tea, promovarea examenelor universitare unicul tel al existentei.Pentru Lucian Blaga, munca intelectuala alcatuia 0 latura con-stitutiva a respiratiei sale zilnice, facea parte integranta dinresursele sale psihice. Discret, se detasa de ceilalti prin gravi-tatea cu care isi configura constiinta axiologica si isi anticipa. , , , , ,ideatic personalitatea. Absorbit exclusiv de afirmarea spirituala,Lucian Blaga se simtea atras de poezie si filosofie printr-oirezistibila chemare interioara, careia nimic 'nu i se putea impo-trivi.

·3. "incep sa cred eu insumi ca sunt poet!"

Fraza aceasta, rostita la 3 aprilie 191826, accentueazaconstienta receptare dihotomica a zonelor de creativitate, pecard le sesizase mca de la inceputul lunii ianuarie: "In sap-tamana aceasta am facut «Cugetari» mai multe ea de obicei. Sevede ca am inspiratiiperiodice cand pentru una cand pentrualta"26. Lucian Blaga a intuit ca inclinatia spre filozofie ~i harulpoetic sunt doua aspecte diferite ale nativei inzestrari spirituale,doua voci distinct separate, izvorate din radacini ontologiceinconfundabile. Daca lecturile filosofice ~i incipienta conceptiedespre realitatea inconjuratoare se distilau in aforisme ~i eseuri,intaia dragoste adanca l-a determinat sa revina asupra liriciidintr-o fertila perspectiva contemplatoare.

Evident, Lucian Blaga isi observase bipolaritatea preocu-, ~parilor, dar ezitase a acorda liricii statut egal cu filosofia. Insaptamanile de ucigatoare nesiguranta de la sfarsitul lui august~i inceputul lunii septembrie 1917, "timpul celei mai mari des-perari"26, a descoperit prin propria-i experienta ea poeziaexprima mai adecvat trairile launtrice ~i sugereaza mai eficient

183

miscarile-sufletesti, pe care mesajul obisnuit nu izbuteste sa leconcretizeze.

Strabatuse atunci spa~iul unei suferinte psihice ce depaseaprin amploare, extensiune, profunzime si stabilitate relatiile

. "emotionale anterioare. Substructura personalitatii se tulburase.Eul ~e transforms in subiectul unor trairi afecti~e complexe. Inacele momente trebuie sa se fi produs dedublarea: se detasasede sine pentru a-si contempla, explora ~i transcende tumultullauntric in discurs poetic. Din spectator, devenise actor, inter-pretul obiectiv al propriei subiectivitati. Neindoielnic, intervalultemporal septembrie 1917 - august 1918 constituie perioada incare se cristalizeaza constiinta poetics a lui Lucian Blaga:" ... am deja multa incredere in instinctul meu artistic - precizala 26 august 1918. Si stiu, cred, sa fiu simplu, natural si totusiaddnc ~i creator. .. "26.' Dar pana sa ajunga la aceasta convin-gere, fragila totusi, trecuse prin nesfarsite c1ipe de chinuitoareindoieli.

Redescoperirea liricii a avut ea efect imediat ivirea in sub-constientul poetului a unei temeri ce i~i trimitea periodicreflexele in constiinta: .Dupa orice poezie ce mi-e dat s-o scriu- ii marturisea in. decembrie 1917, lui Romul Bena -, ramaninstrainat mie insumi, ea si cum nu ma va mai cerceta nici ungand" I. Nesiguranta, pustiirea sufleteasca erau norma1e, fiindcatotdeauna personalitatile creative sunt stapanite intr-o masuramai adanca sau mai superficiala de 0 anxietate specifica, ~inelinistea ivita atunci 11 va obseda latent pana la sfarsitul vietii., , ,Adesea, din corespondenta, razbat accente de spaima: "Gaor,de-un ceas ma preumblu princurte. N-am putut vana insa nici 0

idee"26, ii scria Comeliei in iulie 1918. Insa aprehensiunea eraneintemeiata,

De multa vreme, intamplari marunte, dar cu mare incarca-tura emotional a erau receptate si depozitate in campul inconsti-, ., ,entului blagian, de unde stari favorabile conternplatiei le vorfocaliza ill motive poetice. La 5 decembrie 1916, pe 0 strada dinOradea, intalnise un copil: " ... tinea 0 scoica de mare la ureche

184

~i asculta c-un zambet de-o naivitate divina. Mi-a raspuns ca«asculta marea» ... 26. Episodul va prinde consistenta lirica dupadoi ani, in poemul Scoica! La 26 iunie 1917, intuise interferentaregnurilor: " ... am stat intins la umbra sub arini si-am gustatintelepciunea indica, Cugetam la suprema unitate in care se'impreuna toti si toate, asa cum raurile se impreuna in mare., , ,Ma sileam [... ] sa simtesc marea identitate dintre mine ~i frun-zele de arin si paianjenul care-si torcea firele de matase la ure-chea mea"26. Din aceasta sau dintr-o similara traire se va iviGorunul, simbol mai adecvat tonalitatii grave din stiuta poemadecat emblematica arinului, specifica salbaticiei.

,,- Exista ~i gorunul?" - a intrebat candva pe poet DominicStanca.

