ANUL IH No. 760ikakarmawagaTarrowsialamazgagsratsar

A DOUA EDITIUNE41. {..-: . . -4-. . ..

JOUI 2 (14) IUNIE 1888.

NUMERUL NUMERUL

ABO tNii :\TELI:iNCEP LA I SI 16A FIE-CAREI LUNI SI SE PLATESC

TOT-D'A-UNA INAINTE

la Hucaresei : La casa Administratiunel.in Tara : Prin mandate postale.

Pentru t an 40 lei, 6 lunt 20 IeI, 3 lunt 10 lei.In Streinetate : La toate officiele postale dinUniune, prin mandate postale.

Pentru t an 50 lel, 6 luna 25 leI.

MANUSCRIPTELE NU SE INAPOkZA

REDACTIUNEANo. 3,-Piatza Episcopiet,-No. :1

saavaoT.G'dawzamat=maUntna,cuccmen zrxer!

D. Ioan Calenderu, fiindtrecut pe lista comunala ad-lui Fleva, suntem autori-satzi a declara ca d-sa nuprimeste.

D. Th. Nica, pus pe listad -lui Fleva, declina aceastaonoare prin urmatoarea no-titza aparuta in RomaniaLibera" :

Pe lista candidatzilor lacomuna , tiparita aseara inziarul Dreptatea ", figurea-za si numele d -lui Th. Nica.Amicul nostru ne strie însase comunicam membrilor so-cietatei comerciale si indus-triale care i -au pus numelepe atea lista, ca ocupatziu-nile sale nepermitêndu'i sevada in mod serios de man -datul ce i s'ar încredinta, îiroaga se înscrie printre can-didati numele unei alte per-soane."

D. Vintila Rosetti, trecutpe lista flevista, opteaza pen-tru lista opositiii - unite, dupecum va anunta astazi in Ro-mânul` `.

D. Chr. Cerlenti, care a fostpus si pe lista opositiunii -u-nite si pe lista d -lui Fleva,primeste a fi pus numai pelista opositiunii-unite.

D. doctor Stefanescu -Sa-che a declarat ca nu primes -te se fie candidat de cât pelista opositiunii -unite si a ce-rut se fie sters de pe listad -lui Fleva.

D. N. N. Hagi Stoica, puspe lista colectivista, a decla-rat ca nu primes>e a figurade cat pe lista opositiunei-unite.

In urma acestor declaratiunilista flevista se gaseste desorga-nizata si aces care ar vota pen-tru dênsa s'ar expune a eslegeconsilieri care nu vor intra ìnconsiliul comunal.

ilename dar lista opositiuni-unite si lista colectivista.

Intre ateste doue liste nu neîndoim ca alegatorii vor sii se a-leaga.

ALEGERILE COMUNALEPENTRU

BUCURESTICANDIDATI I OPOZITIUNEI UNITE

COLEGIUL I

1. Dimitrie Bratianu2. General I. Florescu3. G. Vernescu4. Em. Protopopescu -Pache5. Leonida Paciurea6. Vintila Rosetti7. Dimitrie Naumescu8. I. Alexandrescu9. Efrem Ghermani10. Alex. Rioseanu11. Valerian Urseanu, profesor12. Alexandru Hrisoscoleo13. P. Gradisteanu14. Dim. Petrescu, profesor15. Anghel Dimitrescu,profesor16. Doctoral Severeanu

COLEGiUL al li-lea1. N. Blaramberg2. C. Boerescu3. N. Filipescu4. G. Paladi

APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU

NUMERUL 13 B:1\I NUMERUL

ANU\CIUItiLECiN ROMANIA SE PHIMESC DIRECT LA ADYIINIS-

TRATIA ZIARULUILa Paris: Agence Hawas, Place de la Bourse, dAnunciuri pe pag. IV, llnia 30 banl; anunciurf

si reclame pe pr.g. Ill, 2 leI linia.LA PARIS : segaseste)urnalul cu 15 cent.

numerul, la Iiioscul din Bulevardul St. Ger-main, No. 84.

50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI

ADMINISTRATI U NEA

No. 3.-Piat;a EpIscopiel.-No. 3.

5. C. Raceanu6. N. Vrabiescu7. Nita Soimescu8. Christofi Cerlenti9. I. Bratescu10. Dim. Economu11. Sava Vasiliu12. I. Râmniceanu, üiginer13. N. N. Hagi Stoica, ßu14. Alex. Ionescu, bancher

15. Doctor Stefanescu Sache

CELETRE! LISTEAl2f;étorií capitalei vor avea mâine

se aleag& intre trei liste de candidati la consiliul comunal.

Este mai intâiü lista colectivista.Despre aceasta n'avem nitnic a

zice. Ar fi sé adresâm o insult& bu-nului sitnt al cetetenilor, daca amlucerca màear se îndemnam pe ce-täteni se nu voteze aceasta lista.

Nu e alegêtor din Bucuresti rarese nu stie cä din punctul de vedereadministrativ, lista colectivistá In-semneazs hotie la comuna, si dinpunctul de vedere politic, reabilita-rea colectivitätii, care a stropit eusinge uiitele capital& In zilele de 14si 15 Martie.

0 asemenea listó nu se discuté, sedispretueste.

Mai este lista disidenta, lista disi-dent& de colectivitate, disident& deopositia unitó, disidentó de guvernulactual si personal& d- lu; Fleva si altorcate -va persoane de pe liste, cacitoti eel trecuti pe list& nu p:imesca figura pe dansa.

In urma acestor refusuri puterozice chiar ca aceasta listó nu maiexi sta.

Rëmâne lista opositiunii -unite careconfine nume atât de ilustre, In catniel o critica alta nu i s'a putut a-dresa de eât ea e prea muli buna,cá cottine prea multe nume ilustre,ca e o list& politicé.

Este o eroare grosolanä d'a pre-tinde e& o listó comp.'s& din bar-bati politici e neaperat o list&ticó, si ca atele personalitéti poli-tice vor face politic& la comuna.

Din contra, o personalitate politicaneastâmpératáposite mult mai binese fac& politicó, câvd e fare control,de cat atâtea membri Insemnati careprin faptul tocmai ea apartin maimultor grupuri politice deosebitedaü o garantie ca nu se va face dinPrimarie o arma de presione in a-legeri.

Nu ne Indoim dar ca cet~;tenií ca-pitalei vor vota eu o imensá majo -ritate lista coalitiunii.

TE LE GR AM EAGENTIA HAVAS

Potsdam, 12 Iunie.Impératul s'a sculat la 10 ore si jumé-

tate si a stat cat-va tim pe teras"; a fa-cut o preumblare In trasura tn pare. Ma-jestat.ea Sa va asculta la unu si jumétateraportul gerieralulul Mischke.

Potsdam, 12 lunie.Impératul luó.nd o hrana tndcstulaloare

tn timpul zilei, s'a simtit dupé ameaziputin tntarit.

Generalul Mischlce ar remane pe langaImpérat,

Friedrichskron,12 Iunie.Ftirea cä baronul Zedliz-Neukirch ax

,G...- :d1t . ::.ß'.... .. .: -.4,. ^_t . ..9i.s...'

Inlocui pe d. de Puttkamer e desmintita.Asemenea nu este exact ca ministrul

Friedberg si -a da! demisia.Londra, 12 Iunie.

Printul de Galles a primit a;t o depesedin Potsdam anunt;and ca starea Impéra-tutu] este foarte gravó.

Trasurile regale comandate pentru aconduce pe print si pe amicil sél la cur -sele din Ascot aú primit un contraordin.

Bruxela 12 Iunie.La alegerile legislative din Bruxela a

fost balotagiü taire Cott candidatil cato-lice si Lott libera it maderatl.

La Anvers, catolicil aü fost realest.Pe toate cele l'alle punte, catolicil aïi

fost asemenea realest. Ei castiga pe langaaceasta doué scaune asupra liberalilor.

BruNicla, 12 tunic.Chiar daca balotagiul din Bruxela va

fi favorabil liberalilo^, ministeral catolicva conserva o majoritate d -3 vr'o 30 devoturl la Camera si de 18 voturl aproapela Senat.

Budapesta, 12 Iunie.Camera a adoptat proiectul de regula -

risare a Portilor de fer, dupé expunereaministrulul Baross asupra ohligatiunil in-ternationale ce incumba Ungariel si a ma-rei importante economice a operel.

Berlin, 12 lunie.«Gazeta Crucit» anunta ca seful cabine -

tulul civil, d de Wilmow-ki, se va retra-ge la 1 -iü Iulie pentru causa de oftalmie,care cere o apropiata operatie; lar nu pen-tru motive politice.

Bolonia, 12 Iunie.Un mare cortegiü deprofesorisi studen-

til delegati al universitatilor din Italia sidin strainatate, a pornit la 9 ore de la u-niversitate la arhigimnasifi unde s'a co-memorat in presenta familiel regale al18 -lea centenar al Universitatel prin malmulte discursurI.

Nu s'a Intémplat nidi un incident.A fost un mare entusiasm. Ceremonia

s'a sf &rsitla 2 ore.

a.....ASTA -ZI MIAMI 1 IUNIE

INTRUNIRE PUBLICAA

O P OZ ITII-UNITEIn Sala (Wen la orele .4 p. n>,.Mzramo-;>.-w,"

SITUATIUEA PRIMARIEIMaine se fac alegerile pentru consi-

liul comunal al Capitales.Cet&tenií saturati si desgustati de ad-

ministratiunea aproape general& din a-cestl 12 ana, sunt hotarltl sè trimità a-coso pe aceia dintre dênsií care vor fieconomi, bunt gospodart, cu frica delege si cudorinta de lucru.

Cu deosebire acum trebuiesc trimisila Primarie oan;(eni economi si cinstiti,caci situatiunea financiara a orasululinspira serioase IngrijirI bine Inteme-rate, din care resulta ca trebue sè luammêsuri energice pentru ca réul sé nuse intinda.

lata cate -va indicatiuni sumare, dincare se poate vedea cat de rail se ga-seste casa comunal&.

In 1876 bugetul comunal se compu-nea de veniturt In suma de :

lea 6.742.615In 1888 bugetul comunal ordinar s'a

urcat la suma de :lei 7.539.920

Cu tot sporul acesta, deficitele aUcrescut din an In an, pana ce aü atinsla inchiderea esercitiului 8687 -cet dinurma definitiv Incheiat, un deficit de:

let 1.355.136.-77Precnm se vede, Casa comunale sta

foarte red si polite ca baneste cádea simai mutt, daca consiliate comunale dinacesta din.urma ani n'ar fi recurs In moriilegal, la fondurile tmprumuturilor,cartaveaü o destinstiune cu totul specialä,pentru a le Intrebuinta la acoperireagolutul lasat de bugetul ordinar.

Ast -fel se stie azt in mou absolut certca din diferitele Imprumuturi Primariaa lncasat :

lmprumuturile cu loturi lei 10 000.000Imprumutul Manu » 8.003.700Imprumutul Cariagdi » 11.616.000Imprumutul Casa de depon. 9.148.000Imprumutul Fleva » 13.360.000

Imprumutul Bibicescu- Campineanu2.772 465 67.

adieu In total Imprumuturi!e repre-sinta o suma de

11.1 52.727.700Din aceste suma s'aü tntrebuintat

pentru lucrara speciale :Din lmprumutul Manu 1.844.981,40

a lmprumuturile de la1881 tncoace 23.100 337,491) i t o 2.772.465.67

27.723 784,62.

