Anul Х\Л. Arad, Duminecă, 15128 Ianuarie 1912 Nr. 12

ABONAMENTUL Pe un an . 2 8 Cor. Pft ш rum. . 14 « Pe o luni 2.40 c Numirul de zi pentru Ro­mánia ţi străinătate pe

an 40 frand. Ttlcfon pentru oras fi

comitat 502. TRIBUNA jREDACTIA? şl ADMINISTRAŢIA Î

Strada Deák Ferenc Nr. 2 j 1NSERŢIUNILE

se primesc la administraţie. Mulţămitc publice şi Loc deschis costă fiecare fir

20 Werl. Manuscripte nu sä ïnapo-

lazS.

Grandiloquent^ şi apucături, Arad, 27 Ianuarie.

Vaida: Eşti un geniu sfanţ, eşti un Bărnuţiu!

A. C. Popoviciu (răspunde): O, eşti un Şaguna!

Amândoi: Pentru ce nu aplau­daţi domnilor studenţi? Sunteţi nişte cinici! Trădătorilor.

(Vezi raportul de ieri dela ser­bările „României June".)

In min tea noastră/ se reconst i tue J n întregime această scenă pet recută în seara de adio, după serbările „României June". Suntem doar a t â t de obicinuiţi cu ea, la adunările poporale, la banchete , la toa te întrunirile noast re , unde prezidează de a-t â t a vreme un singur s tăpân absolut şi altceva n imic : M. Sa Gnandiloquenţâ, îvi-vola, păcă toasa graodi loquenţă.

P a r ' c ă vedem cunoscuta scenă. D. Vajda deoparte , d. Popovici de al ta . Unul, cu patos unguresc : eşti un geniu sfânt! — altul, cu o bel imbroacă conşt i inţă : eşti un Şaguna ! — iar, resfirat pe la mese, p u :

blicul, s tudenţi i , cari n u m a i pot pr imi astfel de exhibiţii, car i înţeleg iun singur lucru : serbările societăţ i i lor nu po t fi alt­ceva decât un prilej de contemplaţ i i se­nine a supra culturii naţ ionale şi asupra rolului lor pentru promovarea ei.

Ce vre ţ i? Sunt şi ei „trădători '" plicti­siţi de platitudinile de până acum.

P a r ' c ă o vedem: Г). Vajda se indig­nează că doi s tudenţ i îşi sucesc distraţ i mus ta ţa , gândindu^se la adunarea poporală din satul lor, îi apostrofează cu mul t ă a-mărăciune, le spune pe n u m e cu t o a t ă ігпт

pert inenţa. . . „sincerităţi i" lui,, iar d. Po­povici, contrariat , îl apără pe năbădăiosul său discipol, îl „explică" şi-i ba te pe u m ă r pe băieţ i : ce sunt e i ,v inovaţ i că le-a su­cit... capul „ t rădă toarea" Tr ibună? Pu ţ in m a i t rebuia şi serbările „României J u n e " se t e rminau <cu o straşnică păruială naţio­nală . Trebuie să mu l ţumim însă studen­ţ i lor că au şt iut să-şi păstreze calmul ne­cesar în faţa tuturor. . . ş ţot ivelor pe cari le aveau. Ei au dovedit că sun t europeni în toa tă puterea cuvântului . Cél mul t se vor fi înroşit de ruşine când pofeeorul Ur-ban Jarnic a părăsi t sala:,

Cum spunem, par 'că • vedem aceas tă şceaiă şi ne m a i încearcă încă odată scârba chiar şi a banalului éi. D c ă totuşi o înre-. gistrăm, o facem pentrucă.. . în tit lul arti­colului sunt două substantive. E vorba şi de apucăturile fruntaşilor noştri .

Se ştie că oamenii grupaţ i în jurul zia­rului nos t ru au mărtur is i t to tdeauna ade­vărul că ei sunt îndrumaţ i în acţ iunea lor. de principiile generaţiei t inere, care s imte necesi ta tea să sdrobesască ruginitul nost ru sistem politic de până acum. Vântul cald al culturii naţ ionale $i :sl civilizaţiei, care a bă tu t peste noi în ult imul deceniu şi a inspira i şi imşc&na nenetrăţ e ra firesc să tbpeasfcă m a i întâi rugina sufletelor ti­nere. Aşa a şi fost. To ţ i acei car i scriu a-cest ziar şi-1 hrănesc cu roadele sbuciu-njărilor lor, sunt oameni crescviţi în noul spirit naţ ional .

Se înţelege, când am afirmat acest a-devăr nu ne-am gândit să facem un catas­tif fal celor cari n ' au t recut peste treizeci de an i şi s imt în t a b ă r a noas t ră , pe cum n ' a m simţit necesi ta tea unui consentiment

J din par tea tu tu ror oamenilor noştr i tineri, de ani. Noi am spus ce^-am ştiut şi a fost consta ta t de lumea întreagă, judecând şi după puterea reprezentat ivă a individua­lităţilor.

Ce au făcut însă nobilii noştr i „auto­r iza ţ i" în faţa acestei afirmaţii primej­dioase ? Unii îşi vor fi .vopsit părul, vor fi da t busna în atelierile dantiştilor, grijind să-şi t undă mustăţ i le la vreme, iar alţii, in­contestabil ma i inteligenţi, au făcut statis­t ica membri lor din comitet : câţi sunt peste şi câ ţ i sub patruzeci de ani, desvoltând în aceeaş vreme o febrilă activitate pentru câştigarea centrelor s tudenţeşt i . Aşa, băr­bieriţi frumos, dichisiţi şi cu câte o ade­ren ţă s tudenţească în buzunar s'au postat , sfidându-ne, în faţa n o a s t r ă : .

— Ce vreţi t rădă tor i lor? ' Sunteţ i voi reprezentanţ i i generaţiei t inere?

Ne-am fi plecat şi ne-am pleca adânc în faţa acestei argumentaţ i i , dacă nu ne­am da seama de supremul ei ridicol şi dacă nu am vedea cum răsare de depar te din ea, apucătura. Pen t ru , că, m ă rog, astăzi când. lumeâ judecă ştienţificeşte, după oa-rèoari догте-b ine stabilite, cine se pre tează la astfel de întor tocher i? Cine poate spu­ne, astăzi, că Alexandri nu a" fost expresia generaţiei lui, deşi e ştiut că „bonjurişti i" au fost a tâ t de puţini la început. Cine poate tăgădui că chiar „autor iza ţ i i" noştr i nu sunt un balast naţ ional rămas pe u rma unei mar i generaţ i i? Nu. Nu în chipul a-cesta se justifică sau se explică anumite curente cari nu pot răsări decât pe u rma unor mar i f rământări colective. In acţiu­nea porni tă prin coloanele ziarului nostru, ori ce o m trebuie să vadă, sau cel puţ in să

Flori de toamna. i .

Neţărmuitul dor de pace, De largul ЪоЦіі aurite, Din zare dornic se desface In şoapte tainice, sfiite.

Suspină zări înlăcrimate De tremurarea doinei stinse, Pe •aripi de vânturi, legănate, Se cern sclipiri de lună, ninse...

De dragul unui vis de vară Suspină tristele izvoare Şi codrul tainic se 'nfioară De dorul zilelor cu soare.

II. Se lasă ceaţa 'n pale, Poteca-i pustiită Şi codru'şi cerne'n vale Podoaba ruginită.

S'a dus bogata vară Cu farmecile firii Şi lunca se 'nfioară De jalea pustiirii.

Pe deal, tremurătoare, Se sting doiniri de bucium Şi sufletul ne doare D'atâta tainic «bucium.

III. Pustietatea zărilor cernite Cu jalea ei în suflet ne încape. E-atât fior în tremurul de ape Şi din adânc vin glasuri ostenite.

Se duc în stoluri frunze 'ngălbenite De-un vânt pribeag cernute 'ngălbenite Şi codru-i trist, o sfântă 'nfiorare II prinde-acum în zile 'ntroenite.

Se stinge 'n zări de plumb un glas de bucium, Un plâns duios al unui dus de-o vreme, Domol, domol, de par'că tot se teme Să'şi cânte 'ncet pornirea lui de zbucium.

1911. I . N . Pârmueseu.

F l o r i a l b e » . De C. Spiridonescu.

Flori albe, ghiocei şi crisanteme... Ghioceii răsar sfioşi, când se înfiripă şi un

vis de primăvară, crisantemele aruncă ult ima pa­tă de lumină a unui vis ce moare...

Ambele tşăesc, cât trăeşte un via... Petalele lor se desfac uşor, (răspândind miresme tnebănuite...

Ca o rază de lumină fulgeră prin decoruri de verdeaţă ghiocelul invoalat şi ca ultimele scân-teiri a unui soare ce moare, fărâmate î n mi i de pe­tale, se s t ing cri&antemele...

Bê-alungul văii , u n norod 4 întreg', răsar şi îm­prăştie mireasma pe văi, neştiute de nimeni. . . Se desfac crinii , şi rămân până toarama târziu, scân­

teiază mioşunelele, fulgeră tramdafiirii „prin um­brare, mărgăritare de rouă adun lăcrămioarele în cupa lor, o salbă minunată încbipuesc narci-sile îngh'irlandate....

Flori albe, voi, evocaţi o iubire şi de multe ori am catafalc...

•Manile palide, cari v'au îngrij it , v'au împru­mutat ceva diin frăgezimea şi paloarea lor!...

Eăsăriţi , revărsat^ valuri de lumină, vă prin­deţi la butoniera,celui, ce vă cred veşnic frumoase, aruncaţi o scânteie de stea pribeagă î n iparul unei fecioare, deschideţi luminişuri, pictaţi decoruri şi în urmă oa într'un gest de adio, vă desprindeţi dela butoniera înamoratului cavaler, albiţi cărarea vă cermeţi peste banca unde şi-au jurat credinţă doi îndrăgostiţi , asemenea unui g iulgiu aşternut peste visul de iubire...

înf lori ţ i pe rînd, vă desfaceţi petalele lumi­noase de nu îndorăzneşfie soarele eă vă sărute, îm­părţiţi cu dărnicie fiecărei undă de vânt miresme, v'aplecaţi spre pământ oa într'o pornire pătimaşă de iubire şi în urmă vă strângeţi odată, ca să spo­riţi jalea morţii şi să pasră mai înşelătoare raza de soare şi visul de strălucire, ce'l .urzeai, plân­gând ghiocel, la umbra 'bănrînului stejar.

Flori albe, voi păstraţi ceva din frăgezimea visului de fecioară...

Flori gingaşe, flori străbătătoare şi de doliu... D e încununaţi fruntea unui geniu slăvit, a-

veţi ceva din strălucirea unei diademe de stele culese de o mână măiastră, şi atunci vă împletiţi cu verdele stejarului, care a simbolizat totdeauna cucerirea culmilor... Semănaţi atunci plăpândelor flori, ee cresc memângăiate de mână omenească pe culmile învecinate cu cerul şi pe care numai

b ă n u i a s c ă , u n n u n e c u r e n t po l i t i c c a r e în s c u r t ă v r e m e ta t r ebu i să se gene ra l i z eze b i ru i to r a sup ra î n t r egu lu i n o s t r u n e a m .

A p u c a t u r i ca cele din V iena nu s u n t m e n i t e decâ t să inducă lumea în e r o a r e p r in c r e a r e a de a p a r e n ţ e , i a r a p a r e n ţ e l e se p ie rd ea băşic i le de s ă p u n în f a ţ a ade­v ă r u l u i î n t r e g . Or i c u m te -a i t u n d e şi te -a i .sulemeni, c a r t e a de botez î ţ i s p u n e c â n d te-ai născut.

P e n t r u ce s'au m a i o s t e n i t , deci , la V i e n a dnii A . C. Popov ic iu şi A . V a j d a ? P e n t r u ce au m a i r is ipi t a t â t a p u t e r e de g r a n d i l o q u e n ţ ă şi a p u c ă t u r i ? S ă n e s t r i c e nouă? P o a t e că ne-au s r i c a t , î n s ă ade ­vă ru l n u l pot n i m i c i şi ei a u r ă m a s pece t ­lui ţ i cu un ge s t u r â t .

Ne î n c h i p u i m că m a r e l e E m i n e s c u , ca­re o d i n i o a r ă f ăcea p a r t e din „ R o m â n i a . l u n a " , v a fi v e n i t z i le le t r e c u t e la V i e n a , d in ce le la l te l u m i . Ochi i lui f r u m o ş i şi t r i ş t i se v o r fi î n t u n e c a t p r i v i n d s p e c t a c o l u l în care s 'au d a t a ce ş t i do i d o m n i şi v a fi s im­ţit a t u n c i a d â n c î n d u r e r a t u l n o s t r u p o e t n e c e s i t a t e a sa se m a i c o b o a r e î n c ă o d a t ă , p e n t r u o clipă, iu p i e r i t o a r e a h a i n ă d e lu t , n u p e n t r u al t t tevu. d a r să m a i s c r i e o sa­t i r ă . A c e ş t i „ b u l g ă r o i " şi „ g r e c o f e i " îi ofe-

eau s u b i e c t u l cu m u l t ă d ă m e i e . Unu l — Ş a g u n a , ce l ă l a l t — gen iu l s f ân t — Bar­au ţ iu .

D. Bocu la Kristóffy In articolul „O decla raţie" publicat de d. Sever Bocu în numărul 9 al „Tribunei'' s'a strecurat o greşală de tipar, pe care numai acum am obseravt'o.

D. Bocu a fost la Ex . Sa d. Kristóffy nu la 1 1 Ianuarie n., ci la 1 0 Ianuarie, cum se înve­derează şi din interviewul iscălit de d. Kristóffy.

• Noul ministru al României în Rusia. Din Ţars-

coie-Selo se a n u n ţ ă : M a r ţ i , fostul m in i s t ru pleni­potenţ iar al României , D . Koeetti-Soiescu, a în­mâna t ţ a ru lu i Nicolae scr i sor i le de r echemare ; în acela-ş t imp noul .ministru d. C. N a n u a pre ­zent a T scrisori le sale de acredi tare .

D e împodobiţ i un catafalc, s t ră luci rea voastră eaceiaş i . . . Uolhd ce vă în rămează , nu vă în tunecă . Vă împle t i ţ i cu pânză de dol iu ; r o u r a t e cum v'a despr ins din sat, p-are că plângeţ i pe cel plecat, Iar -oarele t r imi t e o rază piezişă, î n c h i p u i n d o apoteo-zare a morţ i i . . .

Un n i m b de raze p a r e f iecare floare. *

Dar , câte d r ame nenorocite , caic tablouri de a le mizer ie i , câte ch ipu r i î n rud i t e ce n u pot p u r t a povara au i in t i re i , câte aspecte de ale du re re i .mute, f ă ră glas, un evocă acele flori albe, î m p ă r ţ i t e de mâni delicate, pal ide , la fiece răscruce. . .

S t răz i le i nundă de lume, iar f lori le acelea, ca î n t r ' u n sbor de fulgi p r ibeg i , roşesc d in coş i i f larăresei improvizate se p r i n d de bu toniera x>-lotr ce'şi pl imbă eleganţa.. .

Un val de lumina şe revarsă cu mi i le d e f lor i , ploae de raze se cerne d m t r ' u n soare ce n ' a lu­

minat până atunci şi pen t ru o clipă avem i luzia й se pierde în tunuri de lumină în tuneca tu l ta­blou ăl mizeriei . . .

Flori albe, f lori le durere i . . .

Apropiata demisie a ministrului de externe. Se anun ţă din Viena : Contele Ioan Pa l l av ic in i , min i s t ru l p len ipotenţ ia r al mona rh i e i la Constxn-tinopol a sosit azi la Viena. Se zvoneşte că contele Aehren tha l se va re t rage în mod provizoriu , în-să remându-ee pen t ru d u r a t a bolii lu i contele Pa l ­lavicini cu conducerea r e so r tu lu i de ex t t r ae . Mâ­ne, Duminecă , monarhu l va p r i m i în audienţă pe contele Pa l l av ic in i şi to t Duminecă va p r imi în audienţă şi pe contele K h u e n - H é d e r v á r y , şe­ful cabinetului ungar .

Ziarul Union din Ptnaga a r e informaţ ia , că demisia contelui Aehrenthal va u r m a în zilele cele mai apropia te . Succesorul iui in te r imat va fi marchizul de Bracquehetm, fost min is t ru de co­mer ţ al Aus t r i e i .

Eclipsa def ini t ivă a as t ru lu i polit icei panma-g h i a r e e un fenomen ca r e depar te d e a în tuneca , va avea d a r u l să însenineze or izontul polit ic al mon arh iei.

Ce e naţionalismul? — Scrisoarea unui preot. •—

A m pr imi t u r m ă t o a r e a s c r i s o a r e :

Onorata Redacţiune! S u n t o m b ă t r â n . A m v ă z u t m u l t e vre­

m u r i . D e l à Şaguna p â n ă la D r . R a d u . C â ţ i o a m e n i t o t a t â t e a p ă r e r i şi c o n c e p ţ i i des­p re . . n a ţ i o n a l i s m " . N u m u l t a m s ă t r ă e s c . D a r a ş v r e a să m o r Oa a d e v ă r a t n a ţ i o n l i s t . Dior , vă r o g l u m i n a ţ i - m ă . c ă c i m ' a m ză­p ă c i t cu t o t u l ? C a r e es te a d e v ă r a t u l na­ţ i o n a l i s m ? Ace la c a r e se face la g a z e t ă , c a r e se p r o b a g ă la a d u n ă r i , o r i a ce l a pe c a r e ' l fac f run ta ş i i n o ş t r i c u f ap t a , la ei a c a s ă ?

A m fost pa s iv i ş t i . S u b h a i n a pas iv i t ă ­ţii" a m v ă z u t m u l ţ i f r un t a ş i de a i n o ş t r i de pe la s a t e f ăcându-ş i t r e b ş o a r e l e , c â n d cu c a n d i d a t u l g u v e r n a m e n t a l , c â n d cu cel opoz i ţ i on i s t .

A c u m , de c â n d s u n t e m ac t iv i ş t i , a v e m a l t ă h a i n ă . E . . . v o t u l un ive r s a l . S u b acea­s t ă h a i n ă sp r i j i neş t e d. D r . Marş i eu l a St.-Aaia pe d e p u t a t u l g u e v e m a m e n t a l . d. D r . S i . C. Pop la A r a d p e k o s s u t h i s t u l B a r a ­bás , i a r d. Dr. A. Y lad la D e v a pe jue-t h i s t u l B a r o s a y . C e s ă zic a p o i de d. Dr.

