DESTUDIUL METODELOR

RIDICARE iN PLAN A PARCELARULUIPANUNT,OR DE MUNTE

ing. GH. PBVDWSCU qi ing. M. STANUSCU

C U P R I N S U I J

Generalititl

trIetoda de lucru

Analiza criticd a rezultatelor

Concluzii

Bibliografie

191

792

794

195

207

GENERALITATI

Ridicarea in plan a parcelarului pidurilor de munte din. lara ngaPf?face sd, apar5, o serie de-probleme ce nu au fost incd, elucitlate' Astfel,;;i"fiutA pd,clurilor de frunte nu dispun de un.canevas-depuncte geo-;;i"" il;rdlnele IV qi V, pe care apofsfl se sprijine o poligonalie tachi-*it"i.e Au drumuiri d.'e diverse ordine, care la rlndul ei sd, formeze o te\eade sprijin pentru ridicarea tletaliilor necesare gospotldrici qi amenajfi'riiforestiere.- -

Metocla clasic6, de creare de puncte geodezice de ordinele Iv qi Y

din puncte de ordin superior constituie o problemf, clificilf, pentru -terenu-

"iG

-;;Giie Oe oeg6tatri" .forestier[-,..a1it ain.cauz3! construirii unor

*"tr*f"'tpiramide co" poau"i) cu vizibilitate reciproc[, cit !-l gilt -t'-1'^"to"-aio"'ie relief card d.etermini,, oarecum, amplasarea punctelor geo-a"ri"L. contribuie astfel la o repartilie neuniform5, a acestor-ar - ceq, q_ei;;-;"-A; -ortu ori un punct^ geodezic sd, nu poatd, fi folosit clecitp611til 1111 hritoril restrin's (num"ai pe un versant),.ln timp ce teritoriiintinse sint lipsite de puncte geodezice (vdi lun-gi.qi inguste).**-"i"

;"ii6-pe"ti, inexisteila unei triangg4,tii geodezice de ordin.op""id,

"" "ntee ia1 executa"eh de triangulalii {ogalg, care insd sufer{'

cldocclcoqi inconlveniente ca qi triangulalia-geohezicd, d'e. ordinul IY qi Y'Ia care sd mai atlaugd, mS,surarea bazelor in t'erenuri accidentate.* -l;;tu-p;bi";"

specifice. ridicd,rilor forestiere din regiunea.d.emunte, Alltatdmai ales d.dacoperigul vegetal.qi accr^dentalitatea terenului'au f6cut sL se acrediteze id.eedcfl pentri. ridicarea in plan-a pSdurilor de-""i" b""tru situatiile unde nu eiisti, o triangulalie geodezicfl,se poate

"""u o

"b.t", de sprijin folmat5, dintr-un complex de drumuiri tachimetriee

n.oLl" fi po1g^oa;e inchise, ,ce se- pot extlnd.e pesig un teritoriu a cd,ruis"pdl*qd, sh aEpaqeascf, 100 h-a, fq,1a- lns5' ca .piec?ia de determinare apozitiei planimetribe a punctelor sd, depfgeasce' + 1 m'. 1\Iai mult chiar'

"'-;;';i.-;;ie

pere"i^cd, aceastd, ret6a'nu este nevoie s6 fie ridicat'd'lr"ii*"i"i",

"i "" fir*or, iopog""ti ch, iare se preteaz[ joarte bine peltru

terenul accidentat qi acop6ri[ de r:egeta!,ie forestierh, 6i care prez.:ntd,a"antaiul tte a tla dumijto-.it orientflri-mafnetice; mai ales cd, in u]timulil*"-T"."f"te moae"ne" dau precizii de determinare a direcliilgr ioa$3;odp;i;-A;-tacnimetre (bufrla Wilal. To _cu precizie de lecturtr, d'e 2').C;i-tffi i"Arezneti afirmil,'cf, folosirea buJolei'Wittt este suficienti, pentru

191

nevoile aSlenaj?mel!:J$ qi gospodbriei forestiere, cbiar.dacd, se adoptiprocedeul staliilor sarrte.Sc_opul lucr5,rii dejagi a fost sd, experimenteze daci, se pot acreditaaceste idei care ar reyelp,fiena tehnica ,iafce"ifo" l; pl;,^prin taptut cis-ar red.uce prelul de cost qi s_ar md,ri randa;;ntuilu;;uiiri.

