Institutul de Cercetdri Economice ti Sociale ,,Gheorghe Zane" Ia$iDepartamentul de Cercetiri Economice

TURISMUL RURAL ROMANESC iN CONTNXIUT-DEZVOLTARII DURABILE.

ACTUALITATE SI PERSPECTIVE

VOLUMUL XXII

Coordonatori

Ion Talabi Ioan Moraru Alina Petronela HallerMirela Stanciu Dtrnuf Ungureanu

Aceasti lucrare a fost elaborati de un colectiv de autori care au prezentat studiile in

cadrul celei de a XIII-a edilii a Conferinlei Intemalionale cu tema: Turismul rural

rominesc in contextul dezvoltdrii durabile. Actualitate ti perspective, care s-a

desfhqurat la Vatra Domei in perioada 27-28 mai 201l.

LISTA AUTORILOR VOLUMUL XXII

1. ANTONIE Iuliana - geflucr. dr.ing. Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu2. AVADANEI Lidia - dr. ing. As. CICIA Roznov - Neam!3. AVADANEI Vasile - dr. ing. SC INFAST SRL Piatra N€am!4. BARBU Horia - prof. univ. dr., Universitatea "Lucirn Blaga" din Sibiu5. BECru Silviu - lector dr., Universitatea de $tiinte Agricole gi Medicini vet€rinar-

Bucure$ti6. CERTAN Ion - lector-magistru Univ€rsitatea de Studii Potitice $i Economice Europen€

din Moldova7. CHIRILA Andrei - drd. Universitatea ,,A1. I. Cuza" Iati' Facultat€a de Geografie 9i

Geologie8. CIORTEA Gligor - prof.univ. dr. Universiiatea "Lucian Blaga" din Sibiu9. COSTIN Mihaela - postdoctorand POSDRU/89n.5/5/56815, Academia Romani - Filiala

Iagi10. CURELET Marilena - lect, univ' drd. Facultatea de Inginerie Alimentarl, Universitatea

"Stefan cel Mare" SuceavaI L DONCEAN Gheorghe - conf. univ. dr. Universitatea Tehnici "Ch. Asachi",Iali12. DONCEAN Marilena - cercet. $t. gr. III dr. Academia Romand Fililala la$i - ICES

..Gh.Zane"I3. FRANT Florin - asist univ.drd., Universitatea Eftimie Murgu Relila14. FUIOR Elena - conf. univ. dr., Universitatea Cooperatist Comerciali din Moldova15. GONTARIU loan - conL univ. dr. ing., Facultatea d€ Ingineri€ Alimentari, Universitater

"St. ccl Mare" Suceava16. HALLER Alina-Peronela - postdoctorand POSDRU/89/I.5/3/56815, Academia Roman[ -

Filiala Iaii17. LATU Lazdr - dr. ec. Forumul Montan Roman - fil' Neaml18. MANILA Mihaela - drd., Universitatea Alexandru Ioan Cuza' lati19. MATEI Daniela - cercet. tt. gr. III dr' Academia RomanI Fililala Iagi - ICES ,,Gh.Zane"20. NISTOR $tefania - drd. Universitatea de $tiinfe Agricole $i Medicind veterinari

Bucure$ti21. ONUTU Elena - profesor, Centrul $colar pentru llducafie Incluzivl ,'Sf. Andrei" Gura

Humorului22. POPA Oana - drd, Universitatca de $tiinte Agricole $i Medicini Veterinartr Bucure$ti23. SAND Camelia - prof.univdr.ing.' Universitatea "Lucirn Blaga" din Sibiu24. SAVOIU Gheorghe - conferentiar dr., Univenitatea din Pitegti25. STANCIU Mirela - geflucr' dr.ing. Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu26. TALABA lon cercet. lt. pr. I dr., Academia RomanI Filiala Iaii, ICES ,'Gh. Zane"27. TLDOSA Andreea- masterand, Universtt|tca Alexandru Ioan Cuza,Ia$i28. TURCU Dionisie - prof.univ'dr. Universitatea "Lucian Blaga'" din Sibiu29. TINGIIREANU Danut - dr. ing. Ministerul Agriculturii $i Dezvoltlrii Rurale - DGDR AM

P^-DR30. URECHE Marius - dr.ing. Societatea "Progresul Silvic" Sibiu3l. VICOL Orilia-Elena - drd.. Universitatea Alexandru loan Cuza, Ia$i

lnstitufile organizatoare: Instjtutul de Cercetari Economice $i Sociale ,'Gh Zane" lagi'

Primiria Vatra Domei, Ministerul Agriculturii ii Dezvoltdrii Rurale, Universitatea ,,LucianBlaga" Sibiu gi ANTREC-Filiala Bucovina le aduc sincere mullumiri

Institutul tle Cercetlri Economice gi Sociale ,,Gheorghe Zanelt IagiDepartamentul de Cercetiri Economice

TURISMUL RURAL ROMANESC iNCONTEXTULDNZVOLTARII

DURABILE.ACTUALITATE $I PERSPECTIVE

VOLUMULXXII

o Turismul in contextul dezvoltirii durabile. o Inovare gi cunoaqtere

o Probleme de ordin financiar. Analize concrete, Cercetiri aplicate. Studii de caz

Coordonatori

Ion Talabi Ioan Moraru Alina Petronela HallerMirela Stanciu Ddnu! Ungureanu

- , ! .a i t ,ui ennopressrA$r - 20rl

SCIENTIFIC COMMITTEEL Ion Talabd, PhD, Main Researcher I, "Gh. Zane" Institute of Economic and Social

Research Iati Branch ofthe Romanian Academy2. Errhdhdo Zaninr', PhD, Professor, Univemity ofTurin, ltaly3. Serghei Hakman, PhD, Professor, National University "Yuri Fedkovich", Cem6u!i,

Ukraine4. Puiu Nistoreana, PhD, Professor, Academy ofEconomic Studies, Bucharest5. Gheorghe Sdrroiu, PhD, Professor, University ofPitetti6. Valentin Nif, PhD, Professor, Faculty of Economics and Business Adminishation,

Univelsity "Al. L Cuza",Iati'7. Elizabeth lhesor, PhD, Senior Lecturer, Manchester Metropolitan University, United

Kingdom8. Francesco Sindic4 Phd, Lectuier, University of Swrey, Unired Kingdom9. Carmeh de long, Dr. rer. nat, Professor - University of Savoy, Fmnce10. Alina-Petrcnela Haller, PhD, Main Researcher III, "Gh. Zane" Institute of Economic

and Social Research - Iati Branch ofthe Romanian Academyll. Ddnul Angarcahu, PhD, expert, engineer, Centre for Training and Innovalion lor

Developrnent in the Carpathians, Vatra Domei12- Alexandru Gribincea. Doctor Habilitat, Professor, Intemational Free University of

Moldova, Chi$inau, Republic of Moldova13. Valcntina Postolachi, Doctor Habilitat, Professor, Siale University of Moldova,

Chitindu, Republic of Moldova14. Ion Certan, PhD, Magister, Senior Lecturer, State University of Moldova, ChitinAu,

