataret, care alta nu visézdDecat el sa se radice si Vita lumea sa

RAZVAN

N'aveti grija! Fiti in pace !... PutetT sA ye departati:Bratul meü e langa mine si sabia'T langa brat...

coal...

De.r.

104 --

VULPOIU (depärtându-se cu Redwd)

Has:tem, Reclaple dragN ! Sa'T spunem VidreT acésta:Cine pe noT nu ne-ascultà, o s'asculte pe nevasta...

RAZVAN

Sintem singurT. Ce vreT ?

I800ADA

Jurg de-a nu spune nimeruITaIna cea de mântuire ce-am venit ca sa ti-o

(Rdzvan face un semn de Invoire)

Nu'T ap.! Ea vréfi anume pe crucea pre.laudata,Pe ceT doi-spre-deci apostolT i pe maTca cea curatil,Pe cele Opte bisericT, pe ceT patru-decT de sfinV,Pe soborul din NikeTa cu treT-sute de pärinti,Pe-o suta cincT-decT de psalmuri, pe epte-clecT de tat-

covnicT,Pe tocT fericitif pusnicT i rnucenici i duhovnicI,

pe Teslele, la care se 'ncliinard ceT treTSI'mT jurT maT intAT de tote ca Le0lor nu me daT.

RAZVAN

Tu nu esti Leh prin urmare?

I800ADA (facend cruce)

Dumnecleil s.4 me plzésaDe-a fi eretic ca Le0i de lege papist*scA!..Dar dumnéta, ca i mine, esti pravoslavnic curat,

slujind in asta *A, facT cel maT mare pecat,Precum dice sfintul Pavel...

spul.

Si

Si

- 105 -

RIZVAN

Asa I !ari cele sfinte..?Tu esti Muscal ! Numai dInii sint mesteri cu juraminteTot crud si tot evanghelil sä 'nsire ca din fuTorChiar atunce cand li-T gandul sl ne 'nsele maT usor !..Ce vreT Ce cauff pe-aice ? Dela cine vii i de-unde ?Ce facT in Ostea leséscl si ce-al cu Respunde !..

ISCOADA (vNênd pe Vidra, care se apropiase si se puse In fate luT)

Acest om... astà muiere... muierea nu 'T tocrnai om,Dupä cum marturisesce fericitul Chrisostom...

Tad' !

RIZVAN

ISCOADA

Femeia '1 cam limbuta : ea nu pricepe ce'T taTna ;Vorba'T lungl ca si coda, códa'T lungl caPrecum arata prorocul...

RAZVAN (apucându-I de barb)

pal, nu riA maT stapanesc !

ISCOADA

Nu m necinsti !.. Sint preot i parinte sufletesc...

BIZVAN

pici ca esti preot ?.. Dar spune'ml, popel i se cade OreSa'si arunce jos vesmintul, calcand rasa sub picTOre,

mine?..

si haina,

o

mo6

5i prin fapta cea maT négr s manjésca sfantul dar,Isccia 'n intréga lume, preot numaT in altar?

ISCOADA

FiTule ! EU nu v&I reul de a lucru cu stäruintaPentru sfintul tzar i pentru pravoslavnica credinta.recatu'T al dumitale, care fiind Moldovén,IV dal sufletul in ghTara Léhului celui viclén,Popor departat de lege, oT retacite din turmaSi pe carT o strivésca judecata cea din urma.La un loc cu Filistenii cu Gog §i cu Magog...$'apoT facendu-le astea, unde'T folosul, m rog?

Eti caut numaT la cinste

RAZVAN

1SCOADA

Flecuri I Tréba de cuvinte IFolos, cinste, tot aceTa, de0 se chTama altminte IA§a dar, ce fel de cinste dobandit'ai, de cand etT,Ca Nemvrodul din Scriptura, flórea cetel diavolesci?

V1DRA

Are dreptate, Razvane Iat'a treTa batalia,In care bratul ter' 'vérsa ploT de sange pe campia,$'apoi unde'r multumirea i resplata ce-o primesci,Radicand pe brazda mortiT dAT de stirvurT du0nanesci ?..Pe eand tu gonTaT vrajma0il, dand cu peptul la navala,AltiT multi s'ascund in umbra, de-unde resarind cu falaIr vecIT marT, IT veclf in frunte, laudatT, sthviT, a1e0;Iar tu remaT tot in urma, ca o sluga pintre

si

Lesi

slit

I

tu, Vidro ?

107

RAZVAN

ISOOADA

Jupanesa vorbit-ail dumnecleesce ICate-o data prin femee Duhul cel Slant ne vorbesce;De pildg, Ana, Iudita, Estera... maT in sfirOt,Este 'nvederat ca Léhul de loc nu te-a resplatit...Rusul scie mult mai bine sa dea orTlicuT dreptate...

TacT ! Destul!

Vorbesce !

RAZVAN

VIDRA

ISOOADA

Tzarul iT dgruesce treT sate...

VIDRA (cu dispre)

BogAig ? Nu'l acésta !

ISOOADA

TreT sate langg. Kazan,Si cat va tine resboTul, o trepta de capitan...

Capitan ?

VIDRA (m4cat1).

ISOOADA

May pe d'asupra, pentru cre§tinésca faptg,Dupg mórte fericirea loca§ in raTu te-Wepta...s'un

Si

Nu primesc !

- 108 -

Ce spuT, RAzvane 1 Dar de ce A. nu primesci ?..Nu'T putin cApitAnia in ()stile muscAlesci.Tu nu escT nAscut aice ; poti s mergi in lumea 'ntrégIDe Leg n'aT nicT o nevoe i nemica nu teCatAV norocul alurea, clacI nu'l gAsim aicil

Am jurat !

EArirmi

ISCIOADA

Dar jurgmintuI nu se dd la ereticf.DecT, mitropolitul nostru pe datA o sA'l deslege,Judecând dupA sobOre i dumnecleesca lege,Precum anurne se scrie in sfântul Nomocanon,Citesce cap pal-spre clece soborul din Chalkedon,Cap treTclecT si trel saI patru sobor din Laodikia,Asemenea capul doe sobor din Antiohia...

BIZVAN

FugT, popI fArA credintd, ce legea ti-o Teal in ris !FugT, i spune celor javre ce la mine te-ati trimisCA RAzvan nu vrea sA guste dreptatea vóstrA rusescA,Pentru care lumea tiitA 'I o rnarfA negustoréscA,Tar omul se socotesce ca vita, ce-un precupet0 cumperl 'n asteptare s'o desfacA mai cu pret !Numai la voi vrednicia prin cumpenA se cunáste,Depring a vinde cu dramul ping i sfintele mOste,

cu mina pangArita remAsita unui shot

EIZVAN

Vint,

Idga...

- 109 -

A schimba, dupg tocmelg, pe aur sati pe argint!..Fuel de-aci !..

VIDEA

Dar uiff, Tubite, cg dear fi orl-cum sl fig,Muscalu V dg chiar in datg cinstea de capithnig...VeT fi cgpitan, Rgzvane:.. CApitan, acesta 'i mult!..

ISCOADA

Si treT sate mad...laZVAN

Lipsesce 1 MT-e greti sg te maT ascult!..

11131,POIII (venind Tute, turburat)

Topenig! Grozgvig I Bazaconig!..

RAZVAN

Ce este ?

rnrof Tr

Lucru nevisat in vise, nepovestit in poveste!..Vecy pe hatmanul acolo, stand la vorbg si la sfat,De tcità capitgnimea ocolit si 'ncongTurat?

(Iscóda se uTta unde arati VulpoTu, i fuge in partea cea-laltK)

ILAZVAN

ET bine, ce me privesce?

vimPau (cu necaz)

EI bine!.. Ba cleti nu'I bine I..ET vorbesc si pun la cale si se 'ntrébg chTar de tine...

De mine ? Ce nalucire !

RAZVAN

vunfuCapitanii intr'un gand

tot cauta pricina i te defaTmä pe rand ;Unul cere sa te sc6ta din Oste, altul din taxa,Al treilea claar din lume te-ar da bucuros afara,Iar hatmanul mi'i ascultä, neclintit ca un butuc :De multe, ce tot aude, s'a facut i el nauc !

VIDEA

Vedi, Razvane, ce gre,ela de-a ne vesteji aice,Pe cand intr'o alta parte al' puté sal fif ferice ?Hai in Ostea muscalesca! Atata ne-a mai remas...Te-atépt a. capitania, del' face numaY un pas...

void:TM'

Vine hatmanul... Privesce !.. S'aii oprit in da randurf..E posomorit baranul : se cunOsce ca'1' pe &dull.

IthvAN

Fie ce-a fi, las' sa fie I.. Eil unul tot ce-am juratPastrez cu fruntea senina 0 cu cugetul curat !Juramintul nu'i o gluma, nascuta printre pahareSi, de-o data cu betia, resuflata prin uitare :Juramintul pentru mine este mandrul curcubea,Ce lega josul cu susul §i pe om cu Dumnedeil L.

VIDRA

Ba mai bine'i o unélta, 0 papu,a, 0 moméla,

Iii

I I I

Prin care cel ce nu crede pe totl insélal..

(Se pune de o parte. Vin hatmanul, Piotrowski, Minski, maT rnultTcApttanT, t In urrna lor Redaul).

MINSKI

Scia bine, sint forte sigur si de tot incredintatCa tabèra n'o sa guste hotarirea ceal luat

PIOTROWSKI

Asciscere peregrinos, multe primejdiT aduce:Pe straini lasä-T in coda, sapientissime duce...

HATMANTEL

Cine pentru noI se lupta, nu'i strain, ci'i paminten.EU te cautam pe tine, vitézule capitan.

RIZVAN

Pate m6 Teal drept un altul, hatmane pré-luminate.Eil nu's capitan

HATMANIIL

Acésta'i cam putin ; dupa dreptateAr trebui sa fil' hatman, cAcT chiar !Dahlia de-az,Nu eU, tu al castigat'o, vitézul cel maT vitez!

RIZVAN

Térta-më

HATMANUL (ridicand buzduganul)

Deci, in puterea semnulul de hItmania,Resplatind macar in pdrte minunata-V barbapa,

ceI-Ialti IT

112

Capitan pe cimpul lupteT te radic i te vestesc,In fa0 taberei rnele si prin numele craesc

.(Muzica nulitarI Intona1 un mars triumfal. Vulpau sere in sus,Redasul 1Y frécit mdInile)

RAKVAN

Dar cum... In ce cuvinte..

Kinn (Cu audurx)

Capitane, ea as cereSI te faca chiar polcovnic 1 As 1esina de... p1acere10 dorinta 'nvepliatä me tot rode ne'ncetat,Ca dup' atatea resbOie sä te ved... inaintat!..

PIOTROWSKI (arutând pe RHzvan)

Satisfactionis causa, i eti te sarut acuma,Sciindu-te clignum esse chTar amplitudine summa

HATMANIEL

insä nicT capitania, me jur pe-acest buzdugan,Nu'T ce-va destul de mare pentru brau1 luI Razvan.La seimul cel maT de-aprOpe, ;éra o sä te primesca,Spre maT deplina resplata, in boerimea 1esésca...VoTu starui si ea insumi i top' prietenii met..Dar pin'atunci, capitane, spune'mi singur, ce mai vreT ?

RIZVAN

Nu pot mOumi... n'arn vorbe, hatmane pré-luminate...

RATKANIEL (zimbind)

A, da! MT-am adus a-minte 1 Pintre pradile luate!n tabera muscalésca, gasit-am un Moldovan,

Eii?..

I..

- 113 -

Un boer, un om de frunte, judecind dupg. caftan,Desi de multg vechime nu maT are nicT o faca,Iar din ceprazurT sclipesce ici-colea d'abIa vr'o

dgruesc...

(121zvan se InchinA, Hatmanul i cApitaniT Incep a esi)

KINBEI (IntorcAndu-se Yute)

Capitane I in vecT nu m'oTu saturaTote bunurile lumiT cu toptanul a't1 urh,$i vNendu-te pe cale la o tréptg i maT 'naltg,Inima'mT de bucurid saltg, saltg, saltg, saltg...(Ese. RAzvan ncruciéz m5ni1e pe pept si remAne nemiscat pe gin-

durt Vidra U privesce In tAcere).

voixotiJag 'n sfirsit, capitane, esti chiar capitan acum$i'n pgdure, cgpitane, fusT capitan óre-cum,Astgcli ins6, cgpitane, esti maT cu capitanig

RRAWL

Batgl norocul sal batg Hal sg facem o beOg I(thesce afar& pe VulpoYu, cAntAnd)

Frundl verde de castan ICApitanu'Y clpitan ITan I tan I tan !Tan I tan I tan I

Chpitanu'I clpitan IFruncll verde de castan I..

RAZVAN

Tertg-m, scumpo Tubità I.. Chyar fericirea ne-apasg,and de-o datg, ca un fulger, pe sgrmanul om se lasg!..

43936 8

ath...Ti'l

I

- 114

Simt in mine-o greutate... Doresc i nu pot sa crez...Nu 'I cumva vr'o nalucire ? Póte dorm? POte visez ?...

vinL

Cum? Atata veselia ? Pentru ce ?.. Pentr'o nemica ?Capitan 1 Ce mare tréba I.. Capitanu o furnica L.Veselésca-se Recla021 sairiVulpolu, fapturI de rand,Care pentr'un paIu sint gata a se tavali cantand 1..Dar tu?.. Tu s'o facT, Razvane ?.. CapitaniT intr'o ósteSint atatTa multime se lovesc cóste la cóste...Capitanl.. 0 jucarial.. Capitan 1.. E un covrig,Dupa care colindeza bIetiT cop*I pe frig!..

RIZVAN

Ce? Capitanu'i o gluma ? Inteo tabera craesca ?Dar ce fel de lucru 'ti trebuT, care sa te multumesca ?..Ail nu me'nvetaT tu, Vidro, a merge chTar la du,man,Ca..7tigand prin vicleniä tot cinstea de capitan ?Nu'mT spuneaf tu dinedre, cu mni i mustrare,Ca'ntr'o tabera dornnesca capitanul lucru mare ?..Lamuresce-me, Tubito, unde vrei tu sa m'aducT ?Nu'T de mult de cand in codru, cu o céta de haiduci,Numele'mT suna prin Ora, ca o secera ce sungCand retécla buruéna sä crésca erba cea bung !Eil credeam atunci lume nu-I chip sa fie pe-alurI0 zodia mai ferice ca tralul unei paclurT,Unde bracliT §i stejariI, uria0 din vremea veche,Infruntand miI de furtune, vitejT fail de pareche,Mi se'nchinaa cu rebdare m'apera i m'asculta,

'1

crn

ern

- 115 -

Pin' ce din sinul lor verde nu m'a stnuls vointa ta L.Te Tubirea sterge tot cel place ca sa sterga:Lasat-am carari inguste s'am esit la calea Iarga,Uitat-am codrul, Moldova, tot ce-a fost, tot ce-a trecut,Venit'am in Oil streine, cum ai spus si cum aT vrut...Astadi norocu'mi zimbesce; sint capitan i pe cale..

VIDRA

De-a fi boer ca top' LesiT: o boerime de jale!