Voi, aţ i cernut în ziua aceea l u m i n i de vis, aţ i deschis noi m i r a j u r i de ale speranţe i , aţ i amin­t i t un vers u i t a t d i n t r ' u n poem ce cântă iubirea , aţi făcut pe t r u b a d u r u l înamorat , să'şi despr indă ch i ta ra din cui... Ca u r m ă r i ţ i de o vedenie, don j u a n i i de s t radă cân tau pe fer ic i ta f lorăreasă, mân­dră de povara ei, î n t â r z i au ma i mu l t la alesul flo­re i , n u m ă r a u petalele, sorb iau mirezmele şi mai mul t în schimbul p r i v i r e i galeşe şi arzătoare, cu un gest a u g u s t , a runcau un ban de argint . . .

Cavaler i i t r ă i au un vis de iubire. . . Cei ce a u u i t a t oe înseamnă pa r fumul une i

flori şi fulgerarea unei p r i v i r i de femee, treceau nepăsă tor i , socotind ce au dat...

P a r f u m u l acela vag' t rezia amin t i r i , lega inimi şi cu ja le mă în t r eb , câţi or fi oare , car i au gân­dit cât va înveseli banul de a r g i n t i n i m a săracilor, car i vor putea ap r inde în ziua de Crăc iun candela delà icoană, vor împă r ţ i d a r u r i la copii şi n u vor şti ce cl ipă anume din viaţa lor trăesc... cei însuf le ţ i ţ i de um ideal , vă caută, vă desrobesc, de 'ş i împletesc d in voi cununa. . .

Vajda-Yoevod, c a r e l a N ă s ă u d a d a t lo­z i n c a c ă să n u ee pună . c o n t r a - c a n d i d a t lui C i o c a n IânoiS, p e n t r u c ă d e p u t a ţ i i n a ­ţ i o n a l i ş t i a u l ipsă de el, c â n d v r e a u s ă e-s o p e r e z e ceva de là g u v e r n ?

C u m să ne p u r t ă m dar n o i ce i mic i d e l à s a t e ? S ă u r m ă m esemplul f run ta ş i ­l o r ?

I a t ă b u n ă o a r ă în a p r o p i e r e a n o a s t r ă a v e m u n o r ă ş e l : B u t e n i . A r e 3 5 0 0 locui­to r i . R o m â n i 9 0 p r o c . D o m n i i u n g u r i şi j idani din l o c a l i t a t e a u o c a s i n ă . L a acea ­s t ă ca s ină s u n t m e m b r i şi i ne l ec tua l i i no­ş t r i r o m â n i din B u t e n i . B a d. Dr. Aurel Grozda — c red c ă a ţ i a u z i t de el, e ad­v o c a t în B u t e n i — es te şi membru in co­mitetul casinei. Ş i ţ i ne m u l t l a a c e a s t a c ins t e . U m b l ă r e g u l a t , t o a t ă s e a r a , aco lo şi s tă la ta i fas , cu „domnii". I a r c a pr ie -t in ia să fie şi m a i m a r e îi î nv i t ă şi l a c â t e o c ină b u n ă . Se în ţ e l ege , m e r g e şi el la dânş i i , c â n d e i nv i t a t . N ' a m o b s e r v a t nici u n fel de a n t a g o n i s m s a u c h i a r s e p a r a t i s m n a ţ i o n a l . T r ă i e s c în l e g ă t u r i i n i t i m e şi fră­ţ e ş t i .

D a r eu v ă d c ă la a d u n ă r i d. D r . Aure l G r o z d a ţ i e v o r b i r i f u l g e r ă t o a r e , d e s p r e na ­ţ i o n a l i s m c u r a t , d e s p r e c i n s t e a şi d e m n i ­t a t e a n a ţ i o n a l ă , de sp re j e r t f a c u r a t ă p e a l t a r u l n a ţ i u n e i . N o i n e şi î n s u f l e ţ i m de v o r b e l e f r u m o a s e ale d â n s u l u i şi n e si l im să ne p u r t ă m ast fe l .

C a u r m a r e a însuf le ţ i r e i d r e p t c ă uni i d in p o p o r e n i i m e i a u fost t r a ş i l a j u d e c a t ă p e n t r u t r a n s g r e s i u n i . Un co leg v e c i n s 'a t r ez i t cu c o n g r u à r e t r a s ă . A u sufe r i t t o ţ i cu r e s i g n a r e . \

D e m i n e c a l e a ca v a l e a , z icea colegul cu e o n g r u a , eu s u n t ob i şnu i t , c u p o s t i t u l , d a r ce o fi de s ă r m a n u l D r . A . G r o z d a ? D a c ă m i e , p e n t r u c ă a m d u s 4 0 v o t u r i p e n t r u D r . L u c a c i u , m i - s ' a r e t r a s 1400 cor . c o n g r u ă , d â n s u l , c a r e r ă g u ş i s e la u r m ă d u p ă vo rb i r i l e i n s u f l e ţ i t o a r e s igur şi-a per-d u t d o a r c h i a r j u m ă t a t e d in ven i t e l e ad-v o c a ţ i a l e . " 0 fi, a m r e f l e c t a t eu , c u gân­du l i n v o l u n t a r la i m u n i t a t e a , ce o p o a t e t i nde , a u r e o l a d e m e m b r i în c o m i t e t u l oa-s ine lor u n g u r e ş t i , u n u i l u p t ă t o r n a ţ i o n a l des i n t e r e s a t .

S 'a î n t â m p l a t î n să că u n c r e ş t i n al m e u s 'a dus l a Bu ten i , t o c m a i c â n d e r a m a r e c ină . . . i n t e r n a ţ i o n a l ă la d. D r . Groz­da . A d o u a z i vine la m i n e şi z ice :

- A p o i p ă r i n t e c u m e a s t a ? F r u n t a ş i i n o ş t r i n e ţ i n vorb i r i , c a s ă n u n e m e s t e c ă m cu s t r ă in i i , şi eu v ă z u i a s e a r ă că d o m n u l : A u r e l t r ă i e ş t e f o a r t e b i n e cu „ d o m n i i " din B u t e n i ?

T o ţ i e r a u la el. S ă s ă r u t a u c a f ra ţ i i . B a g s e a m ă s ' a u l u a t a l t e h o t ă r î r i în comi­te tu l n a ţ i o n a l , d a r n o u ă î n c ă n u n i le-a publicat d o m n u l A u r e l .

A m z â m b i t cu d u r e r e şi l ' a m lua t cu a l t e v o r b e pe c r e ş t i n . î m i e r a ruş ine , căc i z ă u , die r e d a c t o r n ic i eu s ingur n u ştiu. c u m s t ă m azi , c u n a ţ i o n a l i s m u l ?

C u m p ă r a r e o c a z i o n a l ă d e p u ş t i d e v â n a t ! -%ш îi Lancasíer, cu cheie 16 fl., Grener-lacat englezesc, cocoş automat 22 fl., Puşti americane, feavă cu aruncarea patroanelor folosite 12 fl., Hemmerles, 2 tevi, modernă 35 fl, Drilling-, Browning de 16 calib., Krupp ejector, cu ţevi de otel, etc. precum şi garnituri complete Hamerles-Drilling, Springer şi Kierner, revolvere, pistoale s e mJŢÎA î n p r e ţ i o f t ir» l a .

іШІІа de puşti de vânat: R A D O , Bildest, iv.ir, EgyeiM-îér 5, (Articole de sporf, binocle, Zeiss-, Porz- aparate fotografice. Face schimb de diferite părţi de puşti şi aparate de fotografiat.

2 8 ianuarie n. 1912 í „ T R I B U N A" Pag. 8

P e n t r u ace i a v ă rog , de a ic i din sin­g u r ă t a t e a me;i , l u m i n a ţ i - m ă c u m să m ă por t , ca să m ă p o t n u m i n a ţ i o n a l i s t ade­v ă r a t ?

A v e m i m n o t a r ungur de 3 au i in s a t . Ku n ' i i m fost nici o d a t ă la el. Ba . că pe v r e m e a a l ege r i l o r t a r e m ă pof tea la c ină . A m re fuza t . Ş i e t a r e s u p ă r a t , căc i . . . t o t sa tu l a v o t a t cu c a n d i d a t u l n a ţ i o n a l i s t .

T a r e a ş dor i să-mi s p u n ă d. D r . G r o z d a i ă o a r e n ' a r fi b ine să m ă î n f r ă ţ e s c şi eu OU d. n o t a r ? S u n t e m d o a r n u m a i 3 in te lec ­tua l i în s a t ; el, î n v ă ţ ă t o r u l şi eu . C ine ş t ie , d a c ă p r in p r i e t i n i e n u l ' a ş face şi pe el să \ o t e z e pe v i i t o r cu n o i ? Ş i a r v e d e a şi s a t u l e x e m p l u de bună a r m o n i e ? ! . . .

Ajştept r ă spuns . ' Aşa -e şi pe a l t e lo­cur i ?

Un preot de pe Rovine.

Nota Redacţ ie i . Dragă părinte, sf. Ta să ştii despre cei cari „predică apă şi beau vin". Naţiona­lismul adevărat este acela al sfinţiei Tale. Munce­şte numai mai departe, luptă pentru izbânda idea­lului nostru naţional, jertfeştc-tc şi nu te gândi că dacă unii dintre aşa zişii noştri conducători f . j ; politică cu doi bani în trei pungi, naţionalismul sf. Tale ar suferi ceva, ori nu ar fi împiedecat să aducă roade. Nu, părinte! Nu acei cari stingă şi se bat în piept pe la adunări sunt adevăraţii naţio­nalişti, ci sf. Ta şi semenii sf. Tale, muncitori stăruitori şi fără nume. Dommd Aurel?... Va mai declama el şi mai departe şi se va pupa cu ungurii, până ce ?ÎC va reuşi să formăm o opinie publică conştientă; care să'l determine: ori-ori.

Situaţia politică. D o u ă discursuri. — Reformele militare.

— Votul universal. — Ameninţări cü alegeri nouă.

. 1 rade, 21 I a n u a r i e .

Iu sfârş i t , după un şir de ş e d i n ţ e lip­s i te a p r o a p e de i n t e r e s , ie r i a u r ă s u n a t în C a m e r a depu ta ţ i lo r^ d o u ă d i s cu r su r i , c a r i dau pr i le j la m u l t e d i scu ţ i i şi c o m b i n a ţ i i .

E x p i r î n d a r m i s t i ţ i u l î n c h e i a t î n t r e gu­vernul con te lu i A"Лitcn-Hédcrváry şi par-I idele o p o z i ţ i o n i s t e u n g u r e ş t i , a m b e l e p ă r ţ i şi-au r e c â ş t i g a t dep l ina l i b e r t a t e d e ac ţ iu ­ne . Se s fâ r şeş t e a c u m şi d i s c u ţ i a a p r o p r i a -ţiei şi. d e o d a t ă cu r e l u a r e a d i scu ţ i e i re ­formelor m i l i t a r e , opoz i ţ i a v a r e l u a şi ob­s t r u c ţ i a . E s t e . deci , f i resc d a c ă g u v e r n u l î n c e a r c ă să a j u n g ă la o n o u ă î n ţ e l e g e r e p a ş n i c ă cu opozi ţ ia . D i s c u r s u r i l e de ieri , r o s t i t e u n u l de contele Andrássy, ce la la l t de m i n i s t r u l de f inanţe Lukács, s e r v e s c a m â n d o u ă a c e s t s c o p . C â t ă v r e m e c o n t e l e Andrâss\i a ş t e a p t ă ca guve rnu l să f a c ă conces i i , m i n i s t r u l de f inan ţe a d r e s e a z ă a-celaş" apel — o p o z i ţ i e i .

E p rea î n v e d e r a t u n d e b a t aces te d o u ă d i scu r su r i : să se f a c ă conces i i î m p r u m u ­t a t e ; s ă cedeze şi g u v e r n u l , s ă cedeze şi o-poz i ţ i a — şi p a c e a e r e a l i z a t ă . Preţxd pă-cei, însă, fireşte ar fi escRmatoarea votu­lui universal şi cotarea reformelor mili­tare.

* C o n t e l e A n d r â s s y n ' a făjeut n i c i ie r i

ta ină din faptu l că es te d u ş m a n al v o t u l u i un ive ra sa l . Şi es te d u ş m a n a t â t de î n v e r ş u ­n a t , încât a r v o t a şi r e f o r m e l e m i l i t a r e în f o r m a a c t u a l ă , d a c ă . în s c h i m b , s ' a r l u a dela o rd inea zilei c h e s t i u n e a v o t u l u i un i ­ve r sa l .

S t ă r u i n d a s u p r a n e c e s i t ă ţ i i de-a se spor i c o n t i n g e n t u l de r e c r u ţ i , î n t r e m o t i ­

vele i n v o c a t e îu spr i j inul a c e s t e i n e c e s i t ă ţ i a pus , la loc de f run te , chestiunea orien­tală. As tăz i , s p u n e a c o n t e l e Andrássy, con­fl ictul din O r i e n t e s t e î n c ă loca l . Se p o a t e , însă . î n t â m p l a f oa r t e u ş o r ca p r i m ă v a r a să a d u c ă nou i complicaţii grave. Monar ­hia n o a s t r ă t r e b u i e ,să fie. deci , g a t a pen­tru or i c e e v e n t u a l i t ă ţ i . I n t e r e s e m a i în-n a l t e cer, aşa d a r ă . i n t r o d u c e r e a n o u i l o r r e f o r m e m i l i t a r e . G u v e r n u l a r e , în conse­c in ţ ă , d a t o r i a să nu î n g r e u n e z e opoz i ţ i e i v o t a r e a lor .

G u v e r n a m e n t a l i i , f ireşte, au p r imi t ex­pune r i l e a c e s t e ale c o n t e l u i Andrássy cu a p l a u z e . D a r ele a s c u n d o a d â n c ă per f id ie la ad re sa n o a s t r ă a p o p o a r e l o r n e m a g h i a r e şi izvorefse din doru l de a v e d e a t o a t e Ră­ceş te p o p o a r e c o n t o p i t e în marea naţiune maghiară. C ă c i ce v r e a , o a r e , c o n t e l e An­drássy prin apelu l s ă u ? G u v e r n u l să îngă­duie c â t e v a concesii naţionale c a r i s ă sa­t isfacă v a n i t a t e a n a ţ i o n a l ă u n g u r e a s c ă şi să c r e e z e lumi mi j loace de m a g h i a r i z a r e .

Dacă s i t ua ţ i a po l i t i că e x t e r n ă e s t e , în-t r ' a d e v ă r . a t â t de g r a v ă c u n i o p r e z i n t ă con t e l e Andrássy, da to r i a g u v e r n u l u i a r fi să p r e z i n t e un proiect de r e fo rme m i l i t a r e , al c ă r o r a s c u ţ i ş să nu fie î n d r e p t a t n i c i îm­p o t r i v a p o p o a r e l o r n e m a g h i a r e . S i t u a ţ i a po l i t i că e x t e r n ă nu es te î n g ă d u i t să fie ex­p l o a t a t ă împotriva majorităţii popoarelor indigene, p e a t r u e ă cu c â t m a i g r a v a e a-c e a s t ă s i t u a ţ i e , cu a t â t m a i m u l ţ u m i ţ i t r e b u i e s ă fie t o ţ i c e t ă ţ en i i . . .

Unde ne sunt deputaţii români cari să expună în (himeră punctul de vedere ro­mânesc şi să protesteze împotriva perfidei contelui Andrásit) ?

* T e n d i n ţ a c o n t e l u i Andrássy a fost şi

de d a t a a c e a s t a cea v e c h e : e s c a m o t a r e a votu lu i un ive r sa l . A d r e s â n d u - s e , a n u m e pa r t idu lu i jus th is t . în sânul c ă r o r a se află mai m u l ţ i a d e r e n ţ i ai r e fo rme i e l ec to ra l e , i-a rugat să . c u m p ă n e a s c ă bine l uc ru r i l e şi să nu s t ă r u i e cu p r e a m a r e î n d ă r ă t n i c i e p e n t r u v o t u l un iversa l , căc i s fâ r ş i tu l a r pu tea să f ie: v o t a r e a r e f o r m e l o r m i l i t a r e fără concesii naţionale şi fără realizarea votului universal.

S o po rneş t e , d e c i . a c u m o n o u ă i n t r i g ă î m p o t r i v a aces t e i r e f o r m e e l ec to ra l e , fă­g ă d u i t e în p r o g r a m u l a lor d o u ă g u e v r n e : f ă g ă d u i t e prin d o u ă m e s a g i i de t r o n .

»: Minis t rul de f inan ţe Lukács, r ă s p u n ­

z â n d con te lu i Andrássy, a făcut şi el, în n u m e l e guevernului . . i r e s e r v â n d c o n t e l u i Khucn-Hédcrváry să facă dec la ra ţ i i m a i pozi t ive) că g u v e r n u l d o r e ş t e î n ţ e l ege rea p a ş n i c ă cu o p o z i ţ i a .

..Dur. a a d ă o g a t n u m a i decâ t , guver­nul, dacă e nevoie şi clacă ţ silit, nu va şo­văi să ia lupta "împotriva obstrucţiei. Ob­strue fia e niolenţa. la care trebuie să se. răspundă cu violenţă. La nevoie, deci, gu­vernul nu va şovăi nici să apeleze la na­ţiune."

A m e n i n ţ a r e a a c e a s t a cu a leger i n o u ă n 'a făcut . însă. i m p r e s i e a d â n c ă în ce rcu­r i l e opoz i ţ i on i s t e .

Ş e d i n ţ ă f u r t u n o a s ă in C a m e r ă .

Discursur i l e de cri au dat pr i le j la diseuţi i fu r tunoase în şedinţa de azi a camerei , în cadrele discuţiei la apropr ia ţ i e . Discuţ i i le s'au dus iu ju-tul -ehest iune-i votului universa l .

P r i m u l orator Qiesswein Sándor începe cu de­claraţ ia eă cea mai u rgen t ă chestie care îşi aşteap­

tă rezolvi rea este ches t iun ta votului universa l , egal fi secret .

Contele-- Batthyányi răspunde apo i contelui Andrássy, acuzâmdu'l că v rea sa izoleze par t idul ju s th i s t . Ridica împot r iva lui şi acuza că în che ­stia reformei electorale contele Andrássy n'a ob­servat în to tdeauna o a t i tud ine de -sinceritate (sg mot) . Declară apoi că pa r t idu l j u s th i s t va lupta eu cea mai extremă energie p e n t r u introducerea votului universal , înv ingând loate une l t i r i l e duş­manilor acestui vot.

