Ion i i de NO în produse a l imentare ș i apă

Ci rcu i t u l b iogeoch imic a l a zo tu lu i e s t e r e l a t i v pe r f ec t , deoa rece pe măsu ră c e a ce s t e l emen t e s t e consuma t , mecan i sme de f eed -buck r eaduc azo tu l d in nou î n c i r cu i t . I n e cos f e r ă ex i s t ă r e ze rve ne l im i t a t e de azo t , î n spec i a l sub fo rmă de azo t mo lecu l a r î n a tmos fe r ă ş i compuş i a i a zo tu lu i î n so l . Fo rme le a zo tu lu i a cce s ib i l e pen t ru p l an t e sun t a zo t a ţ i i . O su r să de p rocu ra r e a a zo t a ţ i l o r pen t ru p l an t e o cons t i t u i e o rgan i sme le f i xa toa r e de azo t a tmos fe r i c ( Bac t e r i um r ad i c i co l a f i xează până l a 280 kg azo t / ha / an ) . Î n p roce su l de f i xa r e a a zo tu lu i pa r t i c i pă ş i une l e me t a l e t r anz i ţ i ona l e , p r i n t r e c a r e ma i f r e cven t e sun f i e ru l ş i mo l ibdenu l . După ce sun t î ng loba ţ i î n p ro top l a sma p l an t e lo r , a zo t a ţ i i sun t p r e lua ţ i de an ima le ş i i nc lu ş i î n p ro top l a sma ace s to r a de unde o pa r t e t r e c î n u r ee , i a r a l t a , după moa r t ea o rgan i sme lo r , sub ac ţ i unea bac t e r i i l o r s e t r ans fo rmă î n amon iac . A l t ă su r să de amon iac o r ep rez in t ă de scă r că r i l e e l e c t r i c e d in a tmos fe r ă ş i emana ţ i i l e vu l can i ce ; o pa r t e d in a ce s t amon iac a junge î n co rpu l p l an t e lo r , i a r a l t ă pa r t e , sub i n f l uen ţ a bac t e r i i l o r s e t r ans fo rmă î n n i t r i ţ i ş i n i t r a ţ i . Pa r ţ i a l , n i t r i ţ i i , s ub ac ţ i unea mic roo rgan i sme lo r den i t r i f i an t e po t a j unge d in nou î n a tmos fe r ă sub fo rmă de azo t mo lecu l a r . [ 1 ]Adăuga rea de f e r t i l i z a to r i cu azo t e s t e bene f i c ă pen t ru dezvo l t a r ea cu l t u r i i , ducând l a c r e ş t e r e p roduc ţ i e i . P r ezen ţ a uno r c an t i t ă ţ i ma r i de n i t r a ţ i î n so l de t e rmină î n să a cumula r ea ace s to r a î n p l an t e până l a concen t r a ţ i i dăună toa re pen t ru om ş i an ima le . D in t r e f a c to r i i c a r e i n f l uen ţ ează acumula r ea de n i t r a ţ i î n p l an t e po t f i men ţ i ona ţ i : po t en ţ i a l u l gene t i c (C ruc i f e r ae , Chenopod i aceae , Umbe l i f e r ae , Compoz i t a e ) ; doze l e r i d i ca t e de î ng ră şămin t e m ine ra l e cu azo t , pH-u l so lu lu i , apo r tu l de o l i go -e l emen te , i n t ens i t a t e a l uminoasă , du ra t a z i l e i l umină , t empe ra tu r a , cond i ţ i i l e de pă s t r a r e după r eco l t a r e e t c . Î n gene ra l , p roduse l e ho r t i co l e ob ţ i nu t e p r i n cu l t i va r ea î n s e r e a cumulează can t i t ă ţ i mu l t ma i r i d i ca t e de n i t r a ţ i . Depoz i t a r ea o pe r i oadă î nde lunga t ă a p roduse lo r a l imen t a r e după r eco l t a r e conduce l a mă r i r ea concen t r a ţ i e i de n i t r i ţ i , c a u rmare a m ic şo ră r i i a c t i v i t ă ţ i i n i t r i t - r educ t aze i ş i a i n t ens i f i c ă r i i a c t i v i t ă ţ i i n i t r a t - r educ t aze i ( endogene s au de o r i g ine mic rob i ană ) . Can t i t a t e a c ea ma i ma re de n i t r a ţ i s e a cumulează î n l egume le de f runze . După une l e su r se , l im i t a max imă de n i t r a ţ i î n s a l a t ă de s e r ă e s t e de 3500 mg /kg g r eu t a t e p roa spă t ă , î n pe r i oada de va r ă . Pen t ru pe r i oada de i a rna l im i t a e s t e de 4500 mg /kg g r eu t a t e p roa spă t ă (McCa l l , D . , 1998 ) . Pen t ru s a l a t a cu l t i va t ă î n c âmp l im i t a max imă admisă (LMA) e s t e de 2000 -3000mg/kg . La spanac e s t e de 2000 mg /kg , i a r l a va r ză poa t e va r i a î n func ţ i e de so i î n t r e 500 -900 mg /kg . La r ădăc inoase s e cons t a t ă va r i a ţ i i f oa r t e ma r i î n func ţ i e de spec i e . La r i d i ch i e a ce s t ea sun t î n t r e 900 -4500 mg /kg , da r LMA es t e de 600 mg /kg , î n t imp ce l a morcov LMA es t e 200 -300 mg /kg . Î n c azu l l eguminoase lo r s e cons t a t ă va r i a ţ i i , î n t r e 6 -126 mg /kg l a mază re ş i până l a 400 -950 mg /kg l a f a so l e . Pen t ru f ruc t e s e men ţ i onează va lo r i r eduse a l e n i t r a ţ i l o r , de c i r c a 10 mg /kg , excep ţ i e f ă când banane l e ş i c ăpşune l e c a r e po t avea un con ţ i nu t de 24 -140 mg /kg . [2 ], , Foamea de azo t ’ ’ e s t e o c e r i n ţ ă impe r ioa să î n l umea vege t a l ă . A ic i ma t e r i a p ro t e i că , c l o ro f i l a , a l c a lo i z i i ş i î ncă a l t e l e s e fo rmează p r i n i nge ra r ea uno r c an t i t ă ţ i mas ive de azo t , pe c a r e so lu l l e pune l a d i spoz i ţ i i e c a r e s t u r i o rgan i ce ( p ro t i de , aminoac i z i , baze cu azo t ) s au ca m ine ra l e