RAZVAN

Hatmanul me socotesce, de cei-lalti sint cautat,Numai tu pe bucuria'mi tragi un vel intunecat,Pe cand c'un etas maT 'nainte erai de-o alta parere...Nu sint un copil, de care sall batä joc o muTerel

VIDRA

Da 1 0 muiere din nernul acelui gróznic barbat,Care numai c'o 'mbrancire patru Domni a resturnat,

caruia falnic singe clocotesce cu putere,Ca talazurile rnarii, in peptul meil de muiere!Ah, asculta-m, Razvane I $rntre firile de josForte multi sint tari de mana un suflet inimos,Dar totusT reman ca brosca cea cufundata 'ntr'o balta,De-unde numai cate-o data, esind pe uscat, tresalta,Privesce la mandrul sore, se'ntinde pe-un verde strat,Sughita 'n sine cu poftä vezduhul lin i curat,!nal ai crede, vedend'o, c'a priceput ce'T lumina

nu mai pOte sa guste intunerecul si tina,

vedui...

'al

pier,

..5i

Pe când n'a trecut o clipg: iatg brósca inapoTSe 'ntórce Targ0 in nópte, in mocir1 i 'n noroil..Vitejia cea maT mare, inima cea maT alésg,MiT de bungtAti cu care nu sciii cine te 'nzestrasg,Sint, Tubitule, ca ferul ruginit §i fgrg pret,Ping and incape 'n mana lucrgtoruluT istetCe 1 apucg strins in deste, 11 curgtà pe cgrbune,5i dintr'o grgmadg négrg mi'l vegf sco*d o minune,Strglucitg ca oglinda, gingasg incat sufland,Suflarea'T intipgritg pe luciul cel pIgpanci IAcel lucrätor, Rgzvane, se numesce...

BIB VAN

Se numesce

VIDRA

Setea de-a merge 'nainte... Iatà ceia ce lipsesce,Acea sete care frige §i 'ngheta inima meaDar trebuT s'o aibT, RAzvanel Eu voesc, veT

Atunce când buza VidreT obrazu'IT perlit l'atinge,Ochii meT in ochrtf catg, mina mea pe m'ana'IT stringe,Sufletul meil desfg.,OrgCate-o pgrtecea mereUCe pe furi, se strAcórgAdânc in sufletulVidral pentru tine 'n lumeCa izvOrele de munteCe fac Dungrea sg spumeDin pUraele mgrunte...

ii6

teil!

'pr

I

5o ayes._

- 1 1 7 -

VULP0f1J (vine wvAind)

Hi, hi! Dungre!.. Departe 1.. CApitane, eii sint bet,S'as vré sg'ci spuln, cApitane, un lucru forte cTudat...Adecg.te, cgpitane... clee, n'are nici o pgreche...Dar lasg-me, cgpitane, ca sg spuiti la ureche...

Spune...

RIZVAN

VIILPOTII

ApoT, cApitane, scil Lehul cel blgstemat ?..Sci/ cela ce't1 stringea mana ?.. Cgpitane, cii sint bet 1..SciT, se Veil 'n om ca musca ?.. Scii, chTar cu nepusg

masa ?..Hi, hi 1 SciT Léhul acela ? Tubesce pe jupanesa ?

Vidra ?

?

RAZVAN

VIDRA

vuLpoftr

Da, da, da, Vidral.. MI-a spus crf placede foc 1

peti asa! Chiar acusica 1.. Ha, ha, ha! Ce dobitoc I..(Minski se alma In fund)

Dar iatg'l ! intrebn singur ! Batgl nabgdarca LehulHi, hi, hi 1.. MT-e somn... MI-e lene 1.. Ba nu 1 Me dere

stomahul 1..(ese)

RIZVAN (mergend Yute Inaintea lul Minsk i apucandu'l de manH.)

!..

I.o

El

ii8

Ascultg-me, cum te chTamg!... Sci un lucru ? Sch. sailba?

Nor trebue sg ne batem !..

MINIM

Dar pentru ce?

BIZVAN

Nu 'ntrebal..Pentru ce?.. Pentru cg... pentru pentru cg, privind la

tine,Simtesc un fel de simtire... mai in sfii*t nu mi-e bine L.0 sg ne batem chiar chrar acus ! M'ar auclit ?..

KOSKI

Cum asa ?.. Nu pot pricepe, tovar4e pré-Tubit...EU nu ti-am fgcut nemica... SA ne batem nu'I cu cale...Spune mai intiru pricina ?

EAZVAN (cu furia)

Nu'mi plac ochir dumitaleMe superg, me'ntgritg, m'aprind... Nu mai pot vorbi I..

MINBKI (zimbind cu dulcécA)

Numar athta ? ET bine... atunci, ca'nd ne-om intglni,Me jur a'mi inchide ochir... 0 sg me feresc de cértg...Dar sint grgbit... Am o trébg... Me duc... lérth, Tértg,

iértgl..

RIZVAN (cu desgus0

Ce

(fuge)

astath...

I

misel !

- 119 -

VIDRA

Me mir, Rgzvane, veclendu-te temetor.Nu cum-va m'ai crede 'n stare pin'la viermi sA in6 po-

gor ?..

RIZVAN (luind-o de min g. cu aprindere)

Si palaturi aurite, s'un acoperis de pae,Cand flaca.ra le cuprinde, fac tot un fel de vApae:Iubirea'T un foc, Tar focul, ori-cAt de jos ar veni,E grozav când isbucnesce, lesne a isbucniMT-esti dragl toa lumea gasesc cu putintA tote,Dar dragoste fàr temg, nu se pOte, nu se pOte!..

VIDRA (areand In urma luT Minski)

Cugetà acum, Tubite, de '1 cinste pentr'un RAzvan0 biétl apitAnià: i dinsul e .clpitan

OBTAIML (aducênd pe SbTerea, care vine cu capul plecat i num6ritpe degete)

Robul dela hatman...

(se inchin i ese)

RARVAN

Sbiereal..

8BIEB.EA (rädiand capul, cu bucuriä)

Tu esti, RäzvainicA draga ?.$i dumnéta, jupanesà?.. Par'cA ved o pungä 'ntrégI!..

RIZVAN

Te rog sI ne spuT i noue, prin ce minune 'ncAptiO,Asa departe de %erg, tocma'n taberA la RusI?

I

i 'n

I

- 170 -

SBfEREA

Incgpui ca doen patru... Ce 'ntrebare! Nu sciT OreCa tabgra muscglésca este forte 'ncapetOre?

maT avend necazuri, slgbisem mai mult de-un sfert :Carnea spinclurg pe mine curat ca un sac desert...

BAZVAN

Eu te 'ntreb, prin ce 'ntamplare te gasesci in asta targ ?Cum de te-ati luat Muscalii?..

Dar Tatarii ?

SBIEREA

RAZVAN

BBIEREA

Dela Thad me luarg...

Me robise maT an4erç, când ati trecutPrin mosia mea FlamânçIii, o mosig lânga Prut.Asta n'ar fi fost nimica, sg nu fi luat cu mineUn chimir cu trei fAsicuri pline, pline, pline, pline :Cel de'ntaiu era cu talerT, altul numaT cu florinti,Al treilea galbeni, galbeni de cei unguresci cu zirnti L..Ce chiinirl... De pele négrg, si bagg bine de samg,Avea 'n giuru'i acgtate clece ngsturasi de-alamg...

RAZITAN (zUnbind)

Tgtarul dela Moldova, Muscalul dela Tätar,Dela Muscal te Tea Léhul, s'ar fi cu putintg TarDela Leh sa te lea Némtul, incAt ast-fel intr'o cliDe-o data cine mai scie prin ce térg te-ai treçli I..

$'apoi,

- 121 -

Ore nu era mai lesne, cu puting cheltuélg,SI te rescumperT din lanturT i sg scapi de tgrbäcélg ?

BBIERBA

um ? SI maT plgtesc? VaT mie ! Ar fi mai bine sg crap !asemenea prostig nici nu mT-a trecut prin cap I

e'mT pasg cg nu sint slobod, când stgpAnul me hrg-nesce?

1ar pin'atuncT in Moldova venitul meil cresce, cresce...'apol eii am tot-d'a-una o ngdejde 'n Dumnecleti

Ca sfintul mereil me scapg, WI sg'T dati nici un leii,Decat numaT cAte-o data vr'o luminare de cérg,Care, de frica scumpeter, o fac la mine la téra...

RAZVAN

Du-te, boerule, du-te 1 Nadejdea te-a mgntuit...IntOrce-te la Moldova, farg sg fi cheltuit !Te Tert pentr'a dotia Org...

BBIEREA (Maud cruce)

In sfir§it, o Dómne sfinte !

RA ZVAN

Te-am maT Tertat in padure...

13BIEREA

Bine cg'ini aduci aminte !Razvana,e, cer dreptate! Ar fi un pecat sa tac...HotiT teT atunci in codru me despoiarg de-un sac.Fii ,i tu om cum se cade, f.Tti o pomanä deplina :Nu te bucura, dragutg, de-o avutig streing...DI'mT inapoi sgculetul !.. tu Bch' c'a fost peste totTaleri trei miT patru-sute cinci-cleci §i epte 'un zlot...

- 122

VIDRA (luând pe RIsvan la o parte)

Vecli I Invétg dela dinsul patima ce vrea sg clicg !Acest om pentr'o lescae, acest om pentr'o nemicg.Va suferi cu plgcere, fir' sä scOtg un suspin,Robig, 1anurT, ruine, bRAT, inchisóre, chin...

0 da, da...

BBIER,EA (zimbind cu mIndritt)

VIDRA

*'ori-ce adaos, ori-ce spor de bogaP,In loc ca sal marginéscg, ii dg o poftg mai via,0 dorintg mai setósa §'un avint mai arclëtorDe-a vedé lucind in ladg'i sungtor pe sungtor I

0SBIEREA

VIDRA

F4terne de'nainte'T ca zgpadaCovcire cu petre scumpe, aur §i argint gramadg...

BBIEREA (cu desf6tare)

VIDRA

Dinsul tot n'o sg '11 clicg : stall acuma's mu4umit!

BBIEREA

Hai-de-de-de ! Na! Firesce I DOrg n'am innebunit I

asa... asa...

- 123 -

VIDRA

dac i tu, Rgzvane, aT simti aa de tareVIAndra patimI de-a cresce tot maT mare i mare,?recum Sliferea mil de galbenT din nemic a secerat,Fu dintr'o apitAniA aT ajunge imperat !..

BMEREA

Atunci me'T da i dobinda... Acum Ins, de-o cam datA,Sa ne rAfuim cu sacul. FiT datornic bun deRAzOnica, sufletele, sA nu uTtINumaT camätà s'ar face noe-sute pe

BiZVAN

Nu 1.. Departe dela mine tote patimele careCu lAcomia luT SbIerea aü vr'un fel de-asemenare !

VIDRA (respingêndul cu dispret)

FugT 1 MT-e mill i nif-e jale 1 Mic, tot mic i érgg midIn dqert din injosire eii mencerc sg te radicDu-te dar de te'nvirtesce in ingustalT vizuinä :CératT mintea 'n intunerec, scaldAV sufletul in tinA 1

te las I Te las, RAzvane 1 Om timpit i sfiicTos!0 prApaste ne desparte: etI pre-sus i tu pre-jos 1

(Vrea s sä, R6zvan se repede dupg. dinsa, Sliferea Sacul meg 1sacul men1)

Dl

plata...cà e§tT cre§tin...

I

!

St

strign:

CANTUL IV

INCA UN PAS

Pentru Tigani s'ati multe, oa si nu fie primitlCici rusine Eteriei a fi cu Tigard unit!,Cad luandu se Elada, de vor fl i ei ostasIVor cere cu tot cuvfntul i ei ei fie pirtasl...

BELDIMAN, .7abtica fragodid.

--- 41.

FETELE:RIZVAN, polcovnic lesesc.VIDRA, nevasta luY.REDABUL.

VULPOIII.

BBIEREA.

HATMANIIL.

BANTA.

dis

- 127 -

REpAvni

Nu mai pot, batgl napastea! De-atatica timp in ,irSA nu veclf o särmAlut.A, ci tot numaT bor cu §tir !DestulA strAinètate I

(arata la gat)

M'am sAturat pin'aice :De-amAritg ce mi-e v1éta, nu maT sciii cum T-a maT clice !..Sése verT 0 TernT vr'o épte, nu o lung sail un an,De cand par'c'a4 fi o umbra dupg pa0T luT R.Azvan ;Ba cleil, chlar umbra, fartate, cand e lumina, s'ascunde,Pe cand eii reman cu dinsul, amindof orl-când 'orT-unde!..HaTducit'am impreung 0'mpreung am trecutIn astA Ora lqescA, unde dracul s'a nascutlCu MuscaliT, cu pgginiT, nu vr'un an i nu vr'o lung,Sése yeti 0 TernT vr'o ,épte bAtutu-ne-am impreung !

VULPOIII (cu desplIcere)

Hack I Cine-va te-ar crede ca numaT voT amindoTAt1 fAcut ,i marl i late I Dar uTtat'ar pe VulpoT ?

REpAcuL

OrT-ce'T clice tu, acuma fostul nostru haramba0Ajuns'aii obraz de cinste, cat un vizir sail un pa,1 ;

- 128 -

E polcovnic, e om mare, si ca maini o privimInaltandu-se de-o data si mai ce-va I.. Aferim 1Nu'l vorba... I se cuvine I . N'a castigat de pomana !Chl'ar septenfana trecuta a mai capetat o rang.In lupta cea cu

VIILP011

As1 D'abia sgariat !Sarutare de sageta... Nu'i lucru de speriat...Dec 1 A fost rank i dinsul intr'o singura batae,Dupa ce trecuse tel.& prin doe-cleci de resboae.

EEpAvn,

Dar sa lasam t6te astea... Nu sciti, ce voYam sàT clic..Aa ! Ufte pe feréstra !.. Privesce I.. Nu vecll nemic ?..

(cantl, arItAnd cu mina)

Cu miros de viorele,Trandafir i micsunele,Bate vintul vereT mele IBate-al, vintule, curet,SI alinY al melt oftat IBateaY, vintule, usor,SI'mT maY trécl din cel dorBate-aY, vintule, cu foc,SI mI mutY din acest loc I

Asal, VulpoTule draga Tare me furnica dorul !TerisOra '1 pré apr6pe : de'i asvirli cu toporul,DaT de brazda romanésca l.. Nu maT este pe-unde fuT :Pe la MuscalY, pe la dracu, pe la tatal draculuT IS'apoT astacIT in Moldova nu mai* e nief Petrea $chTopul,Prietenul ciocoimiT, bat'o focul i potopul

TatariT...

I

al

lab

129

Alt voda statuse 'n locu'i, un stgpan mal omenos,Care séde sus, dar tine cu norodul cel de jos!Cical chiama Aron-voda... un voinic, un flacgiandru,O vita lapusnenésca : feciorul Alexandru...Scii ? Cel Alexandru-voda ce manca boeri de vii,Incat ii facea de grOzg bejenari pe la pustilAsa dar, pe-aci mi-e diumul. Trec prin foc si prin furtuna ISA mat stea Razvan i singur... Nu remaiu si pace bung I..Me duc la Iai cu hrisáve...

