--curs 7 SI Conj (1)

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)

http://slidepdf.com/reader/full/-curs-7-si-conj-1 1/98

Curs VIIPrincipalii indicatori ai statisticii financiar-

contabile conjuncturale şi pe termenscurt la nivel macro şi microeconomic

Situaţii statisticefinanciar - contabile

Prof. univ. dr. habil. Gheorghe Svoiu

!niversitatea din PiteştiSem. I "#$%-"#$&

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


Paradigma medical a ciclului adaptrii la boal'r. Ryke Geerd (amer

Dr. Hamer RG a descoperit că orice conflict şi orice boală are şi o

rezolvare, iar desfăşurarea oricărei boli are loc în două faze În timpul primei faze a conflictului activ întreul oranism este orientatcătre a face fa!ă conflictului. În timp ce, la nivel fizic, au loc derelăricelulare specifice, psi"icul şi sistemul nervos veetativ autonom seconfruntă de asemenea cu situa!ii neaşteptate. #omutată într$o fază destres %sympat"icotonia&, mintea devine total preocupată de con!inutulconflictului. 'ulburări ale somnului şi lipsa apetitului sunt simptomespecifice. (ioloic vorbind, acest lucru este vital, deoarece focalizareaaten!iei asupra conflictului şi orele de activitate în plus, constituiecondi!iile propice pentru rezolvarea conflictului.

)aza activă a conflictului este denumită şi *faza rece+. Deoarece peperioada stresului se produce constric!ia vaselor de sne, simptomelespecifice ale activită!ii conflictuale sunt e-tremită!ile reci %în specialminile&, tremurul şi transpira!ia rece. ntensitatea simptomelor depinde,

în mod natural, de intensitatea şi impactul şocului conflictual. Dacă opersoană rămne în această stare prea mult timp, urmările pot fi fatale.

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


I)*+,'!C+

/ #iclul vie!ii şi al creativită!ii, ciclul activită!ilor şi produselor,

ciclul eoloic sau demorafic etc. sunt realită!i şi certitudini ale lumii contemporane, capabile să modifice procesul ndirii umane...

/ 0rosperitatea şi declinul sunt reversul şi aversul economiei,rela-area şi stresul, reprezentnd fluctua!ii ciclice cauzate de

acumularea treptată de decizii, solu!ii, comportamente corecte,respectiv eronate, att financiar, monetar, investi!ional, ct şimanaerial, cu consecin!e ma1ore în alocarea resurselor la nivelulunei economii na!ionale sau lobale.

/ 2cest fapt presupune fie o continuitate firească, în cazul

prosperită!ii, fie un scurt circuit sistemic, în situa!ii de recesiune,modificnd mecanismul pre!urilor şi al competi!iei, care coordoneazăactivitatea economică a miliarde de oameni3

/ 'oate aceste au impus un sistem de indicatori ai cilicită!ii economice,a afacerilor, a efectelor economice şi sociale etc.

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


Curs VIIPrincipalii indicatori ai statisticii financiar-contabile conjuncturale şi pe

termen scurt la nivel macro şi microeconomic

Cuprins4.5. 'eoria ciclicită!ii economice şi consecin!ele ei în sistemele de indicatori4.6. #areul şi pentaonul maic al strateiei economice4.7. 8istemul e-tins de indicatori statistici ai ciclicită!ii economice4.9. #iclul afacerilor în :.;. şi sistemul de indicatori pe termen scurt ai

comunită!ii europene4.<. 2lte sisteme specifice de indicatori

„Piaţa concentrează în mod eficient informaţii care îi ajută atât pe cumpărători cât şi pe vânzători.” 'om 0eters

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


*eoria ciclicitţii economice şi consecinţele ei /n sistemele de indicatori

Ciclul afacerilor /ntr-o economie de piaţ se las de0vluit prin intermediulstatisticii de tip conjunctural.

, statistic de asemenea natur se a1ea0 pe un sistem de indicatoristatistici conjuncturali şi se detalia0 pe termen scurt2

Statistica de tip conjunctural este marcat de cerinţe de3/ multidimensionalitate2/ de relevanţ2/ de promptitudine2/ de claritate/ de corectitudine2/ de un nivel ridicat de detaliere şi/ de un numr diminuat de indicatori2/ acoperind ma1imal diversitatea tematic2

Scopul unei statistici conjuncturale rm4ne acela de a asigura o simetrieinformaţional apt s ofere egalitate de şanse /ntr-o piaţ concurenţialtuturor utili0atorilor.

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


Introducere

Cicluri economice se suprapun şi se /ntreptrund cu cele politice sau electorale3Ciclurile economice lungi 56ondratiev72Ciclurile economice medii de 8 p4n la $# ani 59uglar72Ciclurile medii investiţionale de $% p4n la "% ani 5Simon 6u0nets72 Ciclurile economice scurte 5:# luni 6itchin2 ;# de luni (anau72 Ciclurile electorale 5circa %# de luni sau : ani7 etc.

Ciclurile lungi se desfşoar sub forma unor unde lungi cu o durat de :#-&# ani.Ciclicitatea este re0ultat din necesitatea /nlocuirii unui anumite tehnologii deproducţie2 cu alta mai perfecţionat. <stfel2 /n ultimele dou secole au e1istat c4tedou cicluri per secol2 respectiv /n secolul =I= 5$>?#-$8%#7 şi 5$8%#-$8?&7 similar cusecolul == 5$8?&-$?:7 şi 5$?:?-"##%7. @n fiecare ciclu lung de tip 6ondratief sedisting dou fa0e2 una ascendent şi alta descendent sau2 mai rar2 staţionar2fiecare cu o durat cuprins /ntre "# şi ;# ani. Cau0ele acestui tip de ciclueconomic sunt e1plicate de ctre marea majoritate a economiştilor prin evoluţiaciclic a cercetrii ştiinţifice şi inovaţiei tehnologice. <ctualul ciclu 6ondratiev2 carese estimea0 c a /nceput din anul este a1at pe tehnologiile virtuale şiinformati0ate2 pe internet2 pe genetic2 pe noi soluţii de transport etc.

*,+I< SPCIAICB C,),IID,+ ' PI<EB 5F!SI)SS CCD7<PD<HB D< S*<*IS*IC< ' *IP C,)9!)C*!+<D

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


Introducere

Conclu0ii

Ciclurile medii de tip 9uglar 5dup numele profesorului lui 9oseph Schumpeter7beneficia0 de o durat /ntre 8-$" ani2 uneori chiar mai puţin cuprin04nd patrufa0e a cror denumire este foarte divers2 dar se utili0ea0 standard sinusoida clasic3declin2 recesiune2 relansare2 e1pansiune. Ciclurile investiţionale de tip 6u0nets poartnumele lui Simon 6u0nets şi au repere temporale mai e1tinse la $%-"% ani. @n ciclulmediu sunt relevanţi indicatorii conjuncturali 5pornind de la patrulaterul sau

pentagonul magic p4n la decatlonul competiţional7.

Ciclurile scurte sau minore 56itchin7 cuprind doar dou fa0e2 e1pansiunea şi declinuleconomic2 cu durate cuprinse circa :# de luni şi se /ncadrea0 /n ciclul mediu 9uglar5dou hipocicluri /ntr-unul mediu7. Ciclul scurt apare şi /n varianta (anau2caracteristic producţiei agricole2 /ndeosebi /n aceea 0ootehnic. 'urata unui ciclu

depinde de evoluţia ofertei şi a preţului la produse şi se desfşoar pe parcursul a doi-trei ani2 at4t c4t durea0 /n medie şi ciclul producţiei 0ootehnice. Cele trei fa0e aleciclului de tip (anau descriu succesiv o ofert insuficient c4nd preţurile crescşi odat cu ele şi profitul2 urmat de ascensiunea rapid a profiturilor2 generatoare denoi investiţii care vor duce la creşterea ofertei p4n la depşirea pragului de echilibrual cererii şi2 /n final2 scderea ofertei prin restr4ngerea producţiei.

*,+I< SPCIAICB C,),IID,+ ' PI<EB 5F!SI)SS CCD7<PD<HB D< S*<*IS*IC< ' *IP C,)9!)C*!+<D

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


Introducere

Ludwig von Mises and riedric! "a#e$ au anticipat empiric Marea %ecesiune &'reat (epression).