,,- Gorunul? - a replicat Lucian Blaga - Daca exista, tot unarin trebuie sa fie si el. Si tot la Sebes ... "79." ,

Apoi, fiecare nou poem adauga la senzatia secatuirii struc-turilor perceptive trairi antitetice, proprii procesului creator;bucuria gandului tumat in tipare prozaice era umbrita de senza-tia inadecvatei transpuneri in imagini a ideilor: " ... am scrisdupa 0 pauza mai indelungata doua poeme. Sunt mca m formalor - primitiva, Sa le consideri deci numai din punctul de vedereal ideilor si-al «puterii de expresiex'<". .

Din acest motiv revenea cu indaratnicie asupra poemelor:"Cateva din cele vechi le-am copiat sau le-am contras.""Corecturile la poeme iasa foarte bine"26. Curand, 0 constatarea Comeliei, exprimata In primele zile ale lunii ianuarie 1918, i-aretinut luarea-aminte prin generalitatea reflectiei: mai muItepoezii revizuite, comparate cu forma lor initiala, i s-au paruttinerei inferioare. Lucian Blaga a retinut, dupa un prim momentde surpriza, observatia; intaiul critic al liricii sale nu pareasii aiba, ci chiar avea dreptate: " ... critic a ~i lucrarea constientastrica ceea ce-a facut cu mult mai bine inconstientul", fiindca"in fond, prelucrarea «constienta» n-a adaos (sic!) nimic nou laele"26.

185

186

Tanarul a simtit totusi ca 0 simpla modificare nu este sufici-, ,enta si, dupa 0 scurta sovaire, de la sfarsitul lunii martie 1918,, , ,adopts un alt procedeu: retope~te imaginile ~i le cristalizeaza intipare prozodice, mai apropiate de ritmica miscarii launtrice.Ordonarea versurilor in functie de recurenta trairilor psiholo-gice a avut ea efect crearea unor unitati sintactice mai mladi-oase, firesc adaptate sensibilitatii individuale. Adolescentulcare, m 1911, la Biblioteca Acaderniei Romane, ramasese mutde emotie, cu manuscrisele lui Mihai Eminescu m mana, redes-coperea, matur, tehnica utilizata de marele poet national: "Celemai multe poeme le-am pus deja in «tonalitatea» r{tmica a ver-surilor - si-s aproape multamit"26, dec1ara la 4 aprilie; la 24iunie, adauga: "Cizelez la poeme cu patima: si-am produscateva frumuseti de amanunt de ma uimesc eu insumi de ele ...,Nu cunosc hodina"26.

In primele patru luni ale noului an a gandit ~i materializatpartial un studiu despre filosofia indiana: "All deja schita. Lainceput am planuit-o ceva mai lunga calculand cu un «materialsavant» mai bogat. Nu sta in firea mea sa fiu erudit ~i de-aceeamai bucuros si mai bine 0 fac mai scurta, mai libera si mai, ~ ,curgatoare ... "26. In scrisoarea din 15 aprilie, din care am citat,

. destainuia ca i~i transcrie poeziile "in noua lor editie de lux; peunele abia le mai recunosti in haina lor pompoasa ~i ritmica'<".Si nu sovaie, trei saptamani mai tarziu, cand avea redactate, ,treizeci de poezii, sa le caracterizeze, partial, poemele "c1asiceale mele"26. Repetam, partial!

Asemenea marilor poeti, Lucian Blaga j'~i autodefineacreatia nu global, nediferentiat, ci selectiv, utilizand rara sovairetrepte valorice distincte. Aiaturi de "cele c1asice", 0 poezia eaVisatorul "e buna si draguta"; altele, mentionate in scrisoareadin 6 mai: Clipele, 'Sus, Ctl~d te-apropii, Gandurile de noapte,Trei fiete, sunt "marunte si dragute"; in schimb, [sus si" ,Magdalena i se pare a sta "alaturea de cele c1asice ale mele";dintre poeziile "cu Eva", expediate Corneliei in august 1-918,"una e «tiefsinnig» - cealalta dragu~a... "26. Poema "profunda"

era Legenda! Pentru Lucian Blaga, munca intelectuala alcatuiao latura constitutiva a respiratieisale zilnice, facea parte inte-grants din resursele sale psihice. Discret, se detasa de ceilalti, ,prin gravitatea cu care isi configura constiinta axiologica si isianticipa ideatic personalitatea. Absorbit' exciusiv de af~ardasa spirituala, Lucian Blaga se simtea atras de poezie ~i filosofieprintr-o irezistibila chemare interioara, careia nimic nu i seputea impotrivi! ~

Continua sa citeasca. In iulie, era entuziasmat de descoperi-rea unui nou filosof, asupra caruia ii atrasese atentia, probabil,Comelia deoarece ii reprosa cu delicatete ea, fiind in Elvetia, lapension, nu i-a audiat prelegerile: " ... filosoful tau pe care inElvetia n-ai voit sa-l asculti: Boutroux. Teoria despre, ,«contingenta legilor naturale» ... Te rog nu te speria - Edera!Asculta, ce frumos.· .. "26. Filosoful era profesorul universitarfrancez Emile Boutroux, 1845-1921, iar cartea, De la contin-gence des lois de la nature, aparuta in prima editie in anul1874. In decembrie, studia Philosophie der Kunst a luiH. Taine. .