(scOte din sin o legitturit)

rata-le ! Aice sintIspisOce si direse chiar dela Stefan cel Sfint !..E cam veche legatura, de mare mult ce'i purtata,Dar n'o las de lingg mine, n'o las cu capul o data!O voiu stringe tot la sinu'mi, cat votu umbla pe pamint,Si'n urma, Gland ortul popei, o votu duce si'n mormintL.

(sIrut5 legstura s'o ascunde)

Voiu merge tar cu protapul, o st vorbesc cu domnia,Dora va da Sfintuletul sa'rni intOrca

VULPOIII

Drace I Nu cum-va-si ai crede c'o sg remaiu numal ?

Culcg-te pe-acea ureche I Nu cunosci tu &Idal meg.tipenia 'n lume un sfint are sail o sfinta

Pe tine, vecli buna-óra, reclasia te framinta,Pe mine me prigonesce frumusetea codrulut,Cand sedeam cantand din fruncla la umbra stejarulut.Tu a tale, 61 a mele, fie-cine ale sale!..Uite, çletl, cAnd mi se'ntampla de'ntalnesc viind in caleUn docolu ca o fetita, mititel i curate],Lins la céfa, dres la fata, sprintenel i spe'latel,

43936 9

lui

reclasia..

Ort-ce

I..

ea

:

130 -

In sfirsit, o pociturg dintre cele gurT ascate,MtTnvóltg, tn6 resucesce ca al daü pe dupg spate..Cand privesc intr'o livadg copgcelul ofticos,Cu crengT tocite de- omidg si cu truncliful ggunos,Hotomanul meg de cuget m gädilg si'mT soptesce :Nu'T asa cg 'n codrul nostru ciuperca maT bine cresce?Cand aud o paseruTcg ciripind pe vr'un zaplaz,Mi se pare ciripirea'T Ca, çleU, n'are nicT un haz,CacT mT-aduc aminte bine.. of, of, of, mT-aduc aminteCum ciripTa dinthre, cum ciripla mai 'nainte,Cum ciripTa la pgdure prin rgrisul cel din crâng...

când mi-o aduc aminte, pe loc irril vine O. plâng I

Polcovnice

(luta Razvan, cu bratul stâng obloj it)

IlEpA11.13 L

RAzvAN

Ha? Ce tréba?

B.Epgio

Da'mi drumul sg plec de-aice.

vuLrottir

RAZVAN

lasatI pe mine ?

voLrot.tr

Ba nu... totusl.. -cum am 'lice....

Si

-5i ed...

MO.

13I

RAZVAN

Ce ? Nu ve mai place darg al armelor mestesug ?In loc de sabia latà vreti la sapg si la plug ?Vi s'a urit cu resbOe ? Poftiti odihng ?..

11EVAVJL

Nu incl...

RAZVAN

POte kime ? Vi'I sete ?.. N'aveti cusing saü opincg ?

vou'otu

Nu. ,

RAZVAN

Atunci carer pricina ?

BEAUL

Apoi de, ce sg vorbescMi-e dor de Ora MoldoveT, de cgminul strgmosesc...

VOLITIU

Si mie...

RAZVAN (furios)

Asa, nemernicl !.. Cum ? Voe dor de éräL.Dar ee ? Ce's ? Ce ? Respundeti 1.. Sint o gading ?

0 fiarg?Ore inima'rnr cernitg, ca o racla dup'un nor,Nu plânge si ea, sgrmana, de focul acella dor ?Nume voi Tubiff Moldova ?.. Dor de terg I.. Dor de Oral..Rindunicele eand plea, se gAndesc la primgvérg,

- -

vi'ieil

vi'S

133

Ca sg se 'ntórcg voTóse Tar la cuTburile lor,5i numaT omul, el singur, sl nu simth nici un dor !Fugiti 1 LipsiV de 'nainte'mT...

1mm:a

Polcovnice....

RAZVAN (lovind cu picTorul In phinint)

Dor de org!..REpiif313L (sclirpinându.se la cap)

Veil, n'aT cuvint sg te superT...

BAZVAN (punend mans' pe sabil)

ET afarg EsT afarg. !..

(Reda5u1 i VulpoTu es prin o u, pe când Vidra Intel prin alta)

VIDRA

Ce 'nsemnéth asth larmg?

ElzVAN

De'ntal, sg me linistesc!

EtT turburat ?VIDEA

RIZVAN

Nu'T nemica... Nu podu sg me stgpanesc...Dor de Org I.. Sint cam fute...

(strigA)

MaT, Reclasule VulpoTul..

I

133

VIDRA.

Dar ce vreT sg facT, Tubite?(VulpoTu hitt% cu sfielA)

RAZVAN (dAndu'T mama)

Fie pace intre noT!..Cela-lalt de ce nu vine?..

vimPoTu

A,! El fulgerg, trgsnesce,Dupg cum sciT aT e firea : cand se superg, plesnescel

RAZVAN

Spune'T al rog sg me ierte..MT-acT vorbit intr'un ciasreit

Cat despre plecarea vdstrg, o sa vedem maT tirclig.

Sg trgesciVirm'ofu

VIDRA

(ese)

A, vre sg aflu i eg cu tot dinadinsulCe'T i cum?...

RAZVAN

Am fost la hatman...

VIDRA

Al *i ce-aT tgcut ladinsul?

RAZVAN

Dragg, o sg'0 spulu in urmg lurrurile ce-am grgit;

134

Ajungd.'tT acurn d'o data a esiT fOrte mahnit...M'arunc pe cal ca virtejul, infig in cOsta'T un pinten,Murgul scutura din cóma, sbórg vesel, fuge sprinten,Si cu cat salta maY tare, si cu cat mai mult saria,Miscarea'T cea furiósa simtiam ca. me recoria,Pinà ce'l lasaT in voe, asvarlind din manT capistru :Calul, nascut in Moldova, me duse drept pin'la Nistru..1Nistru, apa românesca, ce spumega pintre stand,Ingropand dusmaniT tereT in valvorile'T aciâncT INistru, ale caruT unde alta data 'n chile greleAperaii in loc de tunurT hotarele tereT mele!Nistru I.. Nistru 1.. Pin acuma sciut-am sä me ferescDe-a trece pe linga termu'T, ca sa nu me ispitesc

sa nu nif-aduc aminte a remaTu in terT straine,Pe când scumpa mea Moldova' nu'T departe dela mine !AstacIT insd de nevoe me simtiT impins la mal,Cdc1 dorul tereT resbate pin' si sufletul de cal !..Nainte'mT se desvalird, serpuind ca un balaur,Holde i campiT, in care, jucand pintre spice de-aur,Se zarTail, ca petricele preserate pe-un inel,Bosoioc i garofitä, toporas si ghiocel,Tar prin ele 'n departare, un Roman muncind la sore,Falnic, rumen, plin de viéta., se parea si el o flóreLe vecluT acele locurT si din veil le sarutai:Tera'mT, unde insusT Tadul par' ca se preface 'n raT 1..NumaT tu potT intelege, numaT tu, Vidro Tubita,Pop' simti cu ce durere am trecut eil prin ispita$i, scaldand calul in spume, dela tertnul fermecatEu i dinsul, frä voe, amindoT ne-am departatViii a-casg... d'abia insa pus'am picTorul, si TataVin Reclasul i VulpoTul de'naintea mea d'o data,Nesciind ca 'n peptu'mT arde cel pojar ingrozitor,

4-

I..

I..

- 135 -

Si 'mT vorbesc de téra nOstrg, i 'mT grgesc de-al terei dor IET sg plece la Moldova! Dor de térg ! Dor de térg !..Iarg sAngele meg ferbel Furia m'apucg Targ!..

VIDRA

Vrea sd çiica, tu, Redasul, calul vostru i VulpoTu,SintetT tocmaT de-o potrivg, tot un fel si tot un soTu?

.Cum asa ?..

RIZVAN

VIDRA

Inima vOstrg se vaetg i suspingDup'o pulbere desértg, o bucatg de tèring,Un pg.mint uscat i rece, de Terburi acoperit,Printre carT o floricicg de 'ntamplare-a resgrit 1 .

Asta'T lubirea de tell ?.. De-asa Tubire mi-e jale,De-asa fiintà mi-e milg...

RAZVAN

Tu Tar cu visele tale !..

VORA

Vise 1.. Nu ori-cine pote sg visezeal Vidrei vis!..and te-am intglnit in codru si'ntglnindu-te mi-am dis :Acest haiduc o sg'ntrécg trdndAvita boerime,Eu visam... s'astfel de vise altul nu visézg nime !and te-am smuls la lumea larg a. din ascunsu'VE adgpost,Impingendu-te 'nainte, érgsT visul meg a fostS'acum eü visez, Rgzvane, cgnd mi se pare cTudatgIubirea tereT ce numaT prin buruenT se desfatA !..

136

Omul ce'§i Tubesce téra cu adevèratul dor,Nu'i pasa de lutul tereT, ci de-al terei viitor!Nazuesce pin' la stele, fa-te tot i tot mai mare,Si slava'tT o sa marésca téra ta din departare,Precum luminosul sore,Din li5cau'i depArtat,Sparge far' sa se pogOreVëlul nopti'ntunecat I..Fie Razvan ofili-unde, el tot Ora Tubesce,Daca prin faptele sale se radica i uTinesce,Incat irnpregiurul face pe strain i pe paganSA optéscà cu mirare: multe 1)4:Ste un Roman !..

(SbYerea se aratl In usl)

RAZVAN

Tu, jupane ? Cum ? S'aice ?..

EIBIEREA frecAndu-sT rnAnele)

Da, dal S'aice S'aice !De ce nu? Viii din Moldova ca sa te fac mai ferice...Jupanesa forte scumpa, nu scii Inca, negre,it,C'unche§elul durnitale nu mai este?.. S'a sfirit:5T-a incheiat catastihul, ispravind de cheltuéla,Cad' i vieta omenésca 'T tot un fel de socotela...

VIDRA recéll)

A murit? Ce spuT, jut:41-1e ? $i dumnéta cum o scif

BBIEREA

De veo ca-va timp incóce eram vecini laCând mentorsei din robia, cu dobancli intaxcliateCumpërai pe linga Nistru nisce campuri nelucrate..,

si-o

(cu

137

Apol bine, jupanesa, dumnéta acuma esti'Deplind stapinitOre mo,teniriT parintesci :Patru sate, do lazurT, miT de vite rimatore,Sépte morT, o herghelia 'o padure .. Nu vincli Ore ?

VIDRA

Dumnéta aT vrea sa cumperT ?

BBIEREA

Eften ; banT in téra. nu's ;Cu Turcil, cu bir, cu dajdiT, totT galbena01 s'ati dus...

RAZVAN

Nu ! NoT nu vindem nemica ! Volt' ldsa pe LesT mai bine,S'o sa m'asecl romanesce, in téra mea 0 la mine ..

VIDRA

A,a. ? Nu cum-va, Razvane, sa ne 'nchidem intr'un sat,Gustând Viéta de campia i vezduhul cel curatIntr'o cu,ca mojicésca, plind cu miros de varcla,/n casa gramecIT de téncurT 0 pe-acoper4 o barcla ?Tu o sa. petrecT, Tubite, tr'driând patarnichT §i lupT,Ell purtind grija de turme, de tarina. 0 de stupl,Tar vataviT, parcalabil i veciniT de mo05,Veclendu-ne, o sa clica : ce buna gospodaria I..Frumos traiu! placuta sOrta! NoT, o Vidra §'un Rdzvan,Sa 'nlemnim stand la o parte, nemi,catT ca un bu0én I..

138

SBIER.EA

Este forte potrivita socotela dumitale:Decat a sta la mo0A, mult mai bine cu parale...

RAZVAN

Dar ascultA, dragd VidrA, Moldova caSe (11 cuvenita cinste la osta..i §i la voinici...

813TEREA (clatinand din cap)

Hem I s'ar puté ca §'acolo sa' te primescA polcovnic...InsA la Romani o slujba nu'i tocmai lucru statornic

V1DRA

SA ved ell, cum se'ncovoe cu sfielA un RAzvanPe linga cei mai din coda boera0 dela divan,Pentru ca dintr'in0i unul, c'o inimA mai milOsA,Ca la un caine din curte sA'i arunce nesce OsA ?Ba pOte cA. pe Vidra, pe nepOta lui Motoc,0 sA me trimii, cu lAcrimT sA me duc intr'un norocLa nevasta vr'unui vornic sail la vr'o logofetesa,Care n'ar puté la mine sA fie nici fétA 'n casA I..Aa se capeta slujba, cand tu te pled ca s'o cei.In loc d'a-i sili prin fapte sä te caute chiar !

Nu, nu! Las'ca éra mistral sA simtg. durerea crudACA'n sinu'i omul de frunte in dqert 11 vesli c'asudA,Si din cupa desnedejdii bend ocarl, bend amar,Lucrézá i cli i ncipte, lucrézd tot in zAdar,CAci mi§eii, ca o strajA, cArma terii impresóraSi pe-ori cine nu'i dintein0i, mi'l resping §i mi'l dobOrA I..

i

urn laid

139

13BIEREA

Ca unul fac doe, vorbit'ai drept i frumos:Pe mine, clea, tot mi.eit din visterig m'ati scos.Mulct' m4ei sint in Moldova! Dumnecleil sal te ferescg.Ei1 §'ori care om de trébä póte sä se prgpgdescg!..

(atre RAzvan)

A§a dar vinde'tl mo0a, sä n'ai bgtae de cap :Uite, ei ca un prieten, a vré numai st te scap...

RAZVAN (IWand pe Vidra la o pane)

Tubito Vidrg, maT lasà... De ce'i astá grabg mare ?Ea nu ti am spus 'Inca tote... Mai este o 'mpregiurare...

(cu recéll, cthrI Stgerea)

Vino mai tarcliu, jupane !.. Mai tgrclia!

BBIEREA (cu

Ve las... Ve las..Me'ntorc intr'o jumgtate... ba nu! intr'un fert de cias.

(se depArtézà, apoT se opresce in usn, se maY inchina o data si ese)

VIDRA (cu tAriA)

Fie 1 Ea V-am spus, Razvane, 'acurn icr voiu spune ergCa Vidra nu vrea sg piece ca sä se 'ngrópe la tera...

RAZVAN

Bine l Nu ne vom intórce!.. Vrea §i ea' sa'cf dovedesc

umilinca)

u'unal

140

Cat de mare ti-e puterea i cat de mult te Tubesc...

VIDRA

Dar ore viéta'mY intrégl nu'i destul sà'tT doveciéscAIn t6tx clipa, cg. Vidra scie i ea sN Tubéscl ?EU nu me gandesc, RAzvane, eti nu mai pot cugeta,EU nu maT pricep nemica decat inaltarea ta...

RAZVAN

Nu vom pleca la Moldova ; me supun vointei tale ;Dar lumea'T incapetdre; s'alegem o altg cale :La Nemti, la Turd sail aTurea, ori-unde 'mT veT porunciAtIta 'I cu neputint5 de-a maT remâne pe-aci...