*!e +ustrian ,usiness -#ce *!eor# appied in %ot!/ard0s +merica0s 'reat (epression

+<D F!SI)SS CCD *(,+ 5*,+I< +FC7

Variant a Fusisness Ccle sinteti0ea0 o clasa a modelelor macroeconomice /ncare şocurile ciclului fluctuaţiilor /n afaceri pot fi contabili0ate ca evoluţii reale /ntr-o mare msur 5/n contrast cu abordarea nominal7.

Cele patru fluctuaţii economice primare sunt trendul 5tendinţa general72ciclicitatea 5ciclul de afaceri72 se0onalitatea şi tendinţa aleatoare.

Spre deosebire de alte teorii care deriv din Fusiness Ccle2 /n +FC recesiunileşi perioadele de creştere economic apar ca rspuns eficient la schimbrilee1ogene ale mediului economic real

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


2vanta1ele unui sistem de indicatori con1uncturali

0rezen!a unui sistem de indicatori con1uncturali sau petermen scurt permite o mai bună identificare a apari!ieitendinţei , subîn!eleasă ca varia!ie lentă într$o perioadă

îndelunată %ani& a unui fenomen economic, precizarea

ciclicităţii , respectiv a duratei şi timpului de oscila!ie=vasiperiodică %ascensiune > recesiune sau contrac!ie >e-pansiune& în activită!ile economice, fi-area variaţiilorsezoniere ca urmare a unor evenimente climatice,institu!ionale, tradi!ionale şi nu în ultimul rnd,

recunoaşterea cu uşurin!ă a fluctuaţiilor neregulatecauzate de evenimente rare, imprevizibile %reve,inunda!ii, cutremure etc.&

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


(usiness #ycle ca şi ciclul economic au avut adep!i ferven!i %?osep"8c"umpeter & dar şi opozan!i febrili %rvin )is"er, deşi acesta a creatc"iar o teorie a fluctua!iilor în afaceri >'"eory of business fluctuations&

Ciclul economic şi e1presia lui prompt denumit ciclul afacerilor constituieast0i o realitate statistic de care nu se mai /ndoieşte nimeni...

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


Introducere

%osario 1. Mantegna2 ". 3ugene 4tane#2 +n 5ntroduction to 3conop!#sics6 -orreations and-ompe7it# in inance2 -am/ridge 8niversit# Press &-am/ridge2 9:::)

C,),P(SICS F!SI)SS CCD *(,+

Fusiness Ccle a devenit un subiect relativ recent de anali0 şi /neconofi0ic 5deşi e1ist precedente semnificative la Douis Facheliersau la Fenoit andelbrot7.

conofi0icienii antegna +. şi Stanle G. au anali0at peste un milionde /nregistrri de indici bursieri şi au constatat c valoarea realbeneficia0 de o distribuţie /ntre cea Gaussian si distribuţia Dev fra identifica /nc un model matematic standard al ciclului afacerilor.

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


#ele mai simple solu!ii de prezentare statistică con1unctu$

rală5& a economiei într$o manieră sintetică sunt consideratea fi următoarele@

/*careul maicA al strateiei economice şi cuprinde rata

creşterii economice, rata infla!iei, rata şoma1ului şi soldulbalan!ei comerciale,

/*pentaonul maicA al strateiei economice, rezultat din

minisistemul de indicatori anteriori la care se adauăraportul între veniturile ma-ime şi cele minime la niveluleconomiei analizate.


$7 Conjunctural are aici sensul de ansamblu de factori obiectivi şi subiectivi sau de /mprejurri2 situaţii

influenţ4nd po0itiv sau negativ o economie2 o regiune2 o activitate.

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


#ele mai simple solu!ii de prezentare statistică con1unctu$

rală5& a economiei într$o manieră ceva mai e-tinsă suntconsiderate a fi următoarele @

/*decaloul strateic şi tactic al competitivită!iiA, unde tabloul*pentaonului maicA se poate e-tinde semnificativ completnd

imainea economiei cu aspecte caracteristice privind formarea brutăde capital fi-, dinamica investi!iilor străine, participarea la circuitulintern şi interna!ional al capitalului %prin îndatorarea internă şi e-ternă&şi evolu!ia deficitului buetului eneral consolidat ca procent din 0(.

/*dodecaonul con1uncturalA al unei economii na!ionale, care adauă la

*decaloul strateic şi tactic al competitivită!iiA al!i doi indicatoriesen!iali, respectiv ratinul riscului de !ară %ca primă evaluareindependentă şi anterioară oricărui alt minisistem de indicatoricon1uncturali& şi un indicator esen!ial de ierar"izare a economiei.


$7 Conjunctural are aici sensul de ansamblu de factori obiectivi şi subiectivi sau de /mprejurri2 situaţii

influenţ4nd po0itiv sau negativ o economie2 o regiune2 o activitate.

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


!niunea uropean prin !+,S*<*2 Fanca ondial şi!niunea uropean prin !+,S*<*2 Fanca ondial şiAI e1tind şi detalia0 seturile de indicatoriAI e1tind şi detalia0 seturile de indicatoriregrup4ndu-i apoi tactic şi strategic /n3regrup4ndu-i apoi tactic şi strategic /n3

$indicatori *instrumentaliA %e-@ deficitul buetului eneralconsolidat ca procent din 0(&,$indicatori de *pilota1A %e-@ soldul balan!ei comerciale&,$indicatori de *obiectiveA %e-@ rata şoma1ului&.


7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


Patrulaterul echilibrelor economice strategiceLionel Stoléru, L'équilibre et la croissance économiques, 19!"

chilibrul social al economiei J

I t d

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


Introducere

C<+!D <GIC <D S*+<*GII C,),IC

".Indicatori ai echilibrului cerere-ofert prin nivelul preţurilor 5indicii preţurilor bunurilorde producţie şi de consum2 rata anual a inflaţiei2 deflatorul PIF-ului2 cursul de schimbal monedei naţionale2 ta1a de scont etc7

$.Indicatori ai echilibrului investiţie - consum şi ai creşterii economice 5ritmul creşterii

economice reale2 rata formrii brute de capital fi12 ponderea consumului final etc.7

;.Indicatori ai echilibrului pieţei forţei de munc 5gradul şi structura ocuprii şi migrriiinternaţionale a forţei de munc2 rata şomajului2 rata de /nlocuire etc.7

:.Indicatori ai echilibrului e1tern al economiei naţionale 5indicatori ai contului curent albalanţei de plţi e1terne2 de impact ai flu1urilor financiare internaţionale /n investiţii2 ai

/ndatorrii e1terne etc.7

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


C<+!D <GIC <D S*+<*GII C,),IC @) )!<I P<*+! I)'IC<*,+I

$.Indicator al echilibrului investiţie - consum 5ritmul creşterii economice reale7

+PIF real K IPIF real -$##L

8ursa@ „,uetin statistic unar”2 ;d. B8, (ucureşti, 9::;<=;9;

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)






7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


#omentarii

0entru perioadele 5CC$5CC4 şi 5CCE$6E sepoate formula şi o ipoteză de ciclicitateeconomică şi industrială na!ională de tip ?ular,cu cele patru faze evolutive vizibile@ recesiunea%5CC$5CC5 şi 5CCE$5CCC&, urmată de

infle-iunea rafică ascendentă a relansării%5CC6$5CC9 şi 5CCC$65&, e-pansiunea %5CC<$5CCF şi 66$69&, după care apar primelesemne ale infle-iunii rafice descendente adeclinului %5CCF$5CC4 şi 6<$6E&, aşa cumrezultă din raficele anterioare.

rice indicator are şi un semnal specific %să$lnumim semnalul slab sau eak sinal&

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


S)<D!D SD<F <D C+M*+II C,),ICP+,'!CEI< I)'!S*+I<DB

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


S*+!C*!+< PIF

'inamica PIF-ului şi a ponderii sectorului privat /n PIF2 dup $??#

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


Introducere

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)



".Indicatori ai echilibrului cerere-ofert prin nivelul preţurilor 5rata anual a inflaţiei7

+IPC K IPC -$##L

8ursa@ „,uetin statistic de preţuri”2 ;d. B8, (ucureşti, 9::;<=;9;

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


ANUL 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Romania 44 45.7 34.5 22.5 15.3 9.6 9 6.8 4.8

2008 2009 2010 2011

7.8 5.6 6 5.8

Introducere

S)<D!D SD<F <D I)AD<EII

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


".Indicatori ai echilibrului cerere-ofert prin nivelul preţurilor 5rata anual a inflaţiei7