1

( s ă ru r i de amon iu ş i a zo t a ţ i ) .Nu d in cap r i c iu , c i pen t ru c ă o rgan i smu l e i nu poa t e p r e luc r a cons t i t uen ţ i cu mo lecu l ă compl i ca t ă , p l an t a r e fuză azo tu l o rgan i c . Se mu l ţumeş t e cu s ă ru r i amon iaca l e s au azo t a ţ i , p e c a r e î i a s im i l ează deopo t r i vă , de ş i mu l t t imp s - a c r ezu t c ă a ce ş t i a d in u rmă s î n t s i ngu ra e i h r ană .Es t e adevă ra t c ă a zo tu l amon iaca l î ş i a r e consuma to r i i s ă i p r e f e r a ţ i ( o r zu l , o r ezu l , po rumbu l , c a r t o fu l ) . Leguminoase l e î l r e sp ing ch i a r c a t ego r i c , p robab i l da to r i t ă f ap tu lu i c ă p r i n t r -o excep ţ i e a r egnu lu i e l e po t f o lo s i ş i a zo t a tmos fe r i c .Î n t o t c azu l , s ă ru r i l e de amon iu s î n t b ine t o l e r a t e ma i a l e s p r imăva ra , c î nd so lu l e s t e ma i s ă r ac î n n i t r a ţ i ş i c î nd s e a f l ă î n vec ină t a t ea uno r m ine ra l e c a r e s ă poa t ă neu t r a l i z a c eva d in ac id i t a t e a s a ( CaCO , MgCO ) . Î n c an t i t ă ţ i p r ea ma r i nu s î n t n i c ioda t ă b ineven i t e , i onu l de amon iu f i i nd t ox i c pen t ru ce lu l ă .P l an t a nu e s t e exce s iv de av idă după h r ană , cu cond i ţ i a s ă i s e a s i gu re s t r i c t u l nece sa r ; e a î ş i t r age p r i n s eva pămîn tu lu i s ă ru r i l e so lub i l e nece sa r e , i a r p r i so su l î l e l im ină p r i n r ădăc in i . B ine în ţ e l e s , o rgan i sme l a come nu l i p se sc n i c i a i c i ! Ca r to fu l , s f e c l a fu r a j e r ă , va r ză a s im i l ează ma i mu l t a zo t dec î t c e r ea l e l e .O p l an t ă b ine dezvo l t a t ă e s t e r odu l unu i so l boga t î n ma t e r i i nu t r i t i ve ; e a c r e ş t e r epede , f r unze l e e i dev in mar i ş i ve rde l e e i i n t ens amin t e ş t e de b inecuv în t a t a c l o ro f i l ă . A i c i s i n t eza o rgan i că ( ma i p r ec i s , f o to s in t eza ) e s t e î n t o i . D in CO , apă ş i l umină s e na sc va r i e t ă ţ i compl i ca t e de mo lecu l e o rgan i ce f ă r ă a zo t , d i n t r e c a r e une l e s î n t d i r i j a t e sp r e c i r cu i t u l p ro t e i c . Aceas t a î ncepe o da t ă cu fo rmarea cons t i t uen ţ i l o r p r ima r i - aminoac i z i i s au , cu a l t e cuv in t e , o da t ă cu g r e f a r ea g rupă r i l o r amin i ce ( - NH ) pe mo lecu l e l e o rgan i ce de j a p r e f ab r i c a t e . Aceas t ă e t apă nu a r f i n i c i oda t ă pos ib i l ă dacă so lu l nu i - a t r ansmi t e p r i n t r -o adevă ra t ă r e ţ e a de i r i ga r e s eva boga t ă î n a zo t . Dacă a p r im i t -o c a a zo t a t , î n ap rox ima t iv 24 o r e r ădăc ina a ş i t r an s fo rma t -o î n amon iac , c ă ru i a î i dă d rumul p r i n s i s t emu l de c i r cu l a ţ i e p în l a c e lu l e .

NO NO NH OH NH Azo t a t - - - - - - - a zo t i t - - - - - - - - h id rox i l amină - - - - - - - - amon iac

De ob i ce i , amon iacu l p r epa ra t nu e s t e r e ţ i nu t c a a t a r e î n o rgan i smu l vege t a l , c i depoz i t a t î n mo lecu l a asparag ine i ca re , f i x îndu - l î n t r -o c an t i t a t e sup l imen t a r ă , e s t e un i n t e rmed i a r de ne în locu i t î n s i n t eza p ro t e i că .Cu acea s t a , ma t e r i a p r imă p regă t i t ă de f runză î n t î i c a z aha ru r i ş i apo i s c inda t ă f e rmen t a t i v î n componen t e ma i s imp le î ş i gă se ş t e pa r t ene ru l de r e ac ţ i e ( a spa rag ina ) cu ca r e s ă fo rmeze aminoac i z i i .S in t eza aminoac i z i l o r a r e l oc î n o rgane l e spec i a l i z a t e a l e p l an t e i , de unde a jung apo i , p r i n c ana l e l e c i r cu l a to r i e p înă î n u l t ima e i c e lu l ă . A ic i s e a cumulează î n c i t op l a smă ş i , a t unc i c î nd gă se sc cond i ţ i i p r i e l n i ce ( ene rg i e , r e spec t i v a c i z i adenoz in fos fo r i c e ) , s e g rupează î n d i f e r i t e combina ţ i i pe un supo r t de a c id nuc l e i c . Aşa s î n t t r ansppo r t a ţ i pe sup ra f a ţ a uno r fo rma ţ iun i c e lu l a r e numi t e m ic rozon i ş i m i tocond r i i , unde a r e l oc s i n t eza p rop r iu - z i s ă . Cape t e l e l i be r e a l e aminoac i z i l o r s e l e agă î n t r e e l e c a ş i cum c ineva a r t r age cu dege tu l pe d in ţ i i unu i p i ep t ene , i a r ex t r im i t ă ţ i l e c e l e l a l t e s e de sp r in de pe supo r tu l a c id nuc l e i c . Ş i i a t ă a s t f e l p ro t e ina vege t a l ă fo rma tă .În pe r i oada de ge rmena ţ i e ş i c r e ş t e r e p ro t e ina pa r t i c i pă l a dezvo l t a r ea c e lu l a r ă , apo i t r e ce ca r e ze rvă î n f runze , t ube rcu l i , r ădăc in i , s emin ţ e s au g r ăunc ioa re

2

( l eguminoase ) . Dacă , d in păca t e , s ămîn ţ a nu a n imer i t î n t r -un t e r en b ine î ng ră şa t cu azo t , s i n t eza p ro t e i că s e f a ce anevo i e ; c a a t a r e , p l an t a c r e ş t e î nce t , cu f runze p ipe rn i c i t e ş i pa l i de , i a r r odu l î l a r e doa r pe a locu r i . Î n z ada r î ncea rcă ţ e su tu r i l e t i ne r e s ă s e dezvo l t e pe baza ce lo r ma tu re , f u r î ndu - l e p ro t e ine l e . Mig ra ţ i unea ace s to r a î n seamnă ve ş t e j i r e a o rganu lu i ş i moa r t ea l u i .Ceea ce e p r ea mu l t s t r i c ă ch i a r c î nd e vo rba de h r ană . Pe un t e r en p r ea boga t î n a zo t ( t î r l e de o i , t e r enu r i cu bă l i ga r ) p l an t a c r e ş t e cu f runze mar i ş i ve r z i da r r e z i s t en ţ a e i e s t e s l ăb i t ă ( l a ge r ş i pa r az i ţ i ) . Ce lu l e e i s î n t p r ea obos i t e de so l i c i t a r ea s i n t eze i p ro t e i ce , a ş a c ă î n t î r z i e cu coace rea f ruc tu lu i s au cad p r adă î nghe ţu lu i l a p r imu l ge r . To toda t ă , sucu l en ţ a fo i l o r boga t e o f e r ă adăpos t ş i h r ană cop ioa să uno r musa f i r i nepo f t i ţ i ( pa r az i ţ i i ) .Ma i e nevo i e de v r e -un a rgumen t î n p l edoa rea ş t i i n ţ i f i c ă a f oame i de azo t ?Da   ! Să nu u i t ăm o c l i pă c ă î n l abo ra to ru l vege t a l s e f a ce p r e luc r a r ea e l emen te lo r nu t r i t i ve ( c a rbon , ox igen , h id rogen , a zo t ) î n t r -o fo rmă a s imi l ab i l ă pen t ru om. [3 ]

NO în ape l e na tura l e

Unul d in t r e nu t r i en ţ i i cu ro l e s en ţ i a l î n func ţ i ona rea med iu lu i a cva t i c e s t e a zo tu l .Azo tu l poa t e ex i s t a sub fo rmă gazoasă (N a tmos fe r i c ,NO ) , d i zo lva t

( NO , NO , NH ) s au sub fo rmă , , so l i dă” î n ma t e r i a o rgan i că . Po lua rea cu n i t r a ţ i p rov ine ma i a l e s d in ag r i cu l t u r ă . Azo tu l e e l emen t e sen t i a l pen t ru v i a ţ ă ş i î n ape su f e r a foa r t e mu l t e p roce se ch imice ş i b ioch imice . Apa re ma i a l e s c a a zo t a t , a zo t i t , amon iu , a zo t gazos s i a zo tu l c e l f i xa t î n compuş i i o rgan i c i , g rupe î n t r e c a r e ex i s t ă con t i nue t r ans fo rmăr i / t r anz i t ă r i , f o rmîndu - se " c i c lu l a zo tu lu i " . Excesu l duce l a eu t ro f i z a r e , con t amina rea acv i f e r e lo r , pos ib i l a a f ec t a r e a s ană t ă ţ i i umane : me themog lob inemie l a cop i i , c ance r ga s t r i c . Su r se l e de azo t a t i i n ape sun t na tu r a l e s i an t rop i ce . Su r se l e na tu r a l e sun t :