La aceasta suma adäogând si parteadin Imprumutul cu lozurl din 1869 afec-tata la lucrurt de edilitate pe care s'ofì csam --suma exagerata-la G mi lioane,gäsim ca din Imprumuturile de

lea 52.727,700numai leI 33.723.784,62 ail fost Intri-

buintatt la lucräri de edilitate si prinurmare restul de

lei 19.003 915,38aft foss ïmprumuta¢i dupe vremuri ca

sc acopere deficit.ele bugetulul ordinar.Aceasta este situatiunea si pentru

daisa In bugetul cornunei se prevede oanuitate delei 3.046.200 din care 1.890.000 In aur.

Aceasta situatie trebue së inceteze sifate cu dtnsa trebue ca alegatorilsë se fereasca de a trimite In sine! con-siliulul comunal persoane de acelea ca-re contra legit ato sustras banit publicade la destinatia for legal &.

Curtea de conturi In sedinta din 3Maiü 1888 a condamnat pe consilieriicomunale cart al lost la Primarie to188182 sé p'ateasci solidariceste lea479 907 baize70, ce consi-liera s'aü constatat ca aü calcat legea siaü facet pe nedrept aceasta cheltuialä.

Pe acestl consilierl, alegatorii de a-semenea trebuie së'i condamne, gonin-du'í pentru vecie din consiliul comunal.

DIN (,0 \TIC :tDICTIiLE D-LUI G. PANU

CONSERVATORI SI JUNIMISTIIaca cum judeca d. Panu pe junimisti si

pe conservatori asta -z1.Ecstrag din Lupia de la 29 Maiü 1888pa-

gina total coloana a doua :Astazi conservatorismul junimis

tilor este cu totul de alta stola ,si dealta trampa de cdt acela ce'l aveaú cu14 ani in urma. Asta -zi conservatorismul lor se inspira eu totul dinalte curente de cat acelea din carese inspira -daca se inspira din ceva

conservatorismul d lui L. Ca-targiu, Al. Lahovari, gen. Manu.

laca ce zicea d. Panu In Lupta de la 31Iulie 1887 :

Se luärn pe junimisti si pe d -niiMaiorescu ciCarp. Acestia sunt con-servatori ca si d. Lahovari saugeneral Florescu. Caci, este ridiculca cine va se faca grup aparte, numaifiind -ca ïn loc de sub prefectura ardori sé fíe denumirea de canloane,,iarin loe de comune de 500 de suflete ardori se fie comune de 2000 de sufle'e.

Iaca apot ce citim tn Lupta de la 25Martie 1888pagina tntâiü, coloana a doua,cu privire la noul guvern junimist :

Regimul este decï schimbat cu to-tul. Ne aflam in plinareacfiune. ,,Si senu se zita ca juni;nitistil sung pseudo -conservatori: nu, el sunt conservatoride cea mai rea spela

astazi 'resa a-vena la guvern nitiste doctrinari tisi [a-

natici de cite va formule Inguste, au-toritare, reactionare In ultimulgrad.

Iac& apoi ce gasim In acesst privinta In«Lupta» de la 29 Maiil 1888 pag. tntaiü ,co-loana a doua, adita dupa dou' lupi numai,

Junimitistii nu mai sont niste aris-tocrati in fumurati, dispre¢uitori aïmaselor tisi care sé nu se gdndeascade cdt la clasa dirigente.

Am putea tnmult1 la nesfarsit citatiunidin « Lupta» tn aceasta privinta.:;'o fa-cem caci toata lumea stie cum Injura d.Panu pe junimi.Ll,

Acum tres , suptrat réil pe «Epoca» sivoind sé o faca zestre guveruamentala sireaccionara, ti trebuia neapérat sé laudepe junimistt dupa ce alta data It insultasesi ne laudase pe not. It trebuia neaparatsa stabileasca ca tntre conservatori si ju-nimistt este o prapastie de idei, de si altadata uustinea contrariul.

Ce girueta !

WILE LCPTEi"E cunoscut sistemul de discutiune

al Luptel : A insira pe un ton docto-ral o multiene de ineptii si de eresilpolitice, dar a le debita eu imperti-nPntii si dându si aerul ca dênsa stietot, lar ca contradictoria el surit a-ceia care spun prostil, acesta e sis-temul prin care confratii nostrii cred'ca pot ascunde ignoranta lor, faticel putin cu naivil, care ignorândfondul controversei, sa pot llia dui.écalificativele de oameni grozavi sia-tot- st.iutori, ce -si Impart singurieu generositate canfretii nostrii.

Acesta e sistemul prin care Lupiaa crezut ca va scapa de polemica ceintreprinsese, In contra noastre, incestiunea interventiunif Statului.

Tesa attstinutâ de noT, o rezumaseLupia in modul urmátor :

«Liberalismul piere fiind- casi -a dezertatprincipiile de neinterventiune a Statului;con§ervatismul nu piere,de oare -ce el ra-mane statornic vechiulul. ;,,program e-tatist'.a " 1

In contra acestei teoria, Lupia ainvocat autoritatea lui Spencer.

Ei bine, ce vor zice cititorii Luptelcând vor afta cä nu numai Spencerconfirm& absolut tesa noastra (con-traria dar de ce zice Lupia) dar incác& In acelasi volum si la aeelasi ca-pitol, de care vorbesc confratii nos -trii, Spencer zite cu totul alt cevade cat coa -ce ïl fac confratii nostrilse zicá.

Esto destul ca cine -va sê citeascácapitolul in cestiune, pentru a'si daseamä ca pentru spiritele cele malmarginite, sensul intreg al artico -lului lui Spencer este In absolutacontradictie eu cele ce pretindeLupia ca insemneaza.

Dar se dam cate -va citatiuni.In cea -ce priveste primul frag-

ment al frasea reprodusa mal sus :«Liberalismul piere fiind -c& si -a de-sertat principiile de neinterventiunea Statului» iat.& In ce mod pre-tind confratiinbstrii ca ne desminteSpencer :

«Sé uita, zice Spencer,ca frelntr'unmod,fie intr'altul, toate aceste schimbarl in a-clever liberale, ai'r micsorat cooperatiuneasilnica tu viata social& si afi marit coope-ratiunea voluntara.»

i mai departe :Daca trecem acum la cestiunea noastra

special&, putem sé ne dam scarna desoiulde confusiune in care liberalismul s'apierdut,

Vorbind de un ministro care s'aaretat partisan al interventiunei Sta-tului, Spencer il cualificó de «unuldin asa zisiï liberali cea mai inain-ta(i.»

Ceva mai departe, citim urmatoa-rele :

«Acestea sunt ispravele partidulul carepretinde se se nuneasca liberal, $i care séin-tituleaza liberal fiind -ca sé crede a fi avo -catul unen libertatt din ce tn ce mal mare.»

Herbert Spencer nu admite maimultactele restrictive emanând de laun parlament de cât acelea care is-voraü de la un monarh. ,Si. in aceastaprivintâ el sé exprima ast -fel :

«Precunmr ade.'eratul liberalism, Intimpurile trecute lupta tn contra mouar-hulul care pretindea sè exercite o autori -tate nemarginita, asemenea, tn zilele noas-tre, adevetatul liberalism va lupia tncontra parlamentulul care va voi sè pulemana pe o asemenea autoritate.»

Or1 -cum ar fi, panë to timpil din urm &,adeveratul liberalism a manifestai, ca '

alt& data, prin actele sale, o tendini& spreteoria unel autorit &ta parlamentare limi-tata.»

Sè luém scum cel-l'alt fragmentalfrazel In care am resumat tesa sus -tinutà de noi, Si anume: «Conserva -tismul nu piere când admite interventia Statului, de oare -ce el rêmânestatornic vechiului sèü program e-tatist.»

Iat& si In aceastá privintá cum séexprimé Spencer :

C &nd e sinonim de constr&ngere exerci-tat& de Stat, to opozitie cu libertatea in-divizilor, torysmul remâne torysm.

Vorbind apoi de conservatorii de-sinteresati si de conservatorii egoisti,Spencer zice :

Amandol formeazà tmpreuna un con-trast foarte isbitor cu liberalul ara cum else definea la epoca când liberalii me-ritau lu adever numele tor.

Iath acum S1 conclusia :«Conclusia evidenta e ca, pe cáta vreme

el lateste sistemul constrángerii, ceea cese numeste liberalism eo noun formaa conservatismului ».

Ce mai zic acum confratii nostri?Cum vor explica ei cá ali pus peSpencer intr'un anume volum siintr'un anume capitol se zic cutotul alt -ceva de cat zice In reali -tate Si pentru a ajunge acolo, pen-tru a expune opinia autorului ex-primat& In articolul «Noul torysre»ali luat un fragment dintr'o noti,l'ali ciuntit, ali suprimat cuvintuldin capul fraseï care indica o re-servi, ce ar fi deschis ochil citito-rului, Si l'ali pus sé zicá contrariulde ce zice In realitate.

Cunoastem un avocat colecti.vist,care are obiceiul,când pledeezii Inaintea Curtil de Casatie, d'a sé pre-face cá citeazà autori, pe când elface in realitate teorii in favoareatesei sale edite din capul lui: si pecare le pune in spinarea lui Démo-lombe or lui Ortolan.

Nu ne vine a crede cá confratiide la Lupta vor sè introduca ai Inziaristic& acest procedeü de discu-tiune si mai lesne am crede cá eiri'aü pri i r n'ali citit pe auto -rii de care vorbesc.

In alcest cas sé ne erte daca nuputem discuta cu ei. Pricepem sépolemisàm cu Lupta, dar nu pricepem sé facem eduoatiunea politic&a redactorilor ei.

CRONIí;AGOSPODARIE COMUNALA

Fierberea este mare de cinti -spre -zecezile, Si netntelegerile sunt Si mal marlpentru a se putea intocmi o lista decandidati al consiliulul comunal.

Colectiviati ai fleviati, tot( cer cu orce pret o list& de gospodarie comunal&,oea ce'ml a dat si mie idea se Intoc-mese lista mea In care se fie prevêzutirepresentantl de al tuturor breslelor.

Intr'adevër nu ar fi drept së avem Inviitorul consiliü comunal numai pe te-nerul N. Basilescu ca representant altuturor partidelor politice dupa tim-purl si ImprejurarI ; nu ar fi drept selásam la o parte anele meserit, uneleindustrie nationale.

De acea am onoare a propune ale -gatorilor urmatoarea lista de candidata,o adevêrata lista de gospodarie comu-nale :

Colegiul 1-lui) C. Nacu, spre a representa isna-

ful ceaprazarilor, avand tot de o datadreptul se represinte afar& de ceapra-suri Si ceapa, prazurile.

2) Radu \ill>tal, delegat din parteaceasornicarilor.

3) Master Broadwel, delegatul in-casatorilor mirodeniilor publice, breas-la bogata, de oare ce membriI et se nu-mesc vistierl.

4) Niki Xenopulo, delegat din par-lea israelitilor nationall-liberali, cace Siel este romun. Vus? Sa va ocupa Inspecial cu legea comerciulut ambulant.

5) C. F. Robescu, delegat al socie-tine' bandagistilor pe fata ai pe dos.