+IPC K IPC -$##L

8ursa@ „,uetin statistic de preţuri”2 ;d. B8, (ucureşti, 9::;<=;9;

S)<D!D SD<F <D I)AD<EIIInflaţia la productorii industriali

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


<lgoritm de calcul al IPPI<lgoritm de calcul al IPPI

IPPI total "##>

310,45 310,39 313,11 316,76 318,31 318,14 318,67 322,40 326,18 331,29 337,51 342,92 3866,13

3866,13 :12 =322,18

IPPI total "##8

350,90 355,94 361,81 365,77 371,87 379,73 383,20 387,24 386,88 386,65 377,14 370,08 4477,21

4477,21 :12 =373,10

#$#,1% & #,1! ( 1,1)!%) sau 99>2?9@

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


C,)*<+II

2spectul c"eie al unui indicator con1uncturalderivă din intervalul sau distan!a dintremomentele alese pentru identificarea varia!ieifenomenului economic. biectivul unui astfel de

indicator este eviden!ierea momentului deinfle-iune, a momentului cnd o recesiuneeconomică se transformă şi devine avnt şievoluează într$un * boomA sau o stare deprores real. 2stfel, după anul 5CC, în Romniaevaluarea lunară a creşterii pre!urilor permite şiidentificarea momentelor de sc"imbare de sensale creşterii economice.

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


Stabilitatea preţurilor este măsurată prin intermediul a trei indicatori statisticidistinc!i@ indicele pre!urilor de consum %0#&, în calitate de instrument de

evaluare de ansamblu a creşterii pre!urilor mărfurilor cumpărate şi a tarifelorserviciilor utilizate de către popula!ie, indicele *implicitA al pre!urilor produsuluiintern brut %*deflatorul 0(A >ului& care e-primă modificarea medie a pre!urilorbunurilor şi tarifelor serviciilor întreii produc!ii a economiei na!ionale şi indicele pre!urilor produselorindustriale %00&, instrument de măsurare a evolu!iei de ansamblu a pre!urilorproduselor industriale fabricate şi livrate de producători interni.

0romptitudinea 0# > ului în raport cu aceea a *deflatorului 0(A > uluişi sfera sa de cuprindere mai bună comparativ cu aceea a 00 >ului, îltransformă în indicatorul principal de măsurare a stabilită!ii pre!urilor.0# este calculat prin formula indicelui de pre! de tip Iaspeyres, ca o mediearitmetică ponderată@

0# J în care

sunt coeficien!ii de ponderare ndicele pre!urilor de consum este baza de calcul a infla!iei, rata infla!iei

e-primndu$se ca ritm al indicelui pre!urilor de consum %în procente&@ + K IPC 1 $## $##

C,)*<+II

∑

∑)(

)(

oo

oo

P

q p

q p I

)(

)(

oo

oo

q p

q p

∑

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


/ 2naliza con1uncturală sau pe termen scurt a stabilită!iipre!urilor dispune de resurse eneroase. #alcululdecadal al indicelui pre!urilor de consum permite evaluăriale infla!iei în c"iar cursul lunii, indicatorul manifestnd

disponibilită!i speciale./ 2bordarea lunară beneficiază de e-isten!a unei serii detip *istoricA %în sensul sc"umpeterian al serieicronoloice&, numărul termenilor acesteia depăşind cumult o sută. 0entru a asiura o comparabilitate statistică

temporală a sistemului de indicatori con1uncturali sepoate apela la o evolu!ie trimestrială.

C,)*<+II

Introducere

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)



;.Indicatori ai echilibrului pieţei forţei de munc 5rata şomajului7

,cuparea forţei de munc este relevat de nivelul şomajului şi /şi gseştee1presia sinteti0atoare /n rata şomajului. Se cunosc trei procedee de calculcomplet diferite ale ratei şomajului. Primul este acela al raportrii şomerilor /nregistraţi de ctre instituţiile speciali0ate la populaţia activ. Cel de-al doileaeste acela al raportrii şomerilor definiţi conform Firoului Internaţional aluncii ca persoane care nu au de lucru2 dar caut un loc de munc şi sunt

dispuse s /nceap lucrul imediat 5respectiv /n " sptm4ni72 la populaţiaactiv. !ltimul procedeu const /n calculul şomerilor /nregistraţi /n populaţiacu v4rst cuprins /ntre $8 şi &" de ani 5ca pondere7. Primul procedeu esteconsiderat ca av4nd cea mai bun relevanţ naţional2 cel de-al doilea capermiţ4nd cea mai bun comparabilitate internaţional şi cel de-al treilea caposed4nd cea mai e1tins disponibilitate teritorial 5local7.

+ata şomajului /nregistrat se calculea0 prin raportarea şomerilor /nregistraţifie la populaţia activ 5P<72 fie la cumulul populaţiei ocupate şi al şomerilor 5P,N S7. +S K 1 $## +S K 1$##

PA

S

S PO

S

+

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


voluţia ratei şomajului /nregistrat2 la finele anului

- L -91 92 93 94 95 96 97 98 99 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

3,0 8,4 10,4 10,9 9,5 6,6 8,9 10,4 11,8 10,5 8,6 8,1 7,3 6,3 5,9 5,2 4,0 4,4 7,8

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


<nul $??? "##$ "##" "##; "##: "##% "##& "##> "##8

+omania $$.% ?.$ 8.; >." &.; %.? &.$ :.$ :.:

"##? "#$# "#$$

>.8 8." %.$

Populaţia ocupat şi numrul mediu al salariaţilor /n conomie

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


Populaţia ocupat şi numrul mediu al salariaţilor /n conomie

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

10,84 10,79 10,46 10,06 10,01 9,49 9,38 9,02 8,81 8,42 8,63 8,56 8,33 8,31 8,24 8,4

4,01 3,80 3,30 3,03 2,88 2,71 2,74 2,45 2,32 2,05 2,00 2,02 2,12 2,06 2,05 1,98

- milioane persoane -

Populaţia ocupat şi numrul mediu al salariaţilor /n activitatea industrial

- milioane persoane -

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

8,16 7,57 6,89 6,67 6,44 6,16 5,94 5,60 5,37 4,76 4,62 4,62 4,50 4,45 4,40 4,5

3,85 3,64 3,25 3,02 2,86 2,61 2,59 2,44 2,27 1,99 1,87 1,90 1,85 1,84 1,75 1,7

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


C,)*<+II

Disponibilitatea anuală a popula!iei ocupate la 5 ianuarie ct şi aşomerilor înreistra!i la aceeaşi dată, permit ob!inerea relativtardivă a popula!iei active ca indicator de stoc, valabil practic un

între an de calcul. Întrzierea poate atine E pnă la 5 luni, ceea ce conferă un

caracter provizoriu şi rectificabil anual ratei şoma1ului, caurmare a dificultă!ilor practice de realizare a *(alan!ei for!ei demuncăA.

2naliza ec"ilibrului pie!ei for!ei de muncă este relevată de nivelulşoma1ului şi îşi ăseşte e-presia sintetizatoare în rata şoma1ului,

descriind o discriminare relativă a femeilor pnă în anul 5CCE.

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


Ia 5 ianuarie 6<, şomerul caracteristic economiei romneşti este

conturat de următoarele aspecte@ în A2A cazuri din 9; a mai ucrat şi provine2 în specia2 din întreprinderi industriae cu mari pierderifinanciare2 mai aes din categoria ceor ic!idate sau afate înic!idare, în aproape F cazuri din 5 este bărbat, în aproape 4 cazuridin 5 locuieşte în mediul urban şi apar!ine rupei de vrstă 5<$69de ani cu o probabilitate de trei ori mai mare dect a oricărei alterupe de vrstă, durata medie de şoma1 a depăşit de1a 66 de luni,iar în F6 cazuri din 5 nivelul şcolii de cel mai înalt rad absolviteeste preliceal. 8e pot detalia analize de ocupare pe pie!e distincte%industrială, aricolă, servicii&.