VIDRA

de ceni cu neputintI?

RAZVAN

Scil c'arn fost la hatman...

VIDRA

Bine...

RARVAN

Acurn el n'o maT asLunde spune la ori-§i-cineC'o sl fie cu Moldova un resboiuAstl-ciT la dinsul acasl ne-a chemat pe top la sfat,Ne spuse de'ntaTu cg LeiT sint reU cu téra nemtéscl,

'avend legAturT cu TurciT ar dori sal le pacléscg ;Ne maT spuse c'Aron-vocIA, noul domn moldovenesc,Tine 'mpotriva Turciel cu 'mperatul cel nemtesc;Ne-a maT spus altele multe, in,irand vr'o patru ore,

s'oinfricosat...

$i

141

$i'n sfirOt, drept inchelere, ne-ail aretat o scris6re,In care craTul IT clice sA fie gata pe locA trece hotarul tereT cu sabiA i cu foc...M'al lAsa tu 6re, Vidro, ca bratul meil sA isbésclUn pept de Roman ? S'aprincld o colibl romAnescl?...

REVAINL (intrand zapacit)

Vine hatmanul! El insu§T!..

(ese)

VIDRA

Eil te las a cugetaCA... lovind pe-un Domn netrebnic, vei scApa chiar

Ora ta...

(Vidra ese prin o usa, pe cand prin alta Intra hatmanul)

HATMANCIL (privind, In ufma VidreT)

Este sora dumitale ? Acea femee vitézACe te 'nsotesce 'n resb6e, infruntA mOrtea, veghézAPe campul de bAtIliA, in rind cu osta01 mei',Pe call ades IT intrece?.. Minune dintre femei 1

,

Este Vidra...

RAZVAN

HATNANIIL

AstA data cerul a fost cu dreptate,Dand o asemenea soil la un asemenea frate...

(se WOK, se gandesce, apoT dupa o tacere)

1

- 142

F iind c'astaclf diminéta ne certasem 6re-cum,Tu nu te-a,teptaL sint sigur, sä ne mai vedem acum?..

RAZVAN

Nu, hatmane. N'asteptata e numaY cinstea cea mareDe-a te ved6 'n locuinta unni om fara 'nsemnare...

HATMANUL

In intalnirea ce-avuram, pare-mi-se cä 'm! spuse0.. ?

RIZVAN

mai spuTu inc'o data cà'ini datI v160 pentruvor trimite, le voin sluji cu credintä,

Dar nu me bat cu RomaniT... nu ; asta'T peste putinta L.

HATMANDL

Polcovnice I Baga sérna ca, mai mult ca orTli-când,EtT dator tocmasi acuma sa te jertfesci chiar nevrend.Ajutorul dumitale, deck altulNi'T cu totul de nevoe in acéstä 'mpregfurare.Dumneta cunosef Moldova ; tera §'6menif cunotI,Locurile, rinduéla, tot ce trebta pentruResb6Yele se c4tiga nu numaT prin vitejia ;Ades mai mult ca prin brate se face prin

BIZVAN (posomor1ndu.se)

Am inteles I Prin urmare, voile vi'i trebuitorUn om vindut, o iscóda, un mie1, un tradator...

Lost,undo m

orT-si-care,

diblcia...

fho

osti...

43

HATNANOL

A, polcovnice ! Se póte sg.'ml facT ast-fel de dojene?Dumnéta esti Leh acuma, cgci patria u6i bene,Dupg cum dice Latinul, si nu maT esti Moldovén:Poti sä te bati cu Moldova, far' a te numi viclén...

RAZVAN

Hatmane, Latinul dice... dar fiT bun de'mi tglmacesce.In cuTbul mei, la Moldova, nu se 'nvatg latinesce

HATNANUL

Tera este unde'T bine...

RAZVAN

Pecgtos LatinCine Tub fa de-o potrivg pe-un frate si pe-un strain,picend cg téra'i o turtg, incat sg pcitg stomahulLeh a me face pe mine, sail Muscal sä facg Léhul!Nu, hatmane ! Nici o &VAL Fie painea cat de rea,Tot maT duke mi se pare, cand o sciii din téra meaL.

HAMM (sculinclu-se)

Vrea sa dica, esti statornic in hotgrirea luatgDe-a esi din sinul nostru?

RIZVAN

Dal $'o mai spuiu inc'o data;Dar me jur ca de nevoe si cu parere de red:Dumnéta singur ai face tot asas la locul med...

.

Asa?...

144

HATMANUL (wclandu-se dupl o acere)

Pe castelanul Piotrowski il cunosci; rudg cu mine,In resbcie tot-d'a-una s'a bAtut destul de bine,Fiind dintre ceT de frunte 0 la luptg 0 la sfat.Nu'i bAtrân, nu'T flrg stare, este forte invqat...ET bine! eti, cum s'ar dice, a4 puté sg pun la caleCa nepotul mei Piotrowski sg Tea sora dumitale...

RAZ VAN (sculAndu-se)

Pe Vidra ? El o Tubesce ? TT-a spus ?

HATMAN EFL

RAZVAN

Nu...

El nu ti-a spus ?..

H Antall:IL

Piotrowski o sg m'asculte: tingrul e pré-supus...

RAZ TAN (1in4tindu-se)

Bine! 0 sg 'ntreb pe Vidra...Vom vedd ce-o sg ne dia..El nu ;I-a spus c'o Tubesce ? SA fi spus... Dar nu'T ne

mica..

HATMANIIL

S'acésta nu'l Inca totul. Ca sg leg cu téra meaPe vitézul cel maT mare din cAtT am putut vedea,Er', eil hatmanul, sint gata sAll dail in casatoriePe fiTca rnea...

145

ItAult; (miKat)

Cum ? Pe fiTca't1...

HATNANUL

polcovnice

RizVAN

Mie?

HATNANIIL

Nu me mir ca te ulmesce...

RAZVAN

Da! s'uTrnesea pe toff!Hatmane 1 Ed in Moldova sciii Ore ce-am fost?

HATMANIIT.,

RAZVAN

HATNANIIL (sculandu-se cu mirare)

Hot ? 0, DOn-irie!,...

RAZVAN

Ce ?

Hot I

Hot de códru sl rApéscg §i s'omdre,Nu Dicea bratul meU alta... tint maT dal pe fiTca't1 Ore?..

HATNANUL

Trecutul nu neg privesce... SA privim c estd az:EU te ved boer, pokovnic, osta§ul cel mai vitéz ;

43936 10

Ap, ..

S'o

1

146

and Ora mea 11' datorézA isbAnde strAlucitdre,Iar cine cautà pete, le gäsesce chiar in sore,EU itr &Si pe firca'rnl 1

RAZVAN

Insa... gindesce-te...

NAMUR EIL (wclandu-se)

M'am gAndit.

RAZVAN (dupl o tIcere)

Hatmane pré luminate I In Biblia al citita Faraon din Eghipet s'a 'nfundat cu pIcatosiTDin voea Dumnecleéscl in undele MäriT Rosh' ?..

NAMUR CIL

Dar ce 'nsernneza 'ntrebarea ?..

RIZVAN

Ast-fel peri Faraon ;Putini dintr'aI sel scupara din acel grozav canon ;Totusl o a1t4 pedepsA dela urgia ceréscff,0 pedépsI si mai crudI, ail trebuit sI priméscl.Dumnecleil II osAndise in urma cella' potopMil' de vécurT sl colinde, furl tintA, furl scop,Alungati din ora 'n Ora, din loc in loc ca o turmA,..Despretuiti de norOde ca lucrul cel mai din urmI,Si 'nvirtindu-se pe drumurl, pinä la grOznica cjiand trâmbita judeatii din cer o vor aucli,S'atund lumea despletità, ca muTerea vinovatl,0 sa strige: DOmne I Dómne 1 mai Tértg-mé s'asta-datä I..

147

HATMANUL

Polcovnice ! Vino 'n fire..

RAZVAN

Acel ném nenorocit,La Dumnedeii in osandà sc la timenT huiduit,Sufere cu nep6sare mgnia ursiteT sale.13grbatiT lor nu sal alta decal sg fure, sg'nple,Tgvglinduse 'n mincTung, in m*IiT cufundatT,Iar femeele ajutg, si chiar Intrec Pe bgrbatT,Vindend druinaOlor flórea tineretelor plgpânde,S'apoT sufletul Satand, and alta nu se mai vinde,Cad sórta lor e sg vinsig... nu le pasg, ce i cui !

HATMABUL

Tigani i

RAZVAN (terend sud6rea de pe &mite)

Tatäl dumitale a fost teh?

HATMANUL

Ce vreT amT spuT?..

RAZVAN

!mg maica dumitale,.se clice c'a fost MaghTarg?

HATMANUL

Polcovnice 1 Ce'ntrebare ? Unde mergem ?

RAZVAN

Ika darg,Egi MaghTar?

148

HATMANUL

Ba Léh ; dar totusT pré-cTudate mi se parAste vorbe färA noTtna....

RAZVAN

EstT Lehi VaT, nu, esti Maghlar !..Némul se Tea dupa- tala Pupa taTca I Meta mamaDe loc nu se, sncotesce, de loc nu se baga 'n sada!Sarmana malcat- ce Ora copilu'n sangeleCa sa'T deist al-flan& vietel duce chinul cel maT gred,Cu cântecut el ne'nva, ,cu laptelel ne nutresce;Cand plangem noT, ea, draguta, c'un zimbet ne linistesceSi plânge de bucuria, velendu.-ne ca zimbim ;MaTca, cea de'ntATu fiinta pe care noT o Tubim,Cea de'ntaTu ce ne Tubesce, nu'T nemical.. Totu'T tatal..0, dreptate omenésca I 0, dreptate blastemata 1..

HATMANCI4(cuingrijin0

Polcovnice Tu me sperii... Esti bolnav... Estl retacit...

RAZVAN

MaTca-mea a fost Românca. MO in sfirsit,Ed_ ed sint Tn I

HATMANUL

0 DOmne! Tu Tigan ?.. Nu'mT place gluma I..

BIZVAN

Da 1 Tigan, Tigan !.. ET bine, sa te maT vedem acumal...

sed,

Tatd-med...

I.,

I

449

HATMANUL (Uf pune mina la &nine, se gindesce, apcit 4upl 0 tAcere,In cuysul ciriTa Mayan 11 pyiyesce atintit)

Intrega Ora' lesésca...

RAMS (apucindul fute de minl)

Taci, hatnwe! Nu MUCine 's eil, s'adu'tf .-o-kinte si cioe estl clumrOta !.,In vietä numai o datA totalnil lo negra'mI caleUna singurA fiintA qo siuflirea dumitale,Ce din falnica nAltime a nasceri1 boergciPrivind cu ochif cu care tu, hatioane, tri privesci,Cu mina'T imi strinse maim si'sni vorhi qt., omeniä.Acea fiin0 e Vidra... nu soru-mea, ci sotiA.

HATMANUL (sculAndtt,se si ritedulandu-se pe umerit lul Mayan)

Am PAcut, ca Léh si batman, tot ce'n putintA mi-a stat,Si nemic, nemic in lume, din parte'mi n'as fi crutat,Ca sA cAstig tereT mele pe Tubitut meii tovarAs...Dar nu'I chip 1 "SA fim prieteni ! Mina ta !... spuindu'ti

érAs

CA primiam cu bucuriA un ginere ca RAzvan 1...

ITULPORE (intrAnd Tate)

Polcovnice I Dela térA un boer... Un Moldovan...

(Lasl sl lntre Ba1ot6. si ese. Rim/an face o rniscare de mirare.Basotho, v6c18nd pe batman, se opresce in usit)

HATMANUL

Boerule din Moldova I Nu te cunosc pin'acuma,Si totusf te rog da'n3T voe ca sl'Vf spun o vorbA -numa...

150

Norodul vostru se clice c'Oreli-cand ar fi veniti s'ar trage tocma-tocma din Riinul cel pré-vestit;

Dar cum ore vreti ca lumea sg v'asculte, sl ye créd,Cand intrégg firea vOstrg cu totul se depgrtézgDin obiceiul acelor ótneni aged 0 virto0',Pe care vol. cu trufig ni'T argtatT ca strgino0?Rimlenii cei din vechime cgutag flrg 'ncetareCa sg scdtg la luming tot ce'T bun §i tot ce'Y mare,!mat la plug i la sapg ggsTaii adesea bgrbatiCu cari se fglesce lumea: pe CatonT 0 CincinatI...La voi insg, când o razgDe sore petrunde'n targ,TotT se scólg, totT turbézg,Top' voesc s'o dea afarg!..

(arati la Mayan si ese)

EMMA (Incllinându.se)

Cer iertare ; viii d'a-dreptul dela drum qi plin de pray.Me chTamg...

BAZVAN

SCill QUM te chiamg, jupine mare vatav !Ne cunOscem fOrte bine.

BAkiOTA (inchinindu-se)

Luptându-te cu Muscalii,Umplut-aT Moldova 'ntrégg de numele dumitale,5i slava, ce-o c4tigaseg, nu putin a mai crescutPrin vestea cg maT in urmg 0 pe Tgtari i-aT bgtut;Deci, icóna mataluteT, la Cracovia lucratg

care, cum eST acuma, intocmaT astfel te-aratg,Si

151

Stapanul meil Aron-Voda o tine 'n palatul sea,Uncle cu multa plkere putut-am s'o vad si ;

Si. cum o vecluT, pe data clis'am : mare, mare, mare !Nas de solm I o frunte'naltä 1 din ochT inima tresare 1Mai in sfirsit, totä fata numal duh i numaT focCad pe ceT ales! de kora ea unu'l ghicesc pe loc...

RAZVAII

Nasul meti, ochiT i fruntea vor fi fost de tot altminte ;Asa dar nu'T de mirare cà maT aduci a-minte !..5'apol alt-ceva maT este : ea eram atat de mic,!mat vatavul cel mare, zarind un sarman pitic,Nu vrea nicT sal bage samI sail d'aprOpe privesca,5'ar fi putut cu piciorul ca pe-o musca turtescaPiticul insa de-atuncia, speriat de-un vis grozav,N'a ultat i n'o sal uite, pe-acel puternic vatav...Dar läsand acestea tote, spune'mT, cinstite jupane,Ce'ntamplare, ce furtunä te-o fi aducend ia mine?

BAVTA (1nchinandu-se)

Maria sa Aron-Voda, din voea luT DumnecleilMostenul tareT MoldoveT, domnul i stapanul meti,Ba i nas, cad mai de-una-cIT, din parintésca saMT-a fkut nespusa cinste de-a'mt boteza o copila,Ma trimite cu solid la polcovnicul Razvan,Ca sa'T spill cal chrama Ora, dandu'T un loc in divan...

larirANin divan ?...

BkcOTA (inchinfindu-se)

Sintem in luptl cu puterile pagane,Si dupa cate se spune, o sa mai vedem ca mane

sg.'l

sl'l

mill,

nu'y

'n

152

Lé.hul trece Nistrul Turculuf in Ajutor.Un resbau atat de strasnic'nu'T tocmaT lucru usor!Desi Nerntif i MunteniT slat legatT cu noT fratesce,Desi osti avem destule, desi hrana nu lipsesce,TotusT tste trebuin 1 de-un hatman ispitit:Stnpanul qieii Aron-Vodn la klumata s'a gandit...

