Virtu{i morale in proverbele rom6neqti

Prof, Patricia Mihalcu

Colegiul Agricol ,,Sandtt Aldea" , iud. Cdldra;i

proverbele ilustreazd qi reconstruiesc totodat5, in planul imaginarului, o lume a

spaliului arhaic,prin faptul cd pdstreazd prin structura Ei conlinutul lor un mod diferit de cel

modern de abordare a vielii. Dincolo de aceasta, proverbele nu reconstituie doar o lume

arhaic6, ci qi un spaliu cultural. Ca parte a folclorului proverbele aratd fizionomia morald a

unui popor, aqa cum s-a format de-a lungul genera{iilor qi demonstreaz[ calitaflle qi defectele

la fel privite, l6udate sau condamnate. in spaliul romdnesc, observdm in corpusul proverbelor

indemnul la o viald cumpbtatd, indemn ce se realizeazdpinurnarea unui model de viafd in

care r[bdarea, pruden! a, gefierozitatea, hdrnicia, curdlia qi buna-cuviin!6 duc impreun[ la

dezvoltarea unui om desiv6rqit.

Rdbdarea a fost intotdeauna considerat6 o virtute morald pe care omul, de-a lungul

viefii, incearcd sd o dobdndeascS. inci din copildrie suntem forlali de imprejur[ri sa aclion[m

cu r[bdare, aceasta fiind opusul impulsivitdlii. in timp ce ribdarea este corelatd cu

infelepciunea qi cu prudenfa, impulsivitatea sau graba sunt corelate cu nerdbdafea,

nechibzuinla Ei cu imaturitatea. Totodatd, v6rsta maturit6lii este asociatd cu rdbdarea, cdci la

virsta maturitilii se presupune cd avem minte multd, in timp ce vArsta copildriei este adesea

asociat6 cu ner[bdarea. Proverbe precum Cine nu poate rdbda nu mdndncd poamd coaptd, Cu

rdbdare qi cu tdcere se face agurida miere, Cine merge tncet departe aiunge' ne indeamnd s[

fim r6bddtori, c6ci prin rdbdare reugim sd facem tot ce ne propunem. De asemenea, proverbul

Graba stricd treaba ne demonstreazd cd incetul cu incetul oblinem ceea ce dorim 9i cd prin

,,grdbked'lucrurilor nu facem decAt sd le distrugem rostul firesc. Observdm din proverbele

identificate cd in inlelepciunea populard ribdarea are un rol foarte important, fiind preluitd

aproape in acelaEi mod precum dreptatea sau adev6ru1. Prin aceste proverbe se poate ajunge la

concluzia cdfrritaayeardbdare nimic nu poate fi construit sau dobdndit'

Deqi in popor rdbdarea este consideratd o virtute, doctrina creEtind ofer[ o definilie

clard asupra noliunii de virtute, ardtdnd c[ ,,prin virtute se in]elege o anumitd conduitd a

omului, corespunzdtoare unor principii morale" Q'{icolae Mladin 2003: 338) qi totodat[

specific6 faptul cd ,,acestea sunt daruri primite de om prin botez qi numai prin strdduinla qi

lucrarea sa omul face ca aceste daruri sd fie active in el ;i sd devin6 astfel virhrli" (ibidem

ffi

37I-372), aqadar, incd de la naqterea sa omul trebuie sd valorifice si sd dezvolte capacitdlile pe

care le are.

Din proverbul Unde-i minte multd e qi rdbdare multd afl6m c5 rdbdarea este o virtute

caracteristicd oamenilor inlelepli, dar oricdt ar fi de multd, Rdbdarea are Si ea marginile ei,

proverb care ne aratd, cd, orice lucru are limitele sale, chiar gi r6bdarea. De aceea inlelepciunea

populard ne spune: Rabdd un ceas Si-i trdi un an qi ne incredtn[eazd, cd, Rdbdarea e cea mai

bund doctorie, deoarcce in momentul ?n care acliondm cu ribdare se adaugd acesteia Ei

cumpdtarea, astfel cd acliondm cu mai multl responsabilitate. Din aceastd cauzd, exerciliul

r[bddrii devine cea mai bund doctorie pentru cei care au tendinja de a acliona intr-un mod

impulsiv. Pentru ci putini oameni sunt capabili sd fie ribddtori, paremiile ce fac parte din

aceastd categorie constituie niqte norme in mdsura in care suntem indemnati sd fim rdbddtori.

Un exemplu este proverbul Fii inimd rdbddtoare ca pdmdntul sub picioare, proverb care prin

expresia sa este un indemn cdtre cumpdtare, cdtre o anumitd conduit[ morald.

Avdndu-qi locul in sufletul omenesc, generozitatea se manifestl intr-o m[surd mai

micd sau mai mare, in funclie de persoand. AEa cum afl6m din definilia sa, generozitatea este

calitatea omului generos; mdrinimie; ddrnicie ce provine din interiorul fiecdruia dintre noi

(DEX L998: 417). Pentru cd generozitatea iqi are locul in sufletul fiecdruia dintre noi, cei

generoqi sunt sfrtuili prin proverbe precum: Fd bine ca sd gdse;ti rdu, Binele se uitd, Fapta

bund laudd pe om, Fd bine rdului, Fd bine ;i aEteaptd rdu, Binele a;teaptd ;i rdu, cd binele

nu este r6spl5tit intotdeauna in acelagi fel. ins[ prin proverbe precum: Binele cu bine se

rdspldteqte, Binele vine la bine, ca albinele la coqni{d, Bine peste bine nu stricd, Cine face

bine, bine gdse;te, inv6l6m cE frc6nd binele, vom fi r6spldtifi in acelaqi mod. Datoritd acestor

doud moduri de perceplie a nofiunii de generozitate, putem observa cE in ceea ce priveqte

realizarca binelui, rezultatul nu este intotdeauna cel dorit sau aqteptat, deoarece este posibil ca

oamenii si reaclioneze difodt in situalii similare.

Noliunea de generozitate este privit[ de creqtinism ca o virtute de a ii ajuta pe ceilal]i

in mod necondi{ionat, ftrd a aqtepta nimic in schimb. De asemenea, in creqtinism,

generozitatea este infeleasS prin termenul de milostenie, aceastd noliune exprim6nd in mod

special o trdsdtur[ sufleteasc6 a unui om, aceea de a fi milostiv. Adeseori generozitatea este

privitd ca o virtute subiectiv6 datorit6 faptului cd depinde de sufletul unui om ;i nu de rafiunea

cu care ac[roneazd. acel om. Aqadar, noliunea de generozitate nu se rezuml la exprimarea

compasiunii prin cuvinte, ci prin acliuni pornite din dorinfa de a-i ajuta pe cei din jurul nostru.

"\rft,

Definitb ca insuqirea de a f,r prudent, ca o prevedere, precaulie sau circumspeclie (DEX

1998: 864), prudenfa ar trebui s[ ne urneze in fiecare situalie cu care ne confruntdm.

Conform lui Platon (apud Tdnase SArbu 2005: 223), prudenla, curajul, cumpdtarea qi drepiatea

erau virtuli cardinale. Consideratd o virtute intelectual[ de cdtre Aristotel, prudenfa ne cere sd

acliondm in conformitate cu situalia dat6, prin hot6rdrea a ceea ce este bine sau r6u. in cele

mai multe situalii observSm cd oamenii sunt indemnali la prudeSd,, adicd, sunt indemnali si

c6ntdreasci importan{a faptelor lor qi sd acfioneze in conformitate cu moralitatea. in

majoritatea cazutilor, prudenla nu este exprimatE, precum alte norme moraleo prin afirmalii

sau negafii, ci prin indemnuri sau sfaturi, precum Fii tdcut de voie;ti a trdi mult, Paza bund

trece primejdia rea.

De asemenea, suntem sfrtuili sd fim pregdtifi sd ascult[m mai mult dec6t sd vorbim

prin proverbe precum Ascultd cu urechile, vezi cu ochii ;i taci cu gura; Vorbd mare sd nu

zici, dar mai ales Gdndeqte tntdi, apoi vorbe;te, iar dacd cei din jur nu sunt dispuqi s[ asculte,

Nu vorbi unde nu sunt ureclti. Observdm cd aceste proverbe rcprezintd, un apel la prudenld in

diverse situalii, dar mai ales la atenfia pe care trebuie sd o acorddm cuvintelor, vorbele fiind

vdzute in inlelepciunea populard asemenea unor pdsdri care odatd ce au zburat nu mai pot fi

prinse. O altd problemd in care trebuie sd fim prudenli este increderea in ceilal1i. De aceea,

suntem indemnali astfel: Sd nu spui la nimeni ce ai la inimd qi Ascultd tot, dar nu crede tot.

De altfel, observim cd in proverbele care constituie tema prudenlei adresarea se face in mod

direct (la persoana all-a, singular, folositd cu caracter impersonal), ftrA nevoia utilizdrii unor

elemente stilistice. Totodatd, proverbele care alcdtuiesc aceast[ temd se referd in special la

aspecte de ordin moral precum increderea sau cumpdtarea qi mai pulin la acfiuni concrete, fapt

care le asiguri un caracter general valabil intr-un numdr vast de contexte de enuntare.

Paremiile funclioneazd inc[ din timpul arhaic precum niEte legi nescrise, av6nd de

multe ori roiul de a corecta conduita prin utilizarea ironiei, a afirmaliei sentenfioase ori a

?ndemnului. Bazate pe observarea diverselor situafii de via{6, pe reactiile oamenilor in fala

evenimentelor de orice fel, proverbele oferd in structura lor inlelepciunea poporului qi propun

un set de principii morale flrd de care societatea nu poate funcfiona.

Bibliografie

*** 1998, Dic{ionarul explicativ al limbii romdne (DEX), Bucureqti: Editura Univers

Enciclopedic.

**8 2010, Diclionarul timbii romdne (DLR), Bucureqti: Editura Academiei Rom6ne.

BOTEZATU, Grigore; HANCU, Andrei, 2001, Diclionar de proverbe Si zicdtori romdne;ti,

Bucureqti: Editura Litera.

MLADIN, Nicolae; BUCEVSCHI, Orest; PAVEL, Constantin; ZACREAN, Ioan, 2003,

Teologia morald ortodoxd,vol. I, Alba Iulia: Editura Reinfregirea'

MLINTEAN, George, 1966, Apa trece, pietrele rdmdn. Proverbe romdnegti, Bucureqti:

Editura Pentru Literaturd.

pApADIMA, Ovidiu, 1968, Proverbul ca formd de fnlelepciune in Literaturd populard

r o mdnd, Bucureqti : Editura Pentru Literatur6.

SARBU, T6nase, 2005, Eticd: Valori ;i virtuyi morale,Iaqi: Editura Societdlii Academice

,,Matei Teiu Botez".