6) Colonelul Bibescu-Pistol, de-legat al societatei armurierilor.

7) D-rul Severin-Bosnagea, re-presentant al barbierilor maiatri Inmica. hirurgie (lipitorl, ventuze Si scoa-tere de masele, eventual ai de falci).

81 Stefan Bellu, Iacov flind jidanbenaturalisat, Géraudel ne având vtrs-ta si femeile neflind eligibile.

9) C. Andronic, delegat din par-tea poleitorilor:

EPOCA -- 2 IUNIU

10) N. Ditnancea, representantulbreslel samsarilor (gratierI, Imprumu-turi, vinz&rf de imobile, contracte, fur-niturl ai alte:e).

li) 'tache Protopopescu, repre-sentantulcorpuratiet Dambulichi-Tchius-manda.

12) óiritzopulo, delegat din par-tea sufragiilor, cu mandat special de labreasla rêndaailortu( maghiaron.13) Andronescu-Dulap delegat din

partea têmplarilor fabricantt de dula-purl cu secret.

14) Stoicescu C. representantulbreslel boiangiilor ai a frizerilor(su-li manure', irvanti-vasanaroc,acosmeti-curl Si atiubet).

15) Simulescu D., delegatul breslelcarciumarilor en gros.

16) Carada, representantul caselorstr8ine, schimb aicomision, S. G. D. G.

Iata de o cam data lista mea pentrucolegiul antêiü ; daca precum crez eu,recomandatil met vor tntruni majorita-tea voturilor, me voi gr&bi sa public lavreme ai lista candidatilor pentru cole-giul al doilea.

Nadajduese ca nimen! nu va puteasustine ca am nesocotit trebuintelegospodariet comunale

Max.

DIN STREINATATE

RUSIA SI ROMANIA IN RESBELUL O N 1877 -1818

Sub acest titlu ziarul german «Die Post»de la 16 Maiü, public& urmatoarele asupraactiunel armatel noastre in uitimul res-boia ruso-turcesc :

«0 neliniate ingrijitoare, provocatade pretentiunile vagi si netermurite aleRusiei In privinta influentel ce dênsavoeste së'S1 aroage asupra statelor dinPeninsula Balcanica, apasa, mai alesde doue ani Incoace, asupra Europei In-tregl. Rusia is! sprijina aceste preten-tiuni pe sacriflciile ce ar fi facut In fa-voarea acelor state intr'un rësboiú san -geros ai costisitor, ai inca de curênd aprimit asigurarea din partea cancelaru-lui imperiulus ça el este dispus a Inles-ni acele pretentiuni ruseati, Intru câtele vor fi intemeiate pe tractatele exis-tente. Cu toste acestea, lucrurile In a-ceasta cestiune nu se limpezesc, ei Eu-ropa trebue se se aatepte se vaza is-bucnind o conflagratiune In acele partiunde se aduna note' de furtuna. In ase-menea imprejureri, este instructiv acerceta cursul resbelulul trecut, facêndacest studiú ai dupe alte relatiuni de

cele provenite din isvoare ruseati.Ast -fel, se va deslusi mai bine, daca,pana In sftrait, Rusiel II vine tot meri -tul in resultatul final norocit al acelulresbel, ai daca sunt, deci, bine inteme-iate nemësuratele sale pretentiuni.

«0 asemenea informatiune ne st& a-cum inainte printr'o scriere care s'atradus de curtnd In limba germana.scriere Intitulata : «Participarea Romd-niei la resbelul din 1877 si 1878 », deT. C. Väcärescu, loc.- colonel In reserva,traducere germana de Mite Kremnitz,Cu o cart& si 2 planurl, Lipsca, 1888, laF. A. Brockhaus.

«Din prefatà vedem ça in traduceres'ali facut tâte -va prescurters, dar pla-nul si distributiunea scrieret aio fostmentinute. Aaa cum ne st& inainte, a-ceast& opera are o inalta Insemnatatenu numai pentru militar, pentru istoricai barb»tul politic, dar Si pentru ori -cine se ocupa cu evenimentele contim-porane. Aci se dovedeste in chipul celmal învederat aceea ce s'a dat mai detot uitärei, adita cum Statut romdn siarmata romdnei sprijinirä din capul lo-culuì, mijlocit si nencijlocit pe Rusia, înconducerea resboiuluì, si cum, pdnet laurmä, o putere mica scäpä soarta cam-paniei in care fortele uneì fëri incompa-rabil mai mare su feriserei grele ïncer-cäri, fünd-cä la început disprefuiserä peadversar. Prin cele ce urmeaz &, vemcerceta mal de sproapecontinutul acestel opere.»

Se face dupe aceasta naratiunea e-venimentelor care se petrecura de laintrarea armatelor ruseati in Romaniapana la trecerea for In Bulgarie, ara -tandu-se foloasele ceaflá Rusia in acestrësboiú din partes Romaniel. Armataacestue stat acoperi m.ara+tl strategic aloatirei ruseati, $i sprijini In modeflcacetrecerea et peste Dunare, combatênd peTurca pe tot lungul fruntariei ai dândconcurs Ruailor la atacul cetatel Nico-pole. Apoi armare negociere antre gu-vernul roman cu tel rusesc pentru coo-perarea armatei romane, peste Dun &re,In timpul carora se perdura de Rua!doue batali' Inaintea Plevnei. Veni dupeaceasta cererea .de ajutor IndreotataRomanilor, depeaa marelui -duce Nico-lae catre Domnul Carol, pornirea arma-tei romane peste Dunere ai sosirea esinaintea Plevnel, unde se uni eu forteleruseati puse sub comandamentul Prin-cipelui Carol. Armata roman& lu& oparte glorioasa la a treia bat &lie de laPlevna, unde dênsa obtinu singurulsucces al zilel, luarea cu asalt a reduteIGrivita, castigata eu marl jertfe. Aces -et batali' !Irma asediul Plevnet, In caretrupele romane fiai atrasera admiratiu-nea Rueilor si a generalulul Todlebenpentru nemeritele lor tuer &ri de tnt &rirt.Apoi urina caderea Plevnel eu luaraaInt Osman -Paga ai a armatei sale pri-soniera, ai marele duce Nicolae ai Im-peratul Rusiel recunoscure partea cesmare ce avu armata romana in acestresultat. Dupa acest fapt resboinic, tru-pele romane se despartira de cele tur-seetl ai armar& operatiunile lor In con-tra cetatel Vidinulut, care, In momen-tul de a fi Iuat& cu asalt, capitula In ur-

ma incheierei armistitiulul de la An-drianopo'e.

«Concluzia operel, zice ziarul «DiePost», ne arata cat de seurta fu memo-ria Rusiei pentru servieiile ce le primide la armata carea fusese aliata. Niella Incheierea armistitiulul, nici la aceaa tractatulul de pace eu Turcia, Roma-nia nu fuse admisa. Prin acel tractat'Ise impunea a ceda Basarabia, In schim-buI Dobrogel, catre Rusia, de Si acestimperiü se tndatorase expres prin con-ventiunea de la 16 Aprilie 1877, a res-pecta ai a apera integritatea actuels aRomaniel. 0 furtuna de indignare seridica In toata tara. De alta parte Tarul ameninta de a lua Basarabia cu for-te daca Romanis se Impotrivesc aces-tel cerert. Aliatii de odir.ioar& sta tee ü a-cum fat& In fata Cu armele In mantaChiar dupa ce fuse admisa la congre-sul de la Berlin, Romania nu isbutia'ai dobandi dreptul. Ast-fel multumiRusia unuï atiat credincios care't aler-gasa In ajutor In ora primejdiei.

«Opera d-lui Vac&rescu a apêrut latimp oportun. Se dase cu totul uitäriiSmeritele cari revin Romd:nieii in libe-rarea Bulgarieï, sieste bine a se împros-päta amintirea lumeü despre aceasta.Armatel romane, tnsa, ai incercatululel comandant, d. V&carescu i-a inaltatprin scrierea sa un frumos monument.Pentru German! studiul acestel sCrierIa fost inlesnit prin traducerea el. A-ceastá opera se poate Mature de celemal bune monograflí de istorie mili-tate! ale armatetor mai bêtrane, ai oS-tirea romaneasc& probeaza prin aceas-ta scriere ea este egal& Cu dansele ai petarimul atiintiflc militar.

INFORMATIUN1

INTRU.+IRILE OPOSITIIUNITE DE ERI

Eri opositiunea-unita a tinut, duuèintruniri publice pe culori : una InVerde Si alta in Negru.

Arnêndoué acseste ï.ntruniri aü foststrálucite Si un numér foarte insem-nat de alegztori aü venit se aplaudepe oratoril opositiunii-unite.

Ls Verde aü vorbit dd. Gr. Péu-ceseu, N. Filipescu, N Blaramberg,C. Boerescu si Pacho Protopopescu.

In Negru ad vorbit d nii Paladi,Pacha Protopopescu Si Blaramberg.

-smINTRUNIREA FLEVISTA

Eri seara partisanii d tul Fleva aü tinuto tntrunire public.& to sala Ateneului.

7edinta tncepe la orale O. D. Racola eaciamat ca presedinte al adunares. D -saacorda cuvéntul d -lui C. Bacalbasa. D -sadupe ce spune ca lista colectivistilor numerit& nice o atentiune, si niel nu tngri-jeste pe nimeni, voeste se demonstreze caeticheta opositiunea -unite nu poate fi a-devérata, nefacênd nimeni opositie gu-vernu 1 ui.

D. Bacalbasa vorbind apol de lista opo-sitiunei -unite critica aceasta lista si sus-tine lista d -lui Fleva, de si Lupta a de-claret ca nu sustine nic o lista.

D. Aristid Pascal se sue la tribuna tnmijlocul aplauselor adunarei.

L -sa gaseste foarte nemeritä lista co-merciantilor, dar aceast& list& nu poate fipolitic& nice d. Pascal, caca el eel d'ént&iücare e conservator si ca conservator a pri-mit se figureze pe lista propus&, nu opoate considera de cat ca lista de gos-podarie.

D. Pascal vorbeste apol de demnia co-lectivista care a nenorocit tara pe un timpde 12 ant.

Ambele liste a zis la sf&rsit d- Pascalsunt bine ticluite; In ambele liste amprieteni si foarte bunt chiar.

D. Danieleanu, urcat la tribun& spunec& d -sa e democrat si liberal.

Arata apot de ce nu s'a amestecat pan&acorn to politice, demonstrând cu multhumour care a pus to veselie publicul,ca politica asa cum se face asta -zi nu estede cat politic& de interese personase.

Oratorul explica apol de ce nu e cu nielun partid politic.

Cu d. Dim. Brátianu nu pot fi, a zis d.Danieleanu, cact d -sa nu stie ce vrea. Cud. Vernescu niel mal mull, d -sa nestiindse faca politica. Cu conservatorii, i:itrecare are mat mull amici, nu va putea nicio data sé se uneasca; nici cu d. Fleva, cacegrupul d -sale n'are absolut nici o tnsem-natate, Hind compus numal din trel tier-soane, ceea -ce nu poate constitui un partid.

(D -nil Tache Ionescu si C. Arion auzindacestea, aü voit se tntrerupa pe orator case mai continue).

D. Daniileanu dupe ce zice ca nu tntelegeideiie d -lui Pascal, sffrseste spunênd ca nupoate veni alt govern acum de cat acelaal conservatorilor.