BIZVAII (lute)

Cum aT spus? Cc did? EU hatman? Mai spune darinc'o (13151..

Hatman?.. Hatman in Moldova?.. Ce 'ntimplare n'as-teptatal..

BApTA (inchinându-se)

Snrut mina. Merg la gazdn si stall gata orT-si-candLa porunca dumitale... Cred c'o sn plecam curand ?..

(Ese cu mula umUinta., pe cetnd Vidra se aratä In altit u;6, oprindu.seMt% a fi v6clutl de RiSzvan).

RIZVAN (du0 o tXcere)

Acest om fnrn dreptate de nu m'arunca'n robin,EU n'as fi cntat lumin n. la codru si'n haiducin;De nu me ducea norocul in umbra negref pAdurT,Pe minunata mea Vidrn n'as fi'ntllnito aTurT;De nu Tubiam o fernee cu o inimn semé0,N'as fi gnsit in resbcie un nume s'o nag. VICO 1..Acest om, fa'rä s'o scie, m'a rldicat pin'aci :0 Dórnne I cnile tale cine le póte ghici I

Ca' i

1.53

Tu, ce pe dusmaniT nostri ades ni'i fad o unéltA,Prin care ne'mpingr cu'ncetul la tinta cea mai inaltal..

VIDRA (apropiindu-se)

Jupâne !.. Jupâne batman !

RAZVAN (strIngendu-Y mina)

Tu o scir ?..

VIDRA

mai rernasSA facr pc plea rulririr pn singur, un singur .pas!

Un pas ?..

RAZVAN

VIDRA

Ca s'apuci cu fall scaiinul luT Stefan cel Marepatru-clecT mil de dste sI te-astepte 'n ascultare,

BucurosT a 'nfige lancea, n ce parte'r va 'ndreptaUn deget al mâner tale, a vorba din gura ta I

RAZVAN (turburat)

Scatinul luT Stefan cel Mare ?..

VIDRA

Stefan cel Mare, Tubite!

Ti-p.

Si

154

RAZVAN (punénd mina pe bratul cel legat)

SciT tu ore a TAtarii pOrtA sNgeti' otrAvite ?..AstA ranà...

VIDE), (zimbind)

AstA ranA ?.. EY bine a.. Cel ?.. SA vedern L.Te tem! de mórte, RAzvane ?.. De cand asta ?..

RAZVAN

Da, n-1 tern I..Nu rM terneam mai 'nainte, ping ce cu desfdtareNu gustat Vidro Tubith, din fagurul de-a fi mare l

VIDRA

A,a'1", Rdzvane, al. dulce?..

RAZVAN

0, nepóta la' Motoc ISufletul mei"' WA tine n'ar fi cunoscut de locAstA simtire ciudatl, ce '1 indemnl sA dordscAlos la piddrele sale tea I,umea sg. privescA L.

VIDRA

Si numaT tu ca un munte ce primesce cel de'ntaTMandrul sOre, pe când nOptea sta culcatA peste van..

155

RAZVAN

0 dal Voesc a fi mare, precum Sbierea cu grArnadlVoesce movile de-aur numaf la dinsul in lath- I

(SbTerea scote capul prin usa din fund)

Insa rana! Bratu'nfi arde... 0 sAgét A. cu venin !

MAMMA (Inaintand)

Vindep ? DacI dap' maT eflen, di platesc acum pelin...

-44 16-

CANTUL V

MARIR E A

A§a s'a plitit §1 lui Rizvan reulce'l facuse §i el lui Aron-Vocla...

MIRON COSTIN, cap. II.

1111.111.1

FETELE:RAZVAN, batman moldovenesc. TANABE,

VORA. REEABUL d.pitanT.BAEgaL v truotuBEIEBEA. BOLTUZUL.

EN COPIL.

me MULTI CAPITANI BI TIRGOVETI.

Palatul luT RAzvan tn

111.

kg.

159

(Redasul séde ganditor, fluerand o dotnii, cu capul plecat pe inflnl.Marl se aud. din depIrtare tinpusaturT de tun).

irumar (intrand)

BunI clitia, cApitane !

ItEpApi,

pitia rea, nu clitia bunl :Unde vecIT tu bunAtate, cind tot fulgerl §i tunA ?MAT VulpoTule, nu'i bine...

vui.potu

Te pré poftesc mai intATSA te'nvetT a nu'mT mar clice nicT cVulpoTule,, nicT cmAi!DSint cApitan ca §i tine, i nu's apitan degTabl:Te rog dar anal' clic de.acuma : cApitane...

BRAkm

Mare trébA INu cum-va sAV clic cjupiney saU cboerule, ? Ce spuT IMaT WéptA I De-o cam datA puneV, draga, pofta'n cui!...Lehui ne trimite 'ntr'una ghTulele peste ghTulele,NoT stAm inchig in cetate ca dobitocul in pele,Merinda se 'mputinézA, érbA de puF.1 me temCA peste doe-treT clile de lec n'o sA maT avem,Si tu te gandesci acutna, mórA stricatA 1 dihane !A da lege i poruncl ca eii sretT clic: capitane?..

115d

VIMPOICE

Te speria Léhul ?.. Asta'T..? ApoT pe pace sa fir.Nor ne-am infratit cu dinsii.

REVOUL

Dar tu de unde o scir ?..

vtn,A117

Drace ! Vulporu ce nu scie ? Asculta, sa'ff spurt' pe fata.Maria sa Aron-voda trimis'aii ash' diminetaChTar pe Basota vatavul drept la hatrnanul lesesc...

$i credr tu?...

REZAND

vdipolu

Cu buna saml! Nicr decutn nu mendoescl...Lesir sint gat& la pace... Vrel dovetlr? Er bine, MALDintiiii cetatea Sucevel nu s'a luat nicr o data51, prin urmare, nici astadI nu se Tea asa usor;ApoT Itasotk vatavul e un fart-nos vorbitor,$i &et, indrugind la flécurT, Vél Les1t o WI arrievékg,

_ Ca'T scitd ee fel de perthri itnelepefunea lesescatIn sfirsit, duSinanul vede c mei ghtmi cu gazvad,Cunoseenal din api6pe, ca'r suflet de hotoman!..Asa dar la draeu hip* ducl-se narbet vrajmasul,Tirgul rüpt, pacWI fauta, n'ar' strica nicT aldamasul ;CarsmareS& mil dephirfe:' o mastirA dol. salatCotnar did vira domnesea..,

161

REpAVIL

vinrofu

tar mAT, ?Nu pot'i sg clicT ecgpitane,?...peil c'o s'ajungl la cértg !..

ItEpAWL

Bre, n'am veclut pin' acuma o fgpturg mai desértg,TrAsni-te-ar cgpitgnia, cgpitane mare flecSint sute de semne rele, Tar bune nu's nicT de leac.Hatmanul nostru, de pilda, când Intr, când vrea sg esg,Mereil se tot poticnesce, intrând i eOnd din casà...

vIILPOIn

Dec 1 Astea sint semne bune!

IIRAVJL

Semne bune ?

vuLrofu

NegrOtEste rai cand omul cade, Tar nu când s'a poticnit...

BEVA§131,

Vecli ce-va mai este...

V IMPOIIT

011-0-cate mi s'ar spune,TAImAcind cum se cuvine, tote semnele sint bune!

43936 I I

MAT Vulpofule...

el s'alt

TANABE (intrând)

0 veste, copiT!... 0 veste!...

vuLPOILF

Capitani, ér nu copiT!Te rog, capitan Tanase, ca i dumneta s'o scil...Am ajuns i ea o data sa fia un obraz n lume,

tocmaT acuma nitnenT nu vrea sa'mf clica pe nume !..

REpAcur,

Ce veste ?TANABE

0 veste mare. Vatav Bapta 'n sfiritImpaca treba cu LeiT, i domnul a iscalit...Avem pace thIar la vreme: ne lipsTati hrana i pravul,Nu era chip a mai merge...

IMP=Istet mai e i vatavul I

REpArpm

Cu Lqii?.. Asta'i nemical.. Mai este Turc

'Ft:1LP=

HaTda-de! ET sint departe,.. Grija le porci in zadar...

TANABE

Ba nu'I vorba ca's departe; dar Le,iT se'ndatorézaA ne tocmi cu

REpAVIL

Cine'T nebun ca créza.(Afarä se aud strigIte: sl trAescl Aron-vodi)

§i Tatar_

si dinsii...

sag I

163 -

vuLrof

Aron-Voda sa traesca... Auclitf, ce chiti ? ce zvon ?Mult mai Inbesce norodul pe Maria sa Aron

TANAaE

Adeca, ori-ce s'ar clice, e un voda cum se cade :Pe saracimea o cruta, pe cel cu caftan II rade,Tar nu lasa pe clocoTul, fail fund si Para dop,SA despOe tóta *a, cum facea Petrea cel SchIop !...Insa nu'l lucru temeinic a norodului stricrare.Sint batrân. Vecluf cam multe Strigaii altii i maT tare:SI traésca Lapusnenul, viclenira urit ;Despot-voda sa tradscd., s'apoi mi omorit ;SI traésca Stefan Tomsa, gonira ca pe-un cane;IOn-voda sa traésca, dete'n ghiare pagane...Inteo clipa Lapusnénul, Tomsa, Despot si IonFura sus si jos d'o data... Val' si de voda Aron !Una crede s'alta spune, Tar face din zapacireNecreclute i nespuse: asa'i Rominul din fire.

REpAcIJL

Bine-ar fi s'avem odihnä I Dupa ce dela divanMI-am castigat judecata, mu1umit luT Razvan,Cum as mai sbura, badita, sa'nfr mai v41 de reclasiä !..

vinpof

Nu'fi este gra, capitane, ca sa spuT o neroclia?Eil unul, din cliulica de cand m'am capitanit,Uittaam nu recläsia, ci chiar codrul inverclit!...S'aice 's ca si'n padure, avénd puterea de-a face,Farà frica de pedépsa, tot ce vréh' si tot ce'mI place.

§i'l

Fart

§i'lpi'l

164

Neghiobii, ce nu m'ascultA, stair la panda de'l ochesc,ApoT mi'T Tear' la bAtae, mi'T inchid ii mi'T globesc.,..Sintem ómenT, capitane, pentru carT totul e lesne,Cad lurnea cea mai marunta nu ne-ajunge nici la glesne.

apa la mórA! Vom mAcina cat putern :SA ne folosiin de timpuri cand alOT de nol se tern !...Ce sa te maT plane atAta pentr'un paiu de recla,ia,Cand acuma téra'ntrega e pentru noT o mosià !...

RAZVAN (intrI forte tulburat)

Bine cã sinteV aice !... Unde'i Vidra?.. Ascultati I..MergetT L. Pe tqf cApitaniT pe data sà mi'I chemati!..Eu v'ain fost ca s'un parinte !.. Adunaci-T mai in pripa !..Timpul sbórA L. Mai de graba !.. Inteo clipA! intr'o clipal..

(ese prin usa din stanga)

vuT,Fotci

Ha, ha 1 Inteles'ati Ore vr'un singur cuvint macar ?Me' tern cä hatmanul nostru e cu trel rote Ia car...

REpABOL

Ce'ti spuneam eü dineórä ? Tot la vorba ceea vine:Poticnéla'T mare lucru... MAT Vulpolule, nu'T bine !..

May ? Iar mai?...

VIIIRCIIII (furios)

TANABE

NoT perdem vrernea, tot la flecuri insirAnd I..Haidem I Pe tocT cApitanii sa'T adunam maT curAnd.Hatmanul scie ce face. El invata, el respunde.Este datoria nóstrA ca sal ajutAm ori-unde...

Venit-aii

t65

EU sett."' an éra MoldoveT unul e Razvan, me jur!Pecat cA'T Tigan... La dracu !.. Asta'T singuru'T cusur!

(es toct prm wa din fund, pe cand prin cea din stanga intaRdzvan i Vidra)

RAZVAN

Da! S'ail impAcat cu LesiT...

VIDRA

.5.i cu paganii ?

RAZVAN

Firesce !

VIDRA

TrebuTa tu ai dal' sfatury....

RAZVAN

Dela mine nu prirnesce...Atata'T maT reit! lubito, cata drept in ochiT mei!Dreptl.. Asa !.. Spune'rni acuma, nu citesci nitnic in eV..

Sint tulburT...

VIDRA (cu nedomerire)

RAZVAN

TulburT ? Atita ?... Forte bine! Vrea sä clicaNicT Aron-Vodä in ochi'ml n'a putut ceti nemicA !..OchiT mi-ati fost cu credit-4a

(stringend pumniT i cu un glas inecat)

Vidro! Vidro!.. Eh' voescNegresit una din doe: sail mOrte, oil sl dotnnesc!

- 166 -

VIDRA

Asta'T i dorinta VidreT... Insa trebuT aminata...Nu'T timp...

RAZVAN

Astacti, astac1T, astacli; sati orT nicT o dataAron se'mpaca cu LesiT, si cu ajutorul lorSe'ntaresce la domniN, pe &And eI sughi i mor !Aron se'mpacA cu Lesii, i sabia'mT nu mai pótePrin dusmanT sa me slavéscA, Tar slava duce la tóte I..Aron se'mpaca cu Lesii... FArl nume, fara tron,Ce fac e5?.. Respunde'mi, VidroL. Asa dara, jos Aron!..

VIDRA.

Nu te grabi I.. Mengrijesce o presimtire cTudatg,Si presimtirea femeiT nu se'nséla nicT o

Vorbe secT !RAZVAN

VIDRA

0 nu, Razvane! ChTar astacli etI am visat0 vedenia grozava, un lucru infricosat...Malca ta 'n haine cernite din mormint !Aga spre mine,Ochi'T se'necati in lacrimr, peptu'I gemea de suspine,

durerea'T, plarnadita cu mania la un loc,Imi striga din gura'T mórta: pIeT, nepOta luT Motoc!..

RAZVAN

Vise ! 0 nimica tOta Luptatorul, care'n vIétàIntalnesce la tot pasul insasT mórtea fata'n fata,

astacti,

data...

167

Inca i se par acuma d'o potrivA mortY si vii,Nu'l tulburA o nAlucA ce speriA pe copiT 1...S'apoi unde'T acea Vidra, care'irii tot spunea o dataDe-a nu fi ca micT perae, ci ca DunArea cea latA?Unde'i acea VidrA, care cli si nOpte me'nvetaca pin' si Tubirea Orel' e pofta de-a se'nA4a?Undef acea mare VidrA, ale cAriia. cuvinte,Ca o semintA ineruntA, imi clicleail adanc in minte,Si din tainicele brazde ale sufletului meil,Princlend rAdAcini cu'ncetul, desvAlindu-se mereii,Esir'acuma de-o data, pline de suc si de viétA,Riclend de viscoli, ca bradul incins cu sute de brat1?Unde'T Vidra?.. De 'nainte'ml sta.' un chip tremurator,Ce de spaimä crede'n umbre si plânge de spaima lor...Asa ? Tu, ce-ai fost in stare, cu'mbrAncirl necontenitePin' la marginea maririi sa m'aducI pe nesimtite,Tocmai astacil, cand ajungem la doritul nostru mal,Te'ngrozesce NO mArif ce ridicA val pe val ?..kfla dara, cA degiaba unda muge, vintul geme;Azvan, impins pin'aice, de furtuni nu se mai teme,

Si cAlcind cu desperare peste unda, peste vint,Va sci sa mérga 'nainte: sail la tron onr la mormint I..