Discursul contelui Batthyányi a fost des în-l re rupt de vociferări si apostrofăr i , venite când d i n t r e par te , când din a l ta .

Când se ridică contele Andrássy pentru a răs­punde, contelui Apponui. opoziţia justliistă nu vrea să'l asculte. Toţi dau cu pumnii în mese.

Ordinea ee restabi leşte şi contele Andrássy protestează împot r iva înv inu i r i i că ar vrea să izo­leze par t idu l jus th is t .

0 învăţătură din prânzurile episcopeşti.

lia porturile oficiale dintre autorităţile confe­sionale, civile şi mil ilare se îndulceau, din vechi-

' me, prin prînzuri diplomatice, cum se numtau me­sele ce se dau reciproc de şefii autorităţilor, cari aveau menirea să demonstre bunelfi relaţiuni se­riale dintre autorităţi.

Antanta aceasta cordială dintre autorităţi era odinioară bine văzută de obştea românească.

In timpul din urmă însă, s'a dat un călărit politic acestor prînzuri şi de atunci nu mai sunt bine văzute, pentrucă obştea vedea în ele prejude-carea politicei militante,

Căci iată ce s'a întâmpla! şi la prînzul mai re­cept dela reşedinţa episcopiei gr.-cutoiice din Ora-dea-mare. Cangrena din Biharia, politicianism ni de contrabandă, prinde ocazia de a face declaraţii politice despre o înfrăţire în stilul politicei Ti-szaiste, care nu recunoaşte îndreptăţirea existen­ţei partidului naţional, — aresta este sensul toa­stului cu care răspunde prefectul Misholczy la fi-netele din toastul Preasfinţitului episcop Radu fi tn fiinţa de faţă a mepibrilor comitetului naţional.

Presa maghiară, lacomă de acest soi de înfră­ţiri gratuite, face caz de înfrăţire româna-ma-g/uară din prînzul episcopesc. cu cei de sus să ia act de bunăvoinţa. iar cid de jos pildă de. înfră­ţire dela mai marii lor.

Am tăiat în tendenta aceasta a ziarelor ma­ghiare, ca să o infirmăm — şi în sus şi •în jos — •şi ne-a succes a tăia firele.

întreagă presa românească su ocupat cu che­stiunea şi unanim au fost respinse lendenţele po­litice cari se sălăşluesc în reşedinţele episcopeşti prin primurile diplomatice, iar ziarele ungureşti au amuţit.

Nimeni na *<• inducţie de sentimentele roma­neşti ale părintelui ejiiscup liaelu. doar ne este în proaspătă memorie toastul lui din Blaj, toast care a adus atâta întâii re celor mici. Am şi decla­rai in dtscuţiunea despre acest celebru prînz. că. nul punem m categoria celoc /derduţi, dar n'am puful lăsa să se slăbi uscă pi in toastul din Oraden-mare aceea ce sa Întării prin toastul dela Blaj şi, prin prezenfa mt inlnilur din comitetul naţional, să se dea sancţiunea politicei de înfrăţire din Bihor.

Bine înţeles, noi ţinem la sfinţenia casei pă­rintelui episcop Radu şi la curăţenia personală, a mocarurilor oaspeţilor săi. Fără a atinge, deci, aceste corzi ale vieţii diii reşedinţa episcopească, am întrebuinţat în sens metaforic curantul baha-naiir, gândindu-e la o bachanalie politică, la îm­preună prămuiren politică a celor mai eterogene elemente, cum sunt şoliniştii din Bihor, părintele Mangra şi membri comitetului naţonal. Chiar dacă nu se făcea politică la acea masă. gruparea aceasta rămânea ceva grotesc.

învăţătura e, să lină Preasfinţii èpiscopi. cont dc. sentimentul public, atât de agitat astăzi şi să previttă notele discordante ce se pot ivi prin, mesele lor. până la alte, vremuri mai bune, da«ă. ror mai reni cândva pentru noi.

Aceasta le-o cere opinia publică unanim şi pa­storul cel bun trebuie Să'şi pună sufletul pentru oile sale. Fie ei păstorii cei buni cari aduc aceusta jertfă, pentru credincioşii lor, — dacă se poate * considera aceasta ca jertfă.

Ptg. 4 „T Ш Ï В ü N k n 28 Ianuarie IL Ш2

B a n d i t i s m e l e „ R o m â n u l u i " .

Ziarul «Românul" în numărul său de azi săvîrseste un adevărat atentat cri-

T T

minai împotriva mea. înainte de a face orice pas pentru retorsiunea acestei mişeii! s o m e z pe d. Vasi le G o l d i ş directorul ziarului „Românul"

să-mi extrădeze numele autorului. Ar fi culmea mişeliei omeneşti, de care nu-mi vine să acuz ziarul care repre-zintă oficial comitetul partidului nostru naţional, să admită un simplu delict comun în coloanele sale şi să-1 dosea­scă pe autorul Iui mişel la spatele unui culegător-tipograf. Aceste sunt simple banditisme neadmise între oameni ci­vilizaţi Viaţa publică şi chiar privată a oricărui om public, este discutabilă, dar astfel de atacuri se iscălesc, L-am atacat şi eu pe d. Vasile Goldiş, dar atacul mi-l'am iscălit, gata să iau în orice moment răspunderea pentru el. Ziarul autorizat mă atacă acum a doua oară în chipul acesta mişelesc sub ano= nimat. Cititorii îşi aduc aminte că de luni de zile mă tot ameninţa d. Vajda cu un dosar, pe care însă, spunea că nu vrea să=l publice, căci — mă cruţă. Ştiu şi aceea, că motive nu bam dat ca să mă cruţe. Acum trebuie să presu-pun că acesta ieste „dosarul" şi că autorul lui este d. Dr. Alexandru de Vajda-Voevod. Mărturisesc însă că nu4 ţin capabil de-o astfel de mişelie. Mai este un domn, care de vre-o doi ani de zile se îndeletniceşte cu ocupaţia asta, de a scormoni în viata mea si a altora după „acte" şi „dovezi" Dom-nul acesta stă însă în umbră. Umblă, pe sate, în dreapta în stânca, unde crede că poate găsi o „dovadă" de înainte de 10—15—20 de ani. Cât mă priveşte nu-i tăgăduiesc dreptul acesta. E mai mult aceasta o chestie de dem= nitate personală, pe care şi=o înţelege fiecare cum vrea ori, cum poate. Acesta este iubitul meu naş : d. Dr. Ioan Suciu. Nu=l cred însă nici pe dânsul capabil de laşitatea faptelor sale. Şi nu mă în= doiesc că dacă într'adevăr unul dintre aceşti domni, pe care sunt în drept să-i bănuiesc, ar fi autorul articolului de azi, vor grăbi să-mi stea în faţă, pen-tru orice reparaţie îmi voi alege, pe calea armelor, ori pe calea judecăto­riei. Căci va admite toată lumea că mă aflu în imposibilitate să supun unei discuţii publice acuzaţii, relativ la ac­tele vieţii private, dovezi şi mărturii, acuzaţii justiţiabile la tribunale, ori la jurii de onoare.

Şi până atunci însă ţin, pentru cla­rificarea opiniei publice cinstite şi pen­tru demascarea mişeliei din capul lo­cului să constat:

1. Am supus toate actele vieţii mele private şi publice unui juriu de onoare, care s'a întrunit în ziua de 29 Aprilie 1910 sub preşedinţia d-lui Andrei Bârsan a, preşedintele „Asociaţiunii" şi acest juriu, înaintea căruia am avut de acuzator pe d. Dr. Ioan Suciu, mi=a dat cvalificaţiunea deplină a onoarei şi corectităţii mele personale.

In urma acestui verdict d. Dr. Victor Bontescu,care s'a făcut atunci acuzato-rul meu, în chestia alegerii din Rittberg şi Cocota acuzaţii reeditate acum de „Ro­mânul" şi-a retractat^acuzele şi şi=a exprimat regrete. Acum se reeditează comedia din nou, socotind că o să o reiau delà început.

2. In chestia infamiilor cu datorii şi cu daraveri băneşti, daraveri pe cari le poate avea fiecare, somez şi provoc pe oricine ar avea vre-o pretenziune justă împotriva mea să se anunţe. Căci eu nu mă ştiu jn nici un obligament, nicimoral nici material, faţă de nimenea în lume. Vom merge apoi la judecăto­rie, dar nu cu d. Hălmăgian, ci cu cel cu pricina şi sentinţele judecătoreşti vor fi dovezi în acest ordin împotriva mea.

3. Am mai avut parte de un astfel de atac mişelesc din partea ziarului autorizat, care m'a silit să=mi cer re­paraţie la tribunalul din Oradea-mare. Ziarul oficial al comitetului naţional mi-a extrădat drept autor al mişeliei pe un culegător-tipograf cu numele Hăl­măgian, redactor responsabil al „Ro­mânului". Cazul e fără precedent în moravurile presei noastre cinstite. Viaţa privată şi familiara n'a fost de când există presa românească dată pradă oamenilor de paie, cari n'au ce pierde. In procesul intentat de mine înainte cu 7 luni, n'am putut obţine nici până azi termen de desbatere, căci advocaţii „Românului" au uzat de toate tertipu­rile advocăţeşti, pentru a amâna mereu desbaterea. Se pare deci a fi un sistem la mijloc, inaugurat de d. Goldiş, pen­tru atentate premeditate la onoarea şi viaţa adversarilor.

Din motivele sus înşirate pe cari cred că le va admite orice om cinstit, eu îl somez în publicitate pe d. Goldiş să-mi extrădeze pe autorul mişeliei patronată de d=sa. In caz contrat de­clar că îl fac responsabil pentru acest atac pe d. Vasile Goldiş.

Arad, 27 Ianuarie. Sever Bocu.

împroprietărirea ţăranilor în Bomâaia,

Bucureşti, 12 (25 ) I a n u a r i e .

In C a m e r a d e p u t a ţ i l o r g u v e r n u l a de­

pus un p ro i ec t de lege despre r ă s c u m p ă r a ­

rea p r o p r i e t ă ţ i l o r de m â n ă m o a r t ă .

1 ). Ion L a h o v a r y , m i n i s t r u de d o m e n i i ,

a fost p r im i t M a r ţ i s e a r a în a u d i e n ţ ă de că-

t ră M. S. Kegele . C ă r u i a I-a s u p u s sp re

s e m n a r e mesa ju l p e n t r u d e p u n e r e a pro iec­

tu lu i de lege re la t iv la v â n z a r e a b u n u r i l o r

<le m â n ă m o a r t ă .

Ça b u n u r i de m â n ă m o a r t ă s u n t con­

s ide ra t e , pr in a c t u a l u l proiect , n u n u m a i

moşi i le l ă s a t e p r in l e g a t e d iverse lor ins t i -

t u ţ i u n i de b ine face re , ci şi b u n u r i l e jude­

ţ e n e şi c o m u n a l e .

Despre moş i i le a p a r ţ i n â n d soc . de a-

s i g u r a r e n ' a fost un m o m e n t v o r b a s ă fie

c o n s i d e r a t e ca b u n u r i de m â n ă m o a r t ă .

Ce le pes te 8 0 0 . 0 0 0 p o g o a n e v â n z â u -

du-se la s ă t e n i , se v a î m p r o p r i e t ă r i u n nu­

m ă r de p e s t e 8 0 . 0 0 0 cap i de famil ie .

Dispoz i ţ i i l e p r inc ipa le ale a c e s t u i p ro­

iect s u n t :

— Toate moşiile, afara de p ă d u r i , care sunt p rop r i e t ă ţ i ale persoanelor ju r id ice , cu caracter de u t i l i t a t e publ ică . (Aşezăminte publice. Efor ia spitalelor civile. Aşezămintole Brâncovenest i . K-foria sfântului Sp i r idon . Sp i ta lu r i l e , Azi lur i le . Bisericile, Comunele, Jude ţe le etc) t rec în pro­prietatea statului în u rmătoare le c o u d i ţ i u n i :

Pon t r tu moşi i le a sup ra căror zisele a.şezămh-tfe nu au în p rezen t decât n u d a propr ie ta te , legea de fa ţă se va publica în momentu l când se Va s t i nge d rep tu l uzuf rue tur i lor .

Toate moşule t recute în propr ie ta tea Statu­lui se vor parcela cât mai în grabă, s p r e a se vin­de î n lotur i la ţ ă ran i i români cul t ivator i de pă­mânt , sub condi ţ iuni le .şi în modul ce se a r a t ă n u i jos.

Moşii le ee vor împăr ţ i în modul u r m ă t o r : Trei din patru părţi, se vor vinde în loturi miei

de 5 hectare (putând câteva să fie ceva mai mari. sau mai mici, după împrejurări), iar a patra par­te se va vinde în loturi mari de 10, 15 şi 25 ha.: în regiunea dealurilor şi a. munţilor vor putea fi în mod excepţional şi câteva loturi de 3 hec­tare.

Moşiile mai mici de 400 ha., nu se vor vinde decât în loturi mici.

Nimeni nu va putea lua, nici direct, nici prin persoane interpuse mai midi de 25 hectare.

A V I Z . Abonaţii cari nu si-au reînoit încă

abonamentul sunt rugaţi prin aceasta să binevoiască a-1 reînoi cât de curînd ca să nu fim siliţi a le sista exoedarea ziarului. Restanţierii sunt rugaţi să plă­tească şi restanţa de abonament.

A dm. , , Tri b u n e i " .

28 lànuàné n. І912 „ T R I B Ü N A" Pag. 5

Scrisori din Bucureşti. Străinii despre vânzătorii noştrii. Degeneraţi i şi obscenii. „Cobzarul" la Paris. O impor­

tantă invenţie.

Bucureşti, 11 I a n u a r i e .

Poa te n ic iodată n ' a m s imţ i t o ja le mai adâncă, gâmdindu-mă la p a r t e a , p e c a r e nc-a h ă r ă z i t e nouă soar tea , decâ t a t u n c i când , i a Gala ţ i , i n fa ţa monumentului Ini Eminescu , am ascul ta t co ra l cântând : La a rme .

Auz i , d e p a r t e s t r igă «slabii Şi a sup r i ţ i i c ă t r ă voi, E glasul m â n d r e i Basarab i i Ajunsă 'n zilele de apoi....

Cân tecu l r ă s u n a aşa d e mişcător , şi te cu t r e -вгага la gândul că eşt i aşa de aproape de p ă m â n ­tul s fânt , p e oa re a rcaş i i de la O r c h e i iei p l â n g nenorocul . Acolo e i n t u n e r e c şi ja le . Acolo se face t â r g u l cel m a i ruş inos de. suf le te . De acolo -nu vine n ic i ш і s e m n d e t rez i re la viaţă lua tă de fiii acestui p o p o r p e n t r u mân tu i r ea suf le te lor lor . Ce v ine , vine ca o resp ingă toa re mi l ă dela s t ră i -! Ш І f ă ră dc suflet . Şi veşt i le oar i vin, v in p r i n .mijlocirea s t r ă in i lo r , ş i d e cele mai m u l t e o r i n u aduc n imica ce ne-a r face să nădă jduim.

N ică i r i ma i m u l t oa a ic i I u d a n u ţ i -a găs i t mai mu l ţ i adepţi . Aic i s u n t Madan i i ş i Pu r i c i -chevici i — ant ipor i i dela N i s t r u a i ce lor car i , la Tisa , me rg pe aceleaşi c ă r ă r i .

Z ia ru l , ïL 'Avenir" a l lu i Bur t zew pub l i că u n art icol , î n ca re este p r ins câ t se p o a t e d e bine ca­racterul vânză to ru lu i de neam.

* „ S u n t pe lume, scr ie n u m i t u l z iar , f i in ţe de­

genera te , ea r i a u p ie rdu t o r i ce isimţ mora l , d a r cari t rupeş te r ă m â n viguroase m u l t ă vreme. Aşa este cazul kii Pur ic ich ievic i , d e p u t a t b a s a r a b e a n în D u m ă " .

C o n t i n u â n d a vorbi despre cel ce s'a r id icat in eon t r a în f i in ţă re i d e .şcoli româneş t i în Basa­rabia, r evo l tând p r i n c in i smul eău pe reprezen­tanţi i t r ibur i lo r să lbat ice d i n Caucaz, z iarul s c r i e :

„ E l n u c om fă ră car te . A r e e h i a r s tud i i un i ­versi tare. D a r aceasta nu-1 împiedecă să vor­bească î n D u m ă o l i m b ă de p r i n locuri ce mu so l>ot n u m i . Pur ic ichev ie i s e pr icepe să discrediteze până şi ideia r ep rezen t an ţ e i na ţ ionale . S 'ar p u t e a /.iee că acest om sufe re de man ia l imbagiu lu i ob­scen. Rolu l pe care a p r i m i t să-1 joace n u m e r g e fără o pu te rn i că doză de van i t a te . Cuvân tu l lu i e u n veşnic apel la măce lă r i r ea acelora, ca r i c rede că a u s impa t i i p e n t r u ideia l ibe r t ă ţ i i . N n este nici măca r ideologul ţ a r i smulu i ci olowmul ordi­n a r al aces tu ia" .

Aş« ni-1 descrie z ia ru l „ L ' A v e n i r " p e acest spin răsăr i t ipe pămân tu l românesc al Basarab ie i . Degenera t , vanitos, obscen. D i n aceste ca l i t ă ţ i rezul tă apoi dorul l u r ^ e d i s t ruge re , l ipsa d e res­pect f a ţ ă d c adevăr, doru l de popu l a r i t a t e , pe care v r ea e'o câş t ige (prim or i ee mij loace.

C ine vrea , p o a t e arunca o p r i v i r e î n v ia ţ a noa­stră) publ ică d i n Ardea l . Aceleaşi ca l i tă ţ i l e va întâlni la un i i ca r i ec dau drept r ep rezen tan ţ i ai poporului nos t ru . V a n i t a t e în gesturi , obsceni ta te în vorba şi scris . Să fi a juns şi la noi boala care grusează pes te P r u t ? Vai , da!.. .