D -nit Tachelonescu $i Nicolae Fleva luândc ivtntul, spun ca nu vor respunde la acu-satiunile ce li s'aü adus si sfirsesc invi-tand asistenta se voteze lista propusa decomerciante. --

D. Protopopescu Pache, aflând cácolectivistií exploateazà discursuld-sale de la Orfeu, intrigând printrefunctionarii comunel pentru a de-misiona, a fáeut eri cunoscut prinsecretarul general al comuneì, c&d sa nu va scoate pe nici un func-tiunar de cât pe motive bine cons-tatate $i motivate.

--(Ieneralul Barozzi,ministru de rer-

boiü, va lua chiar zilele aceste unconcediü de mai multe séptámâni,pentru a merge In stràinàtate.E probabil c& chiar In consiliul mi-

neatrilor care se va tine azi ca deobiceiü In toate Miercurile, sub pre-Sedentia M. S. Regelui se va de-semna colegul d-lui general Barozzicare va fi insárcinat cu interimuldepartamentului ministerului de res-bel.

Asearâ dupé intrunirea de la Daciad. I. Brátianu a dorit sé i sé facá omanifestatie. Când a fost Insë vorbasé se puie in executare aceastá do-rintÁ, s'a pomenit cà in jurul séünu se gásea de cât Meschiu, C. F.Robescu, Manolescu lungu, Tobocsi alti vr'o zere biitáuai, ast-fel càchiar d. Dimancea, vorbindu'i laureche l'a fâcut sé renunte la acestcaraghioslic.

-SO-M. S. Regele a asistat azi la exa-

menele Scoalei Militare.*IB-

M. S. Regele a primit eri pe d.Coate Golouchowaky.

Generalul Alex. Anghelescu estegreü bolnay.

Mai multi medici ali fust chematieri in cousultatie.

SO-D. general 1pàtescu a inspectat

eri batalionul devênétori care a ple-cat la Sinaia.

*B-O miscare va fi facutá zilele aces -

tea printre personalul creditelor a-gricole.

-tß-D. Inspector financiar Constandi-

nescu a depus eri raportul séü pri-vitor la ancheta facuta la TeatrulNational.

Vom reveni.e-

Azi s'a tinut la Cotroceni obicinui-tul consiliü de Ministri sub pre$e-dentia M. S. Regelui.

-16B-D. Eug. JtBtescn, mergând ;eri la

redactia V. Nationale a facut obser-vatii jupânului Niki, cà Voinfa nuatinge de cât foarte slab coarda ile-galitcitilor. Japànul i-a rèspuns ehd-sa giiseste din contra ch spun* totd'a-una numai minciuni.

«Apoi trebue se inventajl ilega-litafl daca nu sunt : idiolul le public, stiï bine, ca crede or ce 'i vetspune.»

I-+tà ce opinie are palidul ai bilo-sul Stàtescu despre publicul Capi-talel.

Fár& nici. un comentariü.

DEPESI TELEGRAFICEAGENTIA 1-1ALIAS

Sofia, i2 Iunie.Un incident s'a prolus mal deunazl tn-

tr'un restaurant din Rusciuk unde un se-cretar de la vaina a scos portretul Ta-rului.

Asupra unes comunic are a ConsulatululGermaniel care semnala asemenea parti-cipare câtor -va ofiteri la aceast& afacere,guvernul bulgar a ordonat o ancheta dincare a resultat vina amploiatului vamel,dar nici o participare a ofiterilor.

In consecinta ministrul afacerilor streinea adresat Consulului Germanici o not&care anunta destituirea fun,tionarului.Incidentul e ast -fel tnchis.

Sofia, 12 lunie.,tirile privitoare la o cris& ministerial&

sunt far& temeiü.Sofia,12 Iunie.

D. Stambuloff este ateptat la Sofia lasfërsitul acestel septamani.

Paris, 13 Iunie.Ziarele povestesc cum d. Heriot pro

prietarul maeelor magazine ale Luvrulul,a tras un foc de revolver asupra sotelsale si tncerca In urma se se sinucida.UMW

DIN DISTRICTEBR :tILA

Partidul liberal- conservatorMesagerul Brailei public& urmëtorul

proces-verbal pentru organizarea par -tidulut nostru In Braila :

PROCES - VERBAL

Sub- semnafiï , cetäfenì ai orasuluïBräila,grupafi in jurul stindardului po-litic al partiduluì liberal - conservator;

In vederea apropiatelor alegeri comu-nale si in dorinfa d'a încredinfa con -ducerea intereselor orasuluï nostru unorpersoane independente, oneste si active,constituindu -ne in comitet electoral, de-claräm cei vom lucra cu to f1ì spre reu-sita acestui stop.

Braila, 1888 Mai', 7.

Alecu Constantinescu, Anastase Simu,Alecu Sturdza, Anton lonescu, AlexandruTomescu, Anghel Panait, Alexandru N.Corbeanu, A. I. Petrovici, Al. Ananescu,A. P. Mihailescu, A. Marinescu, A. Barbu,Barbu Puianu, Badea G. Jipa, C. Fotin,Christache Ionescu, C. S. Tenov, Constan-tin Georgescu, C. Vericeanu, C. Bacalbasa,Costache Ionescu , Caranfil George , C.Punga, Coman Matheiu, Christache Vasi-liu, C. Mihailescu, C. Popescu, ChiriacConstantinescu, Costache Ioan, D. Nisi -peanu, D. Stanovicl, D. Mihailescu, DinuPopescu, Dumitru Persoiu, Dimitrie Sisea,D -r A. Grilln, Ene Nechiforecu, EconomulGr. Balaban, Ene D. Gâgiulescu, GheorgheAvesalom , Gheorghe Ionescu , Glrita M.Albu, G. ZelescovI:e, George Raiciulescu,George Florescu, George Verescu, GeorgeIonescu, George Lupescu , G. I. Furtu-nescu, George Stegarescu, George Mihail,Gheorghe N. Tar &l &, Gavril Marin, Ghera- i

aim Petcu, Ghit& Marinescu, Gh. Brusaliu,Hristache Constantin, ion N. P&dure, IonI. Furtunescu, I. Armasescu, Ion N. Fra-tesu,Ionita Constandinescu, Ion PandeleStanciu, Ion Jecu, Ion Nicolau, Ion Po-pescu, I. Tán&sescu, Lazar S&ndulescu,Mihalache Stanescu, Milea lorgulescu, Ma-nole Podeanu, Mihail Marghiloman, M. V.Vernescu, Marin Cap-Bun, M. Petrescu, M.Marinescu, NicolaeV.Perlea,NicolaeV&Ieu,N. Negrescu, N. Tenase, Nicolae Iacob, Ni-colae Banu, Nedelcu Tudor, N. Nedu, NaeDimitrescu, N. I. Bucureasteanu, N. A. Di-tnitriu, Nae Chivulescu, N. Tanase Ciupit,Nistor Constantinescu , Oprea P. Cris-tescu, Petrache Ionescu, Preotul St. Pe-nescu, Petrache Dimovici, Preotul RaduMihailescu , Preotul Stefan Secareanu ,

Preotul Voicu Vasilescu, Preotul Luca Di-mitrescu, Preotul Caramzulea, Radu S.Albuletu, Radu Bucur Stegarescu, R&dusVasilescu, R. C. lonescu, Stefan Mihai-lescu, Stefan Economu, Stefan Cristu Co-sac, Stan Dobrin, Stefan M. Iorgulescu,Stoica Bogdanescu, Stefan G. Cocosu, StanT&t&ranu, Stelian Vasilescu, Stefan Do-brescu, S. Dimitrescu, Sian S. Raduleseu,Teodor Stoianovici , Timase Arghirescu,Toma Petrescu, Tote Gheorghiu, TeodorCraciunescu, Tache Petrescu, T. Anghel,T. Nicolescu, Teodor Bogdanescu, T. M.Ghiuzel-veleat, Vasile A. Paleologlu, Va-sile Persoiu, Vasile Margarit, Vasile Cara-gheorghe, Voicu Ionescu, Vasile Anghe-lescu, Vasile Constantinescu, Vasile Io-nescu, Z Zaharia.

lar In Intrunirea de la 23 Maiü dinsala R&ducanu Daniilescu, Cu o liber-tate cum n'a putut fi sub colectivitate,marele comitet a ales tn unanimitate45 persoane, care vor compune comi-tetul de actiune. Acestcomitet,in acordcu vechiul comitet liberal conserva-tor, va lucra pentru a Incredinta comu-na unor adevêrati representante al in-reselor sale.

Iat& procesul-verbal de constatareaacestei aleger! :

PROCES-VERBALComitetul electoral al partiduluì li-

beral-conservator, in sedin fa de la 23Maki curent, din sala Räducanu Danti-lescu, an vederea viitoarelor alegeri co-munale, a ales in unanimitate un co-mitet de acfiune compus din urmätoa-rele persoane :

D-nii : Nicolae V. Perlea, Mihalache Sta-nescu, Manole Podeanu, Vasile Paleologu,Constantin Popescu, Iordache Constanti-nescu, Nae Chivulescu, Tanase R&dulescu,Teodor Bogdanescu, Ioan Fratesu, NicolaeNegrescu, Ene Nechiforescu, Dimitrie Per-soiu, Stefan Christu Cosac, Dimitrie Nisi-peanu, Ene Gagiulescu, Alecu Constanti-nescu, Ghita Moise Albu, C. Ionescu, Teo-dor Craciunescu, Dinu Popescu, RaducanuDaniilescu, preotul Gr. Balaban, NicolaeDedu , Costache Pung& , Vasile Anghel,Pantazi C. Alexiu, Costache Draghiciii, Va-sile Constantinescu, Chiriac Panait, preo-tul Voicu Vasilescu, Marin Serbanescu,Costache Mihailescu (R&mniceanu), Dimi-trie Sisea, Gheorghe lonescu, Milea Iorgu-lescu, Gheorghe M. Musat, Radu G. Con-druz, Badea Jipa, Gr. Nicolae (cismar), A-lexandru lonescu, Alecu Sturza, M. Ver-nescu, Alexandru Ananescu $i DimitrieState Ruse.

Pentru constatarea celor de mal sus,am Incheiat acest proces-verbal.

Preaedinte, Dinu Popescu.

ROMANPrimim urm&toarea copie dupé reclama-

tiunea adresata Prefectulul de Roman decotre mal mull locuitorl ai comunel B &-cestil :

Domnule Prefect,«Ca supliment la cele denuntate ad-

ministratiunel de sub guvernul cazut aid- voastra la 3,10, 27 Aprilie si 3 ai 9 Maidanul curent, subscrisil locuitorl ce re-presentam majoritatea alegêtorilor co-munel rurale a târgueorulul Bacestil dinplasa Fundulul judetul ce administrate,Cu tot respectul datorit, venim a supunecunoatintel d- voastra ai urm&toarele:

í. Primarul acestel comune numitStefan Curet!, functioneaza contra art.67 din legea Electoral& consunalá, deoare ce nu atie a citi ai a scrie ai debi-teaza ai bëuturl spirtuoase.

2. A arendat venitul pit&rii, c &s &piiai mangeriel evreulul ,Sloim BábusanuCu un pret mult mat mie de cat In pe-riodul precedent, sigur ca nu far& in-teres (la ancheta se va proba foloaselece a luat primarul cu notarul Chiriac)ai far& garantia cuvenitá.