Din p rec ip i t a ţ i i : ox i z i i de a zo t d in a tmos fe r ă , p roduş i de fu lge r e ş i de a rde rea combus t i b i l i l o r f o s i l i ; apo r tu l p r i n spă l a r ea d in roc i s i c enuşa de vege t a ţ i e a r s ă a j unsă î n ape ;

Din n i t r i f i c a r ea amon iu lu i ( p r i n m ic roo rgan i sme le n i t r o somonas ş i no t ro sococcus ) ş i a n i t r i ţ i l o r ( p r i n n i t r obac t e r ) ;

Din i zvoa re î n u rma d i zo lvă r i i l o r l a ad înc ime î n roc i ( n i t r a t u l având so lub i l i t a t e c r e scu t ă î n ape ) ;

      D in e roz iunea so lu r i l o r c e con ţ i n a zo t a t . Aces t e su r se "na tu r a l e " sun t ade sea i nd i r ec t t o t an t rop i ce . Su r se an t rop i ce "d i r ec t e " sun t c e l e punc t i fo rme ( deve r sa r i de ape uza t e con ţ i nând azo t a ţ i ) ş i d i fuze , î n p r i nc ipa l a zo t a ţ i i p roven i ţ i d i n ag r i cu l t u r a , d in î ng ră şămin t e l e ch imice ş i d in î ng ra samin t e l e na tu r a l e - guno i de g r a jd - ap l i c a t e pe câmpur i , s au de l a l a t r i ne . [ 4]

De j ec ţ i i l e con ţ i n de f ap t u r ee s i amon iu , c a r e s e t r ans fo rmă î n a zo t a t de c ă t r e m ic roo rgan i sme p r i n n i t r i f i c a r e . Pen t ru zoo t ehn i e pu t em ca l cu l a e ch iva l en ţ a ap rox ima t ivă de p roduc ţ i e de de j ec ţ i i 1 , 5 v i t e adu l t e = 7 po rc i = 100 gă in i ouă toa re .Apa re f r e cven t exce s pe c împ de azo t a t pe c a r e p l an t e l e nu - l po t ab so rb i , f i e pen t ru că pe ansamblu can t i t a t e a e p r ea ma re , f i e pen t ru că a f o s t ap l i c a t ă l a momen tu l g r e ş i t , î n a f a r a pe r i oade i de vege t a ţ i e . Aces t f ap t s e î n t amp lă

3

f r e cven t p r i n împră ş t i a t u l t oamna s au i a rna a guno iu lu i de g r a jd pe c împ . ( Mu l t e ţ ă r i i n t e r z i c guno i r ea î n pe r i oada 15 oc tombr i e - 15 f eb rua r i e ) .As t f e l exce su l de n i t r a ţ i a j unge î n so l ş i ape pe ca r e l e po luează . [4 ] P rezen ţ a n i t r a ţ i l o r î n ape l e na tu r a l e s e poa t e exp l i c a p r i n con t ac tu l ape i cu so lu l baz inu lu i h id rog ra f i c . CMA de n i t r a ț i î n apă nu t r ebu i e s ă depășea scă 50 mg / l . Consumul uno r c an t i t ă ț i ma r i de apă cu n i t r a ț i poa t e p rovoca a f ec ț i unea numi t ă , , i n t ox i ca ț i e cu n i t r a ț i ” s au , ,me themog lob inemie” . Mecan i smu l dec l anșă r i i ma l ad i e i a r e l a bază t r ans fo rmarea n i t r a ț i l o r î n n i t r i ț i , a ce ș t i a d in u rmă f i i nd imp l i ca ț i î n p roduce rea bo l i i . Î n mod no rma l , î n t r -un o rgan i sm sănă to s , n i t r a ț i i p roven i ț i d i n apă ș i a l imen t e l e consuma te de om s în t r e so rb i ț i î n po r ț i unea supe r ioa r ă a i n t e s t i nu lu i . Î n c azu l uno r d i spens i i ș i i n f ec ț i i s e c r eează cond i ț i i p rop i ce de t r ans fo rmare a n i t r a ț i l o r î n n i t r i ț i . N i t r i ț i i s e combină cu hemog lob ina , t r ans fo rmînd -o î n me themog lob ină ca r e , l a r î ndu l s ău , b lochează t r anspo r tu l de ox igen î n ț e su tu r i .As t f e l , hemog lob ina î ș i p i e rde func ț i a de a l ega ș i a t r anspo r t a ox igenu l î n ț e su tu r i , p roduc înd h ipox i e .S ind romul me themog lob inemie i e s t e exp r ima t p r i n c i anoza f e ț e i , u l t e r i o r ș i a ex t r emi t ă ț i l o r , de r eg l a r ea r e sp i r a ț i e i , d i a r ee s au cons t i pa ț i e , t ah i ca rd i e , ag i t a ț i e , convu l s i i .Afec ț i unea s e man i f e s t ă cu p r ecăde re l a cop i i i m ic i î n p r imu l an de v i a ț ă , ma i a l e s l a c e i a l imen t a ț i a r t i f i c i a l . I n tox i ca ț i a apa re c a r e zu l t a t a l u t i l i z ă r i i ape i cu un con ț i nu t spo r i t de n i t r a ț i l a p r epa ra r ea h r ane i . S - a cons t a t a t c ă cop i i i p î nă l a t r e i l un i s î n t cu mu l t ma i r e cep t i v i l a a c ț i unea n i t r a ț i l o r . Unu l d in f a c to r i i c a r e cond i ț i onează acea s t ă r e cep t i v i t a t e e s t e nece sa ru l spo r i t de apă compa ra t i v cu masa co rpu lu i ( de 12 o r i ma i ma re dec î t î n c azu l adu l ț i l o r ) .Se pa r e c ă p rob l ema i n tox i ca ț i e i e s t e de t e rmina t ă nu numa i de concen t r a ț i a n i t r a ț i l o r î n apă , c i s i de ex i s t en ț a uno r f a c to r i f avo r i zan ț i cum a r f i , bunăoa ră , s t a r ea de s ănă t a t e . Cop i i i d i s t r o f i c i s au cu d ive r se t u lbu ră r i d ige s t i ve , cu d i spe r s i i s î n t cu mu l t ma i s ens ib i l i . Î n func ț i e de p rocen tu l de hemog lob ină t r ans fo rma tă î n me themog lob ină , a f ec ț i unea îmbracă fo rme d ive r se de g r av i t a t e : 10 -25% ușoa ră , 25 -40% med ie ș i pe s t e 50% g ravă , r a r eo r i f i i nd ch i a r mor t a l ă .Î n Moldova p rob l ema n i t r a ț i l o r î n apă po t ab i l ă e una d in t r e c e l e ma i î ng r i j o r ă toa r e , deoa rece c i r c a 62% d in f î n t î n i ș i 5% d in sonde l e a r t e z i ene fo lo s i t e de popu l a ț i e con ț i n apă cu concen t r a ț i i de pe s t e 50 mg / l n i t r a ț i . Ce l e ma i a f ec t a t e d in a ce s t punc t de vede re s î n t r a i oane l e Te l eneș t i , Cahu l , F lo r e ș t i , Can t emi r , I a l oven i , Ed ine ț , Rez ina , H înce ș t i , Droch i a , Can t emi r , R î ș can i unde î n une l e su r se de apă concen t r a ț i a de n i t r a ț i a t i nge pa r amer i f oa r t e î na l ț i 100 -750 mg / l ( de 2 -15 o r i ma i mu l t dec î t l im i t a max imă admis ib i l ă ) .S - a s t ab i l i t c ă l a cop i i i p î nă l a 3 an i , c a r e consumă apă cu un con ț i nu t de n i t r a ț i c e depășe ș t e n ive lu l de 50mg/ l p ropo r ț i a de me themog lob ină î n s î nge a junge p înă l a 8%. Aceas t ă p ropo r ț i e c r e ș t e d i r ec t p ropo r ț i ona l cu con ț i nu tu l de n i t r a ț i i nge ra ț i ș i s e r educe pe măsu ra î na in t ă r i i î n v î r s t ă . As t f e l de s t ud i i au fo s t e f ec tua t e î n r a i oane l e Rez ina , Că l ă r a ș i , Anen i i -No i , H înce ș t i . S - a cons t a t a t c ă consumul ape i cu n i t r a ț i a f ec t ează dezvo l t a r ea b io log i că gene re l ă a cop i i l o r , p rovoc înd i n tox i ca ț i i c ron i ce , c a r e nu au man i f e s t ă r i c l i n i ce ev iden t e . [5 ]P reven i r ea ș i t r a t amen tu l me themog lob inemie i cons t au î n p r i nc ipa l î n u rmă toa re l e :

o În r e rupe rea consumulu i ape i cu n i t r a ț i ;