* Ast fe l de l u c r u r i n e « p u n gazetele s t r ă ine

despre oameni i oar i ar f i a v u t ro lu l frumos de a 1i r ep rezen tan ţ i i ce lu i m a i f r u m o s ideal. Căci n u este ideal mai s f ân t ca al n o s t r u . Idea lu l nici u-nui n e a m n u cere j e r t fo mai mar i p e n t r u real izarea lui. D a r în ţe leg suf le te le p i e rdu t e s f i n ţ en i a unei lupte da,te î n astfel d e cond i ţ iun i ?

D a r u i te , .pe când vână to r i i de p o p u l a r i t a t e p e cale pol i t ică fac ca să ec se r i e astfel în ziarele ut ră ine , z iaru l „Dimineaţa ." publ ică îmbucura ­te a rea ş t i re desp re succesul p e c a r e d a r e „Cob­z a r u l " domnişoare i E lena Văcărescu l a P a r i s . Despre acastă ipiosă vorbesc cu m a r i elogii zia­rele s t r ă ine . Ia tă ce scrie z iaru l a m i n t i t :

. .Libretul este de domnişoa ra Văcărescu , mu­zica de d n a Fer ra r i , o excelentă muz ican tă şi ex­celentă compozi toare , ca re a făcut adevăra te t u ­ruri d e fo i ţ ă .

Partea c a r e in teresează în p r imul r î n d p e spectator es te deco ru l : p e mine şi pe cei câ ţ iva Români ca r i as is tau , — era şi d. Const . Disseseu, m care am vorbit a sup ra operei , —- pe no i R o ­

mâni i nc-a impres iona t în tâ i decorul . Nici «nu se poa t e ceva mai românesc , mai exac t şi aş zice mai „ n a ţ i o n a l " ca tabloul pe ca re îl aveam în faţa ochilor.

E r a m par ' că t r anspor t a t î n t r ' u n sa t din Ro­mânia , t iner i i lângă oari mă af lam e r a u încân­ta ţ i , d a r mai mul ţumi t decât toţ i părea dşoara Văoăreseu, c a r e n u se aşteptase să iasă a tâ t de bine decorur i le .

. î n t r e a g a Operă, e s t r ă b ă t u t ă de un suf le t t r ag i c ce rel iefează şi ma i mult muzica, p r e c u m şi toate f rumuseţ i le , pe car i , talentuü dşoarei Văcărescu , le-a acumulat în această ope ră : p r i m a operă cu adevăra t română p e cea mai m a r e scenă a ru­inei".

Şi , pe când despre o operă a r t i s t i că a une i Ro­mânce se vorbeşte aşa de frumos, o invenţ ie fă­cu t ă de doi R o m â n i pe t e ren ş t ienţ i f ic face să se p r o n u n ţ e cu respect numele de R o m â n în toa te cercur i le oameni lor , c a i i îşi găsesc mu l ţumi rea n u în popu la r i t a t ea ieftină, în publ icarea de broşur i , car i n ' au n imic a face c u specia l i ta tea lor , ci în rezul ta te le . |н- cari le obţin în u rma muneei de laborator .

* E vorba de descojKrirea făcută de d. căp i t au de

m a r i n ă Dan Zaha r i a împreună cu u n coleg a l dsale în ce p r iveş t e te legraf ia fă ră de fir. Aceşt i doi au inven ta t u n apara t , foarte s implu ca exe­cutare , cu a ju toru l că ru ia se p o t însă p r i n d e t e ­legramele ori c ă r u i post de te legraf ie fă ră de sâ rmă d in lume. î n t r ' o convorbire cu u n ziaris t , d. Zahar ia spune despre acest a p a r a t :

„ A c u m a c â n d am vorbi t de 10 or i ou Po la , P i ­reu, şi tot dc a tâ tea ori cu Capul Lizard (An­gl ia ) şi când deunăz i vasul „Regele Oarol" , af la t în por t , n u p u t e a în reg i s t r a t e legramele Româ­niei aillarte în Constant inapoI , din cauză că în aceiaş moment vorbea şi«postul d in Odesa (cu apara te le S. M. R . ) , noi dela s t a ţ i une a m în l ă tu r a t imediat pos tu l „Odesa" şi am p r i m i t perfect t e -g rame le „ R o m â n i e i " •— acesta este u n p rog res nerea l iza t de n imeni p â n ă açu m" .

F i reş te , dacă n ' a m mai avea şi astfel de oa­meni ce ne-am face cu toţi împuşcă 'n l u n ă ?

Corespondent.

Balul Costumat din Arad. Primim azi invitarea Reuniunii Femei­

lor Române din Arad, la Balul costumat (Port naţi^onal) care va ave loc la 8 Fe­bruarie st. n. în. Arad în sala dela Crucea-Albă. Este în toate privinţele lăudabilă, acţiunea conştientă şi statornică a Reu­niunii pentru reînvierea portului naţional •şi a simţului artistic româniesc. Acest bal este al treilea pe care-l organizează Reu­niunea cu succese din an în an mai stră­lucite. Nu ne îndoim că şi de data aceasta vom avea de înregistrat aceeaş vedenie nè-idtată care ni-a rămas din anii trecuţi. In­vitarea lansată de Reuniune este urmă­tor ea :

I N V I T A R E . Reuniunea femeilor române din Arad şi provincie

are onoarea să vă invite la

B A L U L C O S T U M A T (port naţional)

care se va ţinea la 8 Februarie st. n. 1912 in sala hotelului „Crucea alba" din Arad.

începutul Ia orele 9 seara. Venitul este destinat pentru zidirea internatului

de fete din Arad. Toate dăruirile rugăm să se trimită d-nei Sofia V. Pap, casiera Reuniune! (Andrássy-tér Nr. 22) .

Preţul de intrare : pentru familie 10 coroane, pentru o persoană 5 coroane.

A r a d , 14 Ianuarie n. 1912. Letiţia Oncu Sofia V. Papp

pj-ezidenta reuniunei. cas ie ra r eun iune i . Sever Bocu

secretarul reuniunei .

0 cronică întârziată. — Despre o activitate rodnică. —

Веіщ, 23 I a n u a r i e n.

Ce ţi-e. şi cu corespondenţ i i ăş t ia d in Bea a ş ! Că, m ă rog, să ş t i ţ i dvoastră , s u n t berechet p e n t r u toate z iarele noas t re na ţ iona le ! „Tribuna", se spu­ne, că a re mai mul ţ i , Românul încă şi 1-a găs i t pe al său, Unirea, t o t aşa, ba chiar şi Gazeta Transil­vaniei. Şi aşa n u se în t âmplă n i m i c deosebit , f ă r ă să mu fie t r e c u t la gazetă. N u ş t iu însă , ec nă rav i-a apuca t , că a u t r ecu t cu vederea l u c r u r i şi fapte , d i n t impul d in u r m ă , ca r i , neapă ra t , m e r i t a u să fie remarca te .

E vorba de serata literară, ce a avu t loc î u p r e s a r ă Anulu i nou. Poa te vor f i cuge tând cores­ponden ţ i i , „dacă n ' a m p u t u t a r a n j a şi noi două revelioiame, ca Români i a rădani , nu face să scr i i despre al nostru, căci ne f i i nd de u n imtores ge­ne ra l românesc, gazetele vor lua act, numa i c a l i ­tere mărun te , poa te în t r e ş t i r i le zilei".. .

.Mai ş t i i ? Vor fi având d rep ta t e d răgu ţ i i noş­t r i corespondenţ i , dar Beiuşeni i v reau eă afle şi lumea d i n a f a r ă despre bunele l uc ru r i şi fap te le f rumoase, ce se pe t rec la noi . De aceia, O n . Red . mă încumet eu să mă cons t i tu i corespondent al dvoastră şi t r i m i t această cronică, care , socot va fi b ine p r i m i t ă ş i aşa în t â rz i a t ă !

Ktvel ionul n a a v u t n u m a i caracterul une i ;n-t ra in i r i sociale, ci m a i ales al une i î n t r u n i r i cul­tura le . Ne-am a d u n a t ca să facem o da re de sea­m ă despre p u t e r e a noas t ră de muncă in te lec tuală şi c u l t u r a l ă — pusă la cont inuă probă î n cursul a n u l u i t r e cu t .

D a r e a aceasta do seamă a u aran ja t -o cele două secţii d i n loc a „ A s t r e i " şi a „ F o n d u l u i pen t ru t e a t r u " , sub în ţe leaptă conducere a d is t insulu i f runtaş , d. D r . G a v r i l Coema, omul m u n e e i asi­d u e şi al faptelor .

Şi no-a a t ins nespus do bine , că mi-se ofere .prilejul să as i s t ăm la o sera tă l i t e ra ră românească , u n d e şi d i le tan ţ i i nOştmi a u debuta t cu două piese tea t ra le , d i s t r u g â n d p r i n jocul lor precis , m u l t d in farmecul jocului de scenă al une i t r u p e de actori m a g h i a r i , car i a u s ta t aici t i m p de t r e i s ăp t ămân i , f i ind s p r i j i n i ţ i ş i cu banu l românesc .

Sera ta s'a început în fa ţa unu i publ ic n u m e r o s (cu toate că au l i p s i t m u l t e fami l i i române) cu conferenţa frumoasă Oameni şi grupări literare. ţ i n u t ă la un n ive l î na l t de profesorul Dr. Cons­tantin Pavel.

Ţinând să dea publ icului o temeinică or ien­t a re asupra mişcăr i i l i t e r a r e româneş t i începând cu Sămănătorul, a carac tér i sâ t p e r î n d oameni i , ş i g r u p ă r i l e l i t e ra re d i n deceniul d in u r m ă . A t recu t în rev i s tă p e toţi s c r i i to r i i de seamă, ce-i avem : a făcut a m i n t i r e de a p a r i ţ i a d i fer i te lor re­viste, s t ă r u i n d şi a supra motivelor p e n t r u c a r i s 'au întomei/at. A remarca t îndeosebi pe d .A.

Jorga, „ î m p ă r a t u l cuge tă r i i româneş t i de azi, ai c ă r u i n u m e este un simbol, s imbolul munee i ne­î n t r e r u p t e , călăuzi te do cea ma i p u t e r n i c ă m i n t e a neamulu i românesc" .

Când a făcut a m i n t i r e de scr i i tor i i dela no i şi a carac te r iza t m u n c a d l u i O . Goga, publ icu l a isbucni t în ap lauze fur tunoase .

„0. Goga — zice conferenţ ia ru l , — incon­testabil e cel m a i p u t e r n i c ta len t poet ic delà E-m in eseu încoace"...

A a r ă t a t apoi şi rolul ce-I a re d. Aurel C. Po­poviciu, „această bibliotecă ambulan tă" , în l i t e ra ­t u r a noas t ră . E l e persoană cunoscută î n Bein«, ca şi u n u l ce studiase la l iceul nos t ru .

'Conferenţ iaru l încheie î n d e m n â n d p u b l i c a i să n u cons idere suf ic ientă educa ţ i a c â ş t i g a t ă p r i n mul te şcoli îna l te , ci zi de zi să-şi croiască o altă educaţie, cotind s tâ rn i to r producte le l i t e ra -tu re i româneş t i şi presa.

Mul ţ i au g r ă b i t să fel ici te p e conferenţ ia r pen­tru ins t ruc t iva lu i conferenţa .

Dşoara Hortensia Farkas se a f i rmă tot m a i bine. Cân tă r i l e dsale a u fost ap lauda te frenetic.;

Exce len tă impres ie a u făcu t jocur i l e noas t r e na ţ ionale Brăuleţul ş i Brîul, j uca te de m a i multe fe t i ţe îmbrăca te în costume na ţ iona le .

O d ev a ra t ă e levaţ ie suf le tească no-au procu­r a t meser iaş i i noş t r i ş i t i ne r e tu l în cele două p ie ­se teatrale; Idil la ţară şi Pictorul fără voie.

S î r g u m ţ a şi dragostea lor p e n t r u cu l t iva re» gus tu lu i ue a r t ă t ea t ra lă o ne în t r ecu tă . A munci 1

ziua în t r eagă în atel ier sau cancelar ie şi seara a ţinea probe de t e a t r u e o j e r t f ă foa r t e lăudabilă ' .

Pag 6 T R I B U N A - 28 Ianuarie n. 1913

I a t ă nume le acestor meser iaş i zeloşi ; dşoareile Lucrcţia Mihuţa-, Iuîiana Ţiţ şi Aurora Sferic; d n i i A. GriMca,, Ùh. Miclea, V. Laza, C. Ştefan ş i T, Neagu.

D i n t r e «arbitrari i noştr i t iner i au grăbi t să ine dea concursul la r euş i t a piesei „ P i c t o r u l fără voie", dmii / . Popovici, G. Cosma s t . un ivers i ta r i şi P. Teachar, func ţ ionar la „I l răganai l" .

La s fâ rş i t a fost tablou alegoric, s imbolizând sinul ee moare. Ü . G. Cosma a p r e d a t o cronica r i m a t ă , scr isă d e d. Lucian Bolea?, a sup ra eveni­mente lor d in a n u l t recut .

D o încheiere t rebu ie să amintesc, că suf le tul -.seratei l i te raro au fost d-nele Angela Sălăgean şi Livia Dr. Cosma, ca r i au m u n c i t f ă r ă od ihnă î n t r u burta reuş i t ă a Seratei. Se cuvine deci să le •aducem prinosul nos t ru d e recunoşt inţă .

D u p ă serată a u rma t dans până dimineaţa* Un corespondent improvizat.

Scrisoare din Budapesta. 3 uj Iarăş i mani fes tu l .

l \ u c i tesc ca abona t o r g a n u l murdă r i i lo r dela A r a d „Komimul" p r e c u m nici n u «rod eă-1 abo­nează român «adevărat eu m i n t e a sănătoasă . N u s u n t „s tâ lp de cafene le" şi „ S t a m m g a s t " pe la „ M á t y á s p ineze" şi a l t e n e n u m ă r a t e „bor i ozó"-uri ca să po t ce t i mondia lu l „Gold fisch' '- ian p r e c u m sun t domni i corespondenţ i — iscribleri — de la o r g a n u l au to r iza t , n u sun t mici (naufragiat ca să colaborez p e n t r u 10 cor . la o rganu l i lus t ru lui bă rba t a l neamulu i românesc — l a „ T i m p u l " lui •Cehan apus î n D o m n u l , cm ш cuvân t nu s u n t în c u r e n t cu g r a v i t a t e a boaOelor psihice ce domnesc p e la autor izaţ i i d in (palatul „ Z r í n y i " şi d in unaha-lalelc l a şu lu i .

Aeas t e s u n t cauzele ce m'iau făcut să tac -până acum la pamfletul „Zgăr ie r i a n o n i m e " — publ icat de u n anonim sgă r i a t î n c ins te în f i ţuica ofi­cioasă. D a r rev in acum. Ş i f i indcă am de a face cu «atari bon vivanţ i ca r i tpentru u n surâs de al dlui Vaida «au p e n t r u o str îmgcre de imani a al­tu ia autor iza t sun t în « ta re isă nege că albul e alb, e ă iK.yrn.il e neg ru , ba ch ia r să falsifice sub­scr ie r i ş i eă j u r e strimib, las ca să vorbească faptele .

1. D o m n u l Lu lu Ionescu de fapt candida t d e advocat — zic de fapt candida t de advocat f i indcă de o vreme încoace oa «să se deat m a r e impor t an ţ ă mani fes te lor şi aderenţ i lor toţ i balicii s u n t absol-vonţ i ai univers i tă ţ i i , candida ţ i de advocat , r igu-rozanţ i în medicină etc., e tc . — mi-a spus u r ­mătoare le : „ In timpul câmd «'a lams.it ide ia ma­nifes tu lu i e r a m in t r ' o d u p ă amiază î n cafoneaua „ J a e g e r h o r n " . La o m a s ă vecină şedea d. Alexan­dru Vaida-Voevod, d. Ţeicu şi a l ţ i i . A m auzi t când d. A. Vaida a eţpus celor d in j u r u l s ă u : „Fa­ceţi băieţi , faceţ i , că o să fie artiedu d e fond."

2. Domnul Dr . S u l i é i , Niae Popea , cand. adv., Lulu loncscu apum că „domnul Fi l ipeiuc , Ţe icu şi încă vre-o câ ţ iva atu vernit b i n e d i s p u ş i p e la orele 10 s e r a î n cafeneaua „Bodo" ca să adune subscr ier i 'pentru manifes t . D . Fi l ipe iuc a t e ro r i ­zat «pe nJ. La t a c a să subscr ie manifes tu l .

I). Laţia i-a spus „ M u l subscr iu te ror iza t" . Mai târz iu l 'a subscr is de b u n ă voe. A u umbla t cu l i s t a şi pe la a l ţ i colegi «aflători î n cafenea cerşindu-lo subscr ier i le „dacă n u d i n convingere , cel p u ţ i n d i n pr ie ten ie fa ţă de e i " . D e s ine înţe­

les , ind igna ţ i cu to ţ i i , n'/au subscr is nici unu l . C ă mani fes tu l a fost ceva serios po rn i t din

conv ingere o t r a g la îndoială mul ţ i ch ia r car i l 'an subscr is . Uni i ce t ind subscr ier i s t r ă i n e ca Jăcu-bovits şi încă vie-o 8—4 j idani oari subscri ind manifes tu l au apus " I s m e r e m n a g y o n jól, Lu-eaci-ot, n a g y l á r m á t csap de lázért a legjobb ha­zafi" . (Cunosc foar te b ine p e Lueaci , face găila-.irie mare d a r e eel mai bun p a t r i o t ) . Au crezut

că „băieţ i i dlui V a i d a " voesc să t r i m i t ă noma o-p e r ă a Voervodullui „ F u r n i c e i " sau „Bobârnaci-lor" . I>e ce TIU a ţ i piibldeat toa te subscrierile? Oare n u vă făceaţi d e ruş ine cu aderenţ i jidoveşti pen t ru pol i t ic iani român i £^U ţ i i l 'au subscris din ură c o n t r a d lui Oncu f i indcă banca „Victoria" nu a voit poate să le dea IOT s au pă r in ţ i l o r un împrumut , •iuţii d i n an t ipa t ie faţă Sdc Goga, i a r cei ce- s 'au făcut m a i ridicoli , mai de deapreţmit cu subscr ier i le sun t aceia ca r i a u convingerea că poli t ica na ţ iona lă n u se jpoate face decâ t stând l a taifas cu „contele n e g r u " sau cu ,zdrobi torul , de na ţ iona l i t ă ţ i " pe ia Carüsbad, Abazzia , Mar ien­bad. Adecă u n Goga , Ivam, O n c u e tc . ca r i poate nu d ispun de a t â t e a parale ca să^şi p e r m i t ă luxul de a pe t rece p e la băi sau v i leg ia tur i în socie ta tea sa t rap i lor neamulu i nos t ru , ba ch i a r dacă au Ic folosesc p e n t r u scopur i na ţ iona le româneş t i , mu sunt în d rep t de a face politică 1. Min te dela Măr-cuţa... Subscr ier i d e alde l l o r i a Avram, c ă vezi Doamne 'a t r ecu t şi el g r a n i ţ a şi a fost o hună două m G e r m a n i a ca să miroasă c u l t u r a nem­ţească e p u r rec lamă j idovească.