(Intil Reclasul, Vulpau, TAnase si maY mu1i1 c?IpitanY)

VIDRA

duc sA me'nchin, RAzvane... NumaY in clile de gOnäOmul tatA necredinca si'ntelege o icónA 1..

(ese)

CAPITANI!

SA traesci!

M6

163

RAZVAN

Nu'I' timp de vorbe !.. Pe cand vitézul MihaluScala Tera-Muntenesca, dela Giurgiu pin' la plaiu,In sangele de naparca al urdiilor pagane ;Pe cand Jigmon Ungurénul, la hotarele române,Pascut cu noT impreuna de serpele veninos,IT pune peptul in lupta pentru crucea lui Hristos;Pe cand Nerntul, Frâncul, Papa, terile crestine tote,S'aa unit ca sa dobOre spurcata paganatate ;Numal LesiI ce sburdalnicT sint cu TurculIar domnul Aron al vostru s'a tocmit argat la LewSintet'i RomanI, si Românil n'ati suferit nicT o dataPe fruntea domnilor teriT macar o singura pata!Un vocia'T un fel de doftor, si norodul, fratiT mei,Nu'r dator sa fie jertfa doftorilor celor ref L.Multi domnI avuse Moldova; ceT bunT ail domnit o vieta,

purtat cununa o singura dimineta ;Cad facendu-se lumina si sOrele fiind sus,Poporul da jos pe-aceTa pe carT poporul I-a pus 1..Un vocla, ca ori Tea plata dupa fapta...M'ati inteles ? Vrernea trece...

oAPITAII

JOS Aron !..

RAZVAN (arliând usa)

Téra v'astépta!(ClpitaniT es, afará de Vulpau si de Mime)

VIILPOIII

ucidem ?..ILIZVAN

Nu, lasati'l... Domnif cand nu mar domnescS'asém&la cu strigoiT : el umbla, dar nu traesc...

inteleg,

41

Sal

Cei-lalti at

st-cine,

169

VULPOIII

Bine L.

RAZVAN

Dupà eel yeti prinde, sä dati sernne din pistóle...

"vimPotu

1nteleg 1.. S'apoT sA facem, ca norodul sä se scOle*'adunându-se cu gI6t, mic i mare pe maidan,

sbere dobitocesce : trgescg vodI Rgzvan ! .

Pe Ba,otä...

RAZVAN

VULPOIII

Scirr 1 Cu dinsul voiu aye chTar ell a face:De mult pAndesc de-aprOpe, c nicT de frica nu'ini place !..

(ese)

TANABE

0 sd plec i eli indat5, numai o vorbà sA'ti spui...FacT reti !...

De ce ?

RAZVAN

TANABE

ApoT bine, nu se cade orT-,i-cuTA ,edé pe scaiinul tereT...

RAZVAN

Ce 'nsemnezg. ?..

TANABE

Prósta minte

SI

ii

- 170 -

Ar vré sg 'ndulcéscg vorba i nu gAsesce cuvinte...DA'mT voe sAT spuTu pe fag...

RAZVAN

Spune verde, mo-TAnas I

TANABE

Despot fu Grec, IOn-vodg fu Armén .i Tancu Sas...Dar orT-i-cum pin'acilea, din mila dumneqeéscA,NoT n'am avut nicT un voc14... sciTl.. Tera o sa cArtéscg .Ce sg'T faci I . MaT bine hatman. Sg nu fi fost tatgteti..I

RAZVAN (Incruntat)

Cum ?..

TANABE

ApoT de! BAtranete!.. SA ne Terte Dumnecleti!..(ese)

RAZVAN

(se WO cu capul plecat pe rnAnT, apoT se scOlh, face In thcerechtT-va pasT prin odaih, se opresce pe bac)

Nu 'T greil incg patru clile de-a ne maT lupta'n cetate,Pin'ce tabera luT Jigmon va lovi pe Le,T la spate...D'o cam datg, pin'atunce, nu ne temem de pAgAnT :Ramazanul lor maT tine tocmaT doe septemânT...M'am &Ida bine la tote... Cate grijT i cAte trudeNumaT ca s'apucT domnial..

(cu tulburare)

Dar pistolul nu s'aude!..

(ascultAnd)Nu!.. Tot nu L.

og fréch fruntea, se WO érhsT pe divan si plea capul pe mare°

- 171 -

VIDRA (Intl. And Incet)

Acum, Tubite, nu'T timp a mai cugeta 1Stella luT Rgzvan e mare: increde-te'n stela ta 1..FiT bgrbat in orl-ce sórtg : ,i'n cgdere, §i'n izbandg,Privind cu singele rece la resplatg sail osindg 1..

RAZVAN (sculAndu-se)

Tu n'aT audit pistolul?

VIDRA

De nu veT ave noroc,Blgstemul o sg izbéscg pe nepóta luT Motoc,Care din cupa mgririT s'a strgduit sg te'mbete.Si nicT ea nu'T vinovatg 1 Nu!.. Sint némuri cu pecete,In carT Dumnedeh' sgdesce vr'un bine sail veun pëcat,S'apol totT d'acela-§T sange il motenesc ne'ncetat!Némul luT Motoc nu póte s'aTbg altà cugetare,Decat numaT-numaT-numai vgpaea s'ajungg mare L.

RAZVAN

Tu n'al audit pistolul ?.. Pistol I.. Nu l'aT audit?Spune 1..

(cu furiA)

Ureche 1 Ureche !..

(afarA se aude o impuKAturA)

A !. De-acuma s'a sfir§it 1Sint domn 1 Trgescg. domnial..

(cu amArAcTune)

Cat de lesne, cat de 'cute

172

Se restOrng domnii teriT, cel mult in dece minute!

(0 tre Vidra)

Dar tu nu mai spul nemica? Mai diniOrg mf-af isNu sciii ce,.. ba mi se pare... de !.. imi povestiai un vis..Mai spune-mi'l inc'o datg...

VIDRA (ingenunchiând)

IT multumesc, Dcimne Sfinte,C'al audit cu'ndurare o ruggcfune ferbinte !..

(se scd11)

Creclut'ai Ore, Rgzvane, cg se póte sperieaDe nesce de,erte vise chiar o inimg c'a mea?Gindit'ai ore, iubite, c'o nglucg muerdicaAr puté glasul mgriril in peptu'mf sl'i ngb*scg ?..Vintuletul, ce-adiézg pintre vite din lgstar,Remâne fgrg putere in fala until stejar,Pe care numai furtuna II sgudue sfäramg...

Furtung?..

RAZVAN

VIDRA

Cea mai cumplità !

BAZITAN

Eti &Suring, Vidro...

VIDRA

Sint mamg!..

0'1

1 73

Aid copilul se m4cg.., Simtindu'l in sinul meta',Lift tote §i ved acuma, v6d ca's femee §i ad..

(afara se aud strigate : sa. traesca Razvan-Voda)

RAMA

Asculta, lubito Vidrg! Ascultl, scumpo sotig!..Singele nostru din légen va moteni o dornnig L.

(intra soltuzul si maY mulct tirgovetY

§OLTUZIM (Inchinand luT Razvan pe o tabla de argint strugurYspice de grad)

Dupg datina strabung, remasg dela mai marl',Eii, §oltuzul ot-Sucéva cu cei dot-spre-cleci pgrgari,Ale0 ca sg fim in fruntea tirgovetilor d'aice,Dorim mgrielor vóstre anf multi' ,i vidtg ferice,Incat sg'ncingetT Moldova, asemenea until' brAii,Numai cu livecli de struguri, numai cu campii de grail;Cgcl norodul, (land domnia, se multumesce cu póme,Ca sg nu péra de sete 0 sg nu mdrg de fOme..

SI

RAZ VAN

Primesc din mânile vdstre prinosul de bun ogur,S'a fi pgrintele terd fagaduesc §i me jur :Nu volt' urta nici o data, c'a Românului tarigEste plugul ,i cântarul mar pre sus de boerig...

§OLTUZUL

Tot dupg vechi obicee, pastrate din véc in vec,Ales'am din sinul nostru bgetul cel mai sgrac,Pentru ca mgriei tale din gural copilgréscg.Sg dea, fgrg sg se temg, o povata bargnescg...

174

Copilel slrutg póla imbrAcgmintei domnesci,*i cum vei puté mai bine, oratia s'o citescT

BItTUL (dupa ce saruta mana ce'T Intinde Razvan)

Maria ta INu te sup6ra,Ci fiT bun a ne asculta 1IcY vom spune cam multe

marunte,Dar tot lucrurT placute,

SI fie drag orT-si-cuT sa ne-asculte0 suta de anY sit domnescl,Pe dusmanT sa'T biruescT,Pe vrajmasT sa'T pedepsescT,Pe TurdST'T puT In furcT,Pe MarlSit'T puY In parT,Pe Leg si pe CazaclStt'Y daY la dracT,Alta sa nu le facT ;Pe lingurT si pe NetnITTot acolo sa'T trimetT ;ci'astt maT departe,Ca totT sa'sT aTba parte,§'asit lnainteCa totT sa'nvete mute,

rilndurT-rindurTCa totT sa se pue pe gandurT!Dar cu MoldoveniT teT,Macar de-o fi i reT,

Maria ta sit fiT bun cu eT ;§i de'T vede uniT i descultT,Maria ta tot WI ascu1t1;Cad norodul e cam nazdravan:Face multe pozne Inteun an;

téra 'T cam nebuna :

'asa

§i

I

175

Face multe pozne si'ntr'o luta ;Ba 1a'ncl6mânit*enteo septhmânä;Iar de nu te'YCh Tar Inteo cli/*Au Bel amp I

RAZVAN (dandu'Y o pungi)

Destul 1 SA trgesci, bgete !..

Reciasul, T(nase i maY multY cipitanT)

REpApl.,

Maria ta 1 Sgnetate !IsprIvit'am tótg tréba fgrg multg greutate :P'Aron-vodg la recóre in spItärig l'am pus ;Boerir, Mitropolitul, pe top' la palat i-am dus ;Mai in sfirsit, lucru'r gata !

RAZVAN

Unde'r Basotg

REpAvri,

El arePe Vulporu cu tOtg céta de vingtorl in spinare.

ILAZVAN

Bine, dragil mei tovargsi !.. Stgpgnirea'mr in curandLa toff si la fie-care va da resplatg pe rand...

SBIEREA (intrând Yute, speriat, perdend resuflul, cu o 1.ditt In mara)

Jupane !.. MArite Winne 1.. Scapg-me !.. Norodul pradg !Sinete, zapise, téra, lumea'r in acéstg ladg !..

e

AU,

(tail

176

RAZVAN

Lini0e;te-te, jupane! Averea'ti chTar pe ma:A:Ian0 potT lgsa fgrä grijg in dilele luT Rgzvan...

8BIEREA (resutlând maT usor i fAcênd semnul cruceT)

!n ladg tot e maT sigur !.. Pgrgluta cere pada :MaT bine s'o tiT sub chee, ca nemine sg. n'o vadg...

VIDRA

DOmne, sotule, stgpane! Nu me mai pot opri !..Intr'un glas cu téra 'ntrégg, viii etT ura ,'a dori0 domnig Ba mai vré ca maneTu sg legT inteo cunung tote terile române,Incat dela Marea Negra pinla falnicul CarpatSt nu domnesci ca un vodg, ci ca Rgzvan imperat !

CA PITANII

Da, da, da ! tmperatia! .

TANABE (trist)

Ar fi bine d'o cam dataSA remanem cu Moldova!

SBIEREA

Ce om fgrg judecata !Dar Moldova'i sgrgcitg! Nu'T chip alt-fel s'o carpesciDe'cat unind la o-laltg maT multe terT rom gnesci...Doe 0 doe fac patru: cea maT drépta socotélg I..

REpA VIL

VulpoTu avuse dreptate... Nu maT cred in poticnélg

inc'asfericitn...

177

Tote semnele sint bune 1.. Maria ta, la palatNe-a§tépta mitropolitul cu totT boerii din sfat...

RAZVAN

SI mergem 1 Voesc acuma din gura domniei meleTera s'auda nadejdea d'a scapa din clile grele.

BBIEREA (cu umi1int6)

Stapane pré-milostive, undel merge, merg i eti;Lada mea e'n siguranta numai linga domnul meil 1.

(Tot( se preghtesc a ei)

varolur (intrand cu spaImX)

TOTI

Perduti!..

Ce veste?..

VIllrotu

Vatavul...

Top

Ce'i ?..

vouoluBa,ota..

Top

pi L.

vuroto

TrädarelScapa din minile mele, deschise ptirta cea mare,Le,iT ad umplut cetateal..

(Sliferea cade mort, fulgerat de apoplexiA)

43936 12

178

spiogir., (cRitind din cap)

Poticnela !..

TANASE

Eii scieamCa nu se cadea s'apuce scatinul terei ori-ce neam.

VIDRA (luand pe Mayan de mAn6)

Tubite ! Nu sta pe ginduri... and sOrta te prigonesce,FiT mândru chTar in cadere 1..

CAPITANI/

Maria ta! Poruncesce 1..

VIDRA

Si ce s'asteptatT voT Ore dela vitezul Razvan,Decit palosul in mina, si'nainte la dusman ?

RAZVAN (scolend sabia)

Sa traésca negra mórte I Ne cumiscem forte bine !..Cine vrea s'o stringa'n brate, Tata calea I Dupa mine !..

M6rtea'Y mires,Mormlntul casA,VermiT OM nasT,HaT la viljmasT1

(ese urmat de cIpitanT)

VIRTU

MOrte L. MOrte 1.. Dar se pcite ?.. MOra órrieniT cel micT,Precum calcilul turtesce mosoroiul de humid ;Omul insa, care lumea pe paling 'T ar vré s'o pOrte,Zodia'T, scrisä pe frunte, respinge pizmasa mOrte I..

(se gandesce)

Dumnesleule puternic! De ce maT facT uriasT,

- 179 -

Dacg 'n rind cu totT piticiT pradg mortiT vrei al 140..Cum ? Cerésca ta dreptate se pogórg pin' la fiarg :Vulturul trgesce vécurl, Tar musca d'abia o varg,

i numaT omul cel mare, stgpâne, tu'l osandesciCa sg mórä d'o potrivg cu muscele omenescIl..

(se cutremurh)

0 nu, nu! Rgzvan nu more !.. Orl-ce paTu in astg lumeTrebuT s'aTbg vr'o ursitg, o tintg, vr'un scop anume,La care'T dator sg mérgg, de vintul sortiT impins,

i cade numaT atunce când este semnul atins !..Calea luT Rgzvan e lung g. i d'abla se desfgsórg :Pin' la capa e departe... Rgzvan nu p6te sg rn6rg !Nici chiar Dumnecleti el-insug nu schimbg ceea ce'T scris L.