4

o cunoaș t e r ea con ț i nu tu lu i de n i t r a ț i d i n su r sa de apă fo lo s i t ;o ex i s t en ț a une i su r se de apă a l t e rna t i ve , consumul ape i îmbu te i l i a t e ș i

u t i l i z a r ea f i l t r e l o r i nd iv idua l e c e r t i f i c a t e i g i en i c . [5 ]

Po lua rea cu n i t r a ţ i s e p roduce p r i n m ig ra r ea ace s to r a pe d i f e r i t e c ă i . Una d in ace s t e c ă i o cons t i t u i e :a )         Apa sub t e r ană ca r e e s t e po lua t ă c a u rmare a i n f i l t r ă r i i p r i n s t r a t u r i pe rmeab i l e a ape lo r p luv i a l e c a r e au an t r ena t po luan ţ i i evacua ţ i î n a tmos fe r ă , au spă l a t spa ţ i i l e improp r i i de depoz i t a r e a ma t e r i i l o r p r ime ş i aux i l i a r e , p roduse lo r , subp roduse lo r ş i p roduse lo r s ecunda re , au s t r ăbă tu t r ampe de depoz i t a r e a de şeu r i l o r , neamena j a t e s au i l ega l e , au s t r ăbă tu t sup ra f e ţ e ag r i co l e cu î naca rca r e r i d i ca t ă de nu t r i en ţ i , ş i c a r e an t r enează subs t an ţ e l e depuse s au împră ş t i a t e pe sup ra f a ţ a so lu lu i . P roduce rea po luă r i i ape lo r sub t e r ane f r e a t i c e p r i n i n t e rmed iu l ape lo r de sup ra f a ţ ă . Î n a ce s t c az , po lua rea s e p roduce p r i n i n f i l t r a ţ i i de ma l pe o zona s i t ua t ă l ong i t ud ina l cu r âu l ( î n gene ra l l unca ş i t e r a sa j oa să a a ce s tu i a ) , i a r l ă ţ imea zone i de i n f l uen ţ ă va r i a ză î n func ţ i e de mă r imea r âu lu i ş i pe rmeab i l i t a t e a s t r a t e l o r d in l unca j oa să a a ce s tu i a . Sun t î n gene ra l a f ec t a t e de po lua re c ap t ă r i l e de ma l ( h id ros t ruc tu r i l e c an tona t e î n l unca r âu lu i ) .

b ) A l t ă c a l e de mig ra r e e s t e apa de sup ra f a ţ ă :               ş i r o i r ea ape lo r de pe t e r enu r i l e cu î nca r ca tu r ă ma re de nu t r i en ţ i ş i a j unge rea î n ape l e de sup ra f a ţ ă ;               an t r ena rea compuş i l o r cu azo t ( amon iac , ox i z i a zo t ) d in a tmos fe r a de că t r e p r ec ip i t a ţ i i ;               d evă r sa r ea î n ape l e de sup ra f a ţ ă a ape lo r uza t e . [ 6 ]

In f luenţa n i t ra ţ i l or a supra sănăta tea omulu iTimp înde lunga t î n ag r i cu l t u r a r epub l i c i i au fo s t ap l i c a t e t ehno log i i i n t ens ive , componen tu l p r i nc ipa l a l c ă ro r a e r au subs t an ț e l e ch imice pen t ru p ro t ec ț i a p l an t e lo r .La mi j l ocu l an i l o r ’ 80 î n Moldova u t i l i z a r ea pe s t i c i de lo r a a t i n s co t e max ime- pe s t e 15 kg ch imica l e l a un hec t a r de pămîn t a r ab i l .L ip sa uno r t ehno log i i j ud i c ioa se v i z înd ap l i c a r ea î ng ră șămin t e lo r m ine ra l e , a f e r t i l i z an ț i l o r ș i pe s t i c i de lo r au avu t d r ep t consec in ț ă po lua rea gene ra l ă a med iu lu i amb ian t , cu t oa t e e l emen te l e s a l econs t i t u i en t e – apă , a e r , so l , p r ecum ș i a p roduse lo r a l imen t a r e .D in 1985 p înă î n 1990 vo lumul pe s t i c i de lo r u t i l i z a t e î n r epub l i c ă a s căzu t de 1 ,5 o r i , i a r î n i n t e rva lu l 1991 -1994 – de 2 ,4 o r i î n compa ra ț i e cu pe r i oada p r eceden t ă . . Ac tua lmen t e c an t i t a t e a t o t a l ă a pe s t i c i de lo r a t i nge n ive lu l med iu eu ropean -2kg l a hec t a r .Un pe r i co l imns pen t ru s ănă t a t ea popu l a ț i e i ș i î n spec i a l pen t ru cea a cop i i l o r de v î r s t ă f r agedă ș i a g r av ide lo r p r ez in t ă p roduse l e a l imen t a r e cu concen t r a ț i i spo r i t e de n i t r a ț i .Acumula r ea n i t r a ț i l o r î n f ruc t e ș i l egume e s t e cond i ț i ona t ă de ma i mu l ț i f a c to r i : dozee ș i pe r i oada î nco rpo ră r i i î ng ră șămin t e lo r m ine ra l e , t i pu l p l an t e lo r de cu l t u r ă , cond i ț i i l e c l ima t e r i c e (umezea l ă , r ad i a ț i a so l a r ă e t c . ) .Consuma to ru l , omu l de r î nd de r egu l ă nu posedă acea s t ă i n fo rma ț i e . E b ine s ă s e ș t i e c ă doze l e max ime admis ib i l ede n i t r a ț i î n c azu l unu i om ma tu r cons t i t u i e 300 -325 mg în 24 de o r e . Aces t e subs t an ț e s e a cumulează p r eponde ren t î n