Apoi Sm ce pr iveş te chestia „ P e t r o v a n " şi poate altele de felul acesteia pot să-i spun dlui corespondent al „ l tomânai lu i" că pe l ângă că dea ,e un mincinos e şi un falsificator, oa r e a avut •obraznia îndră-znejailă s ă suibscrie mumele unui t î n ă r care mici n u ş t ia de manifes t d u p ă сліт măr tur i seş te însuşi d. P e t r o v a n în coloanele au­tor iza tului . A ta r i f i inţe ca r i s e dedau încă d e p e bănci le un ivers i tă ţ i i cu minciuni şi fals if icări d e stibscrieri miad pot avea rolul d e conducă to r i ai studenţimea şi însărc inăr i de corespamktn t d in p a r t e a au to r i za tu lu i ? A t â t a t o t !

I n ce priveşte socoteala , d ie coretspondemt, deş i eşti u n pe rve r t l to r şi mincinos, to tuş i î ţ i « tau la dispoziţie.

Locuinţa, Bu^ tpos t a Petróczv u teza 27. N r . 2 (uşa) .

P e s t a , 26 I a n u a r i e 1915 X e n i .

D e c â a d l u p t ă I t a l i e n i i p e n t r u l î i p o l i t a m a .

Actualul răsboi al Italiei pentru s tăpân i rea Tr ipo l i ­taniei , nu este deloc un răsboiu ocazional, porni t pen ­tru în tâ ia oară din îndemnul băncei de Koma, sau d în­t r 'un capriciu isvorî t din se tea succeselor u şoa re .

După căderea imperiului roman, Italienii în t o tdea ­una au căutat să devină iarăşi s tăpâni pes te ţ ă rmu l a-friean, care o te ra un debuşeu uşor şi s igur p c n t n i in­dus t r ia i tal iană.

înda tă ce oraşele Veneţ ia , Genua, Pi za, Aimalfi s'au ridicat şi s'au întăr i t prin mare le comer ţ ce-1 exe rc i ­tau, au început să vizi teze pe maluri le fostei p rov in ­cii romane , Tripol i tania . Ba chiar , pe la 823 comerciai i -ţii italieni a junseră până în Abisinia, mânaţ i numai de dorul câştigului, de dor in ţa de a-şi c rea debuşeur i p e n ­tru diversele lor fabricate de lemn, 1er sau sticlă, cu cari se făleau pe vremur i vechile republici i ta l iene .

Până acuma însă, aceste incursiuni se făceau în mod paşnic. De-abia la 1143 începe răsboiul în a d e v ă r a t a lui formă. Rege le Sieiliei Rogero II., trimite, la T r ipo ­lis o puternică flotă sub comanda căpi tanului Georgio Antiohib. In câteva zile oraşul a fost ocupat de I ta l ieni , i a r Arabii sosiţi din centrul Tripoli taniei r epede au fa-,'ărit p e cuceri tori , ne lăsându- i să se bucure de road.de izbândei lor uşoare .

Regele Sieiliei mi-şi pierde insă cumpătul . După loi ani, la. 1145, tr imite Ia Tripolis o nouă flotă de pes te 00 corăbii . Sicilienii au asedia t oraşul timp de 6 zi le , ar în a şaptea au pus s tăpâni re pe oraş , ucizând îîi ' r eap ta şi în s tânga tot ce era musulman.

După această cucerire r ege le Rogero I I . s 'a g â n -'ït să se în tă rească solid pe malurile Tr ipol i tanie i . A porit g>arnizoana din Tripolis , a organiza t admi rus -

craţia municipală formând un consiliu d in t re c reş t in i

ці т п Ь ш ш и і і , a încuraja.* emigră r i l e din Sicilia. în Tri­polis, făcând în modul aeos to , că noul ого^ cucer i t să a ibe aspectul unei provincii i ta l ieneşt i .

S tăpân i rea aceasta a Sici l ienilor ţ ine p â n ă Ia 1154 când moare Rogero ei când Aiali insuflă musulmaniloi gândul d e a l ibera oraşul. Si pe a tunc i , ca şi acum, mu­sulmanii enui mereu In cear tă si ori d e câ te ori se ras-boiau însă în ţe legeau pericolul ce-i amen in ţ a , lăsau U o pa r t e intrigile şi dorinţa de predominare şi atunci începeau răsboiul sfânt contra necredincioşi lor , a lun-găndu- i d e pe ter i tor i i le s tăpâni te de ei . Tot astfel, după moar t ea lui Rogero musulmanii au proclamat r ă s ­boiul sfânt şi înt r 'o s ingură noapte cu lună plină o pa r te din sicilieni au fost măceluri ţ i , iar a l ta a fost a-lungată înapoi în I tal ia . Acum Tripolis r ămâne ia răş i în manile musulmani lor .

Lucrul aces t a insă, nu împiedeca de loc ca corăbiil ' 1

i tal iene să ancoreze în fa ţa por tur i lor t r ipol i tane ei a i continue comerţul bănos de mai înainte . Ba chiar, dupj aceas tă a lungare a Sicil ienilor, s 'au încheiat între re -publieele i taliene şi stăpânitori i o raşe lo r d in Tripol i ta­n i a t r a t a t e d e comerţ , prin cari se asigura, llbertate.i comer ţu lu i italian şi dreptul de acos ta re în f a t a ori că­rui port .

De aici se vede, că pr ic ina răsboaielor I tal ienilor cu Arabii nu e ra a l ta decât comerţul , iar nici decont dorul de a sădi in Tripol i tania civil izaţia europeana sau c red in ţa religioasă de a lupta cont ra musulmanilor

La 1335, cu toate că în t re Genua şi Arabii din Tr i polis exis ta un tratat de pace, amiralul Filip Doria aa-coTează cu 7 ga le re în portul Tripol is . F ă r ă ca cetă­ţenii aces tuia să fi bănuit ceva, amiralul t r imite în oraş câ ţ i va mar ina r i ca să spioneze .situaţia oraşului , mo­tivând aceas t a pr in aceea că ar a v e a nevoie d e oare cari aprovizionăr i . In aceeaş zi ancorele se ridică şi ga­le re pă răsesc portul , apucând l a rgu l mărei . In t impu! nopţii insă se întorc înapoi, iar din cele 7 galere, de ­barcă peste 3000 de ostaşi , cari cu ajutorul a numeroase scăr i pregăt i te dc mai înaiute , sar ziduri le cetă ţ i i , p ră -dând şi ucigând tot ce le ieşea în cale. După o zi de jaf şi măcel genuezi i pornesc din Tripol is , ducând cu ei un milion opt sute de mii d e florini, mari canti tăţ i de difer i te mărfuri şi g iuvaemr i , şi mai mult de 7000 de pr isonier i , p r in t re cari cei mai mulţi erau femei şi fete t i ne re .

Începând din veacul XIV ciocnirile d in t re pu ţ in >!< oşti i taliene şi corsarii tr ipolitani erau zilnice, fapt сшт îndeamnă pe toate republicile i ta l iene să plătească «>-mirului din Tripolis o anumi tă da re anuală cu condi-ţ iunea d e a le g a r a n t a s i g u r a n ţ a naviga t iunei în Adrin-ti ca şi partea, co respunză toa re din Medi terana.

Conflictul cel mai nou însă, d in t re Italieni şi t r ipo-Ut.ani a fost la 1825. Rege le Hardinioi obişnuia ca în to tdeauna când numea consul nou la Tripolis , să plă-toasefi Beiului de acolo o sumă de 4000 piaşt r i drept da r . In aces t an se întâmplă ca consulul Parod i să ob­ţină un concediu de câteva săptămâni , iar pen t ru t im­pul cât o r a să l ipsească din oraş să i-se t r imea t ă o:i înlocuitor. Pen t ru acest înlocuitor Beiul p re t indea dan: ! de 4000 piaş t r i . Regele Sardiniei nu voi să recunoasc i da tor ia . Beiul trimise atunci o po l i ţ ă la Marsilia, pe no­mele regelui spre încasare . Po l i ţ a fu respinsă . Văzând că nu poate pune m â n a pe bani, Beiul declară r ă s ­boiu Sardiniei şi umplu marea cu Corsari , cari împie­decau orice « i m e r ţ .

Rege le Sardiniei nu se lăsă de loc intimidat , t r imise o puternică e scad ră în faţa Tripolisului . care înspă i ­mântă în t r 'n tâ t pe Bei, încât recurse imediat la ajutorul consulului eng lez Har t ington , ca să mijlocească o pace cât mai favorabi lă .

I a t ă deci, că răsboiul actual a i Italiei cu Turcia, nu es te decât cont inuarea răsboaiolor din veacur i le trecute, î n t r ep r in se cu do r in ţ a de a p u n e m â n a pe Tripol i ta­n i a pen t ru c r ea r ea unor debuşee comerciale s igure .

„Sea ra" .

X înainte du inventar , scădere la p re ţ , gen t e , muf-furi, săculeţ i pent ru dame, articole de piele , gueke r - e , şi diferite art icole cu preţur i ieftine de ocazie în p r ă ­vălia lui Hegedűs Gyula Arad, P i a ţ a A n d r â s s y Nr. 15. Telefon 506.

F A B R I C A D E S P Ă L A T C U A B U R I r99

G ő z m o s ó g y á r , K o l o z s v á r ,

ăpsire k bşine. Curăţare c h e m i c i Spălare cu urni

La S M de peste 10 Gor4 р з с » ! ss retrimite francai

28 Ianuarie R. 1912 . T R I B U N A '

Demonstraţia studenţilor români din Viena contra lui Appenji.

— Raport special. —

Viena, 2b' I a n u a r i e 19.12.

S o c i e t a t e a „ V o l k s b i d u n g s v e r e i n ' d in Viena a a r a n j a t anu l a c e s t a o s e r i e d e con-fe ren ţe s u b t i t lu l : ,.Diri a t e l i e ru l m e u " . F o s t u l m i n i s t r u de c u l t e A p p o n y i î n c ă a fost i n v i t a t s ă ţ i e o c o n f e r e n ţ a î n t i t u l a t ă : ..40 de anii de activitate p ari amen bară'\

Ş t i r e a d e s p r e v e n i r e a lui A p p o n y i l a V iena a p r o d u s o i n d i g n a r e n e m a i p o m e ­n i t ă în r înd ur i le s t u d e n ţ i l o r r o m â n i de a ic i , c a r i h o t ă r i r ă s ă d e m o n s t r e z e c o n t r a ace­s tu i o m falş, cu d o u ă fe ţe ş i f ă r ă n ic i un o-b r a z , c a r e acasă, e c ă l ă u al n a ţ i o n a l i t ă ţ i l o r , in s t r ă i n ă t a t e î n s ă ia m a s c a u n u i p ro fe t al păc i i . C e a m a i m a r e p a r t e d i n b i le te e r a u v â n d u t e , r e s p e c t i v e , c u m p ă r a t e de în­suş i A p p o n y i .şi î m p ă r ţ i t e c o n a ţ i o n a l i l o r să i din V i e n a şi s t u d e n ţ i l o r j idovi , ca r i l ' au şi a p l a u d a t m a i t â r z i u c a n i ş t e m a m e l u c i . Mai r ă m ă s e s e r ă v r ' o 35 do b i le te pe car i le c u m p ă r a r ă en bloc R o m â n i i , î m p ă r ţ i n d

vr 'o c â t e v a şi u n o r s t u d e n ţ i s l ovac i .

In s fâ r ş i t sos i şi s e a r a de 25 I a n u a r i e . In s a l a u n d e a v e a s ă se ţină. c o n f e r e n ţ a sosise l u m e de s tu l de n u m e r o a s ă — e r a u d o a r a t â t e a ';b:iletej g r a t u i t e — c o m p u s ă în m a j o r i t a t e d in c o n a ţ i o n a l i de a i lui A p -jxmyi . L a i n t r a r e a a c e s t u i a iin sa lă , o p a r t e din a u d i t o r i u a p l a u d ă , R o m â n i i î n s ă îna r ­m a ţ i c u s i r ene şi l ' lueriţe p r o d u s e r ă u n sgo-m o t in fe rna l , s c o ţ â n d pub l i cu l d in s ă r i t e , î n c â t e r a s ă se i ş te o î n c ă i e r a r e . D e o d a t ă însă s t u d e n ţ i i noştri i n t o n a r ă d e m o n s t r a t i v / m n u l î m p ă r ă t e s c în l i m b a g e r m a n ă , ca să-i e a p a c i t e z e şi p e N e m ţ i p e n t r u d e m o n ­s t r a ţ i e . P u b l i c u l r ă m a s e l a î n c e p u t u i m i t , m a i apoi se d ă d u î n s ă la ş u e r ă t u r i şi ţ i p e t e , î n c â t c o m i s a r u l de pol i ţ ie î n t r ' u n t o n ener ­g ic îi a d u s e l a r e z o n pe cei ce d e m o n s t r a u c o n t r a i m n u l u i : , ,Domni lo r , aceeta- i u n a c t de l e sa m a j e s t a t e ! " D e voie do n e v o i e publ icu l s e l in i ş t i ş i r ă m a s e în p i c ioa re as­c u l t â n d i m n u l , i a r c o m i s a r u l î n suş i c a şi vre-o câţiva, of i ţer i luară, p o z i ţ i e s o l e m n ă , cu m â n a pe s a b i e . R o m â n i i c â n t a r ă n u m a i 0 s trofă, apoi e r u p s e r ă în s t r i g ă t e e n t u z i a ­s t e : . .T ră ia scă î m p ă r a t u l ! ' " „ T r ă i a s c ă di­n a s t i a h a b s b u r g i c ă ! " ...Jos cu U n g u r i i ! " ' ,, J o s cu legea ş co l a r ă a lu i A p p o n y i !" A c u m se p r o d u s e o î n c u r c ă t u r ă co losa l ă : u n i i n u ş t i au ce p o z i ţ i e să iee f a ţ ă de a c e s t e de­m o n s t r a ţ i i , a l ţ i i c redeau c ă a c e a s t a e o d e m o n s t r a ţ i e p a t r i o t i c ă şi d e a c e e a s i m p a ­t i z a u cu p u ţ i n i i , d a r cura j ioş i i d e m o n s t r a n ţ i . C o m i s a r u l de poli ţ ie f oa r t e c o r e c t şi fără n ic i o a p u c ă t u r ă de b r u t a l i t a t e , a s t r i g a t în sa l ă . î n d r e p t â n d u - s e c ă t r ă noi : . .Aţ i c â n t a t i m n u l î m p ă r ă t e s c . Alm t o t r e spec tu l p e n t r u a c e s t a , d a r acei d o m n i ca r i v o r î n t r e r u p e c o n f e r e n ţ a , vo r fi scoş i f ă r ă m u l t ă c e r e m o n i e din sală."". C a răs ­puns la a c e a s t ă p r o v o c a r e , s t u d e n ţ i i no­

ş t r i î n c e p u r ă s ă ţ i p e . s ă s t r ige , s ă ş u e r e şi să sufle din s i r e n e şt f l u e n ţ e , apo i se po­to l i r ă , iar, A p p o n y i văd i t î n c u r c a t d i n pri­c i n a d e m o n s t r a ţ i e i , fu si l i t s ă , s c h i m b e m u l t e păr ţ i din d i scu r su l s ău , des tu l d e p l ic t icos de altfel — ei însuş i s'a s c u z a t de m a i m u l t e ori — , să-ş i c â n t ă r e a s c ă cu­v in t e l e şi să. fie foa r t e p r e c a u t . V o r b i r e a lui a. fost ma i m u l t un panegiric, c in ic al foş t i lor m i n i ş t r i , de ca r i şi-a b ă t u t joc. în­t r ' u n m o d des tu l de fin, Iuându- i şi înjo-s indu- i . A a d u s l aude a l e g ă t o r i l o r să i un­g u r i şi n e m ţ i , r id icându- i pe cei d i n t â i în s lăvi , şi i n su l t ându- i î n t r ' u n m o d f oa r t e ra­f inat pe cei din u r m ă , încât, m ' a m m i r a t c u m în t o a t ă m u l ţ i m e a ceea de N e m ţ i nu s'a aflat unu l c a r e s ă p r o t e s t e z e c o n t r a a-c e s t u i c a m e l e o n pol i t ic . C â n d a a m i n t i t d e s p r e c ă l ă t o r i a Jui iu America, u n R o m â n p ro f i t ând de l in iş tea din sa lă , a s t r igat , cu voce c l a r ă : „Unde ai fost ciomăgit.r\ i a r A p p o n y i r u ş i n a t , a r ă s p u n s : , ,Eu a n ' a m de­p r ins şi cu de-al de a s t e a " . (Ilaritate colo­sală). A s p u s c ă la a d u n ă r i l e p o p o r a l e a le n a ţ i o n a l i t ă ţ i l o r n ' a l u a t p a r t e d e o a r e c e n u Je c u n o a ş t e l i m b a : „De-a i fi l u a t p a r t e ră -m â n e a i m o r t ! " î n t r e r u p s e u n s t u d e n t ro ­m â n . Pub l i cu l u n g u r e s c însă-1 a p l a u d a m e ­r e u pe A p p o n y i , de aceea R o m â n i i la r în-dul lor. în m o d cinic, ei c e r e a u a c u m li­n i ş t e .

D u p ă c â t e v a a n e c d o t e n e s ă r a t e , fiind î n c u r c a t şi ne s igu r , s fârş i d i s c u r s u l în a-p l auze l e m a m e l u c i l o r s ă i şi î n ş u e r ă t u r i l e n o a s t r e energice. D e r e ţ i n u t e u r m ă t o a r e a m ă r t u r i s i r e : că el care-i născut în. Vien-a, doreşte să şi moară în acest oraş! O a r e ce vor z ice Ungur i i lu i? Bietul grof. t a r e se z ă p ă c i s e !