În Romnia, dezec"ilibrul pe pia!a industrială a for!ei de muncă estemult mai aravant, în raport cu dezec"ilibrul de ansamblu, aşa cumrezultă din evolu!ia numărului mediu al salaria!ilor pe total economieşi în paralel la nivelul activită!ii industriale %numărul mediu alsalaria!ilor din industrie reprezentnd între C9, şi CF, K dinpopula!ia ocupată în industrie&. După anul 66 se remarcă totuşi ostabilizare relativă, att a popula!iei ocupate ct şi a număruluimediu al salaria!ilor din activitatea industrială

C,)*<+II

S)<D!D SD<F <D M,<9!D!I

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


M'inamica indicelui PIF-ului real cu un decalaj relativ de la ;-& luni

la $ an

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


V,D!EI< M,<9!D!I MI I)AD<EII

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


I)'IC<*,+I C,)CMI S<! '+IV<EI

Introducere

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)





IV. *c+ilibrul etern al economiei naţionale este re0ultatul anali0ei contului curent albalanţei de plţi e1terne. Aiecare sold este o dovad a creşterii sau descreşteriiperformanţelor unei economii. @n ca0ul economiei naţionale2 soldul balanţei comerciale

5O72 deţin4nd ponderea majoritar /n soldul contului curent3O K = 2unde = K volumul e1portului şi K volumul importuluiSoldul balanţei comerciale caracteri0ea0 sintetic şi prompt evoluţia comerciali0riie1terne.

miliarde dolari SUA 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

-1,5 -1,9 -1,6 -0,9 -2,4 -3,4 -2,8 -3,5 -2,1 -2,7 - 4,2 - 4,0 -6,4 -9,2 -12,7

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


6C deficit C,4EF miliarde euro,

6E deficit 67,<5<4 miliarde euro

Introducere

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


P)*<G,)D <GIC <D S*+<*GII C,),IC

".Indicatori ai echilibrului cerere-ofert prin nivelul preţurilor 5indicii preţurilor bunurilorde producţie şi de consum2 rata anual a inflaţiei2 deflatorul PIF-ului2 cursul de schimbal monedei naţionale2 ta1a de scont etc7

$.Indicatori ai echilibrului investiţie - consum şi ai creşterii economice 5ritmul creşterii

economice reale2 rata formrii brute de capital fi12 ponderea consumului final etc.7

;.Indicatori ai echilibrului pieţei forţei de munc 5gradul şi structura ocuprii şi migrriiinternaţionale a forţei de munc2 rata şomajului2 rata de /nlocuire etc.7



%.Indicatori ai echilibrului social şi comunitar 5armonie şi coe0iune75ecartul dintre salariul minim şi ma1im2 greve şi conflicte2 indicele de cost al vieţii şi alde0voltrii umane2 gradul de concentrare a veniturilor etc.7

Introducere

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)



%.Indicatori ai echilibrului social şi comunitar 5armonie şi coe0iune75ecartul dintre salariul minim şi ma1im2 greve şi conflicte2 indicele de cost al vieţii şi alde0voltrii umane2 gradul de concentrare a veniturilor etc.7<ici lucrurile devin tot mai complicateSoluţia < alegerea unui raport salarial*c+itatea socială vi0ea0 modalitate de reparti0are a veniturilor /ntre subiecteleeconomice şi membrii societţii. Indicatorul conjunctural sau pe termen scurtde evaluare a echitţii sociale /n compensarea prin venituri este constituit deraportul dintre veniturile personale cele mai mari sau /nalte şi veniturilepersonale cele mai mici sau sc0uteQ /ntregit şi de evoluţiile c4ştigului salarialmediu net real şi minim net real.Indicele de coe0iune 5echitate7 social 5IS7 este un raport /ntre valoareama1im şi cea minim a c4ştigului salarial 5brut sau net73

IC57S K 1$##

, valoare e1cesiv la numrtorul sau numitorul indicelui denaturea0Qcoe0iunea social.

MINIM

MAXIM

CSCS

S)<D!D SD<F <D I)'ICD!I ' C,HI!) S,CI<DB

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


S)<D!D SD<F <D I)'ICD!I ' C,HI!) S,CI<DBC4ştigul salarial ma1im al economiei

@n lipsa valorii c4ştigului salarial lunar ma1im şi minim reali0at2indicatorul de coe0iune 5echitate7 social /n repartiţia veniturilor poatefi evaluat relativ şi ca tendinţ din media ma1im la nivel de activitateraportat la media minim la nivel de activitate. 'isponibilitţile de

date sunt lunare2 dar pentru comparabilitate indicatorul conjuncturalsau pe termen scurt este calculat trimestrial2 respectiv /n ultima luna trimestrului. edia ma1im publicat este a industriei tutunului saua activitţilor financiare2 bancare şi de asigurri2 iar cea minim aindustriei pielriei şi /nclţmintei sau a lemnului.

I)'ICD ' C,HI!) 5C(I*<*7 S,CI<DB

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)



Nr.crt.

DocumentHG/AN

În !"o#re$e %# $#t# $e:

&#%#r!u% m!n!m'%e! ()* +#u

= %e! ()N

&#%#r!u% me$!u net'%e! ()* +#u

=%e! ()N

(#ortu% $!ntre+#%#r!u% me$!u net !

+#%#r!u% m!n!m

1 586/1993 1.10.1993 40.200 79.732 1,983

2 683/1193 1.12.1993 45.000 101.331 2,252

3 85/1994 15.03.1994 60.000 112.603 1,877

4 353/1994 1.07.1994 65.000 142.657 2,1955 184/1995 1.03.1995 75.000 182.803 2,437

6 594/1995 1.07.1995 97.000 218.535 2,253

7 27/1997 1.02.1997 150.000 456.305 3,042

8 468/1997 1.08.1997 225.000 650.641 2,892

9 468/1997 1.10.1997 250.000 797.194 3,189

10 183/1998 1.04.1998 350.000 1.045.498 2,987

11 296/1999 1.05.1999 450.000 1.460.453 3,245

12 101/2000 1.02.2000 700.000 1.748.052 2,497

13 1166/2000 1.12.2000 1.000.000 2.911.570 2,912


7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)



Nr.

crt.

Document

HG/AN

În !"o#re

$e %# $#t# $e:

&#%#r!u% m!n!m

'%e! ()* +#u = %e! ()N

&#%#r!u% me$!unet '%e!

()* +#u=%e! ()N

(#ortu% $!ntre+#%#r!u% me$!u net

! +#%#r!u%m!n!m

14 231/2001 1.03.2001 1.400.000 2.819.240 2,014

15 1037/2001 1.03.2002 1.700.000 3.666.430 2,157

16 1105/2002 1.01.2003 2.500.000 4.730.761 1,892

17 1515/2003 1.01.2004 2.800.000 5.771.049 2,061

18 2356/2004 1.01.2005 3.100.000 7.233.398 2,333

19 1766/2005 1.01.2006 330%e! ()N 866%e! ()N 2,624

20 1507/2007 1.01.2007 390%e! ()N 1.042%e! ()N 2,671

21 1507/2008 1.01.2008 500%e! ()N1.175%e! ()N

2,35

22 1507/2008 1.10 2008 540%e! ()N 2,176

23 1507/2009 1.01.2009 600%e! ()N 1420%e! ()N 2,367

24 2010 e+t 1 .01.2010 705 %e! ()N 1.375%e! ()N 1,95

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


<specte interne ale IC57S

voluţia pe activitţi a indicelui de coe0iune 5echitate7 social

Anu% 2003 Anu% 2004 Anu% 2005

%# +r!tu% tr!me+tru%u!: %# +r!tu% tr!me+tru%u!: %# +r!tu% tr!me+tru%u!:

& 597,2 534,3 523,2 715,1 571,8 551,5 490,1 722,0 592,2 556,0 469,9 640,1

n$!ce%e +ector!#% !n$u+tr!#% $e coe!une +oc!#% 272,6 321,9 300,3 327,8

n$!ce%e $e coe!une +oc!#% c#%cu%#t c# r#ort ntre m#!m# econom!c $e#n+#m%u ! m#!m# !n$u+tr!#%

217,2 172,7 156,5 195,2

'eterminat /n interiorul activitţilor industriale2 indicele de coe0iune 5echitate7social este mai redus ca nivel 5">#-;;# L72 valoarea ma1im a c4ştiguluisalarial mediu net sau brut fiind aceea a producţiei2 transportului şi distribuţieide energie electric2 termic2 ga0e şi ap2 dar care repre0int apro1imativ $R"sau ma1im "R; din c4ştigul salarial mediu net sau brut ma1im la niveluleconomiei 5intermedieri financiare7.