5

va rză , s f ec l ă , morcov , mă ra r , pă t run j e l , s a l a t ă , r i d i ch i e , c eapă ve rde . N i t r a ț i i pă t rund î n o rgan i sm ș i p r i n i n t e rmed iu l ape i po t ab i l e consuma te , ma i pu ț i n cu ca rne ș i p roduse l a c t a t e . I nge ra r ea n i t r a ț i l o r a r e l oc ș i l a consumarea ames t ecu r i l o r nu t r i t i ve p r egă t i t e cu apă d in i zvoa re ppo lua t e cu r e spec t i ve l e noxe . Ev i t a r ea i n tox i ca ț i i l o r cu n i t r a ț i e pos ib i l ămpr in de t e rmina rea concen t r a ț i e i l o r cu a ju to ru l d i spoz i t i ve lo r “ Indam” ”Ni t r am” , de ș i a ce s t e i n s t rumen te au un g r ad de p r ec i z i e r e l a t i vă .D in ace s t cons ide ren t , e s t e ma i r a ț i ona l de a p ro f i t a de pos ib i l i t ă ț i l e con t ro lu lu i de s t a t , p r ecum ș i de a u rma s f a tu r i l e ș i suges t i i l e noas t r e . Î n p l an t e n i t r a ț i i s e r epa r t i z ează neun i fo rm : con cen t r a ț i a l o r e m in ima lă l a po r ț i un i l e pe r i f e r i c e , ma jo r î ndu - se sp r e t u lp ină ș i concen t r î ndu - se î n spec i a l l a r ădăc ină .De exemplu î n f runze l e de pă t run j e l , măc r i ș , mă ra r concen t r a ț i a n i t r a ț i l o r e s t e ma i m ică cu 50 -60% dec î t î n t u lp ină ; î n f runze l e de va r ză - cu 70% ma i pu ț i n dec î t î n m iez , î n po r ț i un i l e pe r i f e r i c e a l e morcovu lu i ( coa j a ) – cu 70% ma i mu l t c a î n m iez . Nu s e r e comandă a consuma po r ț i un i l e ve r z i ( necoap t e ) , mă rg in i t e de coa j ă , a l e pepen i l o r ve r z i ( ha rbu j i ) ș i a l e c e lo r ga lben i ( z ămoș i ) . Cas t r ave ț i i e ma i b ine s ă f i e cu ră ț i ț i de coa r j ă . [ 5 ]Ion i i n i t r a ț i sun t componen ț i na tu r a l i c e s e gă se sc î n d i f e r i t e p roduse a l imen t a r e , î n spec i a l î n p roduse l e vege t a l e ș i c e l e d in c a rne . Aproape 80% de n i t r a ț i c e pă t rund î n o rgan i sm d in ex t e r i o r sun t de na tu r ă vege t a l ă , 19% se con ț i n î n p roduse l e d in c a rne . S - a c a l cu l a t c an t i t a t e a ap rox ima t ivă de i on i n i t r a ț i c e pă t rund oda t ă cu h r ana î n o rgan i smu l uman î n t r -o z i . Omul p r imeș t e pe z i , î n med i e , c i r c a 100 mg NO , i a r î n J apon i a a cea s t ă c an t i t a t e e s t e de 300 mg , î n O landa – de 131 mg , î n SUA-de 106 mg , î n Ge rman ia - de 75 mg , ș i î n E lve ț i a – de 48 mg .Can t i t a t e a i on i l o r de n i t r i ț i c e a j uung î n o rgan i smu l uman a l că tu i e ș t e î n med i e 12 -15 mg /z i : cu h r ana - (0 ,02 -0 ,2 ) mg , c a ad i t i v i a l imen t a r i – 1 ,2 -2 ,95 mg , s e fo rmează pe ca l e endogenă d in n i t r a ț i c e s e con ț i n î n p roduse vege t a l e 10 mg , pă t rund cu apa - 0 ,6 mg ș i î n s i s t emu l t ga s t ro in t e s t i na l s e fo rmează 0 ,33 mg NO

.

As t f e l , c an t i t a t e a c ea ma i ma re de i on i de n i t r i ț i s e f o rmează d in NO pe ca l e endogenă , p r eponde ren t î n c av i t a t e a buca l ă . Confo rm da t e lo r d in l i t e r a tu r ă , concen t r a ț i a de NO în s t omacu l no rma l e s t e ma i m ică de 10mM (460 mg / l ) , î n s t omacu l h ipoac id >150Mm (6900 mg / l ) , l a bo lnav i de u l ce r < 2 M/L (0 ,09 mg / l ) .N i t r a ț i i i nge ra ț i d in p roduse l e a l imen t a r e sun t abso rb i ț i î n i n t e s t i n , i a r 30% sun t t r anspo r t a ț i î n s î nge , concen t r a ț i î n g l ande l e s a l i va r e ș i r e s ec r e t a ț i î n c av i t a t e a buca l ă , unde s î n t r eduș i l a i onu l n i t r i t sub ac ț i unea bac t e r i i l o r n i t r a t -r educă toa re . Bac t e r i i l e d in c av i t a t e a buca l ă r educ c i r c a 30% d in n i t r a t u l s a l i va r l a i onu l n i t r i t , i a r a ce s t a e s t e apo i î ngh i ț i t cu s a l i va ș i t r an spo r t a t î n s t omac . Aces t p roce s e s t e unu l d in t r e c e l e d in t r e c e l e ma i p r i nc ipa l e î n a cumula r ea n i t r i t u lu i ga s t r i c . Concen t r a ț i a NO sa l i va r e s t e de c i r c a 50 M ș i poa t e s ă c r ea scă p înă l a 200 M după î nge ra r ea une i po r ț i i de s a l a t ă c e con ț i n 2Mm de NO . În s t ud iu l s a l i ve i ne s t imu la t e Mi rv i sh ș i co l . au cons t a t a t un n ive l med iu de i on i n i t r a ț i ș i n i t r i ț i , ega l cu 38 mg / l ( 0 ,61 mM) ș i 7 , 9 mg / l ( 0 ,17 mM) , co re spunză to r . Pe l î ngă i on i i n i t r a ț i , g l ande l e s a l i va r e ma i p r e i au ac t i v ș i t i oc i ana ț i i , p e c a r e l a f e l î i s e c r e t ă î n s a l i vă . I on i i t i oc i ana ț i ma i po t f i s e c r e t a ț i

6

d i r ec t î n sucu l ga s t r i c . Concen t r a ț i a i on i l o r t i oc i ana ț i d in s a l i vă ș i sucu l ga s t r i c s e î n sc r i e î n l im i t e l e de l a 200 M l a 2Mm, f i i nd cea ma i ma re l a f umă to r i . I on i i t i oc i ana ț i sun t c a t a l i z a to r i impor t an ț i î n f o rmarea agen ț i l o r de n i t r oza re î n cond i ț i i a c ide . N i t r i t u l f o rma t î n s i s t emu l ga s t ro in t e s t i na l i n t e r ac ț i onează cu amine l e ș i amide l e pe ca l e endogenă , f o rmînd N-n i t rozamine ș i N-n i t rozamide , î n r e zu l t a t u l c a t a l i z e i a c ide s au bac t e r i ene .Dec i i onu l n i t r i t s a l i va r e s t e un f ac to r de t e rminan t î n ex t i nde rea n i t r oză r i i ga s t r i c e . N-n i t rozocompuș i i c ance r i gen i de p roven i en ț ă d i a t a r ă s au d in fumu l de ț i ga r ă , c a r e pă t rund pe ca l e exogenă s au s e fo rmează i n v i vo d in p r edeceso r i i d i e t i c i , po t con t r i bu i î n e t i o log i a c ance ru l l imb i i , s t omacu lu i , e so fagu lu i , c av i t ă ț i i naza l e , vez i c i i u r i na r e ș i c av i t ă ț i i buca l e ș i a l eucemie i .Conve r s i a i on i l o r n i t r a ț i î n n i t r i t î n t r a c tu l d ige s t i v , î n spec i a l î n s t omac , poa t e f i eva lua t ă l u înd î n cons ide ra ț i e f l o r a i n t e s t i na l ă . S - a obse rva t c ă l a i ncuba rea NO în cond i ț i i anae robe î n s t omacu l șoa rec i l o r cu f l o r ă no rma lă l a 37 C , pH

3 ,5 s e p roduce fo rmarea N gazos î n c an t i t ă ț i ma r i . Se p r e supune că p roduce rea

N gazos a r e l oc d i r ec t l a i n t r a c ț i unea amine lo r cu NO (me toda l u i Van S lyke , u t i l i z a t ă î n de t e rmina rea amine lo r ) după r eac ț i a :

H N-CH-COOH + HNO HO-CH ( -R) -COOH + N + H O

Refe r i t o r l a conve r s i a NO / NO în i n t e s t i n s - a cons t a t a t c ă concen t r a ț i a NO

scade comple t după 6 o r e i a r concen t r a ț i a NO în t î i c r e ș t e apo i d i spa re după 6

o r e , î n s ch imb concen t r a ț i a NH în s i s t em c r e ș t e . Dec i , î n i n t e s t i n NO e s t e

conve r t i t î n NH . Aces t e r e zu l t a t e au fo s t con f i rma t e i n v i vo pr in i n j ec t a r ea

N-NO l a șoa rec i ș i ob ț i n r ea N- NH în i n t e s t i n .

As t f e l o pa r t e de NO î n s t omac i n t e r ac ț i onează cu ac idu l a s co rb i c ( s ec r e t a t de c ă t r e mucoasa ga s t r i c ă ) ș i f o rmează NO. Concen t r a ț i a NO fo rma t c r e ș t e oda t ă cu c r e ș t e r ea NO în s t omac , i a r concen t r a ț i a a c idu lu i a s co rb i c î n sucu lu i ga s t r i c s cade s emn i f i c a t i v . Scăde rea concen t r a ț i e i de a c id a sco rb i c co re l ează cu c r e ș t e r ea NO în s a l i vă . P roce su l de r educe re a NO l a NO a re l oc î n s t omac l a pH 1 ,5 -2 ,5 î n p r ezen ț a AAs ș i s e r e a l i z ează î n c î t eva s ecunde . Î n med iu l a c id î n s t omac s e fo rmează d i f e r i t e spec i i de n i t r oza re (N O , NO ) , c a r e i n t e r ac ț i onează cu AAs , ox id îndu - l l a r ad i ca lu l a s co rba t , i a r apo i l a a c idu l d ih id roa sco rb i c . O mo lecu l ă de AAs poa t e r educe două mo lecu l e a l e spec i i l o r de n i t r oza re , gene r înd două mo lecu l e de ox id de azo t ( I I ) . P r ezen ț a t i oc i ana tu lu i mă re ș t e v i t e za de p roduce re a NO, deoa rece î n s i s t em se fo rmează spec i i ma i a c t i ve de n i t r oza re , a c ă ro r concen t r a ț i e c r e ș t e oda t ă cu c r e ș t e r ea a c id i t ă ț i i .Î n absen ț a AAs î n sucu l ga s t r i c s e p roduce o can t i t a t e m ică de NO, v i t e za p roce su lu i dep inde de pă t r a tu l concen t r a ț i e i HNO : HNO + HNO N O + H O NO +NOÎnsă , NO fo rma t s e poa t e ox ida sub ac ț i unea ox igenu lu i , f o rmînd NO . Dacă

r apo r tu l AAs / NO e s t e ma re , a t unc i NO fo rma t l a ox ida rea l u i NO cu O e s t e

7

r edus de AAs p r i n două mecan i sme : 1 ) p r i n mă r i r ea v i t e ze i r e ac ț i e i d in t r e spec i i l e de n i t r oza re ș i AAs ș i 2 ) p r i n gene ra r ea unu i n ive l i n i ț i a l ma i î na l t de NO, ca r e duce l a o c r e ș t e r e a v i t e ze i r e ac ț i e i d in t r e NO ș i O . Î n cond i ț i i de foame pH-u l i n t r aga s t r i c e s t e de c i r c a 1 .5 , concen t r a ț i a med i e a AAs e s t e med i e de 100 M (10 -300 M) ș i a i onu lu i t i oc i ana t - î n med i e de 500 M (200 M- 2 Mm) . Î n a ce s t e cond i ț i i NO va f i r ap id r edus de AAs .În l ocu l unde s a l i va s e î n t î l ne ș t e cu sucu l ga s t r i c f o rmarea NO a r pu t ea f i r e l evan t ă î n i nc iden ț a r i d i ca t ă a mu tageneze i . Ox idu l de a zo t ( I I ) gene ra t de l umen va d i fuza r ap id ș i va r e ac ț i ona cu O pen t ru fo rmarea spec i i l o r de n i t r oza re , c a r e l a r î ndu l l o r , po t l e za ADN d i r ec t p r i n dezamina rea baze lo r s au , i nd i r ec t , p r i n fo rmarea NNC. V i t eza mare de gene ra r e a NO l a j onc ț i unea ga s t ro - e so faga l ă umană va duce l a consumul l oca l ș i l a epu i za r ea AAs . Aceas t a va p roduce î n absen ț a AAs un s t r s î n p lu s da to r i t ă c apac i t ă ț i i NO ac id i f i c a t de a f o rma N-n i t rozocompuș i i (NNC) po t en ț i a l i c ance r i gen i , î n r e ac ț i a c a t a l i z a t ă de t i oc i ana t . [ 7 ]Trans formarea ox idu lu i de azo t ( I I ) în organ i smul umanÎn r e zu l t a t u l de t e rmină r i i n i t r a ț i i l o r d in d i e t a a l imen t a r ă u t i l i z a t ă ș i a c e lo r s ec r e t a ț i de o rgan i sm , s - a cons t a t a t c ă o rgan i smu l uman e l im ină ma i mu l ț i n i t r a ț i dec î t u t i l i z ează î n d i e t ă . Aceas t a a condus l a i deea că un i i compuș i i î n o rgan i sm se ox idează cu fo rmarea de n i t r i ț i l o r ș i n i t r a ț i l o r . As t f e l , s - a cons t a t a t c ă ro lu l b io log i c a l ox idu lu i de a zo t ( I I ) e s t e de s tu l de ma re a t î t î n r e a l i z a r ea uno r p roce se f i z i o log i ce , c î t ș i î n evo lua rea d i f e r i t e l o r pa to log i i .Î n a f a r ă de fo rmarea NO d i r ec t d in NO a l imen t a r î n p r ezen ț a AAs , î n s t omac ex i s t ă un a l t mecan i sm de fo rmare a ox idu lu i de a zo t ( I I ) , c a r e î n con t i nua re s e ox idează l a i on i n i t r i ț i ș i , î n c an t i t ă ț i m ic i , l a i on i n i t r a ț i .Î n o rgan i smu l uman ș i an ima l ox idu l de a zo t ( I I ) e s t e s i n t e t i z a t de c ă t r e NO-s in t eza d in a zo tu guan id imic a l L -a rg in ine i . Î n r e zu l t a t u l r e ac ț i e i de ox ida re a L -a rg in ine i , p roce s med i a t ș i c a t a l i z a t de numeroase enz ime , s e fo rmează ș i L -c i t r u l i nă î n c an t i t ă ț i e ch imo la r e cu NO . B ios in t eza NO d in p ro t e ine a fo s t de scope r i t ă î n 1987 , da to r i t ă p rop r i e t ă ț i i l u i de i n t e r ac ț i une cu a tomu l de f i e r hemic , cu fo rmarea l egă tu r i i Fe -N , p roce s c e de t e rmină d i l a t a r ea va se lo r s angv ine .Da to r i t ă p rop r i e t ă ț i l o r f i z i c e ș i ch imice , NO e s t e imp l i c a t î n mu l t e p roce se v i t a l e . Ox idu l de a zo t s e d i zo lvă î n l i p ide ș i d i fuzează u șo r p r i n membrane l e c e lu l a r e . So lub i l i t a t e a ox idu lu i de a zo t ( I I ) î n apă cons t i t u i e c ca 2 mmol i . Î n p r ezen ț a ox igenu lu i î n so lu ț i i apoase a l e ox idu lu i de a zo t ( I I ) au l oc d i f e r i t e t r ans fo rmăr i c e duc l a f o rmarea agen ț i l o r de n i t r oza re , i on i l o r n i t r a ț i ș i n i t r i ț i . Con ț i nu tu l NO în so lu ț i e nu î n t r e ce 3%. Reac ț i i l e î n c a r e pa r t i c i pă ox idu l de zo t ( I I ) ș i c a r e s t au l a baza mu l to r f enomene b io log i ce i n v i vo po t f i c l a s i f i c a t e î n t r e i g rupe mar i : 1 ) i n t e r ac ț i un i cu f i e ru l hemic ș i nehemic ; 2 ) r e ac ț i i cu g rupe l e –SH ș i -NH ; 3 )p roce se cu imp l i ca r e r ad i ca l e lo r l i be r i .S - a cons t a t a t c ă ox idu l de a zo t ( I I ) i nh ibă fo rmarea t r ombe lo r , man i f e s t ă a c ț i une î n pe rmiab i l i t a t e a va se lo r s angv ine mic i . Sun t da t e expe r imen t a l e c a r e demons t r ază imp l i ca r ea NO în r eg l a r ea neu ro tumora l ă a t onusu lu i muscu l a tu r i i ne t ede a t r a c tu lu i d ige s t i v , b ronh i i l o r ș i a a l t o r o rgane . Î n p r ezen t e s t e demons t r a t c ă NO s in t e t i z a t de NO-s in t e t a za i nduc t i b i l ă î n mac ro fag i i a c t i v i r ep rez in t ă un e l emen t e sen ț i a l a l r e z i s t en ț e i ne spec i f i c e a o rgan i smu lu i .

8

Oxidu l de azo t ( I I ) a r e un ro impor t an t î n fo rmarea memor i e i ș i pa r t i c i pă î n t r ansmi t e r ea i n t e r ce lu l a r ă a i n fo rma ț i e i , î n r e ac ț i i l e imune l ega t e de ce l e ma i pe r i cu loa se bo l i , i nc lu s iv i n f a r c tu l m ioca rd i c , i n su l t u l , c ance ru l , d i abe tu l .Da r , s - a cons t a t a t c ă ox idu l de a zo t ( I I ) pa r t i c i pă l a r eg l a r ea mu l to r f unc ţ i i v i t a l e a t î t c a f a c to r de s t ab i l i z a r e î n evo lua rea d i f e r i t e l o r s t ă r i pa to log i ce , c î t ş i c a f a c to r de i nduce re a a ce s to r pa to log i i . As t f e l , sun t impor t an t e imp l i ca ţ i i l e ox idu lu i de a zo t ( I I ) î n d i f e r i t e - pa to log i i .Acumula r ea i n t ensă a NO în o rgan i sm e s t e î n so ţ i t ă de i n t ens i f i c a r ea fo rmăr i i supe rox idu lu i O , c a r e , i n t e r ac ţ i on înd cu NO, fo rmează pe rox in i t r i t u l .

NO + O ONOOIn te r ac ţ i unea ox idu lu i de a zo t ( I I ) cu r ad i ca lu l supe rox id ş i cu r ad i ca lu l pe rox id l i p id i c e s t e e sen ţ i a l ă î n men ţ i ne r ea s t ă r i i an t i ox idan t e c e lu l a r e . NO +LO LOONOÎn so lu ţ i i neu t r e pe rox in i t r i t u l s e de scompune cu fo rmarea r ad i ca l i l o r l i be r i f oa r t e r e ac t i v i NO , NO ş i OH, ca r e po t i nduce d i s t ruge rea ox ida t i vă a c e lu l e lo r ş i s t r uc tu r i l o r c e lu l a r e p r i n ox ida rea s au n i t r oza rea l o r . Pe rox in i t r i t u l î n p r ezen ţ a ox igenu lu i poa t e n i t r oza d i r ec t î n p ro t e ină r e s t u r i l e de t i r oz ină , c auz înd a s t f e l e f ec t e d i s t ruc t i ve a t î t l a n ive l s t r uc tu r a l ş i de a c t i v i t a t e a a enz ime lo r , c î t ş i î n b loca rea s i gna l i z ă r i i c e lu l a r e .Rad i ca l i i l i be r i po t d i s t ruge s t ruc tu r i l e c e lu l a r e ş i ex t r ace lu l a r e a l e componen t e lo r ţ e su tu lu i con juc t i v , cu p ro l i f e r a r ea hond roc i t e l o r , i n t ens i f i c ă p roce se l e s c indă r i i p ro t eo l i t i c e a subs t an ţ e lo r i n t e r ce lu l a r e a l e ţ e su tu lu i con juc t i v . Ox id înd r e s tu r i l e de t r i p to f an , c i s t e i nă ş i n t i r oz ină d in p ro t e ine , r ad i ca l i i l i be r i ‚ i nac t i vează i r eve r s i b i l un ş i r de f e rmen ţ i ş i , d e a semenea , d i s t rug s t ruc tu r a ADN, cauz înd a s t f e l apa r i ţ i a mu ta ţ i i l o r . Î n p r ezen ţ a r ed i ca l i l o r l i be r i s e i n t ens i f i c ă ox ida rea ox ida rea pe rox id i că a a c i z i l o r po l i ne sa tu r a ţ i , d i s t r ug îndu - se i n t eg r i t a t e a membrane lo l r b io log i ce . Î n r e zu l t a t , s t r uc tu r i l e c e lu l a r e dev in p ro t e j a t e f a ţ ă de ac ţ i unea f ac to r i l o r d i s t ruc t i v i .Mod i f i c ă r i l e î n me t abo l i smu l NO induc dezvo l t a r ea uno r pa to log i i : bo l i a l e s i s t emu lu i c a rd iovascu l a r , i nc lu s iv hpe r ton i e , i n f a r c tu l m ioca rdu lu i , h i pe r t ens iune pu lmona ră , a t e ro sc l e roză , i n su l t , d i abe t , imcompa t ib i l i t a t e a t r ansp l an tu lu i , p roce se de i n f l amare c ron i că ş i a cu t ă , c i roza f i c a tu lu i , bo l i onco log i ce e t c .A tunc i c î nd î n o rgan i sm ex i s t ă p roce se de i n f l amare c ron i că , a r e l oc mi şca r ea su r se i endogene de ox id de azo t d in L -a rg in ină . Î n a ce s t c az , enz ima î ncepe s ă r educă ox igenu l p înă l a r ad i ca lu l p înă l a r ad i ca lu l supe rox id ş i ox id . S t ă r i l e de i n f l amare c ron i că s e c a r ac t e r i z ează p r i n a cumulă r i l oca l e a l e d i f e r i ţ i l o r ox i z i de a zo t î n ţ e su tu r i l e ap rop i a t e ( vec ine ) , f avo r i z înd a s t f e l p roce se l e de n i t r oza re a amine lo r ş i ADN-u lu i . Se cunoaş t e c ă p roduse l e mod i f i c ă r i i amine lo r de că t r e spec i i l e r e ac t i ve de ox id de azo t : NO , NO , N O , ONOO se i nc lud î n p roce se l e t umora l e de mu l t i p l i c a r e . De a semenea , s - a cons t a t a t c ă c e lu l e l e t umora l e po t gene ra NO. Se p r e supune că NO e s t e imp l i c a t î n me t a s t aza r ea t umor i l o r . [ 7 ]

Măsur i de preven ire a po luăr i i a l imente lor ş i ape lor cu n i t ra ţ i

Îndepă r t a r ea n i t r a ţ i l o r d in apa po t ab i l ă e s t e s cumpă ş i compl i ca t ă . S - au expe r imen t a t t ehn i c i ch imice ( s ch imba to r i de i on i ) ş i b i och imice s au s e r e cu rge l a ames t eca r ea ape lo r con t amina t e cu a l t e l e cu concen t r a ţ i e ma i r edusă

9

de azo t a ţ i . Da r e mu l t ma i u şo r ş i i e f t i n s ă p r ev i i . Î n p lu s , pen t ru su r se i nd iv idua l e ( f ân t an i ) p r even ţ i a e s i ngu ra ş ansă , a l t f e l t r ebu i e abandona t e . Ex i s t ă pos ib i l i t a t e a , t ehn i ca de a măsu ra r u t i na a zo tu l d in so l î na in t e de î n samân ţa r e î n t impu l ş i după r eco l t ă , c eea ce pe rmi t e ap l i c a r ea doze i exac t e nece sa r e , f ă r ă exce s . T rebu i e sc ana l i z e pe r i od i ce , nu a junge că a i s t ud i a t o da t a a ce l so l ş i " ş t i i c e t i p e s t e " .În apa sub t e r ană , NO e s t e mod i f i c a t , t r an s fo rma t de mic roo rgan i sme , r e ac ţ i onează cu f i e r , su l f a ţ i s au b i ca rbona ţ i e t c . As t f e l so lu l e s t e un " f i l t r u " bun da r dacă i s e depăşe ş t e c apac i t a t e a , concen t r a ţ i a de a zo t a t va c r e ş t e b ru sc . Î n ape l e de sup ra f a ţ ă s au sub t e r ane s au nu va c r e ş t e a zo t a tu l c i su l f a tu l pe c a r e î l dez locu i e ş t e d in combina ţ i i a zo t a tu l ! Î n p lu s n i t r a ţ i i pe c a r e î i t o t deve r săm ac tua lmen t e î n so l vo r a j unge î n une l e a cv i f e r e pe s t e doa r an i s au decen i i , c î nd ne pu t em t r ez i b ru sc cu o p r abuş i r e a c a l i t ă ţ i i mu l to r ape .Azo t a ţ i i au a sup ra o rgan i smu lu i an ima l e f ec t de t ox i c i t a t e p r i n mu l t e mecan i sme , d i r ec t s au p r i n a l ţ i compuş i pe c a r e î i f o rmeaza ( azo t i ţ i , n i t r ozamine e t c . ) . [ 8 ]

As t f e l me tode de p r even i r e a po luă r i i ape lo r cu n i t r a ţ i ş i f o rme le b iogene a l a ce s tu i a s î n t :

î n zona ru r a l ă , f ân t ân i l e t r ebu i e s ăpa t e l a c e l pu ţ i n z ece me t r i adânc ime ş i amp la sa t e î n amon te , c â t ma i depa r t e de t oa l e t e s au g r a jdu r i ;

guno iu l de g r a jd nu t r ebu i e depoz i t a t î n l ocu r i neamena j a t e î n cu r ţ i , p e c âmp sau pe ma lu l ape lo r , c i î n l ocu r i spec i a l cons t ru i t e ;

pen t ru a p r even i i n f i l t r ă r i l e de n i t r a ţ i î n pânza f r e a t i c ă , p rop r i e t a r i i de an ima le a r t r ebu i s ă l e amena j eze g r a jdu r i s au co t e ţ e cu podea impe rmeab i l ă ;

În a l imen t e p r even i r ea l o r s e man i f e s t ă p r i n :

fo lo s i r e a l a p r epa ra r ea buca t e lo r anume ace l e po r ț i un i a l e p l an t e lo r c a r e con ț i n ma i pu ț i n i n i t r a ț i , c a r e o f e r ă o r educe re cons ide reb i l ă a pă t runde r i i l o r î n o rgan i sm ( ap rox ima t iv de 2 o r i ) . Aces t f ap t e s t e impor t an t l a p r egă t i r e a s a l a t e l o r v i t amin i za t e .

E b ine s ă ș t im că spă l a r ea ș i cu r ă ț i r e a l egume lo r r educe can t i t a t e a n i t r a ț i l o r cu 10 -15%. Ț ine rea f runze lo r de pă t run j e l , mă ra r , s a l a t ă î n apă t imp de 3 o r e e l im ină 15 -20% d in vo lumul n i t r a ț i l o r a cumula ț i î n a ce s t e z a r zava tu r i . Î n t impu l p r epa ră r i i t e rmice a morcovu lu i , s f e c l e i t r e ce r ea i n t ens ivă a n i t r a ț i l o r î n decoc t a r e l oc î n p r ime l e 30 -40 de minu t e . Ca r to f i i p i e rd l a f i e rbe re 80% d in n i t r a ț i , morcovu l ș i va r za -70%, s f ec l a -40%. Aceas t a apă nu e bună pen t ru consum, c i doa r l egume le c a r e au f i e r t î n e a .

La p r epa ra r ea une i supe vege t ă r i ene l egume le t ă i a t e mă run t s e ț i n ma i î n t î i î n apă r ece , apo i s e adaugă î n apă f i a r t ă . Legume le s e î năbușă î n t r -o c an t i t a t e m ică de apă , c a r e u l t e r i o r s e va vă r sa . Aceas t ă me todă t e rmică r educe concen t r a ț i a n i t r a ț i l o r î n c a r t o f i cu 10%, i a r l a p r ă j i r e a l o r - cu 40%. La mura rea , ma r ina r ea l egume lo r î n p r ime l e 3 -4 z i l e p roce su l f o rmăr i i

n i t r a ț i o r e i n t ens iv . D in ace s t cons ide ren t , mură tu r i l e po t f i consuma te după 10 -15 z i l e . Conse rva rea d iminuează con ț i nu tu l n i t r a ț i l o r cu 50% (compara t i c cu l egume le c rude ) .

10

Sa l a t e l e ș i sucu r i l e d in l egume se vo r consuma imed i a t după p r epa ra r e , î n t ruc î t pă s t r a r ea l o r î n f r i g ide r f avo r i zează dezvo l t a r ea mic ro f l o r e i , c a r e t r ans fo rmă n i t r a ț i i î n n i t r i ț i , a ce ș t i a d in u rmă f i i nd deos seb i t de t ox i c i .

În pe r i oada i a rnă -p r imăva ră ne vom s t r ădu i s ă consumăm ma i pu ț i ne l egume cu l t i va t e î n s e r ă , deoa rece con ț i n c an t i t ă ț i ma r i de n i t r a ț i ; vom exc lude d in a l imen t a ț i e s a l amur i l e cu adausu r i de n i t r a ț i ș i n i t r i ț i

( de r egu l ă a ce s t e meze lu r i au o cu loa re ro ș i e - î nch i s ă ) . Bine în ț e l e s , nu t r ebu i e s ă u i t ăm de v i t amine - î n spec i a l A , B , C , E ,

a c idu l f o l i c - căc i e l e r educ ac ț i unea nega t i vă a n i t r a ț i l o r .

11

Conc luz i i :

În po f ida f ap tu lu i c ă a zo tu l e s t e ş i r ămîne un i t a t e a s t r uc tu r a l ă a ma t e r i e i v i i , e l emen t cu ma i mu l t e fo rme b iogene ex i s t en t a t î t î n p l an t e , î n o rgan i smu l uman ( p ro t e ine , ADN e t c . ) c î t ş i î n ape l e na tu r a l e , so l e t c . , concen t r a ţ i a s a ma i ma re dec î t l im i t a admi s ib i l ă î n o rgan i smu l uman poa t e s t imu la p roduce rea p r i n a l t e mecan i sme a uno r a l ţ i compuş i c e gene rează bo l i c ance rogenoase , bo l i t umor i ce , d ige s t i ve , me t emog lob ine i .S - a cons t a t a t c ă c ă i l e de pă t runde re a n i t r a ţ i l o r î n i n t e r i o ru l o rgan i smu lu i e s t e r e zu l t a t u l unu i consum de apă po lua t de n i t r a ţ i s au a a l imen t e lo r cu un con ţ i nu t r i d i ca t î n n i t r a ţ i , d a r l a c a r e concen t r a ţ i a l o r va r i a ză de l a un o rgan l a a l t u l ş i dec i pen t ru p r even i r ea l o r ex i s t ă ma i î n t î i de t oa t e n i ş t e me tode ca sn i ce cum a r f i p r egă t i r e a e l emen te lo r l a f i e rbe re , ma r ina t , ţ i ne r ea î n apă c î t eva minu t e , ev i t a r ea men ţ i ne r i i uno r p roduse î n f r i g ide r e , ş i consumul uno r v i t amine i ndespensab i l e de l up t ă con t r a apa r i ţ i e i a ce s to r bo l i . Î n c eea ce p r i ve ş t e pu r i f i c a r ea ape lo r de n i t r a ţ i a r t r ebu i s ă l uăm în cons ide ra ţ i e c ă su r sa l o r p rov in d in so lu l a l imen t a t cu can t i t ă ţ i exge ra t e de î ng ră şămin t e e t c , i a r pen t ru pu r i f i c a r ea l o r s î n t me tode spec i a l e f i z i co -ch imice , b io log i ce , da r s ă nu u i t ăm de f ap tu l c ă p r e lua r ea p robe lo r de apă s ă s e e f ec tueze î n mod co rec t ş i pe r i od i c de i n s t i t u ţ i i l e r e sponsab i l e .

Bib l iogra f i e

1 .h t t p : / / vech i . upg -p lo i e s t i . r o / educa t i e / admi t e r e2010 /pd f /mas t e r a t /t pp_b ib l i og ra f i e / 4_ecos f e r a .pd f

2 . h t t p : / /www.un ivag ro - i a s i . r o /Hor t i /Luc r_S t_2005 /90_cumpa ta%20s1 .pd f

3 . Sp inz i M. , Suceveanu A . , , Ch imia azo tu lu i ” . -Bucu re ş t i , 1967 , p .203 -205

4 .h t t p : / /www.sc r i t ube . com/geog ra f i e / e co log i e /POLUAREA-CU-NITRATI1342414 .php

5 . M. Gon ţa , , Impac tu l med iu lu i amb ian t a sup ra s ănă t ă ţ i i ” , Ch i ş i nău , p . 8 - 13 , p . 48 -52 .

6 .h t t p : / /www.sc r i t ube . com/geog ra f i e / e co log i e /POLUAREA-CU- NITRATI1342414 .php ;

7 .Gon ţa Mar i a , Gheo rghe Duca , , Ch imia eco log i că a n i t r a ţ i l o r , n i t r i ţ i l o r ş i N-n i t rozoamine lo r ” , -Ch i ş i nău , 2009 , p .117 -119 , p .120 -121 ;

8 . h t t p : / /www.sc r i t ube . com/geog ra f i e / e co log i e /POLUAREA-CU-NITRATI1342414 .php ;

12