î n s u f l e ţ i r e a s t u d e n ţ i l o r e m a r e c ă le -au isncces să-1 î n c u r c e p e a c e s t şovin , c a r e . de a r fi t r ă i t L u e g e r , n ' a r fi a v u t o b r a z s ă se a r a t e î n a i n t e a pub l i cu lu i v i enez cu o c o n f e r e n ţ a . d â n d u - s e de educator al popo­rului, el c a r e a c a s ă la d â n s u l , în U n g a r i a , i m p u n e cu d e a s i l a n e m a g h i a r i l o r s ă î n v e ţ e în şcoli le p o p o r a l e l imba lui Árpád p â n ă şi în ore le de re l ig ie .

P r e s a din V i e n a , cea f i l o m a g h i a r ă , ia poz i ţ i e p e n t r u A p p o n y i ş i î n c o n t r a s tu ­d e n ţ i l o r r o m â n i , o paz t e a p r e s e i c r e ş t i n e însă s i m p a t i z e a z ă cu no i , s c r i i nd c h i a r ar­t ico le de fond desp re d e m o n s t r a ţ i a noa ­s t r ă .

. . F r e m d e n b l a t t ' " d in 26 î n t r ' u n a r t i c o l de fond î i j a c e o c r i t i c ă n i m i c i t o a r e po l i t i ­cei lui A p p o n y i .

O n o a r e ce lor p u ţ n i , d a r c u r a j o ş i s tu­d e n ţ i c a r i n u s ' a u sf i i t s ă a r a t e în f a ţ a u-nei săli os t i le lor, cine e s t e groful A p p o n y i şi ca re - i a c t i v i t a t e a ce-o d e s f ă ş u r ă el c o n t r a R o m â n i l o r d in U n g a r i a ! F a p t a lor ne înf r i ­c a t ă să fie p i l dă şi a l t o r s t u d e n ţ i r o m â n i d in aifte c e n t r e u n i v e r s i t a r e !

Corespondent.

Cronică externă Tripla alianţă în primejdie? D i n Berlin, s e

a n u n ţ ă : Luc ru r i e x t r a o r d i n a r e .«e pe t rec în acest moment î n t r e Ber l in şi Borna. E o încordare în­t r e cur tea regal fi a 1 «aliei şi c u r t e a imperia lă st Germanie i şi cauza e, ,se spun.© din «unsă b ine in­formată , că reg ina Margare ta şi-a p i e rdu t influ­en ţa şa pe lângă ?ege.

U n fapt c a r e s'a r emarca t de cur înd e u rmă­toarea, coincidenţă :

Era vorba ca î m p ă r a t u l Wi lhe lm să facă o ex­curs ie .pe Medi tcraua şi în acest scop se p r e g ă t i ­seră iaehtul „ I l o h e n z o l l e m " şi vasul „Sleiipner".

Dur fără veste v ine o desminţ i re , ca re se lan­sează în m o m e n t u l când p r i n ţ u l <de Biilow a fă­cut o vizită reginei Marga re t a a I ta l ie i .

P r i n ţ u l a fost mai mu l t e zile oaspele reginei mame în t r ' unu l d in cas te le le ei din provincie . Ce scop avea această vizită ? ;op av<

•S,, s Чзе spune cu s iguranţa că e ra o încercare su­p remă de a î n t ă r i t r ip la .alianţă şi de a împăca cele două cu r ţ i .

Kegiua M a r g a r e t e e par t izană a t r ip le i al inte şi în î r ' o zi i s to r ia va spune ce p a r t e a lanat dînsa la încheierea a l ianţei î n t r e I t a l i a şi Germania .

Dar d e vre-o câ ţ iva ani- in f luen ţa ei a supra r e -rogetui scade mereu, iar de vre-o câ teva lun i , I t a ­l ia n u mai are decât o s i ngu ră regină , ipe [regina Elena , a căre i in f luen ţă c reş te pe măsură ce s cade cea a reginei Margaretei.

Odată eu influenţa reginei M a r g a r e t a a scă­zut, în acealaşi .proporţii şi porn i rea p e n t r u Ger­main ia.

N u încapi 1 îndoială că regina E lena n ' a u i t a t unele cuv in te injurioase pen t ru dânsa , (publicate de vre-o câteva ziare g e r m a n e pe la începu tu l a-nului 1009.

Nimica, n ' a putut-o ho tă r î să vie la Be r l i n îm­p r e u n ă c u soţul ei , c u pr i l e ju l vizitei ce a făcut -o acesta î n 1901 ,şi 1902v. E a n u s 'a d u s n ic i l a Ve ­neţ ia ca ksă primească p e împăra tu l şi p e împă­răteasa Germanie i .

Regele, spune ' un in i ţ ia t , -іі'»і p u t u t nici e l s ä vadă fără j ign i re că împăra tu l , la f iecare d in că­lător i i le sale la Oorfu, a fost a p l a u d a t de vemo-ţieni , c ă ro ra le este f oa r t e s impat ic .

Лешиіді, guvernu l g e r m a n şi-a juca t u l t i m a cartai şi astfel se face că p r i n ţu l Biilow, inv i ta t de r eg ina Margare ta , a. fost mai mu l t e zile oas-pelc ei.

Ce s 'a t r a t a t în cu r su l Lndelu/ngaitelor conver-saţ iuni , pe cari reg ina m a m ă le-a acordat pr in­ţului

E vădit eă nu ne-am ânşeliat eă ele au a t ins mai cu scamă aceste două p u n c t e : r e îno i rea t r iplei a l ianţe şi o în t revedere î n t r e perechea rega lă a. I ta l ie i şi împăra tu l şi împără teasa Germanie i .

Din momentu l ce ziarele ge rmano denun ţă astfi/J i-eea ce (până a c u m ascundeau cu mul tă gri jă , adecă desacordul d i n t r e Borna şi Ber l in , înseamnă că vizita p r in ţu lu i de Biilow a latvuţb un rezul ta t nega t iv .

#

După balotagiile din Germania. Succesele li­bera l i lor şi socialiştilor l a balotagele ge rmane , care e as igură ap roape major i t a tea în Beichetag, a pus la ord inea zilei problema cooperărel pol i t ice a. acestor două par t i r lc . Această problemă e ser ios desbă tu tă ş i e i n t e r e s a n t că l ib t r a l i i modera ţ i , se arată favorabil i une i asemenea cooperări . U n ziar l iberal modera t ca Vossische Zeitimg s c r i e : „So­c ia l i smul n u mai t r ebu ie să sper ie pe n i m e n i . In. F r a n ţ a s u n t şi azi doi m i n i ş t r i socialista. I n I t a ­l i a pu ţ i n a lipsit, ca Giol i t t i să a ibă în cabine t p e socialistul Bisolat i . I n A u s t r i a î m p ă r a t u l F r a n z Joseph discută poli t ica cu socialistul Pernestov-fer. Ch ia r împă ra tu l W i l h t l m , on p r i l e ju l ul t i­mei sale vizi te la Londra, a avut o î n t â l n i r e cu social is tul englez Mac Donald. D o ce oare n u m a i socialişt i i g e r m a n i ar fi temuţ i şi ocoliţi.

Ludovic Faimann erei tor englezesc.

Recomandă atelierul său renumit în croiala hainelor, pardesiilor şi paltoa-nelor. — Bogat asortiment în stofe

streine şi indigene. Serviciu prompt. — Preţuri ieftine !

Croitorie englezească Lugoj, edificiul-Bazar,

i ß !

Над. 8 „ T R I B U N A | 2 8 Ianuarie 1912

Aceasta î n t r e b a r e a „Gazetei de Voss" îşi a re răspunsul in faptul că, pâmă azi, «socialiştii au FOST LIMÎOIA car i s 'au a r ă t a t re f rac tar i unei coope­r ă r i cu u n p a r t i d burghez. E însă p r ea cu p u t i n ţ ă ca , s u b pu te rea ел-emimontelor şi având posibili­tatea de a face o pol i t ică prac t ică , social iş t i i să iasă d in izolarea lor.

I n acest caz o e r ă de roforime democrat ice se v a deschi ide p e n t r u Geromamia. Şi e in te resan t imper iu lu i oa această oră. să se deschidă câ t mai ne în t â r z i a t . I n alegerii le recente, socialiştii au a v u t 4 mi l ioane votur i . Când d in 14 mi l ioane ale­gă tor i însorişi , d i n 12 mil ioane a legător i votanţi , 4 imilioamo se rostesc î n contra o rd ine ! s tabi l i te , asta dovedeşte că e „ceva p u t r e d în G e r m a n i a " ş i că adânca n e m u l ţ u m i r e a poporului g e r m a n nu •mai poate dă inu i . G e r m a n i a t rebuie să r u p ă cu r e g i m u l urnei polit ici de castă. Civil izaţ ia e i , dez­vol tarea ei indus t r ia lă n u mai î n g ă d u i e eă n u m a i cei cai blazon, să a ibă rol hotăr i tor în conducerea i m p e r i u l u i , Juinkeri i conservator i sus ţ inuţ i "dc

cler ical i i reac ţ ionar i , a u d u s G e r m a n i a la marg i ­nea- une i p răpăs t i i sooaiale.

Va fi mer i tu l l ibera l i lor ca, in u n i r e cu socia­l iş t i i , să doie sat isfacere nevoilor mul ţ ime i , p e n t r u ca mu l ţumi r i l e sociale să n u ma i amenin ţe , cu o «abio a lu i Dainocles, imper iu l German .

Scrisoare din Bucovina. Tragedia din Suceavă. — Moartea vicarului ge­

neral Miron M. Calinescu. Nai există t i r an ie mai grozavă decâ t nedrep­

tă ţea , ce ee exerc i tă în u m b r a legi lor , a zis ma­rele enciclopedist francez Montesquier , şi această t i ranie , în veacuri le noas t re , (prinde c u a tâ t mai mul t pu te re , ou cât n e cre iază mai mul te legi , după car i , ca după o cor t ină , se îndoieş te şi-şi pândeş te vieţi m Mc. Oca mai bes t ia lă t i r an ie însă e t i r an ia didact ică, acea mons t ruoz i ta te , care sub masca educaţiei poa t e d i s t ruge indivizi, ba ch i a r gonera ţ i i î n t r eg i , mai cu .seamă pen t ru că aceasta t rebuie să se manifes teze fa ţă de copiii l ipsiţi d e ori ce a r m ă de apă ra re .

l a t ă u n caz : la liceul românesc diu Suceava u n copil d in clasa a ciocia, c rescut de acasă bine, c u f r ica lui Dumnezeu şi cu tot r espec tu l cuveni t faţă de oameni , ne ma i p u t â n d supor ta persecu­ţiile u n u i a d i n t r e „educatorii" să i , ale profesoru­lui corc i t MocTCínsclii, a avu t t ă r i a sufletească să ridice a rma împotriva aces tuia , ca re în dosul le­gi lor îşi satisfăcea mania sa meronieă, ş i apoi s 'o î n d r e p t e spre la se nimici . Profesorul a rămas răni t , iar elevul, b ie tul , a m u r i t de p ropr iu l său g lonte .

P e n t r u «a dovedi că îm .această t r aged ie didac­tică v ina cea mai т а т е o p o a r t ă profesoru l Mo­cronschi , t rebuie să dăm 'caracterist ica aces tu i a : crescut , tpe v remea „s tud i i lo r" sa le un ive r s i t a re d in C< nnăuţi , îm s inu l societăţ i i s tudenţeş t i „Bu­covina", c u ртіпсіріі іе mediovaile, ale due lu lu i , ale beţ i i lor , ale nopţ i lo r de insomnie, pe t r ecu t e prim cafenele şi lăcaşur i de des t r ăbă la re , Mocrem-.schi, a c u m a in a n u l în tâ i al act ivi tăţ i i sale di­dactice, în Ce rnău ţ i , a a r ă t a t o p u r t a r e b r u t a l ă , rab ia tă , l ips i tă de c u l t u r a propriu zisă ş i p r i n u rmare şi de cultura de inimă. F i ind n u m a i d u p ă g i ru l său R o m â n , felul său dc a f i e cu to tu l lip­si t de sen t imen te u m a n i t a r e , i a r d e cele româ-neşti, nici mu mai încape? vorixu I n Ce rnău ţ i , d i n garni sa de profesor educa to r ( ! ?) mu ieşeau decât insultele , ad resa te elevilor ch ia r d in clase supe­r ioa re : „porci , t icăloşi , măgar i , Ipăduchioşi ! La păscut p o r c i ! Domni avem destui!" şi a l t e le epi­te te o r n a n t e scoase d in g losaru l său didact ic , compus, s igur , în unii uni versit ar i , câmd pe t recea şi-şi dcsvolta ac t iv i ta tea cu sabia şi hídba î n si­n u l societăţ i i sale „Bucovina" , l a tă deci ce şi-a aduna t acest- profesor în .sufletul său în via ţa sa de s tudent .

Dar — aceas tă a d u n ă t u r ă mu (poate fi da tă e levi lor d r e p t 'material dc educaţ ie . Ş i elevii au suflet , au judecată, au inimă, ca fiecare om, ca mulţ i profesori , şi pe ei îi dor insul te le , şi îi dor cu a tâ t mai t a r e cu c â t aoiesteu, vin d in pa r t ea a-oelora ca r i i le ţ i n locul d e p ă r i n ţ i . Câte n u au elevii de sufer i t , mai ales cei sărac i , c u m a fost jertfa, căzută de e u r i n d ; foamea, f r igu l , locuind câ te <5 inşi într 'o s ingură odaie , î n care o i a rnă

vgă .nu p ă t r u n d e u n p ic de aer cu ra t , t oa te knevoi , dacă le iai în cons iderare şi judeci

elevii d in această s i tua ţ ie , a tunci abia ţpoţi f i u n adevăra t educator . D a r î na in t e dc t oa t e t r e b u i e să ai c u l t u r ă de inimă, c u l t u r ă na ţ iona lă , c a r e însă, în cazul de faţă, lui Moeremsehi i-a l ipsit .

Ca mul ţ i alţii , educa tor i falşi, profesor i , în­vă ţă tor i , aşa şi acesta, s u b miasca s t r ic te ţe i c ău t a să-şi ascunză ignoran ţa pedagogică .

Muta t în umili acesta la Suceava , Mocronschi şi-a con t inua t acolo ac t iv i ta tea e ros t ra t ică .

J e r t f a a căzut . S â n g e l e copi lului mevinovtat, cu care*" s ' au în roş i t z idur i le l iceului sucevan, s t r igă la cer . Mamăssa, o biată văduvă, şi fraţii săi înzadar vor 'aştepta, l a să rbă to r i «i îm vacanţe să vină m â n d r i a lor de là Suceavă .

P rofesoru l Mocrenschi c însămătoşat. Cerceta­rea d isc ipl inară s'a făcut , ş i r ezu l t a tu l acesteia a fost, f ireşte, că Mocronschi s'a mişcat îmtre li­mitele l e g i i L i t e r e i e ei n ' a u fost ş t i rb i t e ! D a r s p i r i t u '1 legii ? Ac i — tăce re ca 'm m o r m â n t u l je r t fe i !

Va să zică tot elevul, bietul , e vinovat , c a r e acuma nici măcar n u poa t e fi pedepsi t , fiind mor t . Dosgroapă-1, omorâtă d i rec ţ iune , şi spânzură-] de gâ tu l lui Mocronschi ! Arată- ţ i energia , căc i a i ocazia cea mai bună să pr imeş t i o decora ţ i e !

Ha la l , educaţ ie românească , delà g imnaziu l gr.-or. d in Suceava!

La 20 1. c. a înceta t d in viaţă mare le d i g n i t a r bisericesc, arhimandritul) mi t ro fo r Miron Miha i C a i i n e s c u , vicarul genera ] al arhidiecezei bu-eovinone. Cu moar tea lu i dispare din rimduQ Ro­mâni lor um putern ic s te jar , c a r e a tâ t p r i n î na l t a funcţ iune ce ocupa, c â t ş i p r i n foTţa «a de rez i s ­tenţă , o j u m ă t a t e de veac a ofer i t ş i scu t i t p e R o ­mâni i săi de fur tun i le ce veneam asupra capu lu i lor. P r i n d ispar i ţ ia sa scauaiul v icar ia tu lui devine vaeamt, şi îmtre Komâni e m a r e temere , că unel­t i r i le .şi in t r ig i le Ruteni lor , cu ajutorul guvernu­lui şi cel iad „democra ţ i lo r" noş t r i , copleşi ţ i de dragos tea fa ţă de Ru ten i , vor reuşi ca aceas tă în­miită d i g n i t a t e bisericească să fie ocupata d e ru-teamul roma no fag, Manas ty r sk i .

Vicarul genera l Cal inescu а m u r i t ca u n -ade­văra t c ă l u g ă r : n u a lăsat n i m ă n u i a mici u n ban moştenire , deoarece în t impul vieţii sa le a d ă r u i t to tul p e n t r u scopuri le f i lantropice româmeşti, a lăsat însă um mume, ca re , a t â t a v reme cât via fi suflet românesc pc .pământul Bucovinei , va fi pomenit cu adânc respect şi venera ţ iune . T .

„Copiii nimănui"! — Un răspuns. —

Cluj, 25 I a n u a r i e .

In n ru l 7 a. o aii „ R o m â n u l u i " dna M a r g a r e t a I>r. Meşter obosită în u r m a jub i leu lu i „Rom. J u n e " me spume, că ab ia avuse timtp să -se a r u n c e din automobil în t r e n u l gatia de p lecare .

„ îş i razimS c a p u l de colţuil canapele i de pe­luche (!) îşi închide ochii ş i în a l in t a tu l caden­ţat şi molat ic al vagonulu i PulJmamm (a fost ac­ce l e r a t ! ) , se p i e r d e îm reveri i , ipe ca r i „creernl omenesc le f ixează în haosul! molecule lor ou o deosebită ag i t a ţ i e" , şi (pe car i le inchiiîu cu m u l t ă g r a ţ i e au toarea d r e p t p ră j i tu ră bine r e u ş i t ă ce­t i tor i lor amabil i .

Imipresiu-ni f rumoase îi umplu condeiul aşa încât Domnia Sa „nu poate începe r înd i i i a lă" .

• „Sosirea, s ea r a d e cunoşt in ţă fără c u n o ş t i n ţ e noi" , amuţesc in aceiaşi neorânduia lă şi „pe a r i p a f lu tură toare a gâmd-ului" retrăieşte D o m n i a S a cele mai „ înduioşă toare şi cele mai înălţătoare momente d in p r o g r a m u l fes t iv i tă ţ i lor ."