3. A' arendat iluminarea targuaoru-lut cu gaz f &r& garantia cuvenita Si tole -reazä antreprenorulul a se servi cu ma-einl ce at focurl mal miel de cat aceleaprevëzute prin conditiunile contrac-tului.

4. Primarul Curet!, In unire cu nota -rul sëu George Chiriac, a luat mita dela un posesor p &m @nt de arat, un stogfin Si paie, pe care le aü vêndut la v &-t &Sel pentru angajamente de lucr&rI a-gricole esecutate contra legel ai asu-prirl la rafuell. Se va proba aceastadupe regulele comunel.

5. A Inscris cu rea credint& In lis-

EPOCA 2 IUNIU

tele comunale pe anii trecuti ei curentindivizi care nu ad dreptul, caz prevë-zut si pedepsit de art. 117 legea Electo-raie.

6. A tolerat ba chiar Invoit pe posesorul moi din localitate, a retine de lamal multe locuitora sum1 datorite lorpentru munti agricole, pentru alte da-toril ei a preface in coptracteri demunte agricole datoril care proveneaüdin daraveri streine de lucilie agricole,Contra art. 18 si i9 din legea muncilor,fapt prevëzut ei pedepsit dupe art. 35ei 36, mentionata lege, combinat cu art.147 si 148 Codu Penal.

7. A emis m ondate de plate pe tim-purl ne servite ei le a anexat apoica acte justificative, dovade lucrerileaflatoare in arhive dace nu cum -va sevor fi sustras.

8. A Inscris in actele civile de aiciattol de de ces al lui Stefan I. Olaru ac &raia moarte s'a Intámplat pe terito-riul comune! Suhaletu judetul Vaslui,pentru a nu se descoperi prin autopsiecauza morti!; i s'aü sustras bani si bo-rangicu (se va proba aceasta cu mar -turi).

9. A luat ambii, primarul Curca cunotarul sëu Gh. Chiriac, mite de la po-sesorul moeii Bâceetie pamênt de eratIn anul trecut pentru angajamente delucräri agricole esecutate far& se fi fostautentificate conform leger; dovad& lu-crarea subprefectulul si oamenil cariaü isc &lit In registro de munti la Ia-nuarie anul curent, caz prevëzut si pe-depsit dupe art. 35 si 36 legea tocmeli-lor de lucrae agricole combinat cu art.i47 ei 148, Codu Penal.

10. Obiectele pentru alimentare pu-blice sunt de cea mal proast& calitateei se tolereaze. evreulue antreprenor ale vinde chiar si cu lips& de dramurl,pentru ce primarulul Cure &, ei notaru-lui Chiriac, li se de pairie ei carne cupreture mal miel si de multe ori fer.&

plats, pentru ca se nu'l dea in judecatepentru faptul c& frusteaze lumea, si a'l.Ingedui Cu respunderea efystigulur. Seva proba aceasta cu acte ei dupe re-gulile comunel.

11. In schimbul pemêntulul ce ni s'arapit din vatra tárgusorului de cetreposesorul moeil in primevara anuluicurent, li s'aü dat la ambi 4 1/2 felcilot de areturet pe care l'aü si agricul-tat.

12. A lesat in folòsul posesorululmorii venitul anual de 100 let mal binedin inchiriarea loculul nostro obetescpe care se afl& asezat& moara de focpentru ca li se v &reaza vitele pe imasularendasulut.

13. Insuei Cnrc &, ln calitatea sa deprimar ne -a repit si 'sr -a insueit lui far&drept o bucata p &mênt din vatra târgu-lui pe care 'eI -aü Meut surf pentru viteei gradini.

14. Veniturile comunel se percep euhapca de cêtre. toto functionaril comunelpane ei de v &t &sei, ara ca nu se mai stieIn a cul pung& Intru, mal ales c& perceptoru care este ei consiler contra le-gil nu stie carte ei se las& pe mâna al-tore cautándu -el mai mult de cârcium&ei car &urie.

i5. Consumatia bëuturilor spirtuoasef &cut& de primarul Cureta, eu notarulChiriac, pe lange. c& a fost iconomi-coasa ei in favoarea antreprenorilordar apol s'a scazut ei grade de tarie larachi', ceia ce nu s'a (saut la cousu -matia de la 1884, eu care s'a scezuttot pe aceeti antreprenor!, dovade lu-cr &rile relative. (Sigur ce si aceasta nus'a facut far& vre un folos).

16. Primarul Curc &,cu'notarul Chiriac,Cu stop de a'ei resbuna pe mai multicomerciante de partidul celor care n'aüvoit se fie pentru guvernul cezut, aüdresat H procese- verbale de contra -ventie contra acestor comercianti, procese care s'aü declarat in fale si probat ca atare, dar actiunea contra lornu s'a mal pus inca In mistare de eia fost repetat& in mai multe rênduri.

i7. At tolerat posesorului mosiei dea f &cut hatas pentru trecerea oilor ceaü Invoit la p &cune pe imaeul nostrual têrgovetilor.

18. Vat &sei pl &titi din budgetul co-munei sunt mai muet In serviciul pri-marulul Curc &, ei a notarului Chiriac,trimetandu'! pe la Roman cu unt, ouë,p &sert... pe la D &mieneett Cu femeia luiCurc &, la trebi prin ograd &, eu vitele lacamp, etc.

19. De c &tre primarul Curca, cu no-tarul Chiriac, s'aü ordo at perceperl i-legale. Se va proba aceasta cu acte dede ale lor dace. nu se vor fi sustras.

20. Scoala de fete pentru restabilireatamia am luptat de la 1877 e ne consi-derate de acesti lacomi invidio$!, c &cinu numal ca n'aü avut In ved re a a-loca In budget salari' invëtatoarer siai se 1ntretinä ecoala, dar apoi nu ingri-jesc a se procura tnvetatoarei (d -soreIVAleanu) pentru care avem atâta stimecât ei inimà, m &car locuinta necesara

ei ci rute de legea asupra Instructiu-nei publice.

2i. Legea electoralä a fost cu totulcelcate de primarul Cura., cu notarulChiriac, si ajutorul de primar Gr.Ichim, in alegerea delegatilor de la 10lanuarie anul curent.

22. Notarul Chiriac care este obligatde lege si eu indeplinirea serviciu'uIpostal rural in unire cuprimarul Curc&,a suatras mai multe scrisori din a-celea ce se depuserä la posta comu-nali, si din acelea ce venie din alteparti spre a le distribui adresantilor Inlocalitxte, ei citindute ambii continutulprin stricarea sigiliilor ce purtaü acelescrisori de corespondent& In afaceri demart importante, le ad desflintat.

Supunând Cu respect toate acesteacunoetintei d voastra domnule Prefect,va rugäm se bine-voite a constata in-$ivë (tinta celor ce spunem si avênd invedere seriositatea faptelor, se bine-voiti a mijloci impiicarea intereselorcomunel-prin disolvarea consiliulut co-munal si actionarea culpabi;ilor In ju-decate.

Credem de prisos a ve aminti d-lePrefect ce In interesul descoperirel a-devërulul, veti bine-voi a aviza malIntêiü la desbracarea numitilor (pri-mar si notar) de haina functiunilor cucare surit Investiti, ei apoe a se anchetafaptele spre a nu influente asupra mar-turilor si a instructiunea.

Bine voitl ve rugam, d-le Prefect, aprimi asigurarea prea osebitelor noas-tre consideratiuui.

I. Pantiru, G. 1. Turbure, Mihai Botez,Vasile V. Pantiru, C. Busuioc, N. Vasilio-vici, T. Donici, Stef. Chirila, Zamf. Ursa-chi, V. Ursachi si Gh. Balta.

A 2' EDITIUNE

ULTIME IIVFORMATIUNI

Aflâm in acest moment ca si d.C. Olanescu refuza de a fi;iirape vre-o lista pentru Consiliulcomunal.

34Manopere electorale

Aflam ca, prin plata, ar fi cir-culând liste peniru alegerea demâine, in cari s'au introdus nu-mele d lui Dim. Bratianu si aaltor candidati inscris' pe listaOpositiunei Unite.

Nu cunoastem pe autoril aces-tor fapte nec:necte.

Dar le denuntam d-lor alega-tori, si 'i rugam se nu se ïìnsale,si se nu voteze de cât pentru lis-ta publicata in capul ziarului Ro-mdnia, Natiunea, Romdnul, l'Indépen-dance roumaine si Epoca.

D. Ministru al instructiunei pu-blice a insârcinat pe d. St. Mihâi-lescu, inspector general al scoalelorse asiste la examenile anuale dineeoalele seteeti in mai multe comuneale j udetelor din Moldova.

34D. Ministru al instructiunei publicea cerut consiliului permanent se sepronunce asupra creàrei a patruburse anuale ce trebuesc acordateabsolventilor distinsi ai conservate-rilor de musisà si declamatiune dinBucuresti si 1asi.

Doué din aceste burse vor fi des-tinate pentru musicà ; iar cele l'altedoué pentru declamatiune.

Act dupe cum am anuntat M. S. Re-gele a inspectat trupele de la Turloaia.Eat& o mica dare de seam& asupra a-cestei inspectii.

M. S. Regele Insotit de d-nil generalBarozzi, ministrul de resboiü, Ip&tesculoc tiitor al comandantului corpulueal 2-lea de armate, ei de un numerosstat major a fostintimpinat la un chilo-metru de lager de autorit&tile comu-nale al comunei Turloaia, de d. ColonelMerculescu si de un numer Insemnatde femei, s&teni si copii care ad presen-tat M. S. cunune de fiori

Mai multe arcuri de triumf fuseseconstruite pe calea M. S. Regelui.

Dupa o inspectie amênuntit& fäcut&regimentelor 6 si 21 de Dorobantl, re-cruta* anulur acesta aü Meut ecsercitil.La plecare M.S. a bine-voit a exprimad-lui colonel Merculescu si ofiterilor a-celor regimente tnalta sa multumire.

Citim to «Romania liber &» :

«Vointa Nationale », care dupe ex-presiunea francezului are toute hontebue, ici permite sè amestece In mur -deriile polemicei ei si nume de fe-mei In virstá, pe care toate lumeale -a respectat si le respecte.

Si când te gândesti ce In comite-tul ei de redaetiune se gäsesc oa-meni care aü Insemnat ceva 'n taraaceasta, te desgustà când vezi la ceuitare a sentimentelor de demnitatesi de onoare ii poate impinge pa-siunea politics.

«Vointa » ocupându -se de d -na M.,a inserat un neadevér rusinos.

soanelor care treb'Àese delegate easé represinte ministerul instructiu-nei publice la diferite scoale din Ca-pitalê, atât publice câtei private.

34Citim In «Lupta» de azi :

«Epoca» de ieri Injure ei pe d. Gr. Mano,feind-c& a combetut pe conservatori lntr'otntrunire trout& asearb In Verde.

Cand cet tnjurati de «Epoca» pentru ase-menea motiv vor ajunge la o mie, vomface o cruce.

Se restabilim faptele : Mai intêiün'aro injurat pe d. Gr. Manos, ci l'amcriticat, pentru cá un om ea d. Ma-nos, isgonit de tree ori din slujbe sisub conservatori si sub colectivisti,pentru oit lue p trale de la contri-buabili, n'are voe se vorbeascâ deoamenii cinstiti.