(lute)

In genuchT, Vidro !..

(ingenuchea. si ridia ochiY in sus)

Iertare !..

(cu spaYmit, punend mana la oda)

Visul meti I.. Grozavul vis L.

(sculindu-se cu tnih.)

i de ce eil stall aice, când Rgzvan infruntg focul ?Dati'mT armg !.. Langl dinsul, in primejdig mf-e locul...

(se repede la artnItura de pe plrete si se opresce)

Dar copilul mei, o DOmne !

(se cutrernurd)

Ce-aud?

18o

(Din spatit resun ii. o voce ca un echo :)

Dar copilul mea ?...(Vidra cu grOz1 IsY intOrce fata spre usA, ca i and ar vedé pe

cine-va acolo)

Muma lul Razvanl.. Ma 'ntréba... Si ce'T pot respunde ?

(Wend semnul cruciT)

PIeT, naluca, pieT ! Sint mamal..(face un pas indlir5t)

Nu te apropià(remail érlg echoul:)

Sint mama !..(Vidra, sdrobitl de emotiune, se aruncl pe divan)

Ea vrea dinte pentru dintel Muma mumeT cere samd I..(face o sfortare si se sc011 cu energil)

Ore nu maT sint ea Vidra ?(abltutl)

E cumplit al mumei dor ! .

(pe prag apare Rhzvan, gra rnit, inut de VulpoTu si de Reclas.Vidra se repede Inaintel)

A I Scapat I.. Ce fericire I.. Tu!

BIZVAN (cu un glas slab, pe and VulpoTu i Reclasul 11 pun pe divan)

Am biruit si mor !..

(arAtând la cadavrul lu Sbierea)

Nu'mT diceaT tu ore, Vidro, sa fia intocmaT ca Sbierea?Ea cu cinstea si marirea, el cu prada si averea 1

(Vidra IngenuchézI ascunde fata In mint)si'sT

!..

181

Dar ce'T ma trebui acuma mil' de galbeni in grgmeclT?Ce'mi folosesce domnia?.. Pe-arnindoi aci ne vecliPraf, pulbere i cenwg!.. NebunT, ce din lgcomig,El pentr'o biétg lescae, eu pentr'un cIas de mgndrig,Ne-crutând nemica'n lume, nesciind nemica sfint,Uitam cg vieta'T o punte dintre legen i mormint!..

(cu durere)

Mi se'ntunecg vederea, dar vëd ce-va de departe...0 jumgtate din mine de cea-laltg se desparte...Ah, venitT, venitT cu top!.. Unde'i bgtránul Tgnas?..

4pApi.Aperindute pe tine, mort in luptg a remas !..

(VulpoYu plange)

RAZVAN (id agonil)

TiganL. Tigan !. . 1.. Apg !..

(cade mort peste Sliferea)

REDARIIL

Ded.t o aa domnig,Mil' de tunete, mai binel un petec de reclg,ig!..Zmeul zmeilor sg'ncapg intr'o chTOpg de mormint !..

VIILPOIEf (cu spahnit)

Nu veclI cä'T mOrtg i Vidra ? . N'a clis un singur cuvint,NicT o vorbg, nici un tipet, privind pe Rgzvan cg more 1..

VIDRA (sculindu-se

VoT puteff vorbi plange I..

VDLPOIII

Dcimng !..

s'a

Apt

liniaitl)

182

VIDRA

Pe vol nu v6 &weREDAEITD (cu furi6)

Dar tu Val ucis, ciocóial Tu la mOrte l'adusesi I0 sA plAtesci acuma, tune-fulgere!...

(sc6te cutitul i voesce s'o lovEsca.)

VIDRA (cti singe rece, arlitAnd la usg)

SA esi(Reclasul lasS InIna In jos si pled. capul)

FINE

!..

mi.o

!..

NOTE ISTORICE

Pag. .26. Adedi, vorb11, nia caMil nu sint rarY.,.

Despre acestl ocupatiune a Tiganilor, veclY Toppeltinus, OriginesTranssylvanor. ed. 2, Vien. 1762, op. 6, p. 56. Benko, Transsyl-vania, Vinbod. 1778, t. 1, p. 502. Miron Costin, Letop., t. 1,

p. 23 t. Grellmann, etc.

Fag. 27. TaI'td va fi fast, bdete, o gr6z11 de bldstbnatDe-aa intortochYat pe nul-ta in linguiirile

Despre pArinVt luY RAzvan, vecll Heidenstein, Rerum Polonicar. lib.XII. Francf. 1672, p. 315 : cRozvanum quemdarn, qui matre Valacha,patre ex eo genere hominum, quos Ciganos vulgo vocant, natus.

v---ors*..M.

Pag. 33. Petru-vodd seldopUizd, dar nal' slut...

Despre frumusetea loT Petru cel SchTop, yelp Crusius, Turco-Graecia,Basil. 1584, p. 275. Hammer, Geschichte d. Osmanisch. Reiches,t, 3, p. 205.

Fag. 38. Par'c'ap fi sigur cd'Y érdsY or'un clintec nerwinat!

In pravila luY Vasile Lupul, publicatit in 1643, dar basatl pe nescematerialurY cu mult maY vechY, se prevede deja pedepsa pentru ccelace va scrie verstul saq va sc6te cintece Intru ocarg. cuY-va..., VeclYMisail, Epoca luT Vasile Lupul, p. 54. E remarcabil, c asemenTsatire ad fost fatniliare sträbunilor nostri clitar tn timplY ceY primitivYaY RomeY ; dovadti cele XII Table equi malum carmen incantasset....

nu'l

1.1!

186

Pag. 42. Logofitul e viclin...

Mare-logofk era atuncT Luca StroicY, unul din 6meniY ceT maY In-v6041' si ceY maT perfidT aT timpuluT, despre care vecll monografia mea :Luca Stroid, pArintele filologieT latino-romane, BucurescT, 1864.

Pag. 42. cad dar, dasaYle, caM !...

VedT opiniunea le Stefan Tomsa despre 6menil ceT Inv6tatT, inMiron Costin, Letop. t. I, p. 231.

Fag. 43. Curnal de-oslina se rirM e cine'l vrea0 copiM, a feethrd, un suflet nevinavat.

Acest sublim obicelu a existat In Moldova pia laluluT nostru, dupa corn IsT aduc aminte bKtraniT.

reminiscenta a supremeY veneratiunT, ce o avusesepentru virginitate.

de bdrbat

Inceputul seco-El se pare a fianticiT RomanY

Fag. 46. Tsganul la mal se'nécif! Tiganul 41 dete'n ftetec

0 multime de asemenT proverbe si anecdote despre TiganT, vecIT InAnton Pann, Povestea vorbeT.

Pag. 48. Furul sd se dea acelu1, dela care a furat.

Acest obiceifi a existat deja In pravila cea perduta a luT Alexandrucel Bun, precum arata un calätor, care a trecut prin Moldova in anul1420. VedT Voyages et ambassades de Messire Guillebert de Lannoy,Mons, 1840 : des larrons jusques neuf furent prins et a moy livrezla hart au col...* PasagYul lntreg noT l'am reprodus In Arhiva Istorica,t. I, part. I, p. 129-30. In documente scrise romanesce acésta se nu-mesce : ea da pe fur de grumaz.s Originea obiceTuluT se refed la le-gislatiunea romanl din cele XII Table. VedT Gaius, Comment. II,§ 189: cliber verberatus addicebatur ei, cui furtum fecerat...*

mato

- 187 -

Fag. 8. Ar fi rea'asY ca ,s'at nostri, numilY acolo moinenY..

Redas si mosnén sint sinoninif In Off puterea cuvintuluY. Redasvine dela credire,, verb juridic, care insemna la anticiT RomanY

mostenirea averiT teritoriale In marginile und singure familie. VedfTerentius apud Heinecc., Antiquitates Romanae jurisprudentiae, Argen-tor. 57349 t. 2. p,

Pas. 58. Le Ore kinejl, dar este adar o brisld

VedY Puscar, Disertat. despre Impart. ArdéluluT, 13. 15, 16, etc.Kemeny, Ueber die ehemal. Knesen und Kenesiate der Walachen, inKurz, Magazin, t. 2, P. 286-339. VizsgalOclis az erdelyi kenézsé-gekr61, Enyed, 1846. etc.

Pag. 64. Saul! Dupd eel din osul aceluY vor-nic

Despre acest Motoc, care a resturnat unul dupit altul pe StefanRares, pe Joldea-voda, pe Alexandru Lapusnénu si pe Basilic Despota,vedi Ureche, Letopis., t. I, p. 176, 182 etc., Engel. Geschichte derMoldau, P. 192, 202, etc., SincaT si altiT.

Fag. 72. Insuir Domnul cu ?wine filecd fruntea la pdglin...Botero, Relazioni universali, Venezia, 1600, t. 2, p. 120 : I Vaivodi

cdi Moldavia, di Valachia, e di Transilvania, si mantengono ne'lorocprincipati a viva forza di presenti, e si mutano ogni giorno quei dicValachia e di Moldavia, perche si danno a quel che piii offerisce, e<Ter poter mantener quel che si e offerto, consumano i popoli...s

Pag. 92. C'acest vir Valachus este strenuissimus...

A amesteca cuvinte, locutiurif i chTar frase IntregY latine, a lost InPolonia o moda de elegantit si de eruditiune, maY ales pe la finea

secolulliff XVI. Din acest punct de vedere, personagiul laY Piotrowskieste un tip istoric.

II.

refid,siscd.

Mope...

188

Pag. 95. Ed unul spay atdta ca de-olu fi zrr'o data cra4s

In Polonia, dup l. stingerea dinastief Jagellonilor, toll nobiliY, ptn i

ceY maY de jos, erag eligibilY la iron. Proverbul favorit al acelet epoceera : teranul nobil este egal voevoduluf (szlachcic na zagrodzie, r6-

wien wojewodzie)...

Pag. 95. La ma,winea drumuluIIn calea

Tot comerciul Moldovet din secolul XVI se aflà In milnile Arme-nilor, ceTa ce explia sensul aceste doine, publicate de Alexandri.Pentru citatiunY, vedf scrierea mea : Istoria tolerantei religi6se in Ro-mania p. 61-65.

Fag. 98. In codru se pedestresce, pe climp incaleca

VedY 131lcescu, Arta miIitart la MoldovenY, In Magaz. Istoric, t. 2.p. 52.

Pag. ioo. Dela Alexandru-vodll fi delis ..tefan cel

Asa num% poporul pe Stefan cel Mare. VedY Urechea, Leto!). t. I,p. 145. Strykowski, Kronika Polska, Warszawa, 1846 t. 2, P. 320.

102. Lesit au o lege-anume: tin on de nem Agdnesc, etc.

VedY legile din 1565 si 1578, In Volutnina Legum, t. 2, p. 608 si

691. Cf. Czacki, 0 Cyganach, In Dziela, Poznan, 1845, t. 3, P. 300.

Fag. 102. lar 7idovir, mal cu samd, sint ca'n gra kw...

Despre EvreiT In Polonia veclY o interesantt scris6re din 16or InBurmann, Sylloge epistolarum, Leidae, 1727, t. 2, p. 69-71.

41

a.

era._

Fag.

..

Soil,.

189

Pag. ros. Dup .?! aim mlirturisesce fericitul Ckrisostom...

VesIT Konigswarter, Hist. de l'organisation de la famille, Par. 1851,p. 337, unde maT citéza un canon synodal : Mulier non est facta adimaginen Dei. ,

Pag. rob. Iscôcldn intrega lume, preot numal in altar...

Cuma preusiY gred si rug din secolul XVI jucag In adev& ase-menea rolurT, veslY Akty Zapadnoi Rossii, t. 4, p. 159-160, 203-236,si Acta Tomiciana, t. i, p. 154.

Prig. ro8. Precut,: anume se scrie in sfintul Nomocanon.,.

VesIT Nomocanon Photii cum comment. Balsamonis, ed. Justelli,Paris, 1615, p. 186-197.

Fag. 112. Spre mar deplind resplatd in boerimea

Despre Rasta inaintare a luY Razvan In armata polona sub regele Ste-fan Batori, veslY Heidenstein, loco laudato pro gregario primum milite

inter pedites meruerat, postea a Stephano Rege virtutis causa adordinem perductus fuerat...3

Fag. 120. Dela Tdtarr m luard...

Despre tot ce suferla Moldova In secolul XVI din causa invasiuni-lor tatarescT, veslY Gratiani, De Despota Vallachorum Principe, Varsa-

viae, 1759, 13. 19, 75 : osenibus atque imbelli aetate occisa, aedificiisincensis, quMdecim millia capitum Christiani nominis in servitutemabduxeres.

Fag. 127. Sà nu rit'd o sarmölug, ci tot numai bons. cu

PIng la introducerea cucuruzuluT sub primul Mavrocordat, varsla saticurecIfful forma mancarea nati onalit a t&anultfi roman, dupii cum slice

legad...

190

Miron Costin, Letop. t. r, p. 9 : cm Oa viép. In mâncare cu dulcétacurechTuluT,. Despre originea slavia a borsuld cu stir, veclT Golern-biowski, Domy i dwory, Warzawa, 1830, p, 32-3.

Pag. 129. 0 vita Ittpusneniscd: fedora lul Alexandra...

Asa se intituléza InsusT Aron-vod5. In crisOvele sale. Vecit Wicken-hauser, Moldawa oder ein Urkundenbuch, Wien, 1862 t. 1, p. 93.

Pag. z36. Cumpra) pe Idngd .Aristru nesce cdmpurr netucrate.

A,a era pe atuncT maY tot litoralul NistruluT din causa invasiunilortAtarescT, precum aratl alátoria OlandesuluY Douza, Dc itinere suoConstantinopolitano, Lugduni Bat., 1599, p. 16.

Pug. 137. . . . mit de vile rinathre...

Una din principalele resurce de bog5415. In zona de mijloc a Basa-rabieT nistrene. \TOT Kantemir, Beschreibung der Moldau, Leipz.1771, p, 69.

Fag. iO. Ast-fd peri Faraon etc.

Din acestA opiniune poporanl despre originea Tiganilor a derivat lanoY numele lor cFaraon o sail gBaraorm. E remarcabil, c5 autoriT românT,de cAte-orT vorbese despre vecha EgiptenY, par-ci descrtil pe TtganiTde ast5.-cIT, buni-Orl : Arum. Marcell., 1, XXII, § 6 si 16, A riston ap.Aulu-Gell., 1. XI, cap, 18 etc, Cronicarul sdsesc Weiss, care cu-noscuse personalmente pe RIzvan, : Resovan war gewis nationisaegyptiacae.) VeclT Trauschenfels, Deutsche Fundgruben z. Gesch.Siebenbuergens, Kronstadt, 1860, p. 145.

Pas.. 168. Poporut da jos p'acela 15e earl poporul pus.,.