I. METODA DB LUCNU

In ved.erea experimentdrii s-a ales o suprafatr, de cca. b00 ha inI€grule€ de munte in care a existat o triangulatie' geodezicd, ce a fosti-nclesit6, astfel ca d.rumuirile principale sprijinite pe piunctele de indesiresd, satisfaca, conditiile prep-cris.e de dispozi,tiile oficiale ih vigoare. culegereadatelor de pe_terbn sl, fd,cut pentrrf riaicr,rile tachimetrice, folosin? un?p1ryt. wiltl rl gi un aparat Zeiss Th 030, amtrele cu precizie de lecturi,d." 1" iar unghiurile dintre aliniamentele direcliilor s-au determinat folo-sind metod.a repetifiei, prin citirea unghiului simplu qi dublu.

orientarea magnetic5, a aliniamentelor s-a deterhinat cu o busold,wild, Jolosincl pro_cedeul.sla!_iifor curente qi stalionind in acelea$i td;;ca qi ln- cazul tachimetriei. Distanlele s-al dederminat indirect, rie caieoptic6, folosind. stadia verticald,, cri dispozitiv pendul de verticilizaii,

Cu datele de teren astfel ob,tinute s-au efectiat urmdtoarele operatii :- a) stabilirea pe schild a diumuirilor principale secundare, iergi'are

qi cuaternare;b) calculul drumuirilor tn ordinea rangurui lor, folosind metoda de

compensare clasicd,;c) calculul suprafelelor din coordonatele absorute, rezultate in

urma compensirilor.calculele arhtate la punctele b qi c formeazd, tetmenul de comparatie

atit pentru reteaua de pbhgoane acolate, cit qi pentru ritliceriie-fi;;;cu busola.

Irenliondm cd, toate drumuirile ce formeazh, termenul d.e comnaratie!11t. grufuiri sprijinit" p" doui, capete gi aompcnsotc dupi iretoitaclasrca qi care se incadreaz[' toate in toleranfele prescrise de-dispozi\iilein vigoare (DGOTA).

. aqgleaqi date brute au servit la intocmirea qi calculul unui canevasrormat.drn poligoane acolate, pornind de la un punct qi orientare geodezicd,(aceea$i ca qi.in.cazul anterior), pentru a putea avea, comparabiltate. In€rectuarea calculelor s-a pornit de la o extremitate a suprafelei, gi anumel;r,*""p"t cu poligonul 1, a c6rui compe_nsare s-a Jd,cui in circiit inchis,qr cte care apoi in mod succesiv s-au acolat celelalte poligoane, punctelecomnne fiind considerate puncte nodale.

ord.inea acoli,rii poligoanelor este cea indicati, d"e numi,rul fieciruipoligon (schifa 2), fiindcS,-s-a ci,utat ca acolarea sd, se facd, astfel furcitIungimea drumuirilor sd fie clt mai echilibrati,. Cu noile coord"onate astfeloblinute_ s-au calculat suprafelele aceloraqi poligoane, folosind ;;leaqipuncto de contur. rn acest, mod., pentru fiecire

-prro"i avem doud, serii

de coord"onate, iar-pentru fiecare'poligon ctou6 serii de suprafefe.Folosind aceleaqi puncte gi-deci gi aceleagi aliniamlente, urma ca

datele culese de pe teien cu busola topografici, sd,'fie prelucrate tn mottulurmdtor:

792

a) s5, se stabileascd, o cleclinalie magneticf, medie pe intre.aga supra-fa!5,, declinalie oblinutd, din media valorilor dintre orientared, geodezic6qi orientarea magnetici,, d"eclinafie cu care apoi si se corecteze toateorientfirile magnetice pentru a fi t'ransformate in orientiri geo-dezice;

b) orientd,rile astfel corectate, sd, se facd, o compensare clasicd, adrumuirilor fd,cute cu busola, inserind"u-se aceste.drumuiri intre aceleaqipuncte de ordin superior, ca qi ln cazul compensi,rii clasice a drumuirilortachimetrice ce seryeqte drept termen de comparalie;

c) folosincl aceleaqi d.ate, s5, se facd, o compensare la fel cu ceaafi"lald, pentru poligoanele acolat'e ;

cl) folosind" staliile cu numf,,r par qi punlndu-le in ipoteza c5, s-aufdcut stalii sd,rite, corectind binelnleles numai aceste d,ate cu d.eclina.tia,si, se faci, compensi,rile de Ia punctele b qi c de mai sus;

e) folosind. staliile cu num5,r impar qi punindu-se in ipoteza c5, s-afi,cut sta!fi s5'rite, sd, se fac5, qi pentru aceastd, noui serie de date com-pensd,rile ard,tate la punctele b qi c.

In acest mod s-ar fi gilsit pentru fiecare punct al poligonaliei o seriede gase perechi d"e coord.onate, din prelucrarea cd,rora se puteau tragoconcluzii, atlt in ceea ce priveqte pozl\ia planimetricS,, clt ryi ln ceea ceprivegte suprafelele calculate cu fiecare din aceste qase rinduri de coor-donate.

Materialul cules d.e pe teren ne-a obligat insd, sd, aband.ond,m arestmod de prelucrare, deoarece s-a constatat cd, varialia declinaliei magne-tice in regiunea luatd, in studiu pe timpul sezonului d.e lucru a fost extremde mare, variind- intre valortle A" 72' - 2" 86'. Deci, cu mai mult de 20fapt care ne-a indreptnlit si, nu mai lu5,m o cleclinalie med-ie pentru regiu-nea studiatfl.

Pe de alt5, parte, 1/3 din numd,rul sta.tiilor a avut orientarea clirectdfa!5, d.e cea inversd, a direcliilor diferiti cu mai mult de 0" 25' , ceea ce afd,cut ca s5, nu mai putem prelucra materialul aqa cum s-a arS,tat Iapunctele c, d. qi e de mai sus,

In asemenea situalie ne-a mai rd,mas numai modul de prelucrarearbtat la punctul b, cu menliunea c5, modia dcclinalici cra fd,cutd, intrevalorile oblinute intre orientarea geodezicS, 'si cea magneticS, d.intre punctelede capd,t ale fiecirei drumuiri, lucru ce se poate uqor ved.ea in tabelul3, coloana 7.

Prelucrind. deci materiaiul de teren oblinut prin folosirea busoleitopografice, aga cum s-a ard,tat mai sus (cu menliunea cd, pentru alinia-mentele la care orientarea direct5, fa!d, de cea invers5 diferea cu maimult de 0" 25')) s-a determinat orientarea corectd,, linindu-se seama deunghiul dintre aliniamente. S-au calculat pentru fiecare punct stalionatcoord.onatele planimetrice care au fost folosite, de asemenea, la calcululsuprafelelor aceloraqi poligoane. In acest mod., pentru fiecare punct qideci pentru fiecare poligon s-au oblinut urmd,toarele date :

- o serie d.e coordonate oblinute ln urma compens[rii clasice adrtrmuirilor de diferite ord.ine, sprijinite pe dou5, capete- qi d.oud, orientd,ricunoscute, care au fost luate drept termen d.e comparalie;

- o serie de coord.onate oblinute folosind aceleaqi date, fS,cindcompensarea ar5.,tatd, pentru sistemul poligoanelor acolate I

13. ADalelc f .C.E.S193

- o serie de coorrlonate ob.tinute folosincl datele culese cu busola,la care orientd,rile magnetiee au fost corectate cu declina-tia merlie ob.ti-nutd, dintre orienti,rile geodezice qi cele magnetice, la fiecare capflt altlrnmuirii; folosincl aceste coordonate s-au calculat, d.e asemenea, treirinduri de suprafele, folosind. pentru fiecare suprafa!5, coord.onatele oblinutein urma compensirilor ari,tate mai sus.

II. ANALIZA CRITICA A NNZULTATBLOR

Pentru o mai ugoard, qi mai ralional5, interpertare arezaltatelornu s-au calculat deplasd,rile pentru toato punctele a cd,ror coordonate aufost calculate, ci nurnai pentru punctele nod.ale, puncte care au servitdrept puncte de legS,turi, lntre poligoane. Pentru aceasta, pe schila 2,Ia fiecare punct nodal s-a lnscris sub formd, de frac-tie deplasarea puncte-lor, notind.u-se la numd,rdtor d.eplasarea totali, a punctelor oblinutd, prinmetoda poligoanelor acolate, iar la numitor d.eplasarea totald, a pqncteloroblinut5, d.in compensare& datelor culese cu busola topograficd,. In acestmod se poate ved.ea uqor cd, in cazul cred,rii relelei cle sprijin prin metodapoligoanelor acolate d"eplasarea punctelor creqte aproape regulat cu distanlade la punctul inilial, ajungind s5, depd,geasci 2 m Ia ultimele poligoaneacolate (poligonul 21, qi 22). Dac5, lud,m in considerare abatenle rezu\tated.in prelucrarea datelor oulese cu busola topograficS,, se constatd, cH, acesteadepd,qesc frecvent 1m, ele ajungincl ln unele cazuri la 4 qi chiar 6 m.Aceste abateri ating maximul la miilocul d.rumuirilor, ca rezultat al com-pensflrii pe punctele de brd.in superior. In ceea ce'priveqte inchidereadrumuirilor, toate drumuirile tachimetrice ce au servit clrept elementd.e comparalie s-au lnchis, sub tolerantele oficiale admise. Drumuiriletachimetrice folosite la acolarea poligoanelor de la 1 - L0 s-au inchismult suir tolerante qi acest tezttltat, este explicabil intrucit transmitereaerorilor datoritd, disdanleior nu poate fi pusd in eviden!5, in acest sistemde compensane. T)a,toritH, inchiderii succesive pe puncte nqdale si deci atransmiterii erorilor de la un poligon Ia aLtuI, anumite poligoane nu mairespectd, toleranlele d.e inchid.ere oficiale, degi se folosesc aceleaqi datebrute; astfel se intimpld, cu poligoanele 16, 18 qi 22, care deqi nu res-pecti, toleranlele DGOTA, totuqi se lnchid- sub toleranlele admise d.e in-strucliunile de rid.icare ln plan a p5,d,urilor.

In ceea ce priveqte inchiderea drumuirilor executate cu busola, alecd,ror rezultate sint ayd,tata in tabelul 3, se constatl, c6, toleranla deU500, recomandati,incursurile qi tratatele de topografie, nu este respectatd,d,ecit d.e cinci din cele zece drumuiri principale. Toleranlele prescrise d.einstrucliunile d.e ridicare in plan a pd,durilor - ca e sint mai largi -sint respectate de toate drurnuirile principale, de cinci d.in cele zecedrr.muiri secund.arcr qi rie patru din ceie opt clrnmuiri terfiare; drurnuirilecuaternare nu se incadteazd' in tolerante.

Neinchiderile in cad.rul tolerantelor se d.atoresc in toate cazurilevarialiei extrem d.e mari a d"eclinaliei magnetice. Pentru a ilustra aceasta,d5,m in tabelul 2 valorile declinaliei pentru una din drumrriri, pi anumeaceea pe car,e am considerat-o in afara influenlelor magnetice accid.entale.Tre.buie subliniat aici ci, deqi locul ales a prezentat o serie de avantajepentru rid.icd,rile tachimetrice, el a avut o serie de clezavantaje, ce se

194

refere in special la riclicd,rile fS,cute cu busola, d.in cauza existenteipe tot cuprinsul suprafelei a o serie d.e instalalii industriale gi restriride instalalii de transport, care au prod-us perturba.tii magnetice. Dintreacestea, citi,m : linii de lnalt5, tensiune, cond.ucte metalice, funiculare,planuri' lnclinate, cd,i ferate etc.

Cele mai frecvente drumuiri executate cu busola, care nu se inca-dreazd, ln toleranle, slnt drumuirile cu stalii puline, lucru explicabil,fiindcd, aceste d.rumuiri s-au efectuat intr-un timp scurt qi au fost afectateintr-un singur sens d.e varialia tliurnd, a declinaliei, iar compensarea erorilordin cauza staliilor pu-tine nu este favorabil5, busolei.

Comparind rozultatele oblinute in urma calculi,rii suprafelelor cesint date in tabelul 1, se constatd, cd, majoritatea suprafetelor oblinute,folosind. coordonatele rezultate ln urma compens5,rii poligoanelor acolate,au o diferen,td, iq plus fa!d, de suprafelele oblinute folosincl coordonatelemetodei clasice. In total, intre cele dou5, mod.uri de calcul al suprafelelors-a oblinut o diferen!5, de 4014m2 la o suprafald, totald, d,e 467,64ha,ceeacerevine 7a 0,8 o/o.

Calculincl suprafelele folosind coorclonatele oblinute in urma pre-lucrd,rii d.atelor culese cu busola se constatd, cd, in acest caz d.iferen.telesint de semne diferite qi nu d.epd,qesc decit ln trei cazuri 1- o/o, atingind.valoarea maximd, d.eLr2 o/oin canl poligoanelor 7 qi 1-0. Dac5, ne referimla totalul suprafefei, s-a oblinut o diferenli, de numai 3 077 mzla 467 ,64 haadici mai pulin cleclt in cazul poligoanelor acolate, qi in tot cazul sub 1 o/o.

CONCI-TUZII

1. Metocla poligoanelor acolate poate inlocui triangula!,ia 1oca15pentru suprafe.te sub 700 ha, cu condilia ca acolarea sd, se facd, incepinddelaunpoligon situat in centrul suprafelei gi clepi,rtarea fa!d, d.e punctulinilial al acestuia si, nu depi,qeascd, 1 500 m in linie dreaptH,, atunci clnddrumuirile respectb, toleranlele strinse qi se admite ca punctele s5, fiestabilite cu o precizie d.e ;[ 1m. In cazul suprafelelor alungite nu se vaputea atinge o suprafa!5, de 700 ha qi cu atit mai pulin cu cit suprafalaeste mai alungitd,, respectind strict distanla tle 1 500 m d.e la punctulini!,ial.

2. Daa6, suprafelele se md,rginesc cu terenrrri de mai mare valoare,care impun o precizie de _[ 0,20 m in stabilirea pozi,tiei punctelor, metodapoligoanelor acolate devine nerentabiii,, deoarece aceastd, precizie poatefi depd,qiti, chia,r de puncte situate pe conturul poligonului central, dac6perirnetrul acestuia clepd,qeqto 5 km.

3. Toleranlele prescrise de instrucliunile pentru ridicarea in plana p5,clurilor sint prea largi pentru preten!,ia de a stabili precizia unuipunct ia f 1m, chiar dacd, se foloseqte metoda clasicd,. Astfel, pentru odrumuire tachimetricd, principal5, in regiunea d.e munte de 900 m (clrumuirefrecventd,) se aclmite o toleran!5 totalS, de 3,90 m, ceea ce duce la oprecizie de determinare a unui punct situat la jumi,tatea drumuirii, punctafectat de cea mai mare eroare in urma compensd,rii, de _[ 1,95 m, atlic5,aproape ciublu fa!5, d.e precizia cloritd,. De aici rezrlld" necesitatea revizuiriitoleranlelor qi stabilirea lor pe criterii mai juste.

195

4. In privinla cleterminirii suprafe,telor pentru cerintele patrimo-niului forestier se ob.tine o precizie suficient5, d.acd se foloseqte metodapoligoanelor acolate, chiar dacd, se extinde metoda la suprafele ce d,epi-qesc 1- 000 ha, fiind.c5, nu se aqteaptfl ca suprafelele sL fie afectate deerori care sd, tleplqeasc5, f 1 o/o.

5. Drumuirile executate cu trusola, intre puncte d.e triangulalie'sint incornpatibile cu precizia t 1m, astfel cd, busola va trebui exclusi,din drumuirile perimetrale de separare a fonclului forestier d.e cel agricol,sau d.e alti naturd,. Fa!d, d.e rezultatele expuse nu mai poate fi vorba defolosirea metodei cu st'alii sd,rite, care nu asigurd, nici un fel de control,aqa cum se poate ved.ea clin tabelul 3. Busola rd,mine sd, fie folosit5, numaipentru cLelimitflri de suprafele in interiorul fondului forestier.

6. Din datele brute otrtinute se constatd, c5, precizia cle 2 minutecentezima\e la busola Wild e'ste in discordanld, cu posibiliti,lile reale destabilire a unei orientS,ri magnetice, d.eoarece indiferent de precizia decitire, precizia reald, de care este afectatd' bara magneticd, ce este solida-rizatd, cu cercul graciat sufer[, aceleaqi influenle qi are aceleagi posibiliti,lica gi un ac magnetic obiqnuit qi cLeci nu poate oferi o precizie superioar5,d.e 25 de minute centezimale.

Tabelul I

Situalia eomparativi a suprafetelor oblinute prin diferite metode de ridieare

Nr.crt.

al poli-goDului

I

J

^

b

78I

1 01 1

1 3"t41 5l o

7 71 81 9202 l22

Compensarea pel,unctegeodezice

Prin Doligoa,neacolate

r u r s l o " l * , l o n

Diferenta

" ' ' l ha l - '

Diferenta+

2t311 8202

1 91 61 51 81 61 '

287 130, ,1 0401r .2435

26

t r311 820

z1 91 61 51 81 67 2281 430221 040t 22435

26468

5 249

5 5325 7266 7523 4944 t t l

5 782. J I J /

8 8741 506I J + T I

5 6971 3632 3904 7585 086I 7722 6644 01t7 6223 852

+ 0_ U

+ 0- fo

+ 0- Lo- 0+0+0+0+0+0+0J -o

+0+0+0+0

+0- 0+ 0

j 0+ 0- 0- 0+ 0J-o- 0+ 0- 0- 0- 0- 0- 0+ 0I N

- 0+ 0- 0- 0

+ 0- 0- 0

- 0,8

5 1067 7995 491D U 4 /

6 0023 2684 272J I I ' I

3 0888 832I { O J

6 4445 3950 7431 8614 4014 6248 9612'.6673 5647 7043 4056 434

, n311 820

21 9I l )

I D

1 8o

t 2281.430t ,

1 0407 2,.4

353426

467

7 DD78 3865 0351 4486 0524 8272 325J d / J

2 6308 4920 4003 8093 9572 7182 8003 1865 4308 0342 2385 9387 5881 200T357

2 8010 5870 4561 1 9 90 0501 553| 9470 1660 4580 3401 0532 6351 4381 9750 9397 2150 806o 9270 4292 3740 1 1 62 205nn

- j - I , l 6

+ 0 ,1Eo,2r0 ,580,14

1 , 1 90,110,25

* 0 ,- 0,9+ 0+

_ n r t- 0,1.8+0,67- 0

0 1430 0260 0410 0790 1500 2260 1 6 10 0750 0690 Q420 0530 0330 3020 6200 5290 357o 4620 2 1 10 0030 4470 082o 447

0,0580,0080,0220,0380,1170,1170,0980,0480,0380,061o,o440,0120,2080,2060,238o,342o,7140,1640,0010,1250,0240,r70

196

-Lo - 0- 0,84

Varia[ia dcelinafiei magnetiee pp drumulrile IIr 5i IIt

Al iniament Orientaree Declinatiem&gnetici

Tabelul 2

Obsetratii

> Am e d . u : - :

N

9 R 1 t

: - - t " z +

A r , J / t- m c d u

2r l n R

2

2.45' - 1 C ' , ) ' )

sr,&tiel vizn I seodezic[ maaretici

l " " i " lo /

1

3

678

1 01 17 2I J

7 4

l i )

t b

1 81 q

20'2r39

1

2

4

;)b

78I

1 01 11 '

1 31rt

1 5I u

7 71 81 9202 l2238

2393 1 0312293281261Z J J

255263

too

302269235288277285309296296290228

q q

54- a

8809462{l30596-t06810172n A

I J

O J

001 1O D

35605t5

98

2383093 1 12972E0263237D < ^

262251298300268234287276283307255295289227

9E

7 7237284' A

ul)8804386245o /

29l J

6540t u

81t 6

338151

90

a -

481 6

7 2

A U

55

26

44

J O

34t ,

990825

30870279o'1087 2

- ! O

I O

- 0-l- 0

- 0(,

+ 0- L O

- U

+ 0- r0

+u-.1- o- 0_ U

+ 0+ 0+ 0- 0- 0- 0- 0- 0

1 32408011 2001 83102207 21 01 91 62501010106'),45t 7t o

I

I

1

1

1

1

1

1

1

I

1

1

1

0

1

28

?. Declina.tia magneticlu prezintd, in cazul luat in studiu varlaliimari (ate la 0"72" - 2"8:G') qi ndegulate atlt in cursul unei zile, cit qi in

crrrsul unui sezon de lucru.'Datorith, acestol neregularitd,li a cflror canz^nu este incd, cunoscut5, qi datoritd, faptului CS,,precizia real5, a uneio"i""ieti magnetice este ds * 25 d.e miuiute, busola n9 poate fi folositd'la drumuiri co cer o precizie cle determinare a punctelor de * 1 m'

8. 'Busola poate fi folositd, cu succes in d.eterminarea suprafelelort

dacd se face abs[raclie tte abatelea punctelor. Ca urmare a acestol cerce-ierl,-frr*f, trebuie exclusd, din rididerile ce se refer5,la tlelimitarea hota-relo'r sau la refacerea semnelor d.e hotar distruse, fiincl ins5, utilizatd' cu

succes in interiorul fondului forestier, atit la separiri de arboreter cit $iIa delimitarea parchetelor, sau in cazuri extreme, chiar la sepa'Ialeaparcelelor.

9. Din punct de vedere economic, ridicilrile cu busola sint de 1r5ori mai rentibile decit ridicd,rile tachimetrice in cazul staliilor curentegi rle 3 ori mai rentabile in caztl staliilor sd,rite.

197

1

t

a

A

D

t)

n

8

I

1 0

1 1

7 21 3

1 4

X'elul drumuirii

Principal:1

SuprafalisuplimentariSecundari

1 5

1 6

7 7

1 8

1 9

20

27

t ,

23

,)t

25

26

Tertiard

27

28

Numd,-ru] sta-tiilor

t

1 1

q

20

1 8

20

35

31

26

40

1 n

1 9?

I J

1 0

I

,,

22

I t )

1 1

1 7

6

7 4

14J

1 0

198

1,40

Nelnchiderlle ilrumurilor magnetlee de diferitele tolerante

lungimeamedie a unei

statii

m

Dec!iualialaambele capete

grade

Tole.rantB

grafic6

m---:-6

I1

l2

I3

I4

I6

Is

r1

I8

Js

Ito

I I ,

I I ,I I ,

rrn

I Ia

I I .

I I t

I I t

I I ,

I I I r

IIL,

I I Ie

I rlo

I I I5

I t 16

I I ITI I IE

l\',

, 1 1

1,76

2,82

4,12

7 , 9 2

, r t

4,41

2,93

3,52

5,69

, 1 2

2,780,50

2,14

7,59

o,77

2,83

3,26

1 , 1 1

1,00

1 , 1 9

1,33

1,33

0,80

1,88

1,430,66

1 106,40

878,00

1 409,00

2 060,70

961,00

7 107,78

2 204,20

1 465,50

7 759,60

2 844,50

7 t77 ,20

1 090,20249,70

7 077,70

757,20

355,00

I 415,00

I 629,23

556,50

502,10

595,70

437,70

667,03

399,00

942,00

714,20330,70

700,r2

100,50

s7,55

70,45

714,40

48,05

52,75

62,97

47,27

67,67

71,11

65,7r

57 ,3783,00

82,39

79,72

39,54

64,31

74,05

34,78

45,64

45,82

36,42

60,63

66,50

67,28

51,0166,14

70,o7

2,862,86 * 2 ,86

1 , 1 61,38 - 0,93

7,89 -2 ,440,87

0,93 - 0 ,807 , 7 7

2,50 - 1,03

, 4 4 - ' , n

2 , 1 92 , 2 6 - 2 , 1 I

2 , 1 57,79 -2,50

0,940,80-1,O7

1,952,31 - 1,59

2,522,86-2,r1

1 , 4 67, r5 - r ,77l 1 < 1 - -l , L o - ' , 1 l

1,300,82-1,77

2,79-2,352 , 7 7

: ,10 - 2 ,15t t t

2,34-2,092,37

2,64*2 ,702,33

2,41-2 ,252,23

2,29-2 , r77 , 1 7

l ,2 l -1 ,721,01

0,81 - 1,201,01

o,g7 - 7,200,98

1 t L - n D

1,28l,2g-l ,27

2, lLt,96-2,26

2,62

7 , 7 47,24*1,04

Tole.r&n!&

nume-rici

drumu.iri im

1 0

TefieIuI 3

7 , O 7

0,84

10 ,09

2 ,94

3,7{\

1 , 4 6

4 ,57

J A '

12,19

4,301,02

1 0 , 1 0

3,116

3,.{B

4,00

1,56

I r D l

4,48

1,59

7,97

L , 9 i

2.,18

6,10

1,983,84

/ e n

6,09

4,3E

10,50

74,54

7,75

8,47

21,69

r J , c /

14,94

29,96

7,67

7,940,73

9,52

4,73

7,78

11,06

1 t n a

2,60

3,26

3,68

3,68

1,63

5,87

4,451 , 2 3

3,68

w1runurrt prtnc4dle

" trcanhr€lerhen

" cadtcillAftA Pand geodarc de orl lIo 0

" {--c< PothenotSchila r

'fli n

,r)4

u!!J05

Icqcndi

ltilasarc oil nuli uin,r]l@ _ !!tjrydfi!!!_!!UdL,, lrunuttt tl ttsold

7. Bonea I.

2, Constantinescu I'

3. Costdchel A.

4. Drtmbd D.5. Filtmon R.

13. l?usu A.14. $tefdnescu Gund15. D. S. Sein

Filimon R.Gheorghiu M.Martinian O.X,I.A.S. Direclta Generald

a gosPoddriilot siluice

Ord;anu C'Ordrsanu C.Popescu Gr.

6.1

8 .q

10.1 1 .I D

BIBL IOGRAFIE

* Topografie vol. I !i II, Timigoara, Editura centrali stu-

den!easci- Cot't de topografie generali, Institutul de Petrol 9i Gaze'

1952- fopogt"ti., Bucureqti, Eclitura Ministerului Construc-

tiilor 1950, vol. I.- ?;;;ffi; forestier5, Bucuregti E'ditura Politehnicii 1947

- +; ;G;; i i ; -

generate ' 5 i minier i , Edi tura Pol i tehnic i i '

Bucureqti 19.18- e;;.;i", Editura Politehnicii, Bucure;ti 1948

- . topograf ie. - \1. \ .S. . Bucurert i 1954.- R"i.olnterteclia, Imprimeria cer!ii funciare 1945

- l;;;;ii";i <le'ricliiare in plan a piclurilor'r Bucureqti

1 952- 'io"oetuti", Eclitura Politehnicii' Bucureqti 1943

- C " fAEr i . , I l t l i t u ra Po l i t ehn i c i i ' Bucu req t i - 1951

- Ridicarea plclurilor, Tipografia Selviciului geogralic al

armatei- iopog.ofl", Iltiitura tehnici, Bucure;ti 1955

- Topometrie Ei toPografie, 1923- Poliqonometria oraqelor, Editura pentru Construclii ;i

Arhitecturi, \Ioscova

*r

I43yqEHHE METOAOB cbEMKI4 JtECOvt{TPOI4TE'nbHoI4 CETH

,'IECHbIX JIVHU|I B |OPAX

P E 3 I O M E

Pa6o racoAepx I - ITcpaBHHTeJ lbHb l f i aHaJ , I l i 3no ' t yqeH} rb I xpe3ynbTaToBnocpeAcTBoM

MeToAacBq3aHHb IxMHoroy foJ , I bH I -1 (oB ,cH ' lTb I xTaxuMeTpuqecK l l npe I {oMeHAyeMb lMnp l4e ,

MoM Ir HaHec"""" opn"r,r"poB npl{ uoMollr[ 6yco;rn onllpatcb Ha feoAe3uqecKl.re nyHKTbI'

l t cnoJ lb3y 'AJ rqcpaBHeHI I " , l n " . o6ouxc l yuaeB( ! ' l a ccnqecKn f t ue ro4TaxuMeTp l {qecKHx

nanecenufi opueHTl'lpoB onupagcb Ha roqKax o[peaeJleHHblx c eblcorofi ToqHocrblo'

L{cno.nrsya KOOpAnHaTbI, oAHrrx u tTex

xe IyHKTOB no,lyqedHblx nocpeacTBoM Bblrxe-

-YKa3aHHb IxAByxMeTopoB-MeToAcBg3aHHb IxMHo |oy ro , , I bH } lKoBaTaKxeux .naccuqecxu f i '6uJil.l gH.tucneHbl IOJIHbIe oTKIOHeHI',Iq U pa3HItIIbI Me>KAy nnoulaAflMl-I ocHoBltblx yrIacTKOB

n o c p e A c T B o M K o T o p b l x 6 u ; r g c A e . n a u b l B h l B o A b I o T H o c l , I T e I b H o c n o c o 6 a p a 6 o T b l I t B e J l } I .qr.rHbr o6r,receH"or* yuu.t*|"""

-;;il; pafioHax Koropble Mofyr 6blrb cHtlrbl' 1'arl'Iluerpr'

q e c K l . l M M e r o A o M B r p a H u q a x " o u t o t " + 1 " ' 6 e s H a n u q u q c e r n f e o A e 3 l . I q e c K H j ( I ] ' J H K -

TOB H.II[ MecTHOfi Tpl',IaHfyIqquu'vcranagrrreaerc, T;Kxe Ha ocHoBe npoBeAeHHbrx Ha6ffoAeHHft B paMKax IIoJIeBblx

I i 3MepeHHf r ,ToqHocTbupea , ' I bHb leBo3MoxHocTHrono rpaQuuecKo i i 6yco I t {Boco6eHHocT l {

o6pasua Brnr la To.

flplraolnrcR cJleAyloune BbIBoAbI: rL 'pcril\/l

l ) M e r o a c B ' S a H H b I x M H o f o y r o J ' I b H l i K o B M o x e T 3 a M e H u T b M e c T H y I o T p I I a l l l y J t ' I q H I o '

o , , o , , , ' o * u o " f t l o 7 0 0 I a , I I p l { y c , l o B r l I I n p o B e A e H l ' l f i c s q s u 6 b U I o c A e J I a H o H i . l I I } I L I a ' 1 cqe I {TpaJ Ib I l o I oMHo foy IoJ IbHHKau l iTo6b loTAaJ ' I eHuocTboTnepBoHaqaa lgo i i Toqx i t nocJ loA -