Introducere

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)



%.Indicatori ai echilibrului social şi comunitar 5armonie şi coe0iune75ecartul dintre salariul minim şi ma1im2 greve şi conflicte2 indicele de cost al vieţii şi alde0voltrii umane2 gradul de concentrare a veniturilor etc.7<ici lucrurile devin tot mai complicate

Soluţia F un sistemde indicatori !SI2 ai coe0iunii şi e1clu0iunii sociale etc.

!) ,'D ' I)'IC<*,+I !SI 5indicatori sociali ai !7

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


Ce este !SIJ

2bordarea politicilor sociale de către #onsiliul ;uropei se bazeazăpe conceptul de coeziune socială, definită ca obiectiv, respectiv princapacitatea societăţii de a asigura /unăstare tuturor mem/rior săi2minimizând disparităţie şi evitând poarizarea. După 8trateia

#onsiliului ;uropei, coeziunea socială şi dezvoltarea durabilă,reprezintă capacitatea societă!ii de a asiura bunăstare pentru to!i,inclusiv pentru enera!iile viitoare şi depind de responsabilitatea

împărtăşită a tuturor actorilor societă!ii. #adrul metodoloic al8istemul ;uropean al ndicatorilor 8ociali %;:8& utilizează douădimensiuni principale pentru caracterizarea coeziunii sociale@

reducerea disparităţior teritoriae2 inegaităţior structurae şie7cuziunii sociae2 precum şi trăinicia capitauui socia &trăiniciareaţiior sociae2 interacţiunior şi egăturior).

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


Ce este !SIJ

În !ările dezvoltate, coeziunea socială se identifică prin preocupareade men!inere a incluziunii în cadrul unei societă!i care devine, înacest fel, capabilă să reziste şocurilor e-terne şi efectelor dure aleeconomiei mondiale, în timp ce în !ările slab dezvoltate, coeziuneasocială este definită mai mult în termeni ai reconstruc!iei şidezvoltării. În !ările aflate în tranzi!ie, coeziunea socială vizează treidirec!ii@ menţinerea unui grad a egaităţii şi incuziunii , deoarecepie!ele libere solicită mai mult abilită!ile unora dect pe ale altora,sc!im/area2 în sensu responsa/iităţii2 încrederii şi cooperării2 acolounde înainte erau suspiciune şi construirea unor instituţii pu/icetransparente2 responsa/ie şi fe7i/ie2 capa/ie să administrezenoie cerinţe şi riscuri .

Larianta e-tinsă a domeniilor şi dimensiunilor coeziuniisociale apar!ine lui 0aul (ernard@

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


sociale apar!ine lui 0aul (ernard@

*ipoogia dimensiunior coeziunii sociae

Domen!u% orm#%!#t &u+t#n;!#%!#tconom!c<o%!t!c&oc!o-cu%tur#%

Incluziune/ Excluziune Legitimitate / Nelegitimitate Recunoaştere/ Respingere

Egalitate/ Inegalitate Participare/ Pasivitate Apartenenţă/ Izolare

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


/ În ;uropa, prin intermediul 8istemului ;uropean al ndicatorilor8ociali %;:8&, dezvoltat în cadrul unui proiect de cercetare,

intitulat ,,-ătre 4istemu 3uropean a %aportării 4ociae şi Măsurării,unăstării A %;uReportin&, se detaliază cele două dimensiuniprincipale ale coeziunii sociale@

/ 5.%educerea disparităţior teritoriae şi structurae2 şi a e7cuziuniisociae în interiorul societă!ii, distinndu$se următoarele aspecte@

/ disparităţie regionae2

/ oportunităţie egaeBinegaităţi între femei şi /ăr/aţi2 generaţii2 casesociae2 persoane cu !andicap2 grupuri minoritare2/ e7cuziunea sociaă./ 55.*răinicia capitauui socia a societăţii2 fiind identificate ca

relevante@/ disponi/iitatea reaţiior sociae2

/ activităţie sociae şi poitice şi impicarea2/ caitatea reaţiior sociae2/ caitatea instituţiior societăţii şi supimentar2/ o preocupare specific europeană2 referitoare a aspectee coeziunii

sociae între ţărie europene.

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


!SI s-a de0voltat /n continuare lu4nd /n considerare şiobiectivele coe0iunii sociale /ntre ţrile europene2 ale identitţiicomune2 /mprtşirea valorilor şi atitudinilor2 relaţiile sociale şiatitudinile /ntre cetţenii şi participarea la activitţi socio-politiceeuropene. <bordarea rom4neasc a coe0iunii sociale s-a reali0atprin /ncercarea de diminuare a srciei şi implicit a e1clu0iunii

sociale. @n aprilie "##$2 a fost /nfiinţat prin deci0ia Primuluiinistru2 Comisia <nti-Srcie şi Promovare a Inclu0iunii Sociale5C<SPIS7 cu rolul de a coordona msurile antisrcie. @n final2Comitetul pentru Protecţie Social a stabilit o list de $8 indicatoride inclu0iune social 5$# primari şi 8 secundari7.

Indicatori ai inclu0iunii şi e1clu0iunii

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


şsociale 5,'D!D !+,P<)7

N!e%u% 1: n$!c#tor!! r!m#r!1.(#t# +rc!e! '%# r#"u% $e 60 $!n me$!#n#

en!tur!%or, e +ee, e "rue $e r+t, ec#te"or!! $e "o+o$r!!, e t!ur! $e "o+o$r!!,e me$!! $e re!$en;>2.(#ortu% $!ntre ?u!nt!%# +uer!o#r ! ce#!ner!o#r # $!+tr!u;!e! ou%#;!e! $u n!e%u%en!tur!%or>3.(#t# +rc!e! er+!+tente>

4.D!+t#n;# me$!#n re%#t!>5.@oe!c!entu% $e #r!#;!e #% r#te! ocur!! ere"!un!>6.(#t# om#u%u! $e %un" $ur#t>7.<roor;!# ou%#;!e! $!n "o+o$r!!%e rer+o#ne ocu#te>8.<roor;!# t!ner!%or $e 18-24 #n! c#re #u r+!t

$e t!mur!u +!+temu% e$uc#;!on#%>9.&er#n;# $e !#; %# n#tere10.(#ortu% $!ntre numru% er+o#ne%or $!n?u!nt!%# !ner!o#r ! ce# +uer!o#r c#re !#rec!# +t#re# $e +nt#te c# re# +#u o#rte re#

N!e%u% 2: n$!c#tor!! +ecun$#r!1.(#t# +rc!e! %# r#"ur!%e $e 40, 50 !

70 $!n en!tu% me$!#n2.(#t# +rc!e! %# un r#" #ncor#t n t!m '3#n!3.(#t# +rc!e! n#!nte $e tr#n+erur!%e +oc!#%e4.@oe!c!entu% G!n!5.<er+!+ten;# +rc!e! ' n r#ort cu r#"u% $e50 $!n me$!#n# en!tu%u!

6.<on$ere# omer!%or $e %un" $ur#t n tot#%omer!7.(#t# om#u%u! $e o#rte %un" $ur#t8.<roor;!# er+o#ne%or $e 16 #n! ! e+te cun!e% $e !n+tru!re r!m#r n tot#% er+o#ne $e16 #n! ! e+te

N!e%u% 3: Indicatori terţiari ,cur!n$e !n$!c#tor! +ec!!c! %# n!e% n#;!on#%c#re + #ute %# !nterret#re# !n$!c#tor!%orr!m#r! ! +ecun$#r! ! # cror +e%ec;!e e+te%+#t %# %#t!tu$!ne# +t#te%or memre.

'imensiuni ale e1clu0iunii sociale propunere

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


dimensiunea economică, %e"#t reon$erent $e +rc!e ! c#re o#te ! r!!t#tt c# un eect #% ec%u!un!!, $#r m#! #%e+ c# o c#u # #ce+te!#,

dimensiunea socială, $eterm!n#t $e om#, c#re #$uce e %n" r!#;!un!m#ter!#%e ! re$ucere# +t#tu+u%u! re+ect!e! er+o#ne n +oc!et#te,

dimensiunea politică, $eterm!n#t $e !ne"#%!t#te# #cce+u%u! %# ror!!%e

$retur! entru $!er!te "ruur! 'eme!/ r#;!, t!ner!/ r+tn!c!, "ruur!m#or!t#re/ m!nor!t#re, er+o#ne cu/ r B#n$!c# etc.,

dimensiunea culturală, $eterm!n#t $e n!e%e%e $e !n+truc;!e +cute c#re ot! #ctor! ren#tor! #! #cce+u%u! e !#;# munc!! ! n !#;# +oc!#%, $#r ! $en!e%e rec#re $e e$uc#;!e n #m!%!e ! n +oc!et#te,

dimensiunea dezvoltării non-viaile, $eterm!n#t $e mo$e%e%e $e $eo%t#rene$ur#!% c#re comrom!t +ur#!e;u!re# "ener#;!!%or !!to#re, $eo+e$n$u-%e#+te% $e o+!!%!t#te# $e #-! +#t!+#ce ror!!%e neo!.

%emente $e e+t!m#re #coe!un!! ! ec%u!un!! +oc!#%e

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


coe!un!! ! ec%u!un!! +oc!#%e

!imensiuni "ntreări

Încre$ere n o#men! !vs# credeţi că se poate avea $ncredere $n cei mai mulţidintre oameni%

Încre$ere n !n+t!tu;!! &'tă $ncredere aveţi dvs# $n( iserică) guvern) parlament) *ustiţie) armată) poliţie) primărie) sindicate%

(e+ect entru

$!er+!t#te

!vs# căutaţi să vă convingeţi prietenii) rudele sau colegii

să $mpărtăşească aceeaşi opinie sau idee $n care credeţi%A#rtenen; !acă aţi avea posiilitatea să vă alegeţi ţara $n care să

trăiţi) aţi alege Rom'nia%

<#rt!c!#re "n a+ară de nunti) $nmorm'ntări si otezuri) c't de des aţimers $n ultimul timp la iserică% "n ce măsură credeţi că oameni ca dvs# pot in+luenţa

,otăr'rile importante care se iau pentru localitatea dvs# sau pentru $ntreaga ţară%

&uort +oc!#% Aveţi relaţii/ cunoştinţe pe care vă puteţi aza( $n caz deoală) pentru consultaţie) tratament) intervenţie la triunal)notar) avocat la primărie la poliţie la oţinerea unuicredit $n oţinerea unui loc de muncă $n lumea a+acerilor%

Indicatori ai inclu0iunii şi e1clu0iunii

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


sociale

Ace#+t #r!#nt $e #or$#re oer o+!!%!t#te# o;!ner!! unu! !n$!c#tor #"re"#t #%coe!un!! ! ec%u!un!! +oc!#%e 'c+ c#re o#te #e# #%or! cur!n+e n !nter#%u% C0>100, %!m!t# !ner!o#r +emn!!cn$ %!+# coe!un!!, !#r ce# +uer!o#r coe!uneerect. An$ n e$ere c, e $e o #rte, n re#%!t#te %!m!te%e nu or ! #t!n+e

n!c!o$#t ! e $e #%t #rte $o#r !n$!c#tor!! cu #%or! $e e+te 50 'e+te 50 $!nou%#;!# !nter!e#t er!m #rec!er! o!t!e +unt e%emente $e +r!!n n#o#re# coe!un!!, utem con+tru! !nter#%e $e #%or! #%e !n$!c#toru%u! #"re"#t,entru #-% ute# !nterret# cu uur!n;:0 E c+ F 25 ec%u!une o#rte utern!c25 E c+ F 50 coe!une +%# +! ec%u!une utern!c

50 E c+ F 75 coe!une utern!c ! ec%u!une +%#75 E c+ E 100 coe!une o#rte utern!c

!n model al inclu0iunii şi e1clu0iunii sociale

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


atricea participrii L.

VariabilăRegi!e "ar#i$i%areala &e$i'iile

%e %la!l($al

"ar#i$i%areala &e$i'iile %e %la!!a)i(!al

*re$+e!)a la bieri$ă

5 M(l&(+a 56.9 4.<C <E.56

6 M!#e!ia 56.4< C.<4 77.777 -l#e!ia 5.CC C.C< 64.4<

9 .(br(gea 5E.4< 65.6< 9<.

< /ra!il+a!ia 56.66 C.FF 9E.7

FCria!aMarare 9.EE 9.64 <<.9C

4 a!a# F.CE F.CE F.94

E $re#i 5C.< 6.< 95.

R(!ia 56.77 5.77 9<.F58ursa@ (0


7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


-ornind de la datele observate pentru fiecare regiune .n parte s/a

calculat c0te un coeficient de corelaţie după formula&

unde& ( coeficientul de corelaţie .ntre variabilele 2i 2i ( variabilele analizate 2i respectiv mediile acestora

( dispersiile celor două variabilen ( !, numărul de valori al variabilelor 3numărul regiunilor4

5rmărindu/se o comparare a regiunilor din punct de vedere alcoeziunii sociale, acestea au fost tratate ca entităţi distincte cărora lis/a acordat importanţă egală fără a se ţine cont de ponderea cu care

fiecare regiune influenţează indicatorul agregat al coeziunii la nivelnaţional" 6e altfel, .n situaţia .n care s/ar fi utilizat ponderile cu careacestea influenţează valoarea medie naţională, ar fi eistat riscul ca

legăturile dintre variabilele utilizate pentru a caracteriza dimensiunilecoeziunii să fie foarte slabe, fapt care ar fi dus la invalidarea acestui

ipotetic model"7"

( ) ( )( )

y x

n

i

ii

y x

ii x y

n

y y x x y x

r

iiσ σ σ σ

∑=

−−

== 15

,$+

!n model al inclu0iunii şi e1clu0iunii socialeMatricea de corela!ie a dimensiunii participareA

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


-u ajutoru matricei de coreaţie se poate o/serva e7istenţa unor egături directe sau indirecte2 maisa/e sau mai puternice între varia/ie &ca de e7empu2 cum era şi de aşteptat2 22participarea a!otărârie ce se iau pe pan oca” este puternic coreată cu 22participarea a !otărârie ce se iau pe pan naţiona”)2 egături cu ajutoru cărora sCau sta/iit ponderie pe care fiecare varia/iă e deţine încaracterizarea dimensiunii respective. Pentru sta/iirea ponderior2 nu sCa ţinut cont de sensuegăturii2 ci doar de intensitatea acesteia2 intensitate cacuată cu ajutoru unui coeficient mediu decoreaţie pentru fiecare varia/iă după formua6

unde6 D coeficient mediu de coreaţie între varia/ia i şi restu varia/ieor din grupă

D coeficienţi de coreaţie între varia/ia i şi cea j n D număru varia/ieor &E pentru dimensiunea 22participare”)

Matricea de corela!ie a dimensiunii ,,participare

<#rt!c!#re# %#

$ec!!!%e e %#n%oc#%

<#rt!c!#re# %#

$ec!!!%e e %#nn#;!on#%

recen;# %#!+er!c

<#rt!c!#re# %# $ec!!!%ee %#n %oc#% $ #.?;?8 -#.;&;%

<#rt!c!#re# %# $ec!!!%e

e %#n n#;!on#% #.?;?8 $ -#.:"#"recen;# %# !+er!c -#.:"#" -#.;&;% $

1

11,

−

−

=

∑=

n

r

c

n

ji

ij

i

ic

jir ,


7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


Fn formua coeficientuui mediu de coreaţie2 suma de a numitor este suma pe cooană a coreaţiior în vaoare a/soută ae fiecărei varia/ie cu ceeate2sumă cacuată în modu pentru a anua efectu sensuui egăturii2 ţinânduCseastfe cont doar de intensitatea acesteia. În această etapă, variabilele ce prezintă un coeficient mediu de corela!ie desub ,6< %pra sub care s$a considerat că leăturile nu e-istă sau sunt foarte

slabe&, au fost e-cluse din analizele ulterioare, deoarece au fost considerateirelevante. asemenea situa!ie a fost constatată în cazul dimensiunii,,suport socialA, cnd variabila ,,suport a o/ţinerea unui credit A a prezentatun coeficient mediu de corela!ie de ,69EC. După eliminarea variabileiconsiderată irelevantă, a fost construită o nouă matrice de corela!ie în careau fost analizate doar variabilele rămase.