•Şi aşa îşi depănă Domnia Sa visul , desfătau-dusse iarăşi în „momente le del ic ioase" ale serbă­r i lor t recute . Senină şi îndes tu la tă .

* Deodată în.sâ D o m n i a Sa îşi încreţeş te f run­

tea. Tocmai zvâcnise şi t renul -din neghiobia m a ­ş in is tu lu i — -şi „creeru-l" care „făcea s a l t u r i sa l tu r i în l egăna rea plicticoasă a t r o n u h u " ee o-pimti de o bu tu rugă , ca re probabi l î i întuneca «perspect ivele moi" p e cari „osia o m o r u l u i " vo ia să i-lc DESCHIDĂ.

,.Copiii nimănui.''' La această frază (a greşi t cu legătoru l , căci t r e ­

buia să culeagă frazeologie!) p e care Domnia Sa a auzit-o în câteva r îndur i în d i scu r su r i l e t iners-

m i i r la aceasta „ in su l t ă indi rec ta la societatea î n ­t reagă- românească ! " vocşte — probabi l -in înţe le g e r e cu a l ţ i i — să se oprească. ,

C â t de generoasă mi-se p a r e Domnia Sa, când a re t imp pent ru a sc opr i l a o s imp lă „ f rază" , ma i ales în t rebuin ţa tă „cu (!) şi f ă r ă t r ebu in ţă ' ' d e t i ne r ime ,.schimonosind înţelesul (!) (caro?.. . o frază goală doar n u are! ) „cum l a contemplat au toru l (Ah , adecă tot a r e ! ) " . H m .

Pa rdon . Aceste .sunt- toate adevăru r i , iubite cet i tor , sun!

cons ta tă r i ho tâ r î t e asupra cărora p lu teş te au tor i taten e te rn i tă ţ i i . . . deal tcum „e chestie d e felul de а vedea şi aprecia l u c r u r i l e ! " S igu r ! Aveţi d r e p tä te! S i încă m a r e d r e p t a t e ! !

Şi tocmai p e n t r u oa să pute ţ i „vedea şi a c r e c ia — în merit! — l u c r u r i l e " mă încumet , moîn-«emnătatea mea, să servesc cu vr 'o câte-va lămu­r i r i S t ima tă Doamnă.

Copii i n i m ă n u i ! " — nu, e o frază goală, pr in „caro băeţii v in colea (!) şi f ă r ă să'şi dea seama, cău tând bagsuama efect efemer s p o n t a n ! " N u !

Acest n u m e a fost-, şi este in p a r t e şi azi o ogl indă fidelă a. s t ă r i i destul de t r i s tă în coro a tirait, şi trăoşto şi azi t i ne r imea din Cluj ! Căci aici , în unul d i n t r e cele m a i şovimiste oraşe, î n C lu j , t iner i i î n u r m a cangrene i sociale, încuibate de mul t . au fost a runca ţ i fa tal în braţele apat ie i .

Şi firea aşa a vru t c a omul s ă fie anima! social, caro î na in t e d e toate a r e l ipsă de un me­diu , de u n cerc, de o societate, în al căroi sol fruc­tifer o s ingur .capabil do roadă şi d e o v ia ţă supi •rioairă vegetăr i i .

Societatea îm ca re a r fi pu tu t să'şi desvolte acei n e n u m ă r a ţ i t i n e r i şi ciliar genera ţ i i l e ce s'au p ă r i n d a t 1-a Clu j , viaţa, — care abia acum li-s'a deschis în î n t r e g i m e — n u putea fi alta decât so­cietatea românească în t r eagă d in C lu j .

I a r f i indcă aceasta p r in a l imen ta r ea fJatala .a d ive rgen ţe lo r dc pr incipi i pe rsona le ţ inea t ine r i ­m e a l a o d i s t an ţă înspă imân tă toa re — ea a fost a runca tă socialmente în mlaştina „ n i m ă n u i " , un ­de pe l â n g ă „ lupta din r ă spu te r i eu l ipsur i l e ma­tér iák;" e r a osândită să *«e scufunde în cur înd in lipsurile sociale!

C o n t e m p l a r e a acestei real i tă ţ i , ce n u se poa te pe rve r t i , Stimată Doamnă , a p u r t a t condeiul poe­tului nos t ru Goga, când a vestit f ra ţ i lor per ico­lul , c a r e ne amenin ţă .

A fost u n fel de i n g ă c i u n e ad resa t ă unei inimi mari , ca re a înţe les d u r e r e a „copa i lo r ni m â n u i " , car i în dezo la rea l o r aş teptau o mână ' de a ju tor , p e n t r u a-şi p u t e a forma ei aceia colibă socială, c a r e să le rad ieze că ldu ra şi l umina de l ipsă p e n t r u o viaţă socială românească!

N n o do a juns , S t imată Doamnă, ca unu i săr­m a n , ca re o a p r o a p e să se înece, să-i zâmbeşt i nu­m a i , sau să-i a runc i un gologan, ci î n t â iu să 1 scapi , să ' l salvezi!

„Copi i i n i m ă n u i " — nu e frază goală, chiar şi d in punc t de v e d e m material , expres ia înseamnă p e n t r u noi 10.000 coroane. In r ea l i za re : o biblio tecă de a tâ tea şi a täte volume. E o f ap t ă ! O fapta mare , o încura ja re , care a june şi n u t r e ş t e şi oai d o r i n ţ a fe rb in te a întrogei t imerimi de a аіѵоа o socieJaie. d e care apoi se leagă în viitor atâtea a l t e fapte.

„Copi i i n i m ă n u i " , S t i m a t ă Doamnă nu în­s e a m n ă : „ N u veni ţ i la noi, că noi n u suntem ai V o ş t r i ! " Nu! ci tocmai c o n t r a r u l : „Veniţi, ve­niţi! — şi ne ajutaţi! Aşa, după cum a ş t iu t s'o în­ţeleagă marele nostru mc-cenate Stroescu!

Cred, că aş fi găta t . acuzaţi, încă o mică observaţie. Ori dacă „copiii n i m ă n u i " e d e aceia o fra.i.

goală, f i indcă a scris-o Goga — pr iv ind p r i n ace­ia? p r izmă a logicii — cu atât mai vârtos trobuic eă f ie o frază goală t i t lu l „Crâmpeie", iar r îndu-r i l c cavi îi urmează o frazeologie sarbădă.

Un universitar.

X In atenţia viticultorilor! Contra peronospore i s in-trara a-părare es te „Forhin"-til care nu-i a l t c eva decäS m i x t u r ă de Bor-do preparată şi însutit î rabunatăt i t»i , „Forh in" -u l es te mai bun, decât mixtura de Bordo , r*» caro o în t rece cu mult. „Forhm"-u l este o compozi ţ i» admirabi lă do salicit de cupru, care omoară cu s igu ran ţ a peronospora . So poate stropi cu acest p r e p a r a t chiar î i când o brumă ori ploae deoarece se l ipeş te uşor de frunzri si ploaia nu-1 spală. Es te mai ieftină decâ t ori care al t p repara t . Prospec t gra tu i t şi franco tr imite fabrie* „IVirfihi" Budapes ta VI . Váezi ut 93.

"Nr. 1 2 — 1 9 1 2 T R I B U N A " P e g . 9

Сета despre tutun. Face par te din familia »Solanaceelor. A fost ішгх-г-

iat ia Europa do cfi.tr« Por tughez i , 66 de ani după de s -«оретігоа Amerioei. Indigeni i din p a t r i a mamă il cu-nojrteajn în-să dia cele mai vechi t impur i si îl foloseau le fumat şi -ca medicament . Când pent ru prima, da ta a deba rca t Cristofor Columb în lumea nouă gi a văzut

-sălbateci a runcând fum pe gură gi pe nas а r ămas ui­mit şi nu gtia să-i expl ice n imenea .

Vecini Por tughez i lor , Spaniolii s a u împrie teni t mai m GTOBĂ cu aceas tă nouta te . In F r a n ţ a a fost in t rodus abia. în primii and ai secolului XVII ,tot cam atunci yi in Rusia , iar pr in anii 50 tot ai acestui veoc s'a îru-spământenit iu în t reaga Europă . Mult t imp prizatul ( t ra ­cul in nas ) e ra preferi t fumatului.

In F r a n ţ a după Neoker se consuma 120 gr . de. tu tun <1e locuitor, in t impul revoluţ ie i 238 GR. de locuitor din­t r e caro a. 11-a pa r te diu 12 ca tabac . (Notez aci că tu ­tunu l se fumează iar tabacul se p r i s ează ) .

Mai târziu după ce lumea s'a mai obişnuit cu tu rbu­rară*» cauzate de p r imele înghi ţ i tur i de fum de t u t i n .» devenit o pas iune robi toare atât pentru calic cât si " n t r u bogat .

Astăzi se consumă un cbi logram de locuitor si mai i o t este de fumat. Pr isatul se obişnuieşte mai ra r . Bă-i rân i astmatici si fiinţe ne rvoase c red a. afla a l ina rea în pr isâ t .

Fumul de tutun conţine o mul ţ ime de substanţe, no ­cive d in t re cari nicot ină ca una dintre cele mai pu te r ­n ice otrăvi , es te cea mai deună toure . Acest aJcaloiJ d e culoare puţin gă lbuie cn un miros carac ter is t ic e s -- i t a n t si un gu->t amărui se disolvă uşor în apă da r foarte bine în alcool şi să absoarbe foarte iute în sânge -.hiar *i prin pielea intactă . Se mai produce apoi prin ardere amoniac, accid d e carbon, accid prusie si diferi te *>aze piridice.

După provenienţa tu tunul conţ ine 0.44—4% de tti-.o t ină ; foile crude sunt -aproape dublu încărcate de a-eeanti bază 2—9%. Tutunul ce creste în F r a n ţ a con­ţine după Sehloesing mai multă, nicotină 5—9% decât vel semănat in ori care pa r t e a luinei (Maryland '•]%, Havana 2%) . Tu tunu l d e H a v a n a nu e s t e preferi t tu tu­nului din alte ţă r i , fiindcă a r conţine o cant i ta te mai m a r e de matoric nocivă şi fiindcă — în u rma obiceiu­r i lor b inemiros i toare ce emailează din frunzele lui •este moi plăcut si mai gustos . 100 gr. de tu tun produce stupă Pou tag a rzând aproape 8 niiKirromc de accid pru­sie ei 41 cent. de accid carbonic. Aeeidul prusie nu se ' 'ormează decât in timpul a rdero i .

Uu fumător ce fumează 20 ţ igare te pe zi înghi te 8 'ni l igrame de nicotină, 6 de accid prusie. ,!2 de amoniac, 11 baze piridice si 200 cent imetr i cubi de ocsid de căr­bune ( l 'on tog) .

Această cant i ta te de mater i i toseice împrăşt ia tă în mter ioru l gure i . sau pe canalul resp i ra tor , d iges t iv şi іл piămâni nu este absorbi ta în iu t reg i ine de in ter iorul organismului. Absorbirea depinde de t imp : cu cât fil­mul este re ţ inut mai mult în inter ior cu atât es te mai ftiare posibilitatea că mater i i le nocive să fie absorbi te ta canti tate mai mare si viceversa. Umplând rar g u r a -de fum fără de a-1 îngliiţi şi apoi inspirându-1 si r e sp i -vmdu-l repede 80—92% din subs tan ţe le o t răvi toare sunt "•-cluse delà absorbire.

•Este ou mult mai puţin periculos pentru organism riscă fumul p ă t r u n d e în plămâni decât dacă se înghi te sal iva când se fumează căci prin înghi ţ i re este absor ­bită cu mult mai mul tă nicotină in organism decât prin «nspiraţie. Fumătoru l ce scuipe desgustă vecinul, dar isi « r a t ă sănă ta tea .

P \ ceice beau când fumează fie chiar si apă sau i, fumatul este o intocsicare t reptată . Con-texiilor nocive fiind spăla t si introdus in 3to-dul băut es te absorb i t uşor de organism şi când cel mai excelent d isolvant al fumului păr ţ i lor sale const i tut ive alcoolul se găse-

ine.

d a r să nu se înghită nici fumul nici sa-1 ^eiaş g reu t a t e de tu tun produce cu a tâ t M erii răs inoase , cu cât este fumata mai , l n le tutun fumat în trei minute descora-?>a» mai multe răs inoase decât , dacă a r ii 'ost minute .

O ţ igare tă ce a rde rău. este cu mult v - sănătă ţ i i decât a l t a ce a rde bine, fiiad­

r a insp i ra ţ ia e mai îngreunată si mai adâncă si fumul Înghi ţ i t e foart* încărcat de nicotină si do celelal te focsm*'. Căldura Vie produsă prin a rde re d i s t ruge a-•oroope a treia par.,, dia nicot ină, care se adună în virful ţ igăre i sau ţigaretei. E a nu t rebuie ţ inută îu;.re dinţi sa» buze şi nu trebuie fumată toată.

Tutunul fumat din tuburi , ţevi sau d u b u c u r i —- cu cât aceste sunt mai îne-ârligatc, mai lungi — e. mai pu­ţin tocs ic ; ajunge rece în organism şi e l iberat de o m a r e cant i ta te de tocsino ce au rămas Lipite de pero ţ i . Oriental i i fumează ca si cum ar şti aceas t a ş i nici noi nu am face rău dacă a m adopta nargh i le le lor...

Thomas spune că se opreş te o mare pa r te din p ro ­duse le stricăcioase organismului , filtrlnd fumul prin vată îmbibată in ocsidul sau ocsid d e fier.

Fumatu l aduce mai mult mulţumir i ps ihice decât fisiec. Lumea s'ar lipsi mai greu d e el decât do bou­tura , joc d e căr ţ i , biliard, popice etc . E slăvit de o mare pa r t e de oameni şi este plăcut în v ia ţa socială. P u t e m zice că e opiul occidentalilor.

Tu tunu l a fost folosit din t impuri le cele mai vechi si până în z iua de astăzi in medicina poporală . Să lba ­tecii amer icani — după spusa iesuitului Char leroi — int roduceau fum de tutun în intest inul înecaţ i lor pen t ru a-i readuce la v ia ţă . Aceste spălător i de fum au fost r e ­comandate mai t irziu tot pentru aceiaş scop de Réau -mur .

T r a t a m e n t u l acesta numit „e lveţ ian" , a fost p r a c ­ticat la Pa r i s pe malurile Senei pr in anii 1772—90.

Medicii vechi , socoteau tu tunul de un „e l i e s i run vi tae" . Nu ex is ta aproape organ pe care tu tunul să nu-d al ine, gi boale pe care s i nu le vindece. Para l i s ie , epi lespsie , neora lg ie , contractări intest inale, const ipa-ţie, toate îşi aflau vindecarea în tu tun.

Mai t irziu s'a dovedit de medici exper ţ i cum că de fapt tutunul a r e gi oarecar i p ropr ie tă ţ i bune . F u m ă ­torii gi ceice se, învâr tesc in miros — uu praf de tu tun résis ta multora boale molipsitoare. Cu ocaziuuea ciu­mei din Londra si Nimoquc, si pe timpul moroi epidemii de influenţă diii auud 1889 s'a dovedit pe deplin aceas t ă •aiirmaţiune. In tutunger i i , baccilul ciumei n 'a p ă t r u n s ; pr in t re oficianţii de là fabrica de tu tun din Genes nu s'a ivit nie un cas de influenţă, desi aci e ra aproape fie­care om robit de această boală. Fumul de tutun îngă l -bineşto d a r apă ră dinţ i i de s t r icăciune.

I>upă expe r i en ţe l e lui Miller si Tossinar i , împiedecă desvo l ta rea germeni lor patogeni gi conţine u rme an ­tiseptice d e formol. Poporul obişnuieşte băi d e tu tun fiert cont ra rîiei . cari nu a ra reor i sfârşesc cu otrăvirea, individului.

II mai folosesc jucâudu-se cu via ţa , ca intern contra calicilor de stomac, con t ra constipaţiei gi contra, l imbr i ­cilor.

S'a observat că lucrători i din fabricile de. tu tun sunt expogi la tuberculoză, că lucră toare le dau ra reor i n a ş ­tere la copii sănătoşi , că copiii a lăpta ţ i mor de dapt de încărcat cu nicotină şi că sunt supuse la avo r tu r i de»se.

După cum cad acei ce beau des spir tuoaae sau c i cari sunt beţ ivi , in boala alcoolismului acut sau cronic, aşa si ceice fac esces in tutun a jung robii nicotinismu'iui acut sau cronic. Puls ne regu la t , ameţea lă , secre ţ iuni a-normale a glaiurulelor sa l ivare gi bucale, t rousp i ra re , pal idi tate , s lăbire, r esp i ra re greoaie , vomare , colaps ; i convulsiurii dese a în t regului organism, contractăr i du­reroase a muşchilor gi în urmă moartea, aces te sunt ca­rac ter i s t ice mcótiriismülui acut. Palpi ta tul ni putern i •e şi ne regu la t e de inmă, durer i de cap, tu lbură r i ne rvoase , tu rbură r i a le vederii , auzului , hypetrofia jumătj ' . i i s tângi a inimei. sc leroza a r t e re lo r si un sfârşit în chin îngrozi tor ine ren t niootini sinului cronic.

Inimileor slabe, plămânilor omphisematiei . creer i lor obosiţi sau es citabili să recomandă, modera ţ ie sau ab­st inenţa totală delà fumat.

Dacă nu avem nici unul dintre aceste defecte organice , să fumăm, dar să şt im fuma căci „Fumatu l este pas iunea oamenilor cinstiţ i si care t r ă ieş te fără tu tun nu e demn de a trăi"' zice Sganare l ta .

I! u d a p e s t a . 4 Ianuar ie 1911. Carol Linotel.

X Adolf Nadler, fabricii de oroloage p e n t r u t u r n u r i , Budapesta V I I I . s t r . P r a t e r 2. O re­comandăm în a ten ţ i a On. publ ic ceti tor. Această firmă, după cum sun tem informaţ i l iferează eele mai perfect* oroloage p e n t r u t u r n u r i , cu p r e ţ re­lus biserici lor şi comunelor. T r i m i t e om de spe­cialitate pen t ru luarea măsur i lo r necesare pe chel-•uiala propr io . I a g a r a n ţ i e p e n t r u oroloagele l i­berate. L ă m u r i r i si catalog t r i m i t e g r a t u i t celor •e se refer la acest a n u n ţ d i n z ia ru l nost ru .