Republic ofMoldova15. Camelia Sand,PhD, professor, engineer, University ,,Lucian Blaga" Sibiu16. Constantih -Horia Bdlrr,, PhD, professor, engineer, UniversiqT ,,Lucian Blaga" Sibju

Editura TEHNOPRESSStr. Pinului nr. lA700109 lagiTel.lfax: 0232 260092E-mail: tehnopress@yahoo.comhttp://www.tehnopress.roEditurA acreditatd CNCSIS

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomanieiTurismul rural romanesc in contextul dezvoltarii durabile. Actualitate li pe$pectiva.Iasi: Performatica, 2008-3 voi.rsBN 978-973-730-482-7Vol. 22: / coord.:Ion TalabA, Ioan Moranr, Alina Petronela Haller, Mirela Stanciu, DenutUngureanu. - Ia$i: Tehnopress, 201 1Bibliogr.ISBN 9?8-973-702-838-9

I. Talabi, IonII- Moraru, IoanIIL Haller, Alina PetronelaIII. Stanciu, MirelaIV. Ungureanu, DAnu!

Tehnorcdactare computerizat6:Cercet. $t. pr. III dr. Alira-Petronela HALLER

intreaga responsabilitate asupra continutului ttiinfinc ti informativ alstudiilor apartine autorilor.

CAPITOLUL IIINNOVATION AND KNOWLEDGE

INOVARE $I CT]NOA$TERE

2.1. INNOVATIVE ELEMENTS FOR A COMPETITIVE TOURISM

ELEMENTE INOVATI\E PENTRU UN TURTSM COMPETITIV

VasiIe AVADANEIdr, ing.

SC INFAST SRL Piatra Neamtvasileavadanei2004@yahoo.com

LidiA AVADANEIdr. ing.

As. CICIA Roznov - Neam(alidia 38@yahoo.com

Lazar LATUdr. ec.

Forumul Montan RomAn - fiI. Neam(lazarlatu@yahoo.com

AbstractThis paper prcposes to re-eraluale sotne concepls rclated lo u1ukil1g lourislic packages n ^hich

itltlo|ation is hased on gkfial knowleclge and integration. There are Presented more exomples aJ Sood praLtiLe

n this field on European level as \,ell as the app|oadl Lonte.rt inside Europe's Struleg 2020. For Rontania s

btlism conpetitircness "ilgedients" arc of "pull" |,pe as well as "prtsh" tlpe. The nain elenent Jor a

cotnpelili|e lourism is lhe dlnanic of innovalioll, which has to pen anenlly engage operalors to surprise lheir

clietlts. Fle appeal to "product life cycle" nethods and to 1e "strutegic natketilg" by which the olkr is

suborcli aled la cotlsumer needs and eryeclalions.

Key words. innovation, tourism, travel package, Europe 2020, the life cycle

IntroducereInitiativele Comisiei Europene din ultimii ani au vizat dezvoltarea inovirii 9i

compctitivitdiii econoruice, la nivel general ti in mod specific in relalie cu serviciile. Seconsideri la nivel european cd inovarea serviciilor trebuie susfinutd pentru a indepliniobiectivele Strategiei Europa 2020 bazatd pc cunoagtere sa devind peni in 2020 cea maicompetitiva $i dinamica din lume. Penhu indeplinirea acestui obiectiv s-a adoptat o defiuiliemai largd a inovdrii pentlu ca, in afara celei tehnologice, si fie incluse itovareaorganizalionala 5i inovarea in ser\ ici i.

Produsele turistice ca serviciiCrtza pune presiune asupra

bugetelor publice, fo4and guvemele sdrevizuiascd alocarea resurselor sirace gi sE.gaseasca noi pi mai bune cdi de sustincrc ainovdrii, pentru cre$terea sectorului

serviciilor. Serviciile au fost considemtede foarte multa vreme ca fiind fo4apropulsoue a competitivitdtii economice $iinovdrii, insd intrebarea referitoare larrodul in care poate fi suslinuld inovarea inservicii a fost rar adresatd pana in prezcnt.

3 9

VASiIC AV4D{NEL Lidit AY'|DiNEI, LLZAI LATU

O pafie a rdspunsului la criza economicdgloba)iL 5i de redresare a economielEuopene trcbuie sA se g5;seascdirr sectorulserviciilor, unde se a;te.lptd sd se creezeun mqre numdr de locuri de muncd. Caparte integrantd a UE, Rom6nia va trebui

sd se alinieze la politicile europene de

sustinere a inovdrii in servicii.Turismul este o aativitate economicislraregica in Uniunea EuroPeani.impofianta sa in economia UE fiindprognozat sa creasca in utmdtorii ani.Industria turistici europeana genercaza peste

4% din PIB-ul Uniunii Euopene, cu circa 2

milioanc de intreprinderi care ocupe

aproximativ 4% din fo4a de muncd totah(aproximativ 8 milioane de locuri de

muncA). Daci sunt luate in calcul sectoareleconexe, contdbulia estimativd a turismuluiin crearea PIB este mult mai mare - turismulgenereazi indirect aproximativ 11% din

PIB-ul Uniunii Europene gi cuprindeaproximativ 12% din fo4a de munci.

Turismul cupinde o amplA varietatede produse $i destinalii 9i implicd multepn4i diferite interesate, din sectorul public

!i privat dcopotrivd, cu domenii de

competenld descentralizate, adeseori la

nivei regional 9i local. Turismul are un

mare potential in ceea ce Privettecontribulia la reaizarea mai multorobiective majore ale IJE, cum ar fi

dezvollarea dulabil i, creStelea economicd.ocuparea fo4ei de munci, Precum $1coeziunea economico-sociali.

Aceasta aativitate este rezultatulmobilizdrii unui male nunAr de elementenaturaie 9i agenji economici: siturinaturale. condil i i cl intatice. atracli i siechipamente tudstice, inftastructuri de

cazare, informalie $i transport, mijloacefinanciare ctc. De corelaliile dintre acestecomponente $i de eficienta valorificdriipotentialului tudstic existent depinde in

cele din ulma satisfactia tudstului. Acesteacorespund unui veritabil sistem tunstlcavAnd in vedere intcracliunile 9iretroactiunile pe carc le supofti atatcomponentele naturale cat $i cele de

40

facturA anhopicd men,tionate. Sistemulturistic ala cum a fost prezentat este un

sistem deschis fiind doar o Parte ageosistemului, de calitatea subsistemeloracestuia depinzend de multe ori reuqitaturistici. Din punct de vedere practic,

sistemul turistic este subordonat sistemuluieconomic mondial, deosebindu-se mai alesprin rapofiurile sftense pe care le intre,tinecu proteclia mediului. Structua sistemuluituristic este definitA in primul rdnd de

spaliile tudstice, locurile in care suntelaborate produsele turistice.

Turismul are o impoftanla deosebitdin oferta de oportunitd,ti de angajare pentn]

l ineri, care delin o pondcre de doud ori maimare in fo4a de munca in domeniulturistic comparativ cu restul economlel.O conceptualizare adecvatd a turismului ne

cere, in mod clar, sA mergcm dincolo defactorul economic care este restrictiv. Celmai evident, exisla o ne\oie de a apteciarelaliiie dintrc petrecerea timpului liber,odihna, turismul cu alte practici sociale ti de

compofiament (fig. 1).Figura nr. 1.