2cordarea ponderilor %pi& s$a realizat utiliznd formula∑=

=n

i

i

ii

c

c p

1


7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


Pentru verificarea semnificaţiei coreaţiiormedii cacuate2 sCa utiizat un test 22”

Corelaţiile medii şi ponderile variabilelor dimensiunii 22participareQ

∑=

=n

i j ij

r nota6

ic

i pC(ei$ie!#l e&i &e $(rela)ie

<#rt!c!#re# %#$ec!!!%e e %#n

%oc#%

<#rt!c!#re# %#$ec!!!%e e %#n

n#;!on#%

recen;# %#!+er!c

&um# mo$u%e%orcoe!c!en;!%or $e core%#;!e ".;&## ".;#;: $.>8;>

@oe!c!entu% me$!u $e core%#;!e #.&8## #.&%$> #.;?$8<on$er! - ! #.;?:% #.;>8$ #."">:

ic

unde %= J coeficientul de determina!ie J numărul rupelor %numărul variabilelor, 7 în cazul participării&

u J numărul unită!ilor %nr. de variabile N nr. reiunilor, 69 în cazul participării& În cazul ,,participăriiA, cac &>=2G>) este mai mare dect ta/2HI=I=9 &E2JG)2 fapt care atestă că variabileleutilizate pentru a caracteriza dimensiunea ,,participareA au o influen!ă semnificativă asupra valorii medii a

dimensiunii. 2celaşi lucru s$a constatat şi în cazul dimensiunilor ,,încredere în institu!iiA %cac este 54F,55 iar

ta/2HIGI>A este 6,6 & şi ,,suport socialA %cac este 75F,57 iar ta/2HI>IJ= este 6,9<&.

1188

88

2

2

−

−

⋅−== g

g u

R

R

corectatarezidualadispersie

corectataa sistematicdispersie F calc


7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


Indicatori ai dimensiunilor coe0iunii şi e1clu0iunii sociale

"ncredere$n

oameni

"ncredere$n

instituţii Respect Apartenenţă Participare .uportsocial

$ o%$o# ">.:? :".:: :?.>: >%.&% "#.8; 8.>%

" unten!# ;&.8$ ;?.&$ :>."% 8:.;% $&."; $#.8?

; )%ten!# "&.># :".$; :?."$ >8.%; $:.:$ $".:%

: Doro"e# ;$."% %$.$# %#.## 8>.%# "%.&& $#.>"% Ir#n+!%#n!# ;&.#8 ;8.;& %8.": &>.#% $?.:% $:.;;

&@r!#n#-#r#mure ";.>8 :;."" %?.>& &?.%$ $&.$% "$.%?

> J#n#t $%.$" ;8."" &#.:> %$.$& $?.$: $;.";

8Jucuret!

:$.%# ;%.8? &>.%# >>.## ":.>> $&.;:

Rom'nia #1"$ 8%"% )8"! $8"!9 19"18 1"9

!n model al inclu0iunii şi e1clu0iunii socialeatricea corelaţiilor dimensiunilor coeziunii

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


atricea corelaţiilor dimensiunilor coeziuniişi e1clu0iunii sociale 2i ponderile acestora

Încre$ere n o#men!

Încre$ere n !n+t!tu;!! (e+ect

A#rtenen;

<#rt!c!#re

&uort+oc!#%

Încre$ere no#men! $ -#.$8&# #.#&$% #.&;>> #.;%>8 -#.#&$$

Încre$ere n!n+t!tu;!! -#.$8&# $ -#.%%?; #.%#$$ #.""": -#.";;?

(e+ect#.#&$% -#.%%?; $ -#.%:;& #.;$%# #.&?"&A#rtenen; #.&;>> #.%#$$ -#.%:;& $ #."#?% -#.;"&:

<#rt!c!#re #.;%>8 #.""": #.;$%# #."#?% $ -#.$?#"

&uort +oc!#% -#.#&$$ -#.";;? #.&?"& -#.;"&: -#.$?#" $

&orelaţia medie a +iecărei

dimensiuni cucelelalte #."&#8 #.;:#& #.:;:: #.::;> #."%?# #.;##8

Ponderile +iecăreidimensiuni %"1$9 %"1$% %"1#% %"1$ %"1$% %"18$)


7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


Indicatorii coe0iunii şi e1clu0iunii sociale

(e"!une Indicatorul coeziuniisociale-I cs-

Puncta*

$ o%$o# :$.%? :

" unten!# :;.:$ %

; )%ten!# :$.&? :

: Doro"e# :>.#& 8

% Ir#n+!%#n!# :".&# %

& @r!#n#-#r#mure :;.;% %

> J#n#t ;&.>$ $

8 Jucuret! :>.?? 8

Rom'nia 8#"%# )


7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


'imensiunile coe0iunii şi e1clu0iunii sociale la nivel naţional

0

50

10 0

i!$re&ere i! (ae!i

i!$re&ere i! i!#i##ii

re%e$#

a%ar#e!e!#a

%ar#i$i%are

%(r# ($ial


7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


Coe0iunea şi e1clu0iunea social pe regiuni

0

50

100M(l&(+a

M!#e!ia

-l#e!ia

.(br(gea

/ra!il+a!ia

Cria!aMarare

a!a#

$re#i

Situaţia +om4niei

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


ţ

0ericolul sărăciei plana în 6E asupra a 54K din popula!ia :;,venitul acestora, după transferurile sociale, fiind sub praulsărăciei, potrivit unui studiu publicat de ficiul european de8tatistică %;urostat&. #ele mai ridicate rate ale sărăciei în 6E s$au înreistrat în Ietonia %6FK&, Romnia %67K&, (ularia %65K&,Grecia, 8pania şi Iituania %toate cu 6K&, iar cea mai scăzută în

#e"ia %CK&, landa şi 8lovacia %ambele cu 55K&, Danemarca,:naria, 2ustria, 8lovenia şi 8uedia %toate cu 56K&.

Situaţia +om4niei

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


ţ

#onform celui mai recent studiu al :B#;), în anul 6C, peste un milion

şi 1umătate de romni au fost afecta!i de sărăcie din cauza crizei

)umrul persoanelor srace /n "##?0ersoane sărace în 6E > 5,66 milioane0ersoane sărace în 6C > 5,<C milioane > 4,9K din popula!ia Romniei

ediul rural vs. mediul urban În mediul rural 56,9K În mediul urban 7,6K

Srcia pe regiuni istoriceMoldova 55,5Kltenia 5K(ucureşti 5,CK

Copii sraci#opii săraci în 6E > 6<F mii

#opii săraci în 6C > 7<5 mii

Situaţia +om4niei

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


În 6 dintre cele 64 de state membre :;, rata sărăciei la copii este mairidicată dect la totalul popula!iei. În 6E, rata sărăciei la persoanelecare aveau pnă la 54 ani era de 6K în :;.

#ea mai ridicată rată a fost înreistrată în Romnia %77K&, (ularia%6FK&, talia şi Ietonia %ambele cu 6<K&, iar cele mai scăzute înDanemarca %CK&, 8lovenia şi )inlanda %ambele cu 56K&, relatează

2erpres.

Riscul sărăciei s$a redus semnificativ în rndul persoanelor ana1ate,iar în 6E media era de EK, variind de la 9K, în #e"ia, la 54K, înRomnia.

Situaţia +om4niei

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


ţ

C*V< 'I) C,)SCI)ED S,CI<D <D SB+BCII @) =P<)SI!)Criminalitate /n creştere. :nul dintre cele mai vizibile şi mai rapide efecte alesărăcirii popula!iei ar putea fi ma1orarea ratei criminalită!ii. Deşi unii e-per!i neaăcă ar e-ista o rela!ie de cauzalitate directă între nivelul de trai şi dispozi!ia pentrucomiterea de fapte ileale, sunt statistici care demonstrează clar acest lucru.

Mcoal abandonat. altă urmare directă a sărăciei va fi, cel mai probabil,tendin!a de creştere a ratei de abandon şcolar. Oi în prezent, acest indicator estemai mare în zonele mai pu!in dezvoltate economic.

Potenţial de migraţie. 0rintre efectele sărăciei s$ar putea număra şidisponibilitatea mai mare de a pleca în căutare de muncă la mare distan!ă de

localitatea de domiciliu. ;ste posibil să se înreistreze rate mari ale mira!ieidinspre rural către oraşele mari.

)oi vulnerabilitţi. În conte-tul actualei crize economice, apare o nouă cateoriede familii cu risc mare de sărăcie@ cele care depind de un sinur salariu, mai alesdacă aducătorul acestuia este o persoană aflată la o vrstă relativ înaintată%peste < de ani& şi dispune de o calificare profesională limitată.