"-uao'ra npeB'uraJra 1500 ru uo nprnrofi !'IIIHI'I' c co6nIoAeHHeM o'buqga"IbHblx AonycKoB I'I

;i;;;;;;'.; qio6nr roqxn 6r'r'ru v*auoB'leHbl c roqHocrbro + I M'

201

OnpeAenetue ntoulagefi Mo)KHo creJrarb c Aocraroqgofi roqnocrrto ucrtonbgyq Me-TOA CBg3aHHbIX MHOTOyToJIbHI'IKOB CHsrbrx raxnMerpr.tqecKr.r, raxe ecnH pacurupr.rrlr MctorcbeMKu ,[,o 1000 ra He cnelyer ox(ularb ourt6ox 6onrrue oAHoro nporleHra.- _, Ilanecenrre opr4euTnpoB npfi troMorr{u 6yconu Me)KAy roqKaMr.r rpr_raHrlrJIrr{fir.r HecoBMecrr.Mo c rorrHocrbro- Ao - I rr,r. Ilpe.{aariercq ,gssrr6 6yco.rru us ;"6;;;;;;;p;;Hyxraercs B Bblueyxa3aauoft roqHocriblo; oHa ltoxer 6Htr ucnoJrb3caHa c J"cnf:xoMae6Ka), BO BCeX 30Hax a raKxe fi A.rrt 3ceHs o6HXHOgeHuoro, KJreHa B cre,,u r.I BoAHoBo3pacTHbIx HacaxAeHutx [pu6,,Ir.r3HTeJIbHq Ha AecrTb aer 6oaHue rieM B eroBblx

<>

L'ETUDE DI]S ]\TETHODES DE LE'EES DE PLANS POUR LI] PARCELLEMENTDES F'ORETS DE ]\TONTAGNE

R E S U M E

cette 6tude contient. une atralyse comparative dcs rdsultats obtenus par la mdthodedes polygones accol6s' levds par aes" metrroais tachym6tliques et par le proc€d6 pr6conis6pour la levie par cheminement, a I'aide de Ia boussol-e, "r,

p."nurrl-"Iil-" r.pc.., des pointsgiodisiques et en utilisant en qualit6 de terme de comparaison, dans les deux cas, ra mithodeclassique des levdes tachymdtr\ue. pa. "tr"min"-ent,

basdes sur des points ddterminds cl,unemanidre trds pr6cise.En utilisant les coordonn6es des m€mes_ points, obtenues par les deux m6thodes, c,est-i-direp.ar la m-dthode des polygones accolds et par li -dthoa" classique, on a calculd les icarts totauxet les diffdrences entre les aires des parc'elles. on a rdussi a" cette manit"" a d6duire les condi_tions concernant la m6thocle a exployer et l'dtendue a"r rort".", tJi.o""r" poorrurt etre levdespar tachvmdtrie dans les r6gions.montagneuses, .ru"r-J"r"ri-j# j"'i"?"r!,""

cle :t 1 mdtre,sans disposer d'un canevas de points g.o*rldsiques o" o. i"irnsr*; i;;i".Prenant comme base les observitions c'ffectudes d l'occasion a"a-i"\re". de terl,ains, on a:,?,:L:lr";T'il:tri:

tT','oo";.;:u,.n, "cJil". a uiilLation ;; r";;;J;i"'ioiog.upl,iqoe et sp6-

Les conclusions de ce_s travaux peuvent otre r6sumdes de Ia manidre suivante:1. la mdthode des pol-vg^ones accirds peut remplacer h t;i";;;ilj;i-r ro"ale dans le casdes surfaces n'excidant pas i0b-rra, a condition que l-,accolement ,oii r"ii a partir d,up pgry_gone central et que Ia distance du point initial de'ce polygone ,,u o"pass" pas 1 500 m en lignedroite, si l 'on respecte les toldranc6s officielles "i.i

rrotr"at-;fi"; t";";#ts respectifs soientd6termin6s dans les limites d'une erreur de +-1-metre.La ddtermination cles superficies peut-e-tre suftisament prdcise si l,on utilise la mithodedes polygones accolds, bas6e su-r des levdes par iachymdtrie. bes u"r*".-aepu.rant + 1 % nesont pas a craindre, m6me si la mdthode eit apptiquee u"" r""e". J"-i ioo rru.2' Les levdes oar cheminement. executiei a t'aide .de la boussole, entre les points detriangulation, sont in6ompa.tiltesavec ia;;;;i;;"-""tionnde, de $ 1 mdtre. on attire liatten_tion sur I'impossibilitd d'utiliser la boussile d;;;l;r travaux de levdes dans les limites d,erreursmentionn6es ; la boussore. peut 6tre cependant urilisie

";;; ;;;;d.';oir?T" cer"r-ination dess uperficies, a condition de ne pas te'i. compte des dcarts des poi;ts-de contour.