Consiliul permanent de instruc-tinne piiblicà s'a adunat astis zi si aInceput a se ocupa Cu numirea per-

Iati jurisprudent s abilitäerl tn eedin-ta plenara a membrilor tribunalulul deIlfov, In vederea alegerilor comunale :

Ori -ce lists ce contins stersàturide nume va fi anulata, ca avênd In-tr'lnsa seme de prealabila intele-gere si violând secretul votului.

Tot asemenea vor fi anulate, pen-tru aceias motiv, listele ce coutinmai putini candidati de cet cea ce-ruti de lege.

-

Doué procese importante se vorjudeca in zilele de 7 si 8 Iuniü cu-rent de c&tre trib. corectional dinjudetul Tulcea.

Cel d'intêi ü este judecarea fostuluiprimar Nicolae Ivanovici, inculpatpentru 17 fapte, prevézute si pedep-site de art. 140, 142 si 144 combi-nate cu art. 40 din codul penal.

Cel d'al doilea este judecarea fos-tului prefect alTulcei, satrapul PaulStätescu Cu alti complici al lui, pen-tru faptele prevézute si pedepsite deart. 47, 147 si 288 din codul penal.

Vom vedea daca justitia va fi laînaltimea ei 1 1 1...

Procesul d-lui Alex. CatarhiuCu d. Manolescu

Az a venit Inaintea Cartel de apeldin Bucureeti procesul intentat d nulutAlex. Catargiu de catre procurorulMich. Manolescu.

De $i aceasta infátieare este a treia,nici de asta date nus'aüpresentat mar-toril citati, cire sunt d-ni( M. Manoles-cu, G. Ch tu $i Kiriacescu.

D. Al. Catargiu a cerut ca se se citezefostul prefect Moruzi ei denuntatorulA. Popescu, pentru a putea proba cuacte oficiale ca pretinsul atentat contrad-lui I. C. Bràtianu fusese urzit la pre-fectura politiei.

Curtea, In unire cuconclusiunile d-luiprocuror Cerkez, a respins aceaste ce-rere. .

In urma acestel decisiuni, d. Al. Ca-targiu a refuzat de a se apera.

Curtea, intrând in fond, a achitat inunanimitate pe d. Catargiu, fera ca a-cesta se se fi apërat macar.

Onoare dar acestor magistrati I

Voinfa Nalionalä face mare caz defaptul c& Fântânaru a fost asezat inspitalul de la M&rcuta mai inaintesé se fi pronuntat doctorii asuprastIrei sale intelectuale.

Trebue se fie ciee-va cu desèvêr-sire guguman pentru ca sé nu in-te!esg& ce o constatare serioas& a-supra boalelor nervoase nu se poateface In arestul comun de la Vàc&-resti, ci trebue neapérat facutà In-tr'un stabiliment special, 'Inde a-cel bànuit da iresponsabilitate poatefi supraveghiat la fle-care moment.

Ast fel sa proeedeaz'a in toste te-rne si nicàeri n'a plesnit vre-o dateIn mintea unui publicist idea séfacà din acest studiü un cas de cri-ticä In contra guvernelor.

D. Stoicescu fost director al di-visiunei scoalelor la ministerul ins-tructiunei publice ei d. Scurei fostprefect la Bacàü surit numiti revi-zori scolari In Bucuresti.

Primim din partea eminentuluihirurg d -nu doctor Severaanu ur-metoarea scrisoare :

Domnule RedactorDe felul mee sent cane tndär &tnie, In

cea ce priveete citirea ziarelor politice, elaceasta este el causa c& adesea articole,ce mé privesc direct saü indirect, 'mlscap& din vedere $i din nenorocire, asemenea articole, de cet -va timp aü luatproportiunt demésurate el mal ales celecu un caracter injurios.

Ast -fel zilele din urmä, se zice eä uneleziare, putin scrupuloase ta alegerea ma-teriilor de imprimat, $l -aü umplut co-loanele cu niste asemmea murdärit. Amfost, sunt $i cred c& vol fi, un one panic,care vrea sé tr &iasc& tu viata cea mal mo-deste, far& sé invidieze pe nimeni, or -carear fi positia lui ; am tus& un päcat el a-cesta trebue m &rturisit, ceci poate se fieertat tel putin pe jumetate; ur &sc pe mi-eel, pe earlatant, pe nes &tio$t el se parecä exist& de acestea cara multa.

Aü c &utat atesta miel la sifflet a mi do-bora.; vor reu$i or nu, aceasta este o ces -tiune de timp ; eü cred tusa c& dreptateava triumfa $i'mi place a crede ci ea va flcu mine.

In toate calomniile ce s'as scris, este desigur o mena medicala amestecate, ei'mipare foarte rea c& niete interese meschine1 -a Impins a aluneca pe o pant& at &t depericuloas &.

Nu cred el cil eu chipul acesta nu maleste posibilitate a practica medicina ? nucred el ce. fie -care medic. cu voe sal far&voe, eu ytiinta sati far& $tiintä, este vul-nerabil ? Cine ar mal avea curagiul acauta un bolnav dac& ar vadea a douazi trecut la gazet &, ca medicamentul afost réü dat si din causa lui a murit bol -navul ? Ce bolnav a murit, fer& sé nu e-xiste o b &nuial& 1 Apol daca este a$a, $idaca le place onorabililor confratl de lagazetele cu pricina a arunca mânu$ea,cred ce. se vor g &si alti a o ridica.

Portesc ace$tl confratt a face un buletinjurnalier de totl morfil tutulor ? Nol pri-mim aceasta si sper c& vor remarie mul-tumitl de isbânda ce vor dobàndi.

Nol nu ne ferim, avem destulä esperi-ente. pentru a asuma responsabilitateafaptelor noastre

Cred c& este fia niel un fotos practic amé mal tntinde asupra mijloacelor ne le-gale tntrenuintate de aceste feinte mes -chine, care se ascund dupe degete, ca sepoat& insulta.

Cu aceast& ocasie, rog pe toate redac-tiile ziarelor care aü bine -voit a tua ape-rarea causel drepte, cäutend a pune lalocal lor pe niste medici care nu se res-pect& nict pe el tnsu$i ; sé primeasc& mul-tumirile mele.

Primita vé rog, d -le Redactor, stima elconsideratia, tmpreunä cu multumirilemele anticipate.

D-r Severeanu

Inte'o informatx ce ni s'a trimesde la Bacâü,privitoare la comisiuneainterimar& a orasului Bacàü s'aüstrecurat câte-va apreciatiuni gra-vite asupra unor persoane politicedin localitate.

Voit* Na¢ionalcz nu las& niel oocaziune pentru a lua apérarea oa-menilor cu deprinderi colectiviste ;ast fel in numérul séu de la I Iuniespune c& perceptorul comunel Cio-e&nesti, anu me Florea Gavrielescu, afost betut de subprefectul Vlahuti siarestat ilegal.Voinja insé nu spune nici cum pentruce a fost arestat acest martir politiccolectivist. Acest perceptor a dela-pidat 2700 lei si a fost tolerat ani In-tregi de fostul guvern colectivist.

Când se descopere delapidareaVoinFa face din acest colectivistpur sang un martir.

INTRUNIREI OPOSITII-UNITEDIN

nit de cât astäzi sub guvernul actual,cuteaze. se ne mai acuze ce suntene re-actionari pe noi conservatorii (aplausefrenetice). Vedetíd -lor cum sunt de m'-sei aceeti oament (aea este, aplause).

Venind la cestiuuea listelor d. Laho-vari spune ce toit trebue se voteze lis-ta ce are In c.ap pe d. D. Bratianu, ge-nera! Florescu si G. Vernescu, iar nealte liste.

In cea ce priveete lista d -lui Fleva,d. Lahovari spune ce d -sa iubeete pe d.Fleva, dar uraste pe ace! cari pozeaz&in salvatori. (Aplause Aga a fost si cuIon Bratianu. Pe un timp de 40 de an!d sa era privit de tara románeasee casalvator si am vezut cu toril ce fel desalvator a fost pe un timp de 12 an! eimal mutt.

Et bine nu mat voim ast -tel de sal-vatorl, ai impreuna cu no! nu mal voes-te nid tara. (Aplause Indelungate).

D. Petre Grädisteanu. D -sa inflereazäenergic Indresneala colectivietilor cesolicit& dupe atâtea crime iar &aI votu-rile cetatenilor.

Auziti, d -lor, In caput listel colecti-viste e acela din ministril care nepe-s &tor contempla versarea singelur no-bil al cetatenilor in ziva de 14 ei 15Martie.

D. Gredisteanu facênd apol compa-ratia antre liberali si conservatori, con -chide cA nu mal geseete deosebireaazi, poate sefle In viitor dar acuma nu.De aceea dar sunt pentru opositiuneaunita, ei ve conjur se votati pentru ea.(Aplause).

D. N. Rlaramberq. Flámênzii codri(viseazä. Asa se intêmple ei cu listaunul ambitios.

D. Blaramberg arat& ce manoperes'a Meut eu numele persoanelor dis-tinse cum sunt dd. Olenescu, Calen-deru, Nica si a'ti care aü fost puai pelista ambitiosulul fer& consimtimêntullor, ei car! ast & -zI vin ei declara cA nuprimesc se figureze pe densa.

Aea dar cet &ceni, tenaillai d. Blaram-berg, vol cari ati sc &pat de Vizir, ce-tati se nu cadet! pe mâna Cadiulul (a-plause prelungite).

D. Paladi chemat la tribun& in a-plause spune ce ast-fel se dispretuieetepoporul Capitale! de ambitiosul carepuse pe lista lui oament foarte destinaia ceror consimtimênt nu l'a avut.

Ar fi o rusine, zice d. Paladi, pentruCapitala dace va aplauda la autistemanoperá.De acea dar, termina d. Paladi, máine

flind Inaltarea, si votând lista opozitii-unite veti malta tara, iar ambitiosululveti aplica un dusiü care '1 va inveta,caer e un prieten pe care '1 perdem.

Sedinta se ridice la orele 6.

SALA ORFEUPublic imens. La orele 4 se deschide

sedinta. D. Dim. Brâtianu e aclamat capresedinte al adun&ree.

Multumind, d-sa spune ce cet&teniltrebue se voteze lista opositiunir-unite,chiardaca vor vedea pe dênsa persoanecare nu le plac. Aveti, d-lor, se alegetiIntre tre! liste : una a colect.ivietilor,care etili ce nenorocire ad adus In a-ceastA tara, a chue care se apropie decolectiviyti ; caci, aproape tote aceiacare sunt pe lista aceasta, nu mai de-parte de cât scum doul an!, eraü colec-tivieti si a treia a opositiunii-unite caree compusä de oameni politici, care ailluptat 12 ani In contra nefastulu! regimce a cezut.

D. Br&tianu arata apoi cet&tenilor eAPitisteni! aü votat lista opositirunite cuo majoritate sdrobitoare, sdrobind pecol ectivieti (aplause).