Relatia dintre munci, timp liber, odihni

ti turism

Un cadru tipologic Pentru tunsm tlturisti care se bazeazd pe clasificareaCohen este prczentat in fig. 2. De remarcateste cd difedte forrnc de tudsm pot ficombinalc intr-o singttra calalorie si caindivi,, i 1rurigti.1 pulenr sa lreccm prin malmulte formc de tudsm de-a lungul cicluluide vialA. De exemplu, oamenii care au fost

Innor)at6)e elefientsfor q competitive lo rish

.alatori putemic independenli in tinerelealor pot trece mai tarziu spre forme de:urism de masd, probabil atunci cdnd iqi:ntemeiazd o familie sau cdnd la v6rstiinaintata capacitatea de a caldtori:ndependent se diminueazd.

Crearea de noi produse turistice.eprezintd "mijlocul prin care se asiguriatingerea simultand a tuturor obiectivelorpolirici i de produs turistic". innoircaproduselor turistice este un instrument alpoliticii de marketing, utilizat inoperu!ionalizarea altemativelor strategicede cre$tere a complexitadi gi calitdqii lor,menlindnd obiectivul strategic desarisfaccre totalA a necesitltilor $iJorintelor consumatorului. La cslc inrpusa;i de schimbarea preferinielor, aparitianoilor tehnologii, precun qi de eforturile gircalizdrile concurenlei. Fiecare produs igi

"re ciclul siu dc riard. respecriv se na5tc.lra\ crscaTi. crteva etapc dc cre5tere 5iajunge eventual la declin deoarece noileprodusc ce apar satisfac mai bine nevoilesau dorintele consumatontlui.lntrepfinderile dc rurism pot obline noiproduse prin achizitie de noi destinatii $iI rccn te pent ru no i scn ic i i sau pr inutilizarca propriilor cercctiri pentruldrgirea qi modemizarea produselorexistcnte.Prin produse turistice noi se inteleg atatproduse originale, aat gi produse cuimbundtaid, rcspectiv :roi mirci deproduse pe care intreprinderea le obtineprin efoturi proprii. in principiu, paleta detipuri noi de produse turistice pome$te deIa inovatiile majorc Ai se tennind laschimbdri dc stil, fiind recul'loscute gasetipuri caractedstice:I . inor ati i majore lprodusc noi.nccuno5cure p ;nb in n tomenru l apar i l i c i ) :

2. noi apuilii (produse substitut);3. noi servicii pentru piala actualA

(produsele existentc pe alte pjele);4. extindcrea liniei de scrvicii (produsele

ac tua le se conrp le leazE cu :c r \ i c i isuplimcntare);

5. pedectionarca produselor existente(modificarea serviciilor auxiliare lErdmodificarea serviciului de bazd);

6. schimbarea sri lului (acelaii seniciu seoferd prin schimbiri ale personalului,compofiamentului acestuia gi / saumodifi carea mediului anbiant),

Figura nr.2.Turism gi turi5ti: cadru tipologic

Di tulq. Dc':csi Dr 5rf ar.EduerivCulEl l SocL:l

dd Mr: ll&di rdddoi D.'-!rr

Aparitia noilor produse oferi intlepfinderiigansele oblinerii unui profit mai mare sau

produscle nuconsumaton.

Din acest motiv, oblinerca noilorproduse turistice trebuie sA fie rezultatulunur proces care. dupa Korler'. trebuie sacuprindi ca etape generarea de idei,seiectarea de idei, crealea gi testarcaconceptului dc produs, elaborareash?tegiei de markcting, analiza afacerii,crearea produsului, tcstarea pielei qicomercializarca.

Existd doud tipuri de motivati i aleul'lul tLlnst: itlotivqlii cotlstiente Gte careindivjdul le recunoa$te $i le poate exp ma)$r nlotivalii itlconstie te (care pot hidentificate prin tehnici psihologice deinves l igare . cum ar f i rehn ic i le p ro iecr i resau interviurile in profunzime).Cea nrai cunoscuta teofie privitoare lamotivafiile umane cu aplicare $i in turismeste "piramida lui Maslow" pe cele 5categoni de nevoi; nevoi fiziologice

pierderi insemnate in cazul insul]l acceptate

carc

4 I

Vasile AV;D4NEI, Lidia AViD4NEI, LazaI LATU

(primare); ne\,.oi de securitate, nevorsociale, nevoi de respect (slatur i iprestigiu) 9i nevoi de autorealizare(autoimplinire). Trecerea pe o treaptasuperioara a piramidei are loc numai dupace toate nevoile de pe treptele inferioare aufost satisfhcute.

Aceste categorii de nevoi pot fi uqoridentif icale gi la consumatorul de serviciituristice.a. Pentru a satisface nevoile de pe prima

ueaptd a piramldei lui Maslow. oricedestinajie turistica ar trebui sd ofere inmod obligatodu cebYa doldri minimale.adapost (cazare), posibilita! dealimentatie, apd curenti, canaiizare,electricitate. O destinalie unde nu existdaceste dotari va fi evitata de mareamajoritate a turi$tilor. (Este adevdrat cbexisti o anumita categorie de tud$tlpentnr care lipsa facilitiJilor enumeratemai sus nu reprezinta o problema: ei slaufoarle bine la cort gi mdndnci dinproviziile aduse de acasd, dar este vorbatotu9i de o categode rcdusi numerrc.)Pentru unii turi$ti (in special cei decondilie mai modestd), existenla dotArilorde bazd este in general suflcientA pentru

a-i determina sa \ iTileze respecli\ adestinalie. Ace$ti turigti sunt anima,ti inspecial de motivafii fizice (dorinla deodihn6, de relaxare sau de a lace sport).

b. O data ce satisfacerea nevoilor de bazdeste asigwata, apare in mod firescprcocuparea turigtilor pentru proteclie lisigurcnp la locul de penecere a vacan[ei(tleapta a doua a piramidei). Facilitdfilelegate de aceasE nevoie sunt: paza de Iahotel, serviciile publice de pazA (polilie,gardieni publici), parcdrile supmvegheate,iluminalea stdzilor pe timp de noapte,pompierii, serviciile medicale de urgen!6,posibilitatea de a plstra banii 9i valorile inseifuri etc. Existenla tuturor acestorservicii este absolut obligatorie pentruorice deslina,tie sau prestalor rurislic cupretenlii.

c. Foarle multe persoane merg in vacanJanu numai pentru a se relaxa $i a vlzlta

obiective turistice, ci gi cu dorin1a de a

face noi cuno;tinle, de a realiza contactesociale, de a evada din rutina vieJii de zicu zi. Acest tip de motivalii poadA numelede motiva,tii interpersonale $i corespundnevoilor sociale de pe treapta a tela apiramidei lui Maslow. Turigtii pentru carenevoile sociale sunt importante vorcalatori in gmp gi vor incerca s5-9i facdprieteni pdntre localnici sau printreceilalti vizitatori afla! la destinaliarespectiva.

d. Nevoile de pe treplele a patra 5i a cinciaa piramidei sunt caructeristice in speclalpersoanelor cu o sirualie economicafoarte buni qi/sau cu un nivel de educaliefrdicat. Dorinla de a dobdndi prestigiu gi

de a-gi demonstra statuful social il vadetermina pe un individ sI zboare cuavionul la clasa business, sa plece intr-ocroaziera pe Mediterana sau sa-ilpetreacd vacan,ta in Insulele CanareMotivaliile care lin de statut $i deprcstigiu sunt principalul factor motor peaceastd treapti.

e. Pe ultima treapta a piramidei - nevoia de.tutorealizare, intrA in joc motivatiiieculrurale 1de;i sunt in continuareprezente 5i cele legate de slatut). Untudst animat de un astfel de tiP demotivalii se va m6ndri cu faptul ci avizitat Muzeul Luvru sau Palatul Dogilordin Venefia, ori cu faptul cA a participatla Festivalul de la Bayrcuth etc.