Cumcl la RoménT n'a existat nicT o dat5 nicY mAcar umbra asanurnituluT cdrept divin, dovédI cit chiar Stefan cel Mare, desi cuce-

dice

)-a

A-

- 191 -

rise tronul cu sabia In mana si deg era fib' de Domn, totusT a fostsilit s conv6ce adunarea poporultif si cT-a intrebat pe toff, este cuvoTa tuturor s le fie Domn 2. VecIT UrechYa, Letopis, , p, 118, MaYmulte alte probe, carT nu pot aye aci locul lor, ail fost desvoltate InCursul public de dreptul constitutional al Romanilor, pe care '1 tinusemefi In sala AteneuluY Roman In Septembre-Noembre 1866.

Fag. 173. Efi, Soltuzul ot Suciva, cu ceY do7-spreqtea pdrgar3...

Despre soltuz, pargarT si URI organisatiunea vechilor Municipalitat1romane, veclT In a mea Archiva istorica, t. 1, part. 1, darea de soma,p. Despre obiceiul de a oferi principeluY la intrare inDomnia strugurY si grab, cata Heidenstein, op. cit. p. 318.

VII VIII.

APENDICEMODELIIIII DE VECHEA LUCA F3I VERSIFIOATIIINE ROMANA,

43936 13

I.

DIN PSALTIRIA DIACONULUI CORESI

(1577)

HALMUL 119.

Chntati Dornnului chntece noao ; lhudaré lui In beséreca prépodob.ruciloru ; sit se veseléscS. Israilit de cela Ce fdce eld, i fiii Sionuluise bucure de inphratula shu; sit laude numele liii In zborit si In tam-phne ; si In psiiltire sh chute lui ; cIt dulce vru Domnula Intru oameniishi, si riidica-va blânzii In sphsenie ; lhuda-se.voril prépodobnicii In slavh,si bucura-se-vora in straturele sale ; rhdrcaré lu Dumnezeu In gruma-zulu loru, si spéte de arnandoao phtli ascutite in raffnile lora ; sit NatizbInda. Intru limbi, oblicire Intru oameni ; sh lége Imphratii lora sislItvilii lor, máinibe ferecate cu fleet ; sh fack Intr'ânsii judelti scrisil ;slava acésta Taste tuturoru prépodobnicilorii lui.

sit

196

POESIELE SATIRICE DE MIRON COSTIN(1670)

VIETA LUMIICatri cititor

In tote terile, Albite cititorule, se aI1t acest fel de scrisOre, careelinesce poCip.o; se clffarra; l cu acest chip de scris6re all scris mult1lucrurile si laudele imOratilor, a crailor, a domnilor si a lncepittorilorterilor

Asa all scris vestitul istoric Omir resbOYele TrondeT cu Achilleus ;asa Virghilie tnceOtura 1inpIrltieT RhouluY, i Mc( dlichll (aril denum&.

Inteacesta chip si sfintiY InvhOtoriY biserice nOstre, cum este IonDamaschin, Cosma, Teofan, Mitrofan i Andrefu dela Crit, au scriscanarile sfinteY bisericY, stibirile, 'canOnele si antif6nele, cu carile, cacu nesce petre scumpe i florY nevestejite, au Impodobit biserica.

Cu aceset pikid scrisul-am si eil acestl ma carte, Oril'a nurneleeste: Viéa. Lurnil; arltandu-tY pre scurt, cum este de lunecOsiisupusA pururea primejdiilor si premenelelor.

Nu sl poftesc vre-o laucll dintr'acéstit putinA ostenéltt, ci maT muttsit se 7'4M, cd In;le Fi in limba nóstrd a fi arest fel de scrisore ; ci nunumaY aresta, ci ;I alte ddscalii invcYldtterY ar jade" ji ple 1,mba ronaniscd, de n'ar fi covdrsit vécul nostru acest de acum de mar) greutd/1, ;i sd fie ;1 spre invdfdtztrile script:4rd maY Mead ii locuitenilorfereY nostre voe.

Citesee cu bura sKnittate, dulcéta maY virtos stt Incetee andcl a citi i a nu incelege este a vIntura vIntul sail a ferbe apa ;

si ape( ciii potl de primejdille lumiT sit te fereseT, cu ajutorul puterni-mitt/ Doinnulta Dumnecleu.

,ri

ci-

tesef,

IL

si ImpardniMr.

si

197

VIETA LUMI1Dqcttaren de§ertarilor, §i tote sint delette.

ECLESIAST CAP. I.

A lumiT cant cu jale cumplita vietaCu grija i primejdiY, cum este o acaPre-suNire si'n scurta vreme trait6re.0, lume viclena! lume 'nselatOre 1

Tree chic, trec ca umbra, ca umbra de vent ;Cele ce tree, nu mai vin, nu se Intorc era ;Trece vécul desfranat, tree anei cu Hitt,Fug vremile us6re, fug si nicY o p6rta

A le opri nu p6te : i maT mult cumpliteLucrurile asteY lumT merg tot pravitlite ;§i ca apa'n cursul sell cum nu se opresce,Asa cursul lumen vecT nu se conteliesce I

Furn i spuda t6te grit, visurl i OremSlut petrecerea lumiT s'a lumiT durere I

Dice David prorocul: v'tfla este 116re,iNu traesce, cendata o vecIT peritore, ;

Verme slut, verme, nu om er David ne dice...0, viclena lume I o, lume neferice'Me cite-s pre tine, tu cu reme tOtePreinenescT, si nemian yea sa stea nu p6te !

Cerul fapt de Dumnedeti cu putere mare,Minunata zidire, si el sfarsit are!§i voT, luminT de aur, sOrele si luna,Cadend sub intunerec, vert cla jos eununa !

VoY, stele iscusite, ceruluT poclOba,Va astepta grOznica trambita si t6baNu-Y nemica sa stea'n vecT, t6te trec In lume,TOte-s nesthtatOre t6te-s nesce glum&

I.

- 198 -

Tu, parinte-al tuturor, DOmne semparate!Singur numaY covirescT vremi nemasurate !lar cele-lalte tote cu vremY perdAmblând dupa a lumi'nselatOre fata.

Vremea-T lumiT sotia, i norocul alta,Aminduo la mutarT i amagirT gata.Norocul ne 1naIt, lacom s ne surpe,Iar so0a sa vremea gonesce i rumpe!

Norocul, far% sa stea, IsT tot schimbá pasul :Anil nu pot aduce ce aduce cYasul INumaY mântt i aripY, Yar picTOre n'are,SI nu Wit sta In loc nicT odini6re.

Vremea 'ncepe terile, vremea le sfIrsesce,Indelungate domniT vremea premcnesce ;Vremca petrece Li:Ste : nicT o 'mpi4ratia.Sä stea 'n vecY nu lasa ; nicT o avulia

A triii mult nu p6te. Unde-s ceT din lumeMarY ImparatT si vestict i cu slitvit nume ?Unde-s aY lumiT stapânT ? unde este Xerxis ?Alexandru Machedon? Unde.T Artaxerxis?

August, PompeTu si Chesar, unde slut in lume ?Pre eY toil vremea T a spart, ca pre nesce spume !Fost'aii Chiros lmparat, vestit cu resh6Te,Cu avere preste totT, pleandu-g sub voYe

Pre PersT, HaldeY, Thai( si Asia tOta....Cata la ce l'ati adus norocul cu r6titPrinsu l'ail o femee, T-ail pus capu'n sfmge:Satura-te de m6rte, Chiros, si te stinge

De v&sarea sAngeluT, o 6me'nfo.:ate,Ce de vrajmasia ta nicT Ganghes nu pOteTermul seil 0.4 Wing; asa opintescePre cel maT marT norocul gi-T tot pravalesce I

Mite,

I

199

NicY voY, lumiT InteleptY, cu filosofiaDe r6t1 hAlliduitY; nicY tenloghiaV'a scutit de primejda, sfintTCi v'ail adus la m6rte amarA pre unit..

a Dumnesleti au v&.sat t6te cu sorocul,MI poruncit la un loc sd nu stea norocul,Iar and stritetY fericitY, vremea cursul vostru11 tee : asa este Intreg traYul nostru

Pre multT i nevinovatY ea le curinK vécul,0 I vrIjmasl, viclenl, ce VinezI cu sacul

ca pescarul, spre noY tinçlT mrejile tale,Ducéndu-ne la M6rte, cu cale cale

De-aceYa catI, (Sine, sfIrsitul cum vine :Cine nu-1 socotesce, nu-1 petrece bine ISfIrsitul dit laudg, oil face ocargMulte 'nceputurY pré dulcY ajung pré-amarI

Cgc't mOrtea feir' de veste casit,Domnésch, 'mpgrAtéscil, pre nimenY nu laslt ;Bogatul i gracul, cel frumos, cel tare...VrAjmasa mente prieten pre nimene n'are I

Asa ne portli lumea, asa ne-amAgesce,surpK si batjocuresce :

Ndsandu-ne murim, murind praf i cenup.,Pinteackstn lume tree, cum trecT pintr'o uit I

2STIHURI IMPROTIVA ZAVISTIEI.

Viéta ta n'are pace, zavisnice Ome:Pururea te simtl muncit de a pizineY Rime;Sit musce pre cine-va coltul tell rIvnesce ;Dintr'al fratilor necaz inima lc( cresce I

parinV a lumiT,

fIr'

mica office

Asa ne'nséla,

1

- 200 ---

Bine scrien psaltire de tine prorocul :iZavisniculuT este acesta norocul :cGura luY, ca mortnintul destupat, tot easel,cLimba luT este gata sit tot ocarasca I...)

Doua bóle'ntru sine zavisnicul are :Una and petrece rat, a doua maT mare,and privesce pre altul cli petrece bine...Numele bun al cuT-va ca o mórte-T vine I

AcestuY nicY o data Ma nu-Y lipsesce§i 'n tot césul cu-acestea vTeta'sT pedepsesce....Ci 'ndesert te silescY s 'ntunecT dreptatea§i 'n scaunul bineluT s'asedT reutatea,

NicT reul s'aratT ca-T bun, In vecT nu potT face:DecT asa tot traTul ted nu maY are pace,Se sbucTurna ne'ncetat, se tot chinuesce,§i de ate i s'at dat nu se multamesce I

AIM dart cli nitnenT s'aibe tot nu pdte:Nu tOte are unul, ci cu totiT Vote,Unul una i altul alit bunitate,Dupre cum de Dumnedet le slut Insemnate !

EXTRACTE DIN PSALTIREA VERSIFICATAA MITROPOLITULUI DOSOFTEIU

0670

DIN 1113ALMIIL 41.

In ce chip doresce cerbul de lantani,Candu'l stringe setea de'l arde 'nSufletul met, Monne, asa te doresce,Cu sete aprirWt de m vestedesce...

plamânI,

IlL

-- 201

DIN PSALIKUL 46.

De-am vedé pgmlntul clgtit de Vint Tine,§i muntiT ln mare den loc sg'T strgmute,Marea valurY nalte urlând sg ridice§i sh le izbéscg de munlY sgyf despicc

Cu pérnele apeT....

DIN ?SALIM 63.

D6mne, mg spIsesceCu sflntul tell nume,Fa'mT judet pre lume§i'ntreg mg feresce ;Cu a ta putere,Grije când arn multI,Tu, DOmne mI-ascultg.Ruga din tAcere:CS. se rgdicargAsuprg'mY pgggniT,

§i cu tocY streiniT,Dc mempresurarg !...

DIN HAMM, 63.

Ca li-Y tAT6s1 limba ca spata,Cu venin Yute li-Y arcul gata:Fgra de veste, cu lancea pling.Vor sg shgetd ceT fItrI. vita....

DIN 'PBALIIIIL 97.

Cantact DomnuluY In strune,In cobuz cu versurT bune,§i dirt ferecate surleVTersul de psalornT sIt urle,Cu bucin de corn de bitor (*)Sg resune pina'n

(5) Zimbru, bisonte, bos urus.

43936 13 a

- 2 02 -

0 IMPROVISATIUNE IA LEOTURA PSALAIIILtlf 123.

Clue faceZid de pace,Turnuff de frAtia,Duce vréaFara gréta'Ntr'a sa bogap ;Ca'r maY bunaDepreunaN7Yea cea frittesca,Deck armaCe destramaelstea vitejdsca...

EPILOG Lk PSALTIIIE.

Cine'Y bogat de-avere, pre lume 'n tot omul,De nu v'ave 'ntru sine lacuind pre Dornnul,Acela de-avutilt satirt nu ma/ vede:De 1-ar da Vita lumea, el tot nu se'ncrede,§i de cat maY mult strInge, mal mult se largesce,§i tot desert se vede 'nteaverea ce'f cresce.

DecY nune'nteavere sa nu se gandescaCA va puté O. se 'mple, O. se odihnésca ;Iara 'nu'a arta suflet Domnul lacuesce,Acela de nemica nu maY jeluesce;Pentr'aceYa tot omul s nu se lenéscaPre Dumnedeil tn suflet sa'sY agonisésca.

EPIGRAFUL LA ZINEBEIDI DIN ABZELE MOLDOVEL

Capul cel de buor, de féra vestal,Semnézd puterea Ore nesmintita;Pre catul de mare féra i buéci,COrnele 'n phorne la pamIntDe pre chip se vede buorul ce'I place,Car vre 'n tdta vremea s stea cera 'n pace I

I1 pleA

- 203 -

DIN CAZANIA MITROPOLITULUI VARLAM(1641-43)

FOAIA 66.

Cumu'l unit cdlátorTu, ce Imblbt si alltoresce cale multd, ardes6rele, pdlesce zdduvulii, si este truditii i ostenitil de cale; candn'Tla mijloculd caleY, afld un copacTu frumosil si cu umbra ddsd, si sidesubt dinsii de se odihnesce si se recoresce In umbra luY ; inteacelachipii si noY Inteacéstlt di de astddT, fiind supdratT si osteniff etc.

FOAIA 157.

Cumul apa cea de pl6e ce se pogOrd din nuorY pre pdmint, inmulte chipurY lucrezd, pre câmpl si pre codri, in floe( si in pometT, dele cresce si le infrilmsdzd, albesce si le rosesce, galbenesce si ino-

hordjesce, unele verdY, allele albastre, sävaT cd este apa numaT Inte Lindfelii, éra In multe felTurT lucrézh, indulcesce si amdresce ; asa $i duhuldsfântii In multe chipurT lucrézd...

FOgit 212.

Ce este frica rdzbolului Doad ostY stall inprotiva, cu arme intrarmatY, sabiile strdlucescii, shgetile acopdrii s6rele, sdngele se vérsd prephmint ca phraele, trupurile vonicilord zacii ca snopiT in vremea se-cereT....

FOA1A 372

pilele n6stre treat ca o umbrd de nuord Bra de pleie ; ca corahiapre mare, ce o bate vintuld spre margine ; ca o pétrd din dad la vale,canal se rentund (sic) si nu se p6te opri ; asa merge de tare si vielanOstrd cdtra mOrte...

seld

I

Stab. graft I. V. MECO, Str. Benet'

BUCURESCI.

'10

A.

upload.wikimedia.org...PREFATA LA A 4-a EDITIUNE A treTa editiune din Rdsvan Vidra de vr'o clece anT...

Documents

Transcript of upload.wikimedia.org...PREFATA LA A 4-a EDITIUNE A treTa editiune din Rdsvan Vidra de vr'o clece anT...