D. Al. Lahovari e chemat la tribun&In aplause.

D-sa recapituleaz& actele sângeroasede la 14 si 15 Martie, pe care le-a pricinuit mieelia regimulut trecut, are-tând virtutea cetatenilor, cari ad etiutse pue la locu lor prin bravur& ei prinprudente pe toti acer cari ad traflcatcu averea si viata cet&tenilor.Dar acumcánd ate dat jos pe stepánie de la gu-vernu lui Ion Bretianie, de sigur e& nuo se ve fie greü ca se dati jos si pe slu-gile lor... (Aplause frenetice).

D. Lahovari geseete cu deosebireIndr&snetipecoleciivistir care de ei sin-gele de la 14 si 15 Martie nu s'a uscatInca, cuteaz& de a solicitadin nue man-datele pe care le-ad murdarit prin ho-tiele lor.

Dar aceste nu le spunem numai noi,urmeaze d. Al. Lahovari In aplauselefrenetice ale adun&rei, c& colectivitiinu surit curati, dar chier ei Intre dtn01pe când eraü la primfirie 'sl aruncaüunu altuia epitetele de hop.

Oratorul de citire und plângeri ad-lui Serurie, ce e calomniat tmpreun&Cu alti colegi al sei, cum ce a comis e,e-regularit&t! si hotit In averea comuner.Si etit atunci d-lor cine acuza re d.Serurie, tot colectivieti;ca dd. C. F. Ro-bescu, dr Serghiu etc. Iat& cine 'i ca-lomnia 1

Si stiti ce s'a fecut ?D. Chitu, atunci ministru de interne,

a fost nevoit se disolve consiliul co-munal al d-lor Serurie si tovaroeie.

D. Lahovari de de asemenea citireraportului d-lui Robescu prin care d.Serurie ;era acuzat de hotie impreun&eu colegil sel IonescuMusca si cei cudênsir

Si ast&zi aceeti acusati si acusatori,vin ghiar& In ghiare se va ceara su-fragiele d-v. ca sê'i alegeti iar la con-siliul comunal. Ce derisiunel ce rueinel(Aplause frenetice).

D. Lahovari arata ce-ordine ei ce li-bertate presideazi astezì: sub guvernulactual.

Am avut alaltäeri tre! intruniri ei atIvëzut cu toti( d-lor ce liniete ei ce res-pect din partea guvernulu( a fost pen-tru catee trer Intruniri.

Sunt earlatani ei mincinosI ver car!ve spun : credeti ce ve zicem noi, cescrim in ziarele noastre, iar nu aceace vedeti cu ochia.

Sunt sarlatani ei hot! ei turburati nu-mat In gheeefturile lor ace' din politi-cien' cari de si ved cu ochie ce nier odata o mai bune o: dirle, o mai mareli:liste, o mai mare Iibert::te n'a dom-

INTAMPLARILE ZILEIBatae.D. Petre Marinescu, func-

tionar la Ateneü, mergênd la o petre-cere eu vara sa a fost betut de 4 indi-vizi anume Stefan Petrescu si CosticiPetrescu zis Fenice zidaru, si de dolalti al ceror nume nu se cunoaete. Mer-gând la sectia 21 unde sub comisarulcl. I privea la Mgrinescucum'l goneaüb&teuyi, fer& ca së intervie, a cerut a-cestuia ajutor.

Sub comiserul ins&, Ghita Ionescu dela sectia 21 Impreuna cu bâtâusii Ste-fan Petrescu si Costie& Petrescu In tocsë'I dea lu! dreptate ca n'a fost el pro-vocatorul aü spus comisarulul ce eleste de vina si acesta l'a pns in inchi-soare pana cati-va prieteni ai nenoroci-tului l'aü nos. Ar trebui ca turburato-ril se fie pedepsiti.

ULTIMA ORAAGENTIA HAVAS

Potsdam, 12 Iunie. Impëratul apetrecut o ora In timpul sere! pe te-r, si.

llupë amiazl, a p^imit visita princi-pese! imperiale.

Profesoril Bardeleben, Lexden aiKrausse aü petrecut noaptea la Castel.

Madrid, 13 lunie.Se asigura c&demisiunea cabinetulul va fl anuntat&azi Camerei.

E probabil c& d. Sagasta va reconsti-tui un cabinet.

Paris, 13 Iunie. Stirile sosite dinBerlin asupra s&n&tetiiimpëratuluiFre-deric suet foarte nelinietitoare.

Constantinopol, 13 Iunie. Mah-mud Paea, ambasador la Roma, e mi-ma ministru al lucrärilor publice, inlocal lui Zihini Paea care devine minis-tru de flnante.

Postdam, 13 Iunie. Doctorii Ley-den ei Krause s'et' intors la miezul-noptii la Berlin, iar doctorul Bardele-ben remarie la Friedrichskron.

Serajevo, 13 Iunie. Printul im-perial si principesa aü sosit la 7 ore di-mineat&. Ei aü fost salutati de primarulsi autoritatile si aclamati de o poputa-tiune numeroase.

MULTUMIRESocietatea «Unirea lucr&torilorconstruc-

tori romeni» din Bucureeti aduce villesale multumiri pentru generoasele fapteale reposatulul Athanasiu Petru, care,prin testament a läsat $coalel acestel so-ciet&ti 10,000 let,

ll lui Em. Protopopescu ?ache, care a o-ferit slciet &tet pentru cl&direa localululel suma de 1.000 let.D -lut Dobra Nicolau care a dat asemenea

1000 lei.Societate1 Romänä de constructiune $i

lucili( publics care a cedat pentru clädl-rea localulul aestel societ&tt 5000 car& -mizl presate.

I) -lui Teodor Petrescu leomerciant) carea donai asemenea el 200.

D -lui Costache Tibi$oi (societar) care aoferit ca ajutor la cladirea societatcl 501e1,

CASA DE SCHIMB

i. m.FERmaStrada Lipscani, No. 27

Cumpera sivinde efecte publice si faceor-ce schimb de monezi

Cil r s 1.1 1 B ilcilre sti! 11171iit. 1888

5 0/0 Renta amortisabila5 0/0 Renta perpetua6 0/0 Oblig. de etat6 0/0 Oblig. de st. drum de fer7 0/0 Serie. fune. rurale5 010 Setts. fune. rurale? 0/0 Scris. fune. urlane6 WO Scris fune urbane5 010 Scris. rune. urbaneUrbane 5 0/0 Iasi5 Ol0 imprumutul comunalOblig. Casei pens. (lei 10 dub.)imprumutul cu premieActiuni bancei nation.Actiuni Dacia- Romania.

NationalaConstructiuni

Argint contra aurBilete de banca contra aurNlorini austriaciTendinta ferma

,.t

11

f--aI0z

z

J Ú

wU I 764'

Ciimp. Vend.8(4, 93 1;2

i91 9289 3 4 90

10' 1 41107 3/492 1/4 92 1;2

105 1;2 10698 3/4 99 1/487 7 8 88 1/477 1/2 77 7/876 3/4 77 1/4

212 216398r'8225210

8516 '7016 70

2v1 1/2

42765140215

9016 9016 41

203

EPOCA 2 IUNIE

EPITROPi , GENERALE

« Ospitalcaor si OspicülrCASEI SFA1Tl'li, -PiIIIDLN

ANUNCIUPentru aprovisionarea ospitale'or ci

ospic;elor din Iaci deper.ditite de casa.Sf. Spiridon pe iarna ariultat 1888 80este nt:,resitate de 270 Staijenì Iemnepentru foc, es inta Carpen st Fag. Pen-tru aceastA atirovl .iana-e s'.ú regulata se tine licitati: In ziva de 30 Ionic,.viitor a. c.

Se publica aceasta spre cunostiatacelor ce ar voi se ia in antreprisa a-cl'asti3 apl'ov,sionare cu invitare a sepresrrita In ar.,tata ri ora i p. m. Incabinetul Epitropiel ge.neraletnsotiti c',egarantii soivabile. pe valoz:ea de 4000lei In banl satï efscte publice.

Efecte pubLca ; f ira de cele ale sta-tului nu se vor pr.mi de cat pe cursulzilei.

Conditiunile antre priso-:I se pot ved .iade concurentf In c'r; ce zi la cancele riaepitropi,1 generale. No. 1950.

CAS k DE SCII I \113

IONESCU & M r\RCUStrada Lipscani \n. 1.

BL'CURESTI

Curs pe zitta de I luniu,_->.-VALORI Scadenla

cupoanelorVirg lib.curs med.

Fondant de slat romanResta rom. perpe. 1875 5% 1 Ap. 1 Oct.Renta rom. amortisab. 5% 1 Ap. 1 Oct.Renta rom. nor. cony. 6% 1 Mai 1 Noem.Oblig. de stat C. F. R.6% i Ian. 1 lulie

idem idem 5% bletsImprumut Stern 1864 7% 1 Mar. 1 Sept.Imprum.Openheim 1866 8% 1 Ian. 1 lulieAgio

imprmuut. de oraseImpr. oras. Bncui . 5% 1 lau. 1 lulie

idem din 1884 5% 1 Mai 1 Noetn.Im.or.Buc.cu prime lozfr. Y.

Valori diverseCreilitul fonciar rural 7%

idem idem 5%Cred. fune. ur. din Buc- 7%

idem idem 6%idem idem 5%

Cred. func. ut. din Iasi 5%Obl.eas. pensiun. ír.300 10

trl'.!,:L

STRADA LIPSCANi, No. 2.r..».,- ......_-m®S ,77m.MA.O-.

t Ian. t lulieidemidemidemidemidem

t Mai t Noem.

92tii X9u

16 85

77

40

107105 3/4998877 314

218

DE VENARE 111OSIA STA \ESTI Ba Vu°situata la o ora de viitoarea gara Motnestl.Avand puturl de pacura, padurede brad si defag, fanete, locurl de arat pe ,eau) Tazieul,moara. Casa de locuit, han- carciumá e so-seaua Bacau- Moine8t1, langa fabricile de gaz.

Doritoril se vor adresa la d -na Catinca Cru-penski, in Roman pentru orce lamurirl. 776

EFORiA BISERiCEi CRETZULESCU

La iicitatia da la 26 Mail, ne:ecindpreturt satisfRcátoare pentru restabili-rea clselor bisericel pe din afara, seva tine alloua licitatio la 8 lunie, lacancelaria Eforiel, la 2 ore p. m.