Figura nr.3.Turismul qi Piramida Maslow

Innovalire elements For a umDctilive to risnr

Continutul inovirii in turismPentru descrierea inovdrii in tudsm

apeldm la principiiie inovdrii in servicii ingeneral 9i efectudm adaptarile cuvenite.-A.stfel, sunt cunoscute fo4cle motrice careasigura succesul serviciilor turistice:1. Un model misurabil al pcrformanleiserviciilor turistice care aplicl inovarea;l. Experienla in managernentcJprinzaloare pentru fumrzorul de sen iciiuistice;3. Invcstilii in perfomanta salarialilor carcfu mizeazi sewicii turistice;-1. Inova|e operalionala continuA inorganizatie;5. Difcrcn,tierea brandului pentru tipurilede senicii tudsticc abordate;6. Campioni in inovare in domeniulsenricii lor turistice;,-. Beneficii superioarc pentnlconsumatorii serviciilor turistice;3. Accesibil i tate la servicii turisticepenomlante;9. lnovare strategica continui in turisn-l.

in figura 4 sut]t prezentateelementcle carc favorizeazd inovarea inleneral; accstea sc rezumd la patrur ariabile, ceie lnai impoftantc fiindavanrajele strategice (oportunitdfile pietej)

)i conpetentcle angajatilor (legate de noilctchnologii, de formarea profesionali,.ontrol qi relalionare). Proceseledecizionale qi capacitilile organizationale3 arun dc cltc resurse ale intrcprindcri au oinfluenli mai putin semnificativa asupra:novedi.

F igura nr ,4Principalele variabile care infl uenf eazl

inovarea

Inovalia, precum toate proceselecolective presupune o oercetare regulatd deinformalii despre evoluEia piefei, desprerelrnologii 5i concurenlS. rnai ales inlegdturd cu regele cu semnal slab. (Sursa:adaptat dupd Julien P.A., Itlnoratio etPME,2003)

Inovarea in servicii nccesiti oicrarhizare a activitltilor 9i o abordaresectoriala pentru ca nu toate domeniilengcesitA cercetare, dar cu slgurunle ornajoritate covdr'5itoare necesita inrc't it i iin inovare.

Elcmcntul fundamental carein'rpiedicd consacrarea inovirii il constituieriscul pielei pe carc nu $i-i asuma oncepo len t ia l benef ic ia r . C ic lu l - .bar t i - n rar l i -

bani" sc alungcqte $i afecteaza indicatorilde plofitabil i tate. Este locul unde trebuie5a in lc r \ rna mai b inc po l i t i c i le dc spr l in i rca inoviri i .

in @rile dezvoltate s-a dcrnonstlatviabilitatea serviciilor inovative ca solutiacea mai potrivjtA pentru dczvoltare;rurneaza ca qi Romdnia si accepte aceastAdcmonstratie.

Inovarea in domeniui ttuismuluiaducc idci noi pentm irnbunitl.tirca,completarca sau inlocuirea scrviciilor giproduselor pe piatd. De$i cupdnde intregullan! valoric al turismului, inovalca nuinseamnd numaj adaptarea industnertuiisrrului pentn modificarea modelelordc turism cu noi stmtcgii dc marketing, darqi pronovarea de ser-vicii, produse qip rocese no i p i i r rova toarc . . Tnor a rea i r tturism trebuie sd fic vizutd ca un proccsper ]ndnen l . l . r n i \ 'e l mond ia l 1 i d inar l t i c .

Schimbarea modelelor de turismTurismul tradilional ar putea fi

caractedzat intr-o oalecare nldsuli ca ,,unpachet rigid dc standarde". Noul tip dcnrrism este adesea definit ca un tlp deturisn segn'rentat si personalizat nevoilortulistice. Noile practici de tudsn suntlegate dc factofi cun ar fi schimbarilcdemograhce, stil de viati ii dc vacanld gi amodelele de muncl

43

vasile AviDiNEI, Lidia AViD4\EI, La.at LATU

Una dintre sc'lrimbanle s€flmifi cativepe piata de turism vine de la turiqtii inqigi.-pi

caura din ce in ce mai mull experienle

unice. Astdzi, economia turisrnului permite

fumizorilor sE fie mai eficienli odat5 cu

cre$terea complexitaii $i diversitd,tii

cerintelor consumatorilor' Noile tehnologiipermit vacante flexibile qi segmentate, la

iosturi competitive cu toate faoilitatile

incluse (Poon, 1993).Schimbarile demograftce, de

asemenea, influenteaz6 in mod

semnihcativ viitorul industriei turismului'

De exemplu, in nrulte tari OCDE,

populatia imbalrdne5tc Turisti i scniori

ioacd un rol tot mai imponant in

modclarea activitaiii de turism. Mai mult,

studii le arala cd, irr medie. seniori i

cheltuiesc mai nulti bani decat alte

categorii de turigti. Cu toate acestea,pentnr a tmge toate beneltciile de pe urma

acestui segment de clienli, industria

turismului are nevoie de inovare.Factorii d€ decizie Politicd 9i

intreprinzatorii trebuie sd faci efortun

continuc prin lansarea de strategii

inovatoare 9i flexibile, in func,tie de

modificdrile celerii, cu scopul declarat de a

supravielui in competi'lia globald.

Schimbarea structurii: motor pentru

inovareIndustria turismului este in mare

pane dominala de intreprinderile mici 5irmjlocii (IMM-uri). Pentru a supravietui la

nivel mondial intr-un mediu tot mai

compelil j \. inrrcprinderilc de rurism. in

special cele mici, trebuie sd realizeze

economii sernnificative, in scopul de a

reduce costurile de tranzaclie, cregtereaproductivitatii 9i sA caSdge puterea de

piaf. Restructurarea gi mecanismele de

cooperare ajuta inreprinderiie si se

adapteze la schimbari $i la cre$terea

co petitivitdlii lor.Formele de rcsltucrurare in ruristn

sunt foartc diveme. Acestea includ

structuri orizontaie gi vefiicale de

integrarc. dar. mai f lexibil. care si

44

incurajeze produsul, marketingul 9iinovarea organizalionali. De exemplu,

consolidarea rapidd a unor lmportante

agentir de rurism 5i relele de tour-operalori

a crescul puterea lor de cumpArare pentru a

negocia cu partenerii lor comerciali 9i le-a

dat o dimensiune mai mare, permilAndu-le

sa in\estcascaL in cercelare 5i dezvoltare 5isa rnoveze.