X Cei cari cumpără piane să inspecteze mai mtâ iu lepozitul din C l u j al lui I. Priska, distins cu cele mai іагі premii pentru că ţ ine în magaz in numai cele maii une piane, pianine hormonii de col mai bun fabricat, şi e ' i todată cel dintâiu şi cel mai vrednic de încredere : s -or de cumpăra t din Ardeal . Pen t ru a m ă n e n t e re*o-landăm în a ten ţ i a publicului numeroase le scrisori de

, ecano9t ia ţâ afpărnte în numărul d e awi.

I N F O R M A Ţ I I . A R A D , 27 Ianuarie n. 1912

— Aviz, Costume de închiriat pentru bahtl „Reuniunii femeilor rermâne din Arad şi provin­cie", oferite dc atelierul, national din Orăştie e* din Sibiiu sunt deja depuse la, dna Letiţia Oncur

Arad (Pejtőffi u. Nr. 1), de unde se pot închirùr. pe lângă o sumă de 15—20 cor. асеЫ aviz.

Pe. Ziarele române, sunt rugate să reprodueü

— „Unde ne sunt Zamflreştil, Lovineştil şi Isacli?" Cetitorii noştr i cunosc, probabil , admirab i la şcoală l i ­t e ra ră de là „Românul" . Sbiu câtă a ten ţ ie dă aces t o r ­gan culturii na ţ iona le şi l i tera turei noas t re , pent ru c a r e „au tor iza tu l" а adus chiar gi j e r t fa de a. sta acasă a tunc i când la Arad s 'au aduna t scriitorii români din Reget şi d e l à noi. Cine mai a r c vr 'o îndoială a sup ra concep­ţiei fruntoşiior noştr i despre l i t e ra tură şi scriitori , n 'are-decât să cetească cu a ten ţ iune ori care număr , d e douai săptămâni încoace, al „Românulu i" şi va afla acolo cu* pe lângă no ţ iunea de „fruntaş dintâi în politică", a u t o ­rizaţi i noştr i au înt rodus-o ş i pe aceea de „f runtaş i scri i tori" . Aşa găsim pr in t re fruntaşii scriitori şi p<* dd. Carogia le şi Coşbuc. (Dogi Nenea Ian cu nu mai serie de opt luni de zile nici o li teră în „Românul" gi deş i la. serbăr i le din Blaj , toată lumea şt ie că Nenea loncu a fugit d e „au to r i za ţ i " oa dracul de tămâie) . Credem cn> se vor fi bucura t foarte mul t aceşti modeşti munci tor i a i condeiului văzându-se a lă tur i de ceilalţi „ f runtaş i scr i i tor i" : Pe t ru Dulfu, II. P . Pe t rescu , Dr . I. B roşu . M. Beza, Al. Cazaban, Maria. Cioban, A. Cotruş , Rozm Covrig, Cornel ia Langa. etc." Un lucru nu î n ţ e l e g e m din pa r t ea „Românului" , c a re , aici, ne apa re in rolul unui păr in te ing ra t : Cum de lipsesc d in t re „ f run ta r i i scr i i tor i" reprez in tan ţ i i decadent ismului gi de t rac tor i* l i te ra ture i române de astăzi , dd. Zamfirescu, Lovinosc;r şi — Emil Isac , cori se lăfăia.u până mai ieri în coloa­nele autor izatului 't Regre tăm foarte mult l ipsa aces tor fruntaşi r ep rez in tan ţ i ai l i terelor româneşt i , căci le ş e ­d e a a tâ t de bine a lă tur i de d. A. C. Popovici!

Cel pu ţ in n 'ar fi fost s ingur mare le critic A. C. Pono-vici în ce-i pr iveş te părer i le re la t ive la Goga.

D-le Goldig, te rugăm, zău, spune-ne si nouă de e« nu mai scriu scriitorii amint i ţ i la gaze ta „ce aveţ i o n o i -rea. a conduce"?

— Agitaţia s tudenţ i lor români bucovineni . Din C e r n ă u ţ i ni-se s c r i e : Z i a r u l p a r t i d u l u i r u t e a n „ B u k o v i n e r P o r t " a p u b l i c a t o no­t i ţ ă p r in c a r e s u s ţ i n e a că d e c e d a t u l a rh i ­m a n d r i t Ordin eseu , a r fi de o b â r ş i e r u t e a n ă .

S t u d e n ţ i m e a u n i v e r s i t a r ă r o m â n ă con­s i d e r ă a c e a s t a c a o p r o f a n a r e a memor i e i , m a r e l u i b ă r b a t r o m â n şi a c o n v o c a t a î n t r u n i r e de p r o t e s t a r e , la c a r e s ' a v o t a i o r e z o l u ţ i e energică, in c o n t r a a c e s t e i aser­ţ i u n i .

J o i va avea. loc o a l t ă a d u n a r e c ă r e i a îi v a u r m a p r o b a b i l o m a r e d e m o n s t r a ţ i e .

— I n j u r u l u n e i g r a ţ i e r i . P e la începutu l h i nei se co lpor tase ş t i r ea despre cr iza c a b n œ t i i i h r à spaniol , caro îşi îna in tase demis ia r ege lu i d i e с в г ц а g ra ţ i e r i i cehii a l 7-lea anarfiist, osândi t L t moar te d e t r ibuna lu l mi l i t a r . Se vorb iseră mul t i î . despre aceas tă cr iză, i a r z iarele s t r ă ine , c ă u t a u za­darn ic să afle canea demsioi . A fost o surpris-dere aplanarea crizei aduüa în legătuiră t o t c u aceiaş gra ţ iapo, ca re se zicea a r f i provocat с г і в ь .

Itajpoartcile cont rad ic tor i i despre această criz;> al gazetaa-ilor a u ho tă râ t pe regele Al fonz s ă là mureaseă afacerea g ra ţ i e r i i t r ecând .peste rezorru. ce i-o impune demni ta tea sa de .Suveran. A p r i mit deci în audien ţă pe corespondentu l d i n Mi. drid al ziaruilui Da i ly Te legraph , că ru ia ь а a r ă ta t t oa t e fazele crizei cabinetu lu i . I n t r e a l te le r e ­gele a sjpus următoaire le :

La recomandarea min is t ru lu i p reşed in te ara g ra ţ i a t pe şase d in ştopte osândi ţ i . Mai r ă m a s e * * anarh is tu l Luqucta pe ca re consi l iul d o m i n i ş t r i i n'a voit eă-1 recomande. I n aceste zile r e v i s t e l e fi z iarele aduseseră fo togra f ia o-sânditului, a mu­mei safe şi a f ra te lui m a i m a r e , car i cei d o i di«. u rmă , aveau săpa tă î n faţă d u r e r e a îndura t ă d i » cauza isorţii osândi tu lu i . Ch ipur i l e lo r m ă p e r s e ­cu tau zi şi noap te . N u pu team dormi . Şi stareţe a s t a orii-sa m a i a g T a v a t ' o şi regina, care d e a » menea îndoira aceiaş nelhiişte, Mă ruga m e r e u ; să-1 gra ţ ie» şi p e Luqiteta, căci a m dreptul a c e s t y .

..Т R I В Ü N A" Nr. 12 — 1912

D u p ă m u l t e chinur i şi cemsaïutàdd e u uni i jur is ­consul ţ i m'ani hotărât să i ac acest pa s , îndepăr ­t â n d vedenii le ce-mi luaseră somnul doua notpţi î n rând. Ain chemat p e Camale jas , minLstrul-pre­şedin te si i-am spus ho tă râ rea ee o luasem. D a r el nai-a re f lec ta t că n u poa te cons imţ i la acest de­mers , şi ea u r m a r e n u va con t r a semna dec re tu l d e g ra ţ i a re . Va î n a i n t a în sch imb demis ia în t r e ­gului cabinet .

A m găsit totuşi soluţ ia . A m preven i t t e a m a minis t ru lu i de a n u a junge în confl ic t c u colegi i săi, şi a m pr imi t demisia , însărc inându- l însă tot pe el c u formarea nouilui cabinet , caro alpoi a pr imit g r a ţ i a r ea şi a lui Luque ta .

Să crezi, a t e rmina t regele zilele acele două au fost cele mai dure roase clipe ale v ie ţ i i me le . Kram în t r 'o con t inuă lup tă a împl in i re i dator ie i , a exeeutăre i une i sen t in ţe şi a sen t imen te lo r mele umani ta re , ca r i au fost to tuş i mai pu te rn i ce .

— Deputat ungur — «pitropisit. D i n D e j se anun ţ ă că baronul Inczédi Samu, depu ta tu l cer­cului -Sic (Szék, com. Solnok-1 b b â c a a fost pus <te t r ibuna lu l d in Dej sub ap i t rop ie ( tu t e l ă ) . Ba­ronul Inczédi se află acum î n t r ' u n sanator iu din C l u j .

î n u r m a acestei ho tă r î r i a t r i b u n a l u l u i , cer­cul Şicului (care, observăm în t reacăt , este unu l d i n t r e cele ma i miei ce rcur i electorale d in Unga ­ria, neavând nici 300 a legător i ) se va declara va­cant.

— Colecţia de tablouri a dlui A. Vlahuţă. Ce­t im în „ S e a r a " d i n Bucureş t i : Af lăm că î n t r e 1 şi 15 F e b r u a r i e d. A. V lahu ţă va p u n e în vân­zare în t r eaga sa colecţie do tablouri . S e ştie ca in această preţ ioasă colecţie se găsesc peste 60 ta­blouri de Gr igorescu d in cele ma i bune epoce şi înfăţ işând aproape toată bogata va r ie ta te do su­biecte în care s'a unanifesat gen iu l mare lu i nost ru pictor.

— Mitte Kremnitz şi cultura românească. „Gra-zer Tagpos t " c u p r i n d e u n foileton despre M i t e Kremni tz , în care se descr iu î n t r e altele rapor tu­rile fostei secre ta re a reginei Român ie i cu cu l tu ra românească şi mer i t e le ce şi-le-a câşt igat p r i n răs­p â n d i r e a în s t r ă ină ta t e a acestei cu l tu r i .

I n casa. ei so în t runeau numeroş i d iplomaţ i si bărba ţ i de s ta t , i n t r e al ţ i i ş i actualul p r im-mi-nis t ru P . P . Carp , p recum şi l i t e ra ţ i s t ră in i şi români ca Eminescu şi Caragia le .

I n t e r e s a n t ă este declara ţ ia au to ru lu i că „Me­moriile regelui Carol — de un martor ocular" nu sunţ scr ise de r t ge , ci d e Mi t e K r e m n i t z .

— Răsboiul italo-turc. Oa u n even imen t apa r t e in răeboinl i ralo-turc a f o r m a t şi confl ictul ivi t in t re F r a n ţ a şi Itaflia d in cautza c a p t u r ă r i i vasu­rai f rancez Manouba d in p a r t e a f lotei i ta l iene.

Leon Toiatol. 2»5

E Í S B 0 I Ü ŞI FA&EL ROMAN.

Trad. de A. C. Corbul .

(Urmare).

— - Bătăl ia este în to tdeauna câş t iga tă de acela care esfe ferm hotăr î t de a o câşt iga. De ce am pe rdu t noi bătăl ia dela Aus ter l i tz? Pe rde r i l e noas t r e nu au fost mai considerabi le decâ t acelea ale Francez i lo r , da r ne -pusesem mai dinainte cu vom p e r d e bătăl ia , şi ani p e r -dut -o cu adevă ra t . Si am făcut aşa, fiindcă nu aveam pe acea vreme nici un motiv mare de a ne ba te . Dor in ţa noastră e r a de a ne r e t r a g e cât mai curînd posibil de lié câmpul de băta ie . Dacă am fi r ămas până seara , r e ­zultatul a r fi fost altul. Ei b ine! mâne nu n e vom mai pur ta astfel. Spun că flancul nost ru s t âng este p r e a 4 a b , dar cel d rep t p r e a înt ins? P ros t i i ! Nu'mi pomeni de aşa ceva. Ştii ru ce ne aş teap tă m â n e ? O sută de mi ­lioane de eventual i tă ţ i d iverse cărora, va t rebui să le facem fată numai decăt , fie că vom a taca noi, fie că vor a taca ei, fie că acesta, ori acela va fi ucis. Tot ce facem mii acuma este un joc de copil. Vezi tu : domnii aceia cu cari ai vizitat pozi t iuni le , nu numai că nu concurează la mersu l genera l al afacerilor, dar îl şi împiedecă. Ei nu se gândesc decât la meschinele lor in te rese .

— În t r ' un a ş a moment ! făcu P i e r r e cu dojana. — în t r ' un aşa moment , r epe tă pr in ţu l Andrei , căci

pentru ei a venit momentul când poa te birui pe v re -un adve r sa r ori a căpă ta o cruce sau o pangl ică . P e n t r u c i n e , iată dilema zilei de m â n e : o sută de mii de Ruşi ţi o sută de mii de Francez i , cată faptul : si acela cave

Confl ictul acesta ca re se p ă r e a că n u va lua p ropor ­ţii mar i s 'a ap lanat şi mai specimen. In te rv ievur i l e avute în t r e cei doi r ep rezen tan ţ i ai ţă r i lor , Ba­re re şi San Giul iano, a u î n l ă t u r a t orice confl ic t dând sat isfacţ ie depl ină F ran ţe i , fi nejigmimd nici demni ta tea I tal iei . I n u rma acestei în ţe le ­ger i , pasager i i vasului făcuţ i pr izonier i au fost puş i pe picior liber.

D e p e câmpul de răsboi nu-i nici o ş t i re de impor tan ţă .

Cu t oa t ă l in iş tea din a fa ră T u r c i a însă t rece p r i n t r e m a r e criză in t e rnă , s t ând îna in tea ale­ger i lor p a r l a m e n t a r e , cari se p revăd a fi foar te violente. S i tua ţ i a in t e rnă s'a compl ica t şi p r i n ag i ta ţ ia ee domneş te î n t r e popoare l e imper iu lu i şi s ta te le d i n Balcani . E cr i t ică s ta rea p e n t r u Turc ia , şi î n momentele aceste d e o deosebită g r eu t a t e mu se găseşte n ic i o pe rsona l i t a te , c a r e a r fi î n s t a re să facă o rd ine .

— Flotila noastră aeriană. Armata n o a s t r ă comună are t re i d i r igeabi le : Pa r seva l , Lebaudy şi K ö r t i n g , car i fo rmau cel d in t â i început аД flo­ti lei aer iane . Acum u n am s t a tu l major iau arma­tei a comanda t şi câ teva aeroplane. P e n t r u a com­ple ta ech ipamentu l min i s t e ru l comun d c răsboi a cerut min is te re lor de f inan ţe d in cele două ţăr i u n c red i t special de p a t r u mi l ioane . Cererea a ră­mas însă fără rezul ta t şi i luzia unei f loti le ae­r iane în Aus t ro -Unga r i a a fost spulberată 1 . I n consecinţă raci cele două s t a ţ i un i aeronaut ice proiec ta te în Ungar i a , n u se vor edifica.

— Conjuraţie republicană în Montenegru. Ziarul Ce t insky Wjes tn ik din Cetim j e conf i rmă şt irea, despre con ju ra ţ i a republ icană din Munle-neg ru , care urmăreş te dee a a lunga d inas t ia şi a p roc lama republica. P a r t e a cea mai mare a con­ju r a ţ i l o r o formează of i ţer i i . P â n ă acum s'au făcut mai mul te de ţ iner i . Op in i a publică e foarte ag i t a t ă . D u p ă cons ta tă r i le aceluiaş ziar , conju­r a ţ i a a re ramif icaţ i i în în t r eagă ţara . Sediul este însă la Belgrad .

— Logodnă. Dşoara LiVia P e u t ia, învă ţă toare d e s tat şi d. Pave l Lecheşian, viee-notar comu­nal în Pe t r e , îşi tainunţă logodna.

Fe l ic i tă r i le n o a s t r e ! X Ofevă аНЬііягі peatrn mirese , hicwi аговгін. în e-

• • « • t a r e solidă şi s p a n a IA: Helm I. atelier эреаіаі pen-tra albi turi , Arad, P i a ţ a Liber tă ţ i i (8z*b»d.sás-té») ш. 20.

— Milioane salvate. D in New-York se anunţă : I e r i în fini, s'a p u t u t a junge la casele de bani , în­g ropa te sub ru ine le u r iaşu lu i pa la t Equitable , ca re fusese d i s t rus săp tămâni le t recuto de un pu­ternic incendiu. S'a constatat , că focul n ' a făcut nici o s t r icăc iune eastlor do bai , rezis tente con­

fie va Imita cu mai multă furie, ace la va birui . Si iţi ша.і spun că orice s'ar în tâmpla , ori cum ar încurca domnii dela statul major lucrur i le , tot noi vom -câştiga mâne bătălia... Mâne, cu orice preţ, vom ieşi învingător i .

— Acesta e adevărul sfânt. Al te ţa Voast ră , zise T i ­mokhin. Nimeni nu se mai gândeş te acum la propr ia sa piele . Soldaţ i i din batal ionul meu nici n 'au mai băut vodkă, da tă fiind solemni ta tea acestei zile.

Ofiţerii se r id ică ca să plece. P r in ţu l Andrei ieşi cu ei, dând aghiotantului cele din urmă porunci . Dupăee p lecară ofiţerii, P i e r r e se apropie de pr inţul Andre i , dar mai inainte de a avea vreme să-i vorbească, ei au ­ziră pe şosea paşii a trei c a i ; p r in ţu l Andrei recunoscu Wolzagen şi pe ţHlauzewitz, escor ta ţ i de un cazac. Ei t recură urmându'.ii conversa ţ ia , şi pr in ţu l Andrei , p r e ­cum şi P i e r r e , auziră fraza de mal j o s :

„— Piâsboiul trebuii" t ranspor ta t în spaţ iu , aceasta a fost totdeauna--părerea, mea .

•—„— O! da , r ă spunse celalalt , deoa rece scopul no­stru este de a'l slăbi pe inamic, nu t rebuie să conside­răm perder i le individuale.

„— O! da, confirmă vocea celui dintâi . -— T r a n s p o r t a t în spa ţ iu ! repe tă cu mânie pr in ţu l

Andrei , dupăce t recură călăreţ i i . Eu am lăsat îu spa ţ iu pe ta tă l , pe fiul şi pe sora mea. Dar ce-i pasă lui de a s t a? Ