Dupa ce isi asigura bucata de pamant, moldoveanul, isi aducea materialele de constructii. Piatra (mai multa in zona de deal si munte si mai putina la campie), lemnul de constructii, stuful si paiele, la campie si dranita (indrila) mai la deal si munte, lutul (argila), pentru tencuit si feuit, caramida pentru cosurile de fum, chirpicii pentru ziduri.Odata materialele aduse, cu ajutorul rudelor, insa sub conducera unui mester local, cunoscut ca bun meserias in constructia caselor, incepea treaba. Construirea casei!Casele se construiau mai ales vara, cand era o perioada fara ploi.

Daca sub o camera (mai ales bucatarie) se facea pivnita, se sapa o groapa cat tine camera, la adincimea de 2 metrii.

La beci se facea pereti de piatra, pe toate cele patru laturi. Se lase spre exterior un garlici, pentru accesul in pivnita. Tavanul se facea in bolta.

Incepea constructia peretilor. Se incepea cu un colt de casa, apoi celalalt colt, si rand pe rand, se puneau chirpicii folosind ca liant lutul. Se avea grija ca chirpicii sa fie bine imbinati intre ei. Se lasa loc pentru usi, ferestre, deasupra lor se puneau buiandrugi ( dulapi de lemn), care permiteau sa se faca zidarie desupra acestora. Pentru ca zidurile sa fie perfect verticale, mesterul folosea un fir de lana (canepa, in) care avea la capat un plumb sub forma de fus, dar si nivela (polobocul sau bolobocul)!

Facutul chirpicilor, o munca grea, murdara si obositoare la care erau implicati si copii. Chirpicii erau baza constructiei peretilor caselor.

Ce poate fi mai de pre dect un unghera al satului, la care ne putem ndrepta paii atunci cnd sufletul ne este rscolit de o nostalgie sufleteasc, spre coliorul din Casa Mare, unde s ne aducem aminte de ndeletnicirile strbunilor notri, de calda mbriare a bunici i de minunatul ei dar de a amenaja toate lucrururile, crend o atmosfer de poveste.

Cele mai vechi case cu arhitectur tradiional din Moldova dateaz de la sfritul secolul al XVIII-lea, i aceasta datorit faptului c prezint monumente istorice, cum ar fi casa memorial din Chiinu n care a locuit poetul rus Pukin, casa lui Ion Creang din Iai, statut care le-a pstrat structura material.

Tipul casei geto-dacice a variat n funcie de relief. Aezrile din cmpie, locuite de o populaie care se ocupa cu agricultura, situate n calea migratorilor , se prezenta mai puin elevate, pentru a nu putea fi uor observate de nvlitori, i n acelai timp s reziste mai bine vnturilor aspre. Aici predominau casele ngropate, constituite dintr-un schelet din pari nfipi de jur mprejurul gropii, pe care se aeza direct acoperiul. n cazul locuinelor semiadncite, se mpleteau pereii de nuiele ncepnd de la sol, n continuarea gropii, pn la acoperi. Pereii se acopereau cu pmnt.Casa Mare (lei Casa mare, scrisori de "Big casa"..) - Una din cele trei camere principale ntr-o cldire de moldoveni, de-a lungul cu o verand i un dormitor. Casa Mare a servit ca o camer de zi. n aceast camer, s ia oaspeii se adun ntreaga familie, petrece ritualurile de nunta, i aa mai departe. rani sraci D. parcat Casa Mare imediat, dar numai cu momentul n care familia a aprut cel puin o parte avere. Prin urmare, prezena de bine recoltate, Casa Mare a fost mult timp considerat fundamentul tuturor realizrilor n viaa moldovenilor de rnd.Acesta a organizat, de asemenea, ceremonii importante n familie i srbtorile. n Casa Mare sunt lucrurile cele mai valoroase din casa: covoare, cufere, n care de-a lungul anilor a evoluat mirese de zestre, elegant, prosoape brodate, esturi scumpe. Pe perei icoane spnzurat, iar de la sfritul secolului al XIX-lea i fotografii. Din plafonul atrnat grinzi de busuioc uscat, lavanda, menta si alte plante aromate, simboliznd familia bunstarea i prosperitatea. Un rol deosebit este jucat de Casa Mare nainte de nunt, cnd a mbrcat n mod solemn de pn mireasa mama ei. Mireasa a trebuit s plng, i prietenii ei - s cnte cntece triste.