Privind la sectorul avialiei. aparil ia

de noi companii aeriene economice 5ifansportatorii aerieni low-cost in aproape

toate regiunile din lume a acceleratprocesul de rcstructurare a industriei. Intr-

o mare masura, ffansportul aerian low-costpoate lt asimilat ca un nou model de

afaceri Ei de succes. Pentru a concura cu

aceasta noua ofefla aia-nurnil i i

transportatori aerieni tradilionah au

modificat deja unele produse $i servicii ln

cadrul constrangedior impuse de sistemul

intemalional de reglementare, sectorul

arraliei nu a fo't niciodata in istoria sa.

mai desc l t i s , n ra j l ibe la l . ma i ieh in . ma i

sigur, eficient tel.Inologic ai mai disponibil

in general, noi oportunitili de afaceri

legate de schimbirile tchnologice, reforma

de standardizare, liberalizarea pielei qi

extinderea continua a rurismului r a juca un

rol imponant in proccsul de tnovarc in

acesl sector economic. De a'emenea. in

alte industrii, beneficiile ce au decurs la

scari economicd gi domeniul de aplicare

vor continua sn fie o fo46 motdca atat in

restructunrea industriei turismului cat $i in

inovarea in turism.

O noua paradigmi Pentru un turism

competitiv (Provociri)Dczvoltarea cxploziva a intcmetului

qi a rcqeielor de socializare sau a altor

posibilitali de comunicare faciiitate de

acesta, schimbi dramatic modul in cale o

companie interaclioneaza - cu sau fhra

voia ei - cu clienlii. Este vorba mai intdi

despre u$urinli cu care astdzi un client sau

un consumator poate intla in contact cu o

companie 9i despre schimbul rapid 9icomplex de infotmalii referitoare la

Innowlive ele rntsfor a compeliti,e toarisll

produse sau sen/icii, in ambele sensun.Compania trebuie s6. fie prcgatita pentruun astfel de dialog in timp real $i sd poatiactiona la randul ei extrem de rapid in:.rnc1ie de feed-back-ul clientului. Pdni.ici. putem vorbi dc o evolulie nomala:entm Customer Service-ul clasic.

Dar sclrimbarca cea mai.necraculoasa. schimbarea de paradjFma. err aitd parte. Clienlii au acum multe alteurse de informare asupra unui produs.

Conform unui sudiu DEI Worldwide,-0!'6

din consumatori foiosesc social:1edia pentru a obtine infomralii desprc un::odus, un brand sau o companie. Asistim. , o rdspand i re e rponent ic la pe fo rumur i 5 rrr reiele de socializale a ceea se Dumea.rainte,,word-of-mouth". Sfaturi le Eir:ribmraiiilc. aprcciative sau critice,:ai 'e toale ]a produse sau servicii, sunt. r rc . r la te cu repcz ic i t rnc d i rec t in t re c l ien l i .

'mr ind o cor r ru r r i ca tc comf lc \5 i r l:ultiple sensud, un adevilat lenomen derirsi pdn vitezi, numar dc subicctc atinsei: irnpact. Clientul, colrsumatorLll, se muta;e la consum pasiv la participare activl.. r ronnag ia o fc r i r i dc car r .e r l ! i c l ienr i sauaonsurratoli este mai importanti pentru clrecat cca ofcrit i de brockcrii produsuluiru ser,'iciului respectiv. El nu nai crede

r:r advcfiising, ci in ccea ce ii spun. : rc tcn i i 5 i cc i cu prcocLrpAr i . i r r i la rc .

Compania nLl mai conduce.Jn \ers r l ia cu c l ienru l . d in lpoLr iva . es lea.\oitA sd facd cfofturi pentru a intra in.laea conversalie. Con]unicarea sereplaseazi de la l ivrarea unidirectionald a'rforrnrtici la urr fcl dc dcrnoclagic a

. r romra l ie i . vech iu l n ror ro log conrpan ic;l ient f i ind inlocuit masiv cu dialogul.licnt clicnt, cu multiplc ramificalii.CLienlii sau potc11!ialii clienli, entuziaiti:iu detractori, cre{]azi ,,mass:onulunication" ce poate dicta perceptiarsupla unui produs sau selviciu.

In contextul acnral, inovarea,er r i c i i l o r ru l i ) l i cc nccc i i ra no i.ompetenle $i cuno$linle aplofundate care. . r con 'o l ideze se tuJ de competer r te de

baz5. Este nevoie de personal care sainteieagi $i sA stapaneasci resurse globalediverse pentru a crea valoarc. Acesteresurse sunt accesate utilizand TICavansate (sisteme incorporate, cloud,virtualizare, sistcme holonice, bio-inspimtia pentlu inovare organizalionalA),arhitecturi orientate pe servicii (SOA) qinoi modele de business.

Ne oprim asupra mecanismuluicloud. care este tot mai eficient dupi ce adepd$it dcmult masa critici. Este vorba de.-norul divin" care se formeazb prininfinitatca a conexiurri c:rre se formelzd ineter in caLe ficcarc pelsoana sau institutieintroduce gi soliciti infomralii sub celemai diverse fonne. PentrLr un client estesuficient sd se adleseze ,,norului" cu ointrebare fomulati pe un sct pcrsonalizatdc aFtcptari gi exigenle qi ,,no11rl" iifu rn izcezd toa tc in lonr ra l i i l e , inc lu" iv oanalizd critici a difcritclor variante infunclie dc plasarea solicitdri i pe piramidaMas lor r . Sansc le dc indcp l in i rc a Lne iracan lc de \ i . sun t in tense i i c reea ld omare satisfactie care se vinde tot mai hine.ln acc:t fel ponderea enrogiei in pleq cre;tevertiginos atunci c6.nd sunt satisficutc $iper \ona l i la lc i r . ; r cu l tu la p i r ln i ta tca p itemcritatea.

Promovarea de noi seryicii $i produseinovatoare in turism

Pfodusul turistic este dilerit de alteproduse industrialc. Se distinge princaractcristici specifice (de exemplu,simultaneitatea productiei qi consumului,inplici participafea activd aconsumatomlui, inplicd active mari decap ' ta l . cunr r r f i conrpan i r l c acr icnc .largri de hotcluri sau finnc dc inchirierede maqini, etc.), calr pl'czir]ti adeseaco1'rstraugcri (ex., nu pot fi stocate) sauproblene (cx., rentabilitatea scdzuta) qi,prin unnale. scrvesc ca o piatri de temeliepcnrm cres te fca ra lo r i i p rodu.e lo r p r ininovare.