Introducere

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


Conclu0ii

conomia +om4niei sub influenţa a trei cicluri reunite

$. +eintrarea /n ce de al III-lea ciclu 9uglar 5ciclul 9uglar al economiei de piaţ rom4neşti debutea0 curecesiune pentru " ani /n medie7". Ciclul electoral rom4nesc5creşterea PIF /n ultimele dou cicluri electorale repre0int /nprimul an electoral circa && 88L din media per ciclu2 iar pe

ansamblu coboara la :#L7

;. Contagiunea cri0ei globale şi impactul sporit al cicluluiinternaţional 5mai /nt4i european sau comunitar şi apoi global7

<)!Delectoral

I II III IV

$??;-$??& $2% ;2? >2$ ;2?

$??>-"### -&2$ -:28 -$2" $28

"##$-"##: %2; %2$ %2" 82:"##%-"##8 :2$ >2> & %

S revenim la ciclul economic rom4nesc

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


S revenim la ciclul economic rom4nesc... ;l poate avea şi al!i indicatori selecta!i

S revenim la ciclul economic rom4nesc

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


S revenim la ciclul economic rom4nesc... ;l poate avea şi al!i indicatori selecta!i

Introducere

conomia +om4niei sub influenţa a trei cicluri reuniteCi l l 9 l ifi i l l i t ţi l i i l l l t l

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


Cri0a /n+om4nia

Ciclul 9uglar specific2 ciclul internaţional şi ciclul electoral

Aig.$.Primul ciclu 9uglar /n economia de piaţa +om4niei

Aig.". <l doilea ciclu 9uglar /n economiade piaţ a +om4niei

Perspective

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


Perspective

>.;. Sistemul e1tins de indicatori statistici aii li itţii i

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


ciclicitţii economice

@n ori0ontul conjunctural2 tabloul macroeconomic alpentagonului magic se poate e1tinde semnificativ2complet4nd imaginea economiei cu aspectele privind

$formarea brut de capital fi12

$dinamica investiţiilor strine2$participarea la circuitul internaţional al capitalului2$ /ndatorarea intern şi e1tern şi$evoluţia deficitului bugetului general consolidat ca

procent din PIF.


7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


/ ormarea /rută de capita fi7 %)(#)& reprezintă valoarea bunurilordurabile ac"izi!ionate de unită!ile producătoare rezidente cu scopul dea fi utilizate timp de cel pu!in un an în procesul de produc!ie, precumşi valoarea serviciilor încorporate în bunurile de capital fi-%conform metodoloiei 8#B&.

/ Ratele anuale de creştere sau scădere a )(#) calculate pe bazadatelor în pre!uri comparabile relevă procesele de redresare saurecesiune economică cu efecte iner!iale semnificative în 0( > ulperioadelor viitoare@

/ R J - 5 > 5,


*3C*

q

FBCF


7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


/ :nvestiţiile străine .n economie sunt ecoul semnalelortransmise de economia respectiv /n e1terior2 unstanding perceput favorabil /n e1terior2 un climatcompetiţional sau un sistem de facilitţi atractiv.'inamica ascendent a acestui indicator conjuncturaltraduce o atracţie economic /n creştere.

/ ;ndatorarea internă 2i eternă prin nivelul datorieipublice şi a celei e1terne dar mai ales prin nivelulcumulat al acestora raportat la PIF şi prin anuitatea sauserviciul anual al datoriei ofer indicatori utili unuisistem informaţional pe termen scurt mai detaliat.+aportul cel mai des invocat şi considerat elocventapare ca fiind cel /ntre serviciul datoriei e1terne şivaloarea total a e1porturilor de bunuri şi servicii acrui valoare de $% L constituie pragul de alarmmacroeconomic7.



7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


/ 6eficitul bugetului general consolidat ca procent din -:< estee1presia sintetic conjunctural a unuia dintre criteriileeconomice esenţiale invocate la aastricht alturi destabilitatea preţurilor.

/ @n ca0ul economiilor cu un grad mai ridicat de competitivitate se /nlocuieşte indicatorul investiţii strine cu investiţii totale cuaccent pe cele autohtone.

/+e0ultatul acestui decatlonQ conjunctural sau pe termen scurt2 /n ca0ul unei economii aflate /n competiţie2 este un decalogQ deprograme utile şi /nţelegerea climatului intern sau e1tern al ţriipartenerului de afaceri.


7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


'odecagonul conjuncturalQ al unei economii naţionale adaug ladecalogul strategic şi tactic al competitivitţiiQ alţi doi indicatoriesenţiali2 respectiv

$$. ratingul riscului de ţar 5ca prim evaluare independent şi

anterioar oricrui alt minisistem de indicatori conjuncturali7şi$". un instrument alternativ tot ierarhi0ant de apreciere a economiei5e13 indicele libertţii economice elaborat de ctre Aundaţia (eritage

din S!<2 Clasamentul mediului de afaceri alctuit de ctreconomist Intelligence !nit2 clasamentul alctuit de ctreAorumul economic mondial2 indicele corupţiei elaborat de ctreAundaţia *ransparenc International2 barometrul de /ncredere aconsumatorilor 5Consummer Sentiment Farometer7 reali0at dectre Mcoala de afaceri a universitţii din ichigan etc.


Sisteme deindicatori

Introducere

F i C l Cl T 5FCC7 ,'D!D !+,P<)

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


Fusiness Ccle ClocT 5FCC7 sau ,'D!D !+,P<)

urostat ofer o soluţie de identificare a evoluţiei economiilor europenepornind de la un domeniu larg de indicatori economici. *oate seriilecronologice ale acestor indicatori au fost recalculate /n scopul de ade0vlui numai componenta lor ciclic.

Cele patru fa0e ale de0voltrii ciclice

http3RRepp.eurostat.ec.europa.euRcacheRFCCR1disUen.html

Introducere

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


Fusiness Ccle ClocT 5FCC7

CI $" I)'IC<*,+I <I FCC$.PIF-ul 5G'P volume72".Consumul 5Private final consumption72;.Preţuri 5Industrial producer prices72:.Investiţiile 5Investments7%.1porturile 51ports72&.Importurile 5Imports72>2 8. ,cuparea forţei de munc 5!nemploment2 volume and L72?.Producţie industrial 5Industrial production2 Comen0i noi produse7$#. Construcţii 5Production in construction7$$. Comerţ 5+etail trade deflated turnover7

$".Indicele sentimentului economic 5conomic Sentiment Indicator7.

http3RRepp.eurostat.ec.europa.euRcacheRFCCR1disUen.html

Introducere

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


Cri0a /n+om4nia

Contagiunea ciclicitţii internaţionale sau globale şiimpactul sporit al recesiunilor /n ţrile emergente ale !

'intre toate statele emergente ale !2 +om4nia este pe locul doi2 dup!ngaria2 la vulnerabilitatea faţ de ciclicitatea global. )ota acordatde Goldman Sachs este de >2&. !n scor de $# repre0int nivelul ma1imde e1punere pe care o ţar o poate avea /n faţa şocurilor e1terne.

Criteriile de ierarhi0are3 dependenţa de flu1urile de investiţii2 re0istenţa la /ntreruperea finanţrii e1terne2 fragilitatea sistemului financiar şi creşterearitmului de creditare.

'eficitele mari de cont curent si re0istenta la o eventuala oprire a influ1urilor de capital este criteriul la care +omania a primit cea mai aspra nota2 ?2; .

+omania sta din nou cel mai prost dintre tarile anali0ate2 la intrerupereafinanţrii e1terne2 pe fondul contracţiei ofertei globale de credit.

';M2 5

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


';M2 5

/ 'ema 5. #onstrui!i un dodecaon pentruRomania anului 655 si 656 valorificandsite$ul B8 .insee .ro si publicatiile

sale (8I, (80, (8# etc.

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


' C MI ' !)' < <PB+!*

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


MP+A+I)E< P)*+! P)*<G,) J

2bordarea rafică dee-cep!ie

D2GR2M2 R2D2I2

' C MI ' !)' < <PB+!*

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


MP+A+I)E< P)*+! P)*<G,) J

2bordarea rafică dee-cep!ie

D2GR2M2 R2D2I2

7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


7/23/2019 --curs 7 SI Conj (1)


VB !DE!SC

--curs 7 SI Conj (1)

Documents

Transcript of --curs 7 SI Conj (1)