Amatoril pot vedea conditiile, devi-zul ci caetul sarcinilor In toate zilele,de la 4-6 ore dupe p 702

DE VENZAREin total sau In parte un salon complect de

lemn negru imbracat Cu atlas rosa In reamal buna stare, compus din 2 oanapele, 4 fo-toliuri, 6 scaune, 4 0 linzl marl poleite,2 ma-stite, 6 scaune de fantasie, draperit etc. oesla de mancare 8i diverse alte objecte pre-cum dulapurl, scaune, mese, galeri) etc. ustensile de cuhnie. A se adresa Str. NegustorNo. 24 de la 9 pana la 12 a m. 747

CASA DE SCHIMB

MOSCU NACHMiA SNo. 8, in paiatul Princiete Dimih'ie Ghilu[

Sir. Lipscani, in facia noei cladir Bancei A'atioltate(Dacia-Bonidnia)B ucuresti

Cumpérä si vinde efecto publice si face ori-ceachimb de monezi

Cursul pe ziva de 4 luniu 1888

5 Renta amortisabila5 romana perpetua6 % Obligatiuui de stat ,Couv.rnr.]6ïú C. F. R.5 7' Municipale10 fr. , Casei pens. [300 L.)7 % Scrisurt funciare rurale5'76

,, urbane

55 last3 Obl. Serbesti cu primeIm. Cu prime Buc. [20 lei]Losuri cruces roste Italiane

Otomane Cu primeLosurl Basilica DombauAct. Dacia - Romania

Soc. NationalaSoc. de Conslructiuni

Asir contra argini sau bileteFlorini Wei. AustrlucMarci germaneBancnote francese

italianeRuble ltartie

NB. Cursul este sucotil in aur.k' r.cS . _-.r K...: Xw4...t4'"'.. FV...... st -r''"::--1r.K.ck . ._

CELE DIN UR MA NOU TATI STRADA LI C Ni, No. 2

ASIrttgl

sa DESCIIIS o

LINTAIRIM E!f-FiErAr2-Lift-7.7

s an inesou S'A LCH S'. ,+';

CU INCEPERE DE LA 9121 MAIU ANUL CORENT

UN BOGAT ASORTIMENT DE RUFARIE PENTRU DAME SI BARBATI

CELE DIN URIA NOUTATISTRADA i.IPSCAet, No. 2.:MINIMOPIENCIMPAT

Cum p. Vindes23. 95-

89 %

91

76 ií214106 3/191 3/4

1956 %

8777 %6839274017

16 6520112410099

217

772t010792

10699 %b8787142304320

16 90103126101100412

--sTF;AD i I,IPSI' :.i`, No. 2. .:'x'y vtb': X'.- ..,..Ai .3!. .,, !' s.cY':.r'a .ezleNd:é3RF.+fe.TaiRe4

'u.[.t'-_,x`r1°';',v'L:JF"íiL..:r_"L..t1c. á:S;,;¡,':.. -.S'..]f ' á5':,i-iá.:'

PENTRU SESONUL ACTUALA SOSIT IE--°

DE FRANZ HULLA SI C. LETZTERGROSCHENLA DIAGASIIUL P1ltI1NUL FONI)AT IN IDUCURESTi

ADEVATIATAStrada Selari No. 9

'/ -.

Boeaaeei F.nglezesti ve-ritabile pentru barbati lei12, 13.10.

Pentru !melt Ií, fl, 7, S.

Chete Satcu, Gems. Re-retzuri dc lei 11,12.13

f! AtEoP"por,i

15 i i T-

Strada Selari No.9

Panloti de larbali dediferite fasoaue de lei1 1, 12.

FOG A SE NOTA B'NE

STRADA SELARI Nn. 9LA

Gbete Rezetari de glacesi vacs forma ehiuezeas-ea de lei 110. 11,12.43.

Pertru bac ti lei 6, 7. lì.

(mete de Vacs de Ver -matia.fasoane englezestisi ehiuezesti de lei 10,11, 12.

ADEVARATA. STEA ALBASTRACu stima, U. \IESCIiELSOII\'.

.; SaillaSe'

786 SE NU CUMPERATI

IP,7,

SAU PIANEpana cíind nu agii vtizut mareie deposital d lui Max Fischer In Galati StradaMare No. 2N, In Bucuresti la d. A. L.Patin M gasin de inst.rum'r,te si notemusicale, Calea Victoria Palalul DaciaNo. 6 unde se gas .8te un mare asor-timent do instrumente de o calitategarartata si numai din fibri^I recu-noscute de bune.

Toat1 pianin lesuntcu constructiunede fer, coardele americane incrucisateCu piaci de incordare de bronz sau ni-chel Cu un ton frumos.

Acum se gasesc In depositele meledeosebit dcivr'o 2'1 piane de toate mari.mele, de lemn negru Instruit sau denue eu pretura de 850 lei in sus.

Se vinte si platibile In cüstiuri lu-nare. inchirieri de piane cu preturi con -venabile. Preto curent ilustri,t gratis,

I,,NATIONALA"SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR.I DIN nL'CURESTI

'51 CAPITAL DE ACTIUNI i1 3 MILIOANE LEI AUR ?:N¡ DEPLIV VERSATE i!f1 Aducem la tuno$tinta puhlicä, cà am 1

transferat biurourile notre In palatulSocietatel din Strada Doamnel No. 12.

ae

X527 Directiunea generala. fIE3iOBiow>twtì6iNis sffiii.aret*N11at

®M VESSSIIIBIES*S 9:11ITASSAIIISIMMV)

i SEVASTIA C0NSTA;NTIINSCU

MOASE :A PRACTICANTA DIN PARIS

anunta onor. sale clientele Ca s'a Stabilimentul de bat este deschis In toate ((rrStrada zitele de la 6 diminea a la 7 seara. Ip;inutat din , rada Scaunele No. 66 4 p;n Strada Dreapta No. 20. (Pi j Pentru dame belle de vapori sunt des-

chise in toate Martile gi Vinerile de la 6i tar Mogu). g I dimineata pana la pranz.Orele de eonsultatiunï In toat0 Bäile calde sunt in toate zilele la dis-

® zilele de yla 13®p.g,m. 7¡11Y Yi positia

,CN.S]®:1iDY3SD® i `C9ID1G S'1"eiIi.'11,4 Si& e

OrStM1111331IS*$SONSRISIAWliN3111S4®802

0 BAILE

Yfl7RSUSKtIStrada Politici No. 4 6

e

DEPOUL FABIIICEI OE AItTICOLE TECIiiVICE

CURELE Ue TRANS MISIEFsrima calitate engleza

CAUCIVC TFURTáINIPENTRU

RONDAAPA,

LVIN,ETCetc.

ABLE E .

FURTUNI SI CURELE DE CANEPAASBEST, STILLE PENTRU NIVEL DE APA

OTTO HARNISCHBucuresti Calea Victoriei, No. 48 Bucuresti

Is-a-4 is de Pasagutl rout ut

MEDALIE DE AURViena 1553

Autorisata de eonsiliu dehygiena si salnMitate

DENT-AL INA!ensentA pentru gurà

PULBERE VEGETALA PENTRU DINTIaleDr. S. KOT1tYA

CHI MISTAmbele preparate cu acid salicylic pur

sunt remedii radicale pentru durerea dedint!, boalele gurei si ale gingiilor.

Ele conserva dintil si da gurei un mirosplacut.

Pretul : 1 flacon, dentalina 3 rranci ; 1 cu-tie cu prafurl 2 franc!. f

Deposite la Bucuresti : F, W. Zvrner, 1. 0 ;vesa, [truss Stela si hranndus Braila Fabini

Botosani, Ila.inal, fiorohoi, [[ague.

Sub- semnatil avem onoare a in-ctiin(a pe onor. public c& am InceputexpluatIrea

APELOR MINERALEdc; la Slanic

InBintAnd un serviciü rFgulatde es-peditiune chiar la localitateabailor.

Preturile cu care se vê id apele sunturmtltoarele100 sticle de 3/4 litru Slanic 50 lel100 » » 3/4 » Iasl 60 »Sticlele sunt uni''orme si umplute

Cu macinldupetoateregu!ilestiinteT,capsulate si etichetate, purtAnd aua-lisa chimi'.& a isvo^ulul respectiv.

T ate tomenzile de afar& se faanumai la Frail Konya, farrnuistiIn IacT.

Deposit In BucurestI la d-nil I. 0-vessa suc. N. Ioanld et comp. si f etu.

A se observa eticheta cu ltrtnano is!ra ci analisa. 793.

,..,] ..,,i`ii`:lér+?73n®R.... .. Ie

W. STAADECKER.¡BIUROUL STRADfI SIARDAN, 8 aC;C/IVI 0;3171'

4izi.. wíx;-A,

ír-ä cO

DEPOUL STR. BIBESCU-VODA 6,

BATOZE DE TREETiIN FABRICA

RUSTON PROCTOR & LINCOLN(E l% 0 LITERA)

rriyl IIt

N I il

._- .+_Invit pe toti amatorii si cumpëratorii dè Locomobile si Batoaze de Treerat a visita depositul meú de

STRADA BIBESCU -VODA No. 6unde sent expuse noile Macini sosite acuma de la sus zisa fábrica si anume Locomobile si Trceratori perfectionate Cu excent.er, prevëzut eu noile aparate deseuturet.

Treeratoarele Ruston Proctor et Comp. care sunt cunoscute pretutirideni ca cele mai bune, sunt din notiperfectionate Intr'nn mod insemnat, potrivit cu cerintele acestei täri; ele aú fost distinse la toate Expositiile dinsoul trecut, din Germania, Rusia, Iinitlnda, Australia, America t-te., eu premiile sale mai malte.

Invit pe dnii proprietari si arendasi de mogi'., chiar aceia care nu aú trebuinta momentana de aceste macini, avisita dwpositul meú, caci 'i va interesa pe tott a vedes Imbunatatirile si schimbarile nuoi ci practice care saü in-trodus In llasinele dé Treeret Ruston, Prector et Comp.

Ca aceasta ocasiune mai ofer : Plu avi Universale Originale aS ACk» Cu 1 si 3 brasde.Grapi diagonale si cu disti migcatori.Seceratori simple americane «Daisy ».Seceratori Ctt aparat de legat Cu sfoara «Mc. Cormick» garantat p.enttu buna functiune.liatoaze doble de màna.111asini de taint nutretul în diferite marimi.Greble de tûn, Tavalugi, Vît.nluratori. musamale, etc. etc.Cataloage si descrierea masinelor In tiorba romana, se tramit gratis si fraico dupe cerere.

W. STAADECKERliucuresti

Tipografia Zituului Epooa" Tipaeil Cu cerneula Ch. Lorilleitul C-le Paris

Are onoare a lncunostiinta po onor.public ca am obtinut prin o transactiune ií1(le cumpdrare etabihmentul oe berarie 1!1

No.WILHELMt tGRAEBáRNo.g

precum si renumitul deposit de vinurlindigene si streine. Rog dar pe onorpublic si pe vechea clientela se me o-

co--

noreze cu asistenta sa, cäutand seresound dorintelor prin un servicioprompt 81 curat. cu stima

t#d

X774 I. 1. OSWALD41164431;*?0W :tiS84i,atk.*S313341MN^

DE INCHIRIAT No. oi to pusaldiincamere peutru Stepan 3camere pentru slug!

o cuhnie, o spa!atorie, 2 pivnite, grajd de 6cal, sopron pentru trasurl. 723

:VatOlith.716%.T1wi:,tta4k474.14:0147.1

APA 1<IItiER.ILA DE BORSZEK

(BORVIZ)

MAñG.FITAR+:L TUTULOR APELOR MINERALE

Pentru excelentelc sale proprietatia primit la expozitia universala dinViena diploma de distiuctiune si laexpozitiadinParis medaliade argint.

Multe autorit&ti medicale aft recu-noscut, ca aceasta era mineral& po-sed& oescelelitt putele de vindecaret.1 diversecasuri. Prin guslul séüeelplacut si bogatu'i continut mineral,amestecata cu vin e recunoscut& cao béutur& agreabilA si rocoritoare.

Se gAsesIe ií1 toate de ourite (leape minerale si In Coate bacanlile.

Expo. taturi principali, I azar etcomp. Ve. zar in Br.tsov.

Deem] principal lad- niG.Iouescuet comp. Strada Selarl. 79.E

{: ?

GFiran.t reepousltabil C. Ceorgesou,.