O provocarc penou irldustria turisticdc'lc- dccr- 'a ofere noi produse \i senicii

vasile AViDiNEI, Lidia AviDiNEI, La.ar LATL'

care sporesc profitabilitatea de ansamblu 9idezvoltarea afractivitilii qi competitivitaliidestinajiei finale gTsau intreprinderii penhua dspunde cererii turistice in schimbare. Unportofoliu diversificat de prcduse poate fi ostmtegie de gestionare a riscwilor pentrudestinalii sau pentru intreprinderi mari. Oastfel de politici conduce, pur gi simplu Iadiversif icarea clienflor 5i necesila o gamalargd de produse de calitate pentru asatisfaQe divenitatea nevoilorconsumatorilor 9i inclinafia lor deschimbarc. ,,Turism bazat pe e:xperienld',rurism durabil qi culnual / de patrimoniusunt cateva dinte strategiile care stau la bazaa numeroase produse turistice inovatoare dcastAz..

Turismul bazat pe experienld rezultid in in te rac l iunca d in fc ru r is l i s i des t ina l i i .Expe enla bazatd pe turist este compusdin numeroase intalnid mici, au o varietatede oameni care lucreazd in industnaturismului. Creaiia qi produclia deexpedenle turistice noi poate fi p vitd ca oi n ^ r ' r i a i m n ^ r r . h t i

CreSterea gradului de congtientizarea consumatorilor pentru problemele demediu stimuleazd intreprinderile de turismsA inoveze qi sn imbunAtdjeascaperformanlele de mediu, atAt ininteracliunea turigtilor cu mediul, cat ii inperformantele lor proprii de mediu. inaccsl domeniu. principalele produse incare inovalia poate fi gAsitd pe piatd suntin domenii de nigd, cum ar h eco-turismulgi tudsmul de aventura.

Turismul culfural este, de asemenea,un sector important gi in creFtere, atragevizitatori relativ bogati 9i educali. Maimulte JAri au intreprins o repozilionare aserviciilor lor culturale 9i sunt in curs dedezvoltare cu scopul de a inora valorizarcaculturii, diversificarea tudsmului in fard ;icre;rerea duratei de 5cdere. printr-o maibund promovare de experiente disponibile

Fi evenimente cultuale.

Imbunititirea performanfelorintreprinderilor de turism prin inovare

Industria turismului a fost intotdeaunaloarte prcactiv6 in ceea ce priveqte adoptareade noi tehnologii (de exemplu, sistemeleglobale de distribufie). Prcgresele recente indomeniul telecomunicafiilor, relele, baze dedate, prclucruea datelor $i e-comertul oferanumeroase oportunitdli penfu turismul deafaceri gi au un impact semnificativ asupramodelelor rradiEionale de alaceri in nrism.Util izarea tehnologiei inlormaliei $icomunicatiilor (TIC) poate cre$te valoareaadiugatA produselor gi serviciilor de h-rism

9i sprijina dezvoltarea de relele ti alusterc.TIC acopera inhegul lant valoric tu.dsm (deexemplu. informalii cu prir ire la deslinali i.cazare, fanspofi, pachete tu stice $i servicii)

Si ofed date in timp real despre acesteservicii.

Adoptarca largi a TIC in industriatudsmului transformi rolul jucat de actoriidin industria tudsmului, cum ar fi agenliilegi operatorii de tudsm, organizatorii deconferinfe, etc. Pe de o parte, sistemeleTIC o fera in fomra l i i de ta l ia tc . Ia z i . cuprivire la disponibilitatea $i pretudieproduselor gi contribuie ia cre$tereavolumului de vdnzdri gi a prohtului. Pe dealtd pafie, utilizarea largd a intemetuluifaciliteazd comunicarea directa intreproducdtori (ex., hotelieri, opentorii detrcnspoft aedan) $i consumatori, punandsub semnul intrebirii rolul jucat de cbtreintennediarii de cdlitorie. Aplicarea TICin industria turismului duae inevitabil la unproces de dez-intemedicre 9i contribuie larestructumrea industriei qi la inovare

Consumatoni der in din ce in ce in cemai familiarizali cu utilizarea TIC cand isifac planurile lor de turism. Ei cautip roduse f lex ib i le . de spec ia l i ta te ; i uporaccesibile qi ar dori sd comunice direct cuproducdtodi dc tudsm. Prin urmare, apareinevitabil la intreprinderile de turismnecesitatea de a adopta metode inovatoarepentru a spod competitivitatea lor. Pentrua prcfita de aceasta revolulie in domcniulTIC, intreprinzitorii trcbuie si aplice

46

Inhowtive elemehtsfor a competitive tou sm

reeingjneering-ul pe inregul procesl Uuhalrs. l9q8). Inlemerul oferaintreprinderilor gi consumatorilor un marepotenlial pentru afaceri directe on-line.TIC a schimbat modul de cAldtorie $iservicii de turism, distribufia. Este incregtere, deasemeni, eficien1a, calitatea giflexibil irarea in markelingul produselor 5iservrc||tor turislice. Tn timp ce e_rurismulare momentan un procent nic din cifia deafaceri totald in domeniul turismului,exrstd pagini web de turism onJine careinregistreazi incasiri remarcabile.Distribuirea pe Intemet a produselor deruflsm. poate genera avantaje substanfialeoe reducere a costurilor pcntru fumizoriiqe sen lc de funsm. dar 5i pentruconsumatori.

Suntem inh.un moment de cotitud.Majoritatea interactiunilor cu ciienlii au locin afara canalelor contrclate de companleJrar

- companiile trebuie sa_gi adaptezemodelul de operarc in domeuiul CRMpenru a contlnua sd satisfacd nevoileclienfilor. Clienlii sunt tot mai activiutilizatori ai social-medja pe care o vidorept sursa cea mai de incredere pentruobtinerea informatiilor despre un produs,serviciu, brand sau companie. Companiilecare recunosc. adoprd 5i inregreazd socjal(-RM in inrerfara cu clicnli i lor, vor f i maibine pozilionate pentru imbunAtdtireaacestor relati i gi pentru reducerea cosrurilorde marketing, vdnziri, livdri. Dinperspectiva marketing 9i vdnzdri,companiile trebuie sd caute canalele desocial-media in carc se afli clientii lorexi5lenri Si porenliaJi. 5i si i je foloscascdpenlru a crea dialogll cu acestia . a_i ajulasi faci alegerea gi a obline informalii de laci. Din pcrspecriva Customer Service,organizagiile f€buie sd foloseascd social_media pentru a-$i spori capabilitatea de arispunde nevoilor de service Si suport aleclienlilor. Fdcdnd din Social CRM unelement impoftant al sfatesiilor lorreferitoare la cliengi, companiile

-pot obtine

un^ a\ anlaj contpeliriv 5i o pozil lediferen{iati in piata, pot oferi un supon

superior $i pot reduce costurileoperatlonale.

incurajarea retelelor de inovare aintreprinderilor $i destinafiilor turistice

Mai multe ramuri ale industrieituismului.{ex.. companii aeriene. lanruriqe.notetun. lour_operatori sau agengii deinchiriere de ma$ini) sunt extrcm deconcentate si acJioneze ca jucltori lanivel mondial. Cu toate acesrea,intreprinderile mici 9i mijlocii (IMM_uri)conshtule incd cea mai mare pane aindustrjei rurismului. incerinirea ccrenr,apari! ia de noi desrinarii. globalizarea 5iqereglementarea treptati a unor sectoareau crescut in mod semnificativ concurenrain toare domeniile din inclustria Ruismului.In

lrn:m, aceste conditii de piagnconsolideazd inovarea de proces (de refele,rezeryare $1 randamentul sistemelor demanagement etc.) care sunt mai dificil decopiar de concurcnti i t Wciermair et al,2002.).

Pentru a supravielui in aceasticorrpetilie globald, firmele de turism ar trebuisi inccrce sd inbe intr-o collculenta maidegmba constuctivi decat distrucdva. Esteimpon-anr ca inrcprlnzarorii din rurism sa yriecum sa coopereze inte ei pentl:u ca st existeconcur^enta constuctivA.

- lnrreprinzAlorii din rurism. in special

rrrTnete mrcl. sunt mai sensibile laconcurenla din panea panenerilor lor,decal la bcneficii le de a lucra imprcunA. Sepoate spune cd, in viitor, avantajeleconpetltlve ale firmelor nu va fideterminatA atat de eficien{a factorilor deproduclie utilizali, ci de capacitatea lor dea_exploala resulsele disponibile in releleclusteri, in care funclioneazd. in domeniulturismului, o distincfie poate fi licuta intreciustere geognfice $i clustere De activitati(cum ar fi eco-turismul, turismul in ldri cutradiie in vin etc.). Clusterele pot juca unrol major il1 capacitatea operatorilor de a'lo)1.1.".. costuri mici de experimenrare.\ rzrblt ltcle crc\culA Si capacitale dc reaclieurai bund la schimbarea cererii).

4'l

vssile AViDiNEl, Lidis AV4D4NEI, Lazat LATU

Inovarea in industria turismului se

bazeaz| mai mult pe cooperare $i reiele

decet alte servicii. Cooperarea infte factodide decizie politicd $i inteprinzdtori este, de

asemenea, unul dintre factorii-cheie pentru

creqterea constanta a industdei turismuluiin timp ce sectorul de afaceri joaci rolulprincipal in crearea de re,tele, guvemele

sunt responsabile pentru dezvoltareainfrastructurii care sa permita o mai bunacooperare 9i sprijinn reFlele de piaf6.

Totu$i sunt relativ puline larile carc au

lansat instrumente specifice de politici deinovare in turism.

lata cateva masuri pentn-r dezvoltarea inovirii in turism:. dinamici : incurajarea firmelor sd adopteo atirudine proactiva fa[a de inovare. in

special printr-o schimbare de la modul de

lucm tradi,tional la utilizarea internetului.. eficienli - imbundtil irea lblrndrilprofesionalepersonalului

operatorilor gi atudsm, stimularea

cercetdrii (ex., crearea unei putemice relele

multidisciplinare).. politici = misura in care guvemele pot

ajuta sectorul de afaceri din rurism sa

introducd inovarea poate fi limitat. Cu

toate acestea, ele pot crea condi,tii-cadrufavorabile gi sd incurajeze aceste afaceripentru a spori produativitatea pdn inovare.. coerenla - nu esle posibil : i se ia in

considerare inovarea in domeniulturismului, lerd a rccunoa;te nevoia de a

mobiliza populaia locala.

Exemple de bune practiceElvelia a dezvoltat un Program de

inovare numit "Innotour". Acest program

olera asislenla ini! iala pentru punerea in

aplicare a inovaliilor pe baza one-off,

supod pentru schimb de bune practici de

inorare in rdndul cornpanii lor. spfi j inpentru formare 9i educalie 9i sprijin pentru

cercetare gi dezvoltare Scopul sduprincipal este de a crea un climatconcurential favombil pentm inovare.

Gurernul austtqlia, a lansat in

noiembrie 2003 Cartea albd a Turismului

48

,,o stmtegie pe termen mediu $i lung pentru

rurism". pentru a ajuta Ia deTvoltarea unei

industri i durabile nrismului australian 5i opozilie mai bund impotriva gocurilor

viitorului, 17c6ndu-l mai robust 9i flexibil.Pentru a spori inovarea 9i dezvoltareatehnologica in sectorul tudsmului, Carteaalbd oferd o bazd de parteneriat inte statulfederal gi guvemele teritodale qi industriegi la incurajeazd pe acesta sa

imbunstaleascA ca[tatea unor produseturistice, precum 9i mediul cultural 9i deafaceri turismului durabil.

in Franla, statul joacA un rolimponanl direcl 5i indirect in sprij inireainovirii in turism gi contribuie laimbunatalirca calitalii ii cantitdtiiserviciilor de formare profesronald. Agence

franqaise de l'touristique inginicrie se

angaJeaza in acliuni specifice de "prijin

pentru inovarea de produs qi de proces.Galeriile de a\16 Tate (din Marea

Britanie) au dezvoltat o serie de expenenteintercctive pentru clientii sai. Vizitatoriipot descarca ,,apps", care ofera inlormatiidetaliate despre exponatele pe care levizioneazd. Aceasta este, de asemenea, la

dispozilia comunititii Tateonline careprimegte aproximativ 1,8 milioane hirurila pagina sa de web in fiecare luniVizitatorii pot face planuri de vizite Ointegrare similari de turjsm. seniciiexperimentale ii tehnologii avansate indomeniul TIC este dezvoltatA gi in alteorate europene.

in Barcelona, GoogleMaPs 9i GSMsoftware sunt integrate pentru a oledturi$tilor sfaturi ti informatii despre locuntudstice, hotelu , restaurante qi locuri delnteres.

Austria - cazul Linz: Linz a lost o

regiune mai putin dezvoltatA care a a\"ut olunga tradilie, dar nu atat de mare reputa.tie1a producerea vinului. O firma de

consultanlA a fost angajat[ pentru a analizasituatia qi a dezvolta un plan de cre$tere aregiunii. Prin imbundtaJirea calitatiivinului (resurse locale $i adusecompetente), intreaga regiune a fost

adin

4iri.e

ooiele,aa

iii

Innovative ekments for a competitiye tourism

reactivatd, atractivi pentru turism, locuride muncd nou create gi servicii noidezvoltate.Cardul de orag

Acesta este un instrument oferitpentru turigti, in scopul de a facilita navetain orage gi / sau accesul la site-uri tunsmcultural. El este administrat de obicei decltre institufiile locale, promovate pe site-urile de cAl5torie $i de cultura, gidistribuite locale. Pot exista all inclusive(toate inharea libera), card de discount (cuintrdri discount), mixte (combinate cuintare liberd reduse de intmre).Tehnologia utilrzatd vaiazd de la carduripe h6rtie, o cartele cu cip gi / sau cod debare. Costul cardului este flx, cu con,tinutfix gi nu este personalizabil.

Valorificarea mai bund a punctelorforte ;ia patrimoniului cultural prin intetmediulseniciilor de telefonie mobild

Este necesara o mai bundconectivitate pentru a reduce distanlele.Rezerviri le onJine 5i alte servicii prinintemet au fost progrese majorc pentru aconecta mai bine regiunile rurale cumetlopole.

incd o datd, indusnia turisrica segasette in pragul unei rcvolufii tehnologicela fel de imponanre ca intemerul in sine...Telefoanele inteligente" !i altedispozitive mobile, au devenit imperativenecesare pentru industria de turism pentru

a raspunde nevoii de servicii flexibile,personalizate 9i sewicii de cdlitorieinteractive.