Nu ocolea nici Iiteratura.In august, Comelia i-a trirnis GostaBerling de Selma Lagerlof, in traducere germana si lectura iiprilejuieste 0 sugestiva caracterizare critica: .Romanul poate fifrumos - dar nu gasesc Inca in el «problema adanca» prin care 0

opera se ridica intre cele dintai: problema care sa revolutionezespiritele. Problema care sa-ti miste «eul» si nu numai statutul" ,estetic al sufletului. Ma gandesc la: Fratii Karamazov, Idiotul,Anna Karenina ... "26. Aceasta este intaia insemnare ce atestalectura lui Dostoievski. Va fi citit, de asemenea in traduceregermana, 0 parte din romanele lui Balzac, ale lui Zola si, nein-doielnic, Madame Bovary ~i Mizerabilii.

Scria in acelasi tirnp rara odihna. Spre sfarsitul lui aprilie,, ,probabil in timpul pregatirilor pentru sarbatorile Pastelui, incasa a izbucnit un incendiu. Focul a fost stins cu promptitudine,dar flacarile au mistuit necrutator hiirtiile aflate pe masa delucru: poemele abia transcrise, 0 parte din cugetari, caietele cu

187

note ~i conspecte, referitoare la filosofia Indiana, pregatite pen-tru definitivarea sintezei arnintite. Au ramas intacte cartile si~ , ,cugetarile ce au .fost inchise ill dulap". In aceeasi zi, a transcrisdin memorie, .absolut fidel", toate piesele pierdute in flacari.Distrugerea fiselor ~i a insemnarilor nu 0 regreta: .Po ate ea emai bine a~a: voi scrie numai despre ceea ce am asirnilat eu nu_caietele ... "26.

Tot mai mult simtea dorinta de a testa receptivitatea citito-, ,rilor ~i incepu sa ofere poemele cunoscutilor, notandu-le atentreactiile. La inceputul lunii aprilie, impreuna cu verisoara sa,Vichi Bena-Medean - al carui sot, Enea Medea, murise in tim-pul primului razboi mondial - a plecat pentru trei zile la Pianude jos. Aici, i-a aratat cateva poezii; Vichi a fost impresionata siplacut incantata, afirmand "ca n-a cetit poeme mai frumoase"26.

La 17 aprilie, terminase de transcris poeziile "in noua lor. editie de lux"26. Fiecare poem fusese copiat separat, pe hartievelina; unul singur, Frumoase mdini, pe hartie transparenta,toate numerotate si asezate intr-o coperta obtinuta din indoirea, , '"uriei colimai groase, luata dintr-un bloc de desen'". In aceastaforma, le-a oferit Letitiei si lui loan Pavel. Amandoi le-au par-curs "cu multa placere si' «speranta»"26. Acelasi caiet l-a dat, , ,spre lectura verisoarei Vichi si cumnatei acesteia, domnisoaraMedean." ,

Cateva zile a trecut printr-un acut sentiment de regret: "Imipare ea le-am facut doar pentru tine si nu e vrednic nimenea sale cunoasca'?>. Insa curiozitatea de 'a vedea cum se oglindesctrairile sale afective in constiinta tertelor persoane era maiputernica decat reticenta si, dupa doua saptamani, la Saliste,arata caietul ~i lui D.D. Rosca. Prietenul ii face "un mare com-pliment": "Poezii cu conceptii a~a de frumoase, uneori dragute- alteori adanci, n-am mai cetit. Asa de precise, de clare si de, ,bine concretizate ... "26. Aprecierile nu erau de circumstanta.Poeziile placeau cu adevarat si la 24 iulie, Letitia a izbucnit inhohote de plans la lectura nostalgicei poeme 0 toamna vaveni.

188

La 6 mai 1918, intalnim in serisorile lui Lucian Blaga,pentru intaia oara mentionata, intentia de a include toatepoemele intr-un viitor volum. Era, de bun a seama, un raspunsla 0 intrebare anterioara a Comeliei. Aeeasta pare a fi ~imotivul pentru care si-a transeris poemele. Cand a plecat laViena pentru sesiunea examenelor de vara, a luat 0 eopie amanuscrisului eu sine si a incredintat-o Comeliei. Tanara fata, ,ii va fi sugerat sa soli cite 0 opinie autorizata ~i va fi rostitnumele lui Sextil Puscariu, profesor la Universitatea dinCernauti, care inainte de razboi se oeupase de eritiea literara.Familiile Bredieeanu ~i Puscariu se cunosteau; ~Comelia eraprietena eu sora profesorului, Dora Puscariu. In prineipiu,Lueian Blaga va fi fost de aeord. Ezita totusi. Voia sa maiadauge textelor existente altele noi.

Poate si aeest motiv sa fi eontribuit la deeizia de a face 0

alta cura de aer in Muntii Sebesului, la Magura Pianului, intre26 iulie ~i 26 august. In ~erisoarea adresata Comeliei,mentiona ca pleaca eu "iubita verisoara", iar in to ate eelelaltelasa 'impresia a fi fost singur. In realitate, a pleeat eu un grupde aproape zece persoane. Alaturi de Viehi, se .gaseaueurnnata ei, domnisoara Medean, apoi alte patru tinere fete,verii Teofil si Romul Bena, Silviu Carpinisianu. Familia Benaavea la Magura Pianului 0 cabana eu douaincaperi, construitadin lernn de brad si acoperita eu sindrila, unde loeuia, vara,, ,ingrijitorul vitelor. Noaptea, eu1cat pe patul aeoperit eu cetina,Lueian Blaga simtea vantul suierand printre grinzi ~i prininterstitiile aeoperisului privea Carul mare, Casiopeea, nebu-loasa din Andromeda. .

Sosisera la Magura calari, prin vant, ~i "urlet de eodri", subo ploaie marunta ~i inghetata, ee dura de 0 saptamana. A douazi, soarele s-a ivit iarasi stralucitor si in urmatoarele zile, LueianBlaga eontempla eu n~sat inIati~arda muntilor, mereu proaspatatotdeauna noua. " .. :sa nu erezi eumva - ii seria Corneliei - eanu-mi face bine duhului - 0 lume noua. Dimpotrival Ma im-bogatesc - doar roadele vin mai tarziu ... "26. Train similare

189

11

incercau ceilalti; "Muntii, padurile, aerul, viata «in tabara» -totul era pentru noi numai incantare'?". Lucian Blaga insusi,dupa unsprezece ani, ii scria nostalgic verisoarei Vichi: " ... inorice locuri frumoase a~ fi, mi se pare totdeauna ca in coliba dela Magura a fost ~i mai frumos'?".

Senzatia ea s-a intors catre 0 existenta ancestrala il fascina, ,.indeosebi: "E cu atat mai minunat - cu cat suntem maiprimitiv intocmiti'S". Aproape zilnic 11intovarasea pe Teofilspre stana aflata la altitudini superioare, de unde se intorceaucu .Japte, cas, urda si alte bunatati". Teofil Bena avea pusca'" ,de vanatoare ,,~i intr-o zi, au intalnit 0 caprioara, care a ramasincremenita cand i-a vazut. Poetul i-a soptit varului sa nutraga". Produselor lactate, li se adaugau buretii; aveau raina ~imalai din belsug.

"Triintit pe iarba, mare, verde, sanatoasa", Lucian ascultasuspinele padurilor de brazi, cu gandul, afirma, mereu laCornelia: "in suflet: «numai noi doi» ... "26 citea, revedeapoemele ~i din trei in trei zile, redacta cate 0 noua epistola iubi-tei, asteptand un trecator sa le trimita la Sebes. Adesea,"cautind inspiratii'<s se avanta in padure, continuu uimit detacerea adanca de inceput de lume, rar intrerupta de zgomotulvreunui con de brad, cazut la parnant. Dar nu se da in laturi nicide la ... .joc". Vichi ~.icurnnata ei descoperind ea Lulu nu stiasa danseze, s-au decis "cu multa hotarare" sa-l "dreseze" pentru.joc", Si, adauga Lucian, daca m-am hotarat ~i eu - 0 fac dedragul tau: la toamna vreau sa te joc «cum niciodata n-amjucat!» ... "26. Din noua experienta lumeasca, se va ivi poemaVreatc sa joc.

In amurg, in fata cabanei,' dornnea buna dispozitie. Lucian,volubil, nascocea suave porecle celor de fata: Vichi, Manatarca;Teofil, Strigoae, dornnisoara Medean, Lorelei, si el insusi se, "numea Lulu - Matraguna-". Facea versuri, ocazionale, nu preabune. Adesea, cantau; uneori, glumele depaseau 0 anumeintensitate, dar eel mai adesea stateau devorba pana tarziu innoapte.

190

In prime le zece zile, Lucian Blaga a scris poemele:Legenda ~i Eva. Cea dintai: "Stralucitoare-n poarta raiuluil sta ••Eva./ Privea cum ranele amurgului se vindecau pe bolta/ ~ivisatoare/ mu~ca din marul/ ce i l-a-ntins ispita sarpelui ... " i-afost inspirata de 0 scena pe care si-o amintea, peste ani, cuA'aceeasi nealterata induiosare. Intr-un amurg, pe pragulcabanei, in picioare, rezemata cu un umar de tocul usii, 0

tanara din grupul excursionistilor, detasata complet de contin-gent, musca absorbita dintr-un mar, scaldata in razele sangeriiale asfintitului. "Mi-am zis atunci - marturisea Lucian Blagalui Bazil Gruiu - ca tot asa, nespus de frumoasa, inocenta,visatoare ~i pura, trebuie sa fi stat candva in poarta raiului ~iEva. ~i din comparatia asta s-a nascut poezia Legenda "9.

Probabil, fata ii placea realmente, dar in acelasi timp ii apareainaccesibila, ori el insusi.isi interzicea, cu gandul.Ia Comelia,o apropiere, fiindca numai astfe'l poate fi explicata refulareasenzatiei de inaccesibilitate, observata", si dezvaluita de adoua parte a poemului:· din samburele suflat printre dinti deEvase ivi un mar, ~i "prin lungul sir de veacuri", din trunchiulunuia, fariseii "cioplira crucea lui Isus". Cu putinta este· sa fi. ,trait ~i un difuz sentiment de vinovatie, pentru faptul eaprivirile i s-au oprit mai mult pe chipul fetei ~i poate ~i pentrugandurile impure. Oricum, sentimentul de culpabilitate razbate~i din poemul Vei pldnge mull, ori vei zdmbi? .. :

Eu-nu ma caiescc-am adunat in suflet si noroi -

. ,dar ma gandesc la tine.

Cu gheare de luminao dimineata-ti va ucide-odata visulca sufletul mi-asa curatcum gandul tau'il vreacum inima iubirii tale-l crede".

191

Se apara de ispitele lumii comune, proiectand imaginilerealitatii pe un plan cerebral ~i abstract linistitor.

Scena relatata mai sus a fost corelata de Lucian Blaga cu 0

alta, ce i-a succedat imediat in timp. Romul Bena a inceput s-otachineze jovial pe fata, spre hazul tuturor. In cele din urma,negasind 0 replica multumitoare, tanara a izbucnit in plans..Doarnne, frumoasa era cu ochii plini de lacrimi?", a suspinatLucian Blaga, relatand intamplarea. Este posibil ea secventa -aceasta sa constituie punctul de plecare al poemei Primdvara,desi generalitatea ei nu mai aminteste de nirnic concret., ,

Dupa aproximativ zece-douasprezece zile, cineva din Sebesa ajuns la Magura Pianului, aducand ~i pentru Lucian corespon-denta venita de la Comelia, impreuna cu romanul SelmeiLangerlof, Gosta Berling. Acum izbuteste sa trimita toate scri-sorile redactate in zilele anterioare. A rasfoit irriediat cartea si aobservat mai multe randuri subliniate; ideea a intuit-o indatA si,s-a simtit provocat sa raspunda: .Eu nu sunt pentru am, cul-tura, aventuri, ci arta, cultura, aventurile sunt pentru mine! Nuvreau sa ma stapaneasca nimic, - ci vreau sa stapanesc totul!"26.

In acest timp, la Viena, intr-o dimineata, catre sfarsitul lui, ,iunie sau inceputul lunii august, Comelia Brediceanu s-aintalnit cu Silvia Bratianu": -

,,- Vreau sa te vad ~i sa te rog ceva, imi spuse cam stanje-nita. Vreau sa-ti comunic, mai bine zis sa-ti arat ceva, ~i sa-ticer parerea, dar nu aici, intre zidurile «marii de piatra», undevain singuratatea naturii"?",

In aceeasi dupa-amiaza, tinerele s-au indreptat spre Heili-genstadt. S-au oprit cateva clipe in fata casei memoriale Beet-hoven ~i apoi au pomit pe aleea strajuita de plopi ce poartanumele compozitorului. "Era deasupra noastra un cer albastrude 0 stralucire matasoasa, in jurul nostru atata lumina ~i 0 liniste

. * Silvia Bratianu af'lza intalnirea la inceputul lunii iunie; scrisoriledezvaluie ca seen a, relatata In continuare, s-a desfasurat abia dupa ce LucianBlaga a parasit Viena, la 15 iulie.

192

aproape ireala. Dincolo de plopi, pe 0 pajiste smaltuita de flori,un grup de mesteceni i~i clatinau fructele fragede, argintii ~irotunde ea niste banuti, salcami cu flori galbene-aurii impras-tiau mireasma' imbatat~are. Acolo ma invita Comelia sa stam peo banca, Deschise servieta ~i scoase un teanc de foi albe,acoperite cu slove foarte ingrijite, randuite dupa 0 graficaaparte. Erau asezate intr-o coperta de carton subtire, purtandsus, in colt, inscriptia Comeliei, iar la mijloc Poem~le.,. si sem-, , . ,nul intrebarii; dovada ea titlul Inca nu era definitiv fixat*. Deasemenea lipsea numele autorului. Comelia Imi intindea, randpe rand, cate 0 fila, Iasandu-mi ragaz intre ele, sa recitesc, sameditez asupra fiecaruia"?".

Abia la 26 august 1918, cand s-a intors la Sebes ~i a gasitacasa scrisori1e sosite intre timp de la Comelia, Lucian Blaga aaflat ca Silvia Bratianu i-a citit versuri1e: "Sunt mandru caSi1via e asa de Incantata de mine"26. Dar tot acum afla 0 alta,veste care nu-i facu deloc placere. Stiind ea Lucian pleaca laMagura cu Vichi, .Jubita verisoara", Comelia accepta sa intre-prinda de asemenea 0 excursie, de mai bine de doua saptamani,m Muntii Mehedintului, la Mehadia, comuna din judetul" ,Caras-Severin, in apropiere de Baile Herculane. Cuprins despaima, Lucian Blaga nu se putu opri sa nu-i reproseze Come-. ,liei: .Edera - a~a mi-e de - frica: nu m-ai-tradat prin Meha-dia?"26.

Lucian Blaga adusese cu sine din munti patru noi poeme:cele doua cu Eva, apoi Izvorul noptii ~iLa mare. Le revazuse petoate celelalte: " ... m poemele cele vechi am schimbat mult" -mentiona la 26 august, iar 0 la 9 septembrie exclama: " ... cefrumoase s-au facut poemele; sunt a~a de pline ~i derumenel'<s. Zilele acelei luni de inceput de toamna au trecut

* in Hronic ... , Lueian Blaga dezvaluie titlul volumului in deeembrie 1917lui Romul Bena; "., .eu toate ea volumul nu e gata, i-am ~i gasit un titlu.,. Ti-Ispun, dar sa nu razi: Poemele luminii"". Poate ea aeum, semnul de intrebareera doar 0 cochetarie a poetului.

193

194

mai greu ea totdeauna. Pe de 0 parte, era ingrijorat de intarzi-erea scrisorilor expediate de Comelia: intre 26 august si 19septembrie nu primise nici una! Se simtea, intr-o anumemasura, ~i apasat de un sentiment de vinovatie pentru escapadaintreprinsa la Magura, era ~i gelos, deoarece Comelia ii imitasegestul ~i plecase singura la Mehadia. Numara, nervos, zileleramase pana la apropiata intalnire ~i, cu sufletu! impovarat de ,remuscari, ardea literalmente de dorinta de a 0 revedea. La 30, ,septembrie, ii scria melancolic !ui D.D. Rosca, la Saliste: ,,~tii-Mitica: mi-e dor al dra6ului de Comelia: cateodata simt chiar ~io durerefizica m inima ... "l (subl. aut.).

Pe de alta parte, 11enerva cumplit munca de secretariat juri-dic, pe care i-a impusese Lionel, si se plangea cu obida; desi. , ,tocmai datorita acestei munci invatase sa bata la masina descris, cu relativa usurinta: " ... Nelu' Inca ma necaiest~ foarte, , :.J ,

mult cu cancelaria: ma omoara cu copieri de cambii ~i de pro-vocari. Stii, Edera, n-are pie de consideratie, ea eu nu suntpentru a~a ceva. Nu vrea sa inteleaga. Crede ea ca~tigul saumaterial e mai presus de orisice. Si curios, - tocmai de cand maucide sufleteste eu fleacuril~ lui ~ tocmai de-a'tunci s-a ispravit, .cu munca mea. De-as scapa odata"26.

"Scapa", intr-adevar. La 30 septembrie 1918, facea pregati-rile pentru plecare si ii scria lui D.D. Rosca: " ... purizez poe-, ,~mele: iasa deja un volum. Vreau sa i le due Comeliei. In fondpentru ea le-am facut. Numarul sarutarilor e totdeauna m raportcu frumusetea poemului; iti poti inchipui daca acum ii due unvolum intreg! - ce ma asteaptal. .. "81.

Vineri, 5 octombrie, la ora 11 ~i jumatate noaptea, LucianBlaga se urea in personalul de Budapesta. Calatorea impreunacu D.D. Rosca. Sambata 6 octombrie, amandoi luau acceleratul,din capitala Ungariei spre capitala imperiului. Duminica erau laViena. Luni, 7 octombrie, la ora 9 dimineata, dupa cum stabili-sera anterior, 0 astepta pe Comelia m fata Universitatii, Acum,, "ii oferi volumul, in forma lui definitiva. Fiecare poem era scrispe 0 coala de hartie separat ~i toate varate intr-o coperta impro-

zivata dintr-o foaie luata dintr-un bloc de desen. Titlul fuse sefixat: Poemele luminii §i cuprindea 45 de poemes-. Acum,Comelia Brediceanu a luat 0 hotarare pentru care Lucian Blagao va binecuvanta. Stabilisera Inca din vara sa trimita manuscri-sul profesorului Sextil Puscariu, de la Universitatea dinCernauti, ea unei instante superioare de control §i apreciere. Seivise un prilej. Comelia afla de la ceilalti studenti ca un roman,probabil tot student, aflat la Viena, pleca spre Cernauti. La 10octombrie, ii scrie profesorului urmatoarele, utilizand, in semnde respect deosebit, majusculele pentru formele atone alepronumelui personal.

"Mult stimate D[ornnu ]le Profesor,lrni iau voie sa-Ti alatur 0 serie de poeme spre apreciere.

N-as indrazni sa ma adresez cu 0 astfel de rugare stiind ce, ~ ,scumpa Iti este ori §i ce clipa, - daca n-a§ avea convingerea ea§i D[urnnea ]ta vei avea placerea sa descoperi in, autorul acestorpoeme un adevarat talent. Dansul a mai scris inainte de razboim diferite reviste romanesti, - intre altele si m Convorbiri lite-, ,rare - articole filosofice, dar ea poet n-a iesit mca in publici-tate si ar dori mult sa afle parerea unei autoritati si referitor laaceste noua creatiuni, pe cari de altfel n-are 'd~ gand sa lepublice decat dupa razboi. Eu mca le port mult interes §i Ti-as fifoarte recunoscatoare daca ai avea bunatatea sa le cetesti si, ,sa-rni comunici parerea D[urni]tale sincera.

In speranta ea nu- '[i cauzez 0 incomodare prea mare, Te rogsa primesti calduroasele mele multumiri pentru clipele ce le veifertfi, dimpreuna cu asigurarea deo'sebitei mele stime'<'.

Tanara era vizibil emotionata; scrisul sau e mare, mult pestemarime obisnuita a literelor minuscule; constant, consoana "c"este scrisa l~ dimensiunile majusculei. Adauga un post-scriptumin care mentiona ca alatura si timbrele necesare restituirii manu-, ,ICrisului - desi Lucian Blaga i§i oprise 0 copie -, facu un micj)achet si 11inmana binevoitorului calator ocazional.

La ~ecretariatul Universitatii, Lucian Blaga a completatJoaia matricola pentru semestrul al Ill-lea, din anul universitar

195

I

I

1918-1919, alegand ~apte obiecte de studiu, ce totalizau 20 deore saptamanal: doua cursuri de cate cinci ore: chimia experi-mentala generala ~ifiziologia, predate, amandoua, de prof. dr.Schlenk; un altul de patru ore, introducere in problemele fun-damentale ale filosofiei, tinut de prof. dr. Robert Reininger;doua cursuri de cate doua ore: filosofia grecilor, cu prof. dr. H.Gomperz ~i bazele filosofiei cunoasterii, expuse de prof. dr. Vic-tor Kraft; alte doua de cate 0 singura ora: discutii despre ope-rele filosofice, desfasurate sub indrumarea lui Robert Reininger,si prelegerile referitoare la adaptare si ereditate, ale prof. dr., ~ ,Oswald Richter. Insa, ea si In semestrele anterioare, ill cele trei,saptamani cat a ramas la Viena, Lucian Blaga nu a participatdecat sporadic la cateva prelegeri.

Intr-o carte postala expediata verisoarei Vichi la 17 octom-brie, mentiona ea Ii va trimite curand cartile cerute ~i glumea,amar, pe seama penuriei alirnentare: " ... sa te gandesti la mine -. , ~mai ales cand mananci bine, ea sa ma satur si eu ... "41. In,scrisoarea trimisa la 19 sau 20 octombrie 1918 *, Ii preciza catraducerile din latina, comandate "Inainte cu vr-o (sic!) 10 zile"In Germania, tocmai sosisera ~i le reexpedia la Sebes. Compu-sese doua noi poeme .foarte frumoase", dar se plangea, In con-tinuare, de foametea "mare": "Am noroc ea lucrurile adusede-acasa" - ~i 0 ruga pe Vichi sa-i trimita cateva prajituri, "ni~te«sarutari» (stii tu, de celea cu nuci) ... "41.

La Cernauti, profesorul Sextil Puscariu a citit scrisoarea, ,Corneliei Brediceanu, dar nu a dat curs irnediat rugamintij

. exprirnate de expeditoare. Activitatea desfasurata ID ace le zile Iisolicita realmente intreaga energie. Dar intuise cine era autorulpoemelor: " ... auzisemeu ca un oarecare Lucian Blaga Ii faceacurte ~i credeam ea va fi existat 0 legatura intre talentul pe carei-l descoperea (Comelia Brediceanu, n.n.) ~i zvonul care

* Datarea este a noastra; D-l Bazil Gruia, care a publicat corespondenta,asaza scrisoarea aceasta si cealalta sub formularea vaga: "din Viena anuluiI!n 8". '

196

ajunsese pana la urechile mele. Dar de versurile unui obscurindragostit imi ardea rnie, cand evenimentele care se precipitau

.ma cereau intreg?"84. In consecinta, Sextil Puscariu a aruncatmanuscrisul pe un colt al biroului, fiira a-l deschide, unde varamane mai multe zile. J

Profesorul Puscariu nu exagera: evenimentele politice sedesfasurau cu repeziciune. Ucraina ridica pretentii teritoriale, , .asupra Bucovinei, iar Viena intentiona sa anexeze stra-vechiul pamant romanesc Galitiei. In asemenea circumstante,, ,partizanii unirii cu "Tara" au luat hotararea editarii unuiperiodic intitulat Glasul Bucovinei, ce urrna sa apara, initial,de trei ori pe saptamana, sub conducerea unui comitet, incare directoratul revenea lui Sextil Puscariu. Intaiul numar al, ~publicatiei a fost difuzat la 22 octombrie 1918. Indupa-amiaza aceleiasi zile, a avut loc 0 spontana, dar impre-sionanta manifestatie a locuitorilor orasului Cernauti, infavoarea unirii cu Romania. Sextil Puscariu si Iancu Flondorau stabilit atunci sa convoace peste ~inci lile 0 adunare areprezentantilor populatiei romanesti din intreaga provincie.Aceasta a decis, la 27 octombrie, unirea Bucovinei curegatul Romaniei. In acest scop, a fost ales un ConsiliuNational si un Comitet Executiv. Interventia trupelor ucrai-, , ,nene l-a deterrninat pe Iancu Flondor sa ceara ajutorul arma-tei romane, iar Consiliul National a convocat la 28 noiem-brie 1918 Congresul General 'al Bucovinei, la lucrarile caruiaau . participat, alaturi de rornani, minoritatile nationale:polonezi, gerrnani, ruteni. La propunerea lui Iancu Flondor,congresul a votat "unirea neconditionata, pentru vecie, aBucovinei cu regatul Romaniei."

In dupa-amiaza zilei de 22 octombrie, intors la birou, exte-nuat, dar tulburat de entuziasmul maselor populare, SextilPuscariu a gasit ragazul unei destinderi: "Cum state am, .coplesit de oboseala in biroul meu - va marturisi ulterior -,imi cazura priyirile asupra filelor de manuscript pe care nuajunsesem sa le examinez de cand imi sosisera de la Viena.

197

Mai mult mecanic citii intaia poezie, care cuprindea nisteversuri neobisnuite, cu idei bizare. Neincrezator, trecui la

. ,poezia urmatoare, Stai, frate, omul asta are talent!"84. Primapoezie "era atat de neobisnuita prin continutul ~si forma ei,incat trecui cu atentiunea mai incordata la 'a doua ~i la a treia., ,La a patra, stiam ca am inaintea mea opera unui mare talent, aunui spirit de 0 originalitate neobisnuita'<>. In aceeasi seara, areluat lectura catorva poezii in redactie; de si entuziasmul sau, ,"nu prea fu impartasit de ceilalti"84, Sextil Puscariu avu, , ,intuitia "ca insesi vremurile noi, care incepeau, isi spuneau" ,cuvantul in versurile tanarului poet"85. Cu aceasta convingere,ii raspundea, la 23 octombrie, domnisoarei Comelia Bre-diceanu.

Misiva profesorului a ajuns la Viena doua-trei zile mai tar-ziu. Lucian Blaga tocmai iesea din biblioteca. In timp ce cob orascarile, a zarit-o pe Comelia facandu-i "de departe exuberantesemne cu 0 scrisoare." .

,,- 0 veste imbucuratoare, dar stii - foarte foarte imbucura-toare" rosti emotionata Cornelia; "aspirand spre superlativedintr-o singura rasuflare ce ardea toate virgulile" 1. Banuind dela cine este epistola, tulburat la randu-i, Lucian Blaga a scoshartia din plicul desfacut. Randurile iijucau in fata ochilor ~i,initial, nu a retinut decat propozitii ~i fraze razlete: " ... po-eziile trimise sunt foarte frumoase si autorul lor e un talent cu,scanteie divina"; "Mi-au placut indeosebi, in afara de limbafrumoasa, imaginile originale ~i cu adevarat poetice";.Dlomnu]l Blaga - ma insel? - e desigur insusi constient des-pre frumusetea lor. .. "; "Natura ce-o priveste desteapta in acestcreer disciplinat de gandire filosofica idei atat de originale, iardragostea desteapta in inima sa capabila de sentimente plinede pasiune note atat de personale ... ". .Poate ca in curand vaaparea 0 mare publicatie periodica ro~aneasca, la care voiavea ~i eu 0 parte de conducere. In cazul acesta - e,deocamdata, numai un plan - as retine manuscrisul si as cere, , , ,invoirea autorului sa public rand pe rand poeziile (afara doar

198

199

de cateva pe care in interesul lui i-as recomanda sa le lase sase mai «aseze» "86. -,

Lucian Blaga a citit scrisoarea a doua oara, coplesit de uninexprimabil sentiment de bucurie, ce fuziona cu aspiratiile salespirituale. Reactia spontana initiala, ce-i stransese inimainspaimantata, se dizolva intr-o interiorizare adanca ce-i inundaintreaga fiinta cu 0 activa fericire. Pentru intaia oara, 0 'privire, -straina competenta, era in consonants cu parerea intima a luiLucian Blaga despre sine insusi. Alaturi, Cornelia fremata,identic de emotionata, Au iesit pe Ring; octombrie le asezafrunze rosii pe umeri, vestin'd simbolic inceputul unui 'nO'Uanotimp.

Trairile afective navalnice razbat de asemenea din scrisoareatrimisa la 26 sau 27 octombrie verisoarei Vichi+', in care ii tran-scrie randurile esentiale din scrisoarea profesorului. De comunacord cu Cornelia, stabili, la 28 octombrie; sa-i raspunda luiSextil Puscariu. In contrast cu stare a sufleteasca traita, randurilelui Lucia~ Blaga sunt sobre, aproape reci; poetul era constientde valoarea lui! " ... critica favorabila ce-ati facut-o poeziilormele imi da incredere ~i va multumesc pentru interesul ce mi-lpurtati, Manuscrisul 11puteti ~inea ~i ma invoiesc sa publicatirand pe rand poeziile in revista de care amintiti. [... ]. Bucuros,a~ vrea sa stiu, cari poezii a~i voi sa le ~titi aruncate in cosulredactiei, dintre cele ce le-am trimis ... ".

L~cian Blaga nu stia ea Sextil Puscariu nu se referea la 0, ,.revista"; ·profesorul avea in vedere apropiata transformare aGlasului Bucovinei in cotidian. Si, intr-adevar, la 24octombrie, gazeta a devenit 0 "mare publicatie romaneasca",dupa cum 0 caracteriza succint profesorul in scrisoarea trimisaComeliei Brediceanu, un "organ de propaganda pentru unireapolitica a romanilor de pretutindeni". Primul numar alcotidianului, in noul format, publica mesajul Bucovinei princare romanii din acea parte nordica a stravechiului pamantromanesc cereau unirea cu Romania. Directorul cotidianuluiera Sextil Puscariu!,