Aceasta nevoie, exprimatA de unnumar tot mai mare de clienli, atingeesen,ta industriei de turism. DatoritAtehologiei informaliei, intemetul,telefoanele mobile $i televiziunea digitaldvor fi canale de comunicare importante inturism acolo unde acestea vor fi folositepentru a gisi produse culturale,evenimente gi activitif, pentru a lacelegdtura cu alte comunitdfi, cal5tori.Exemplu:htto : //www. livinsl a bs slo ba l. co m /s h owcas e/s h owc as e/7 2 /s erv ic es -for-active - out door-tourism.aspx) Seryiciul pentru turismulactiv in aer liber este un sistem informaticgeolocalizare, care permite diferitelorcategorii de utilizatori, cum ar fi schiori,Trekkers qi alpinigti pentru a accesa h54iexacte $i tematice pe dispozitive portabile;Stabilirea trekking rute $i calculareatraseelor penhu drumetii in firnctie depozi,tia realA; locafii speciale $i puncte deinteres; serviciile de urgen$ gi coordonarei h . ' ? , ; l p , l e , , ' . e n r ;

Situatia din RomaniaIn Romdnia e-turismul reprezintd

digitalizarea industdei turismuluiconducdnd la cregterea competitivitilii 9ila extinderea agenfiilor de turism la nivelglobal. Acceptarea come4ului electronic inindustria turismului este atat de vasta incatstructura industdei $i modul in care igideslEqoard activitatea sunt in continuischimbare. Intemetul nu este folosit doarpentru a obline informatii, ci 9i ca omodalitate de a comanda servicii.Utilizatorii devin proprii lor agenli deturism $i igi concep pachete turisticepersonalizate.

Exemplu: Ghrd turistic electronic alDeltei Dundrii pentru IPhone (faza deproiect)

Proiectul i9i propune dezvoltareaunei aplicatii pentru telefoanele mobile

Torino (Torino

Padova

Roma (Rona

Napoli (Artecard

Venelia (Venelia

Genova (Carddi Cenova)

Perugia (Muzeul

Vercna (Card

49

Vasi|e AV{DLNEI, Lidia AV4D4NEI, LAZAT LATU

care ar trebui sd faciliteze accesul la

urmdtoarele tipuri de jnformalii 5i servicii:- un istoric al Rezervaliei Biosferei Delta

Dundrii;- cdi qi mijloace de acces (cum ar fi un

paxteneriat cu yry1q3g!9gq!;q sau CFR

sau Autodtatea Navald Roman6?), inclusiv

tarife de acces in Delt5 (permise de pescuit

/ vanatoare $i transport);- un index al localitdlilor-din Delta Dundrii

5i imprejurimi:- locuri de cazare (mai mult ca srgur se

poate face in colabomre cu unul din

multiplele site-uri ce ofer6 astfel de

informalii);- o sectiune despre perioadele de prohibilie

la pescuit $i vanAtoare;- o scciiune dedjcati faunei 5i f lorei in

Delta Dunadi;- o sectiune cu cele mai vizitate obiectiveturistice, cu posibilitatea de a lasa

utilizatorii si propund noi obiective /

locuri din Deltn pe bazA de geolocalizare $1imagini / video de la fala locului;- un planificator de rutd atat pe uscat cat 9ipe apa;- conexiunea cu servicii de microblogginggi social networking prin care se pot

impdrtigi impresii qi imagini / video de la

fa{a locului.Aplicalia si PoatA lt uP-datatl cu

ultimele modifrcdri pdn blue-tooth, la

oricare din info chiogcurile instalate in

principalele localitdti turistice (daci va fi

cazul!).

ConcluziiPrin l ipsa unei slmtegji coerente 5i

un conslant dezinteres in domeniu.turismul rornanesc a ajuns pe penultimul

loc in Europa ca procent din PIB (studiu

World Toudsm Organization - 2009). In

2008, cifra de afaceri din turism reprezenta

5,8%, iar in 2009 a scEzut la 5,7To. Medra

euopeana este l0%, dar sunt state care

oblin sume importante din turism, cum ar

fi Croalia cu 25%, Austria cu 14,5% sau

Slovacia cu 12,670

50

Urmdrind strategiile actuale din

turism si aplicdnd inovarea in aceste

servicii Rominia are posibil i talea ca. in l5

ani, sI devina al pafiulea fumizor de

servicii turistice din Europa, dupi Spania,Fran,ta gi ltalia.

Cum Poate transforma inovareaturismul? Am incercat sd demonsfam care

sunt motoarele de dezvoltare a turismului,dinamica gi caracteristici le de inovare in

domeniu gi am olerit exemple de modele

de afaceri care s-au dezvoltat cu succes.

Bibliografie1. *:k* - 2011, The transformative power of

set-vice innovation-Report bl the ExPert

Panel on Service Innoration in tlle EU'

Roma.2. *** - 2011, The transJbrmative power of

service innovation-Case studies collectedby the Expert Panel on Sewice Innovationin the EU,Roma.L Kobler K., 2O10. Netu trends oJ semicesinnol)ation in the leisure industty: Lessons

learned from the extrenes, ServicesInlovation as a Catalyst for the Europe2020 Strategy, Copenhaga.4. Crossman S., 2010, Innovqtion in

Scottish tourism, Services Innovation as a

Cqtalyst for the Eutope 2020 Strategy'Copenhaga.5. Mayo A., 2010, How do Y'e alignpolicies more efectively qt the nationaland EU level and Promote the

internalisation of the best frms?, Services

Innovatiolt as a Catalyst for the Europe2 0 2 0 S tra t e g)t, Copen\aga.6. Butters B., 2010, The businessperspective - Key elements for enablingset'vices innovation among SWs, ServicesInnol)ation as a Catalyst for tlle Ettrope2 0 2 0 St r a tegr, Coqerrhaga.7 Babdila C., Ispas A.. Nagy A., Istodor

D., 2009, Competitiveness attd sustainabledevelopment of welness lourismdestinations, (Competitivitatea ttdezvoltarea sustenabild a destina[iilorturistice balneare)", The 7th InternationalSyn'tposium of The Romanian Regional

Innovatire element for a competilive toarism

Science Associqtioz, Faculty of ScienceDepartament of Ecomics, Northlrniversity, Baia Mare.t- Bdcanu 8., 2009, Managementulgrategic tn turisru. Concepte ii studii dec4z, Editwa Polirom, IaFi.9. Avddnnei V., Bujor O. C., Aviddaei L.,Crctescu I., 2010, Inovarea in afaceri,Editura ECOZONE, ISBN 978-973-7645-7+6.10. *** - 2007, Despre un turism durabili competitiv fir t-lE, Fabrica de Bani,httD :/,/www. fabricadebani.ro/.

11. Moscardo G., Sustainable tourisminnovation: Challenging basicqssumPuons, http://www.palerave-ioumals.com/tbrlioumal/v8/n l/fu lVthr20087a.htlnl.12. Jmsen S. H., Rasmusse J. H., 2010,Mini-study on Better Services supportingMobility irt Rural Regions and mountqinareas, CE-DG Industries.

s

5

2

rbI

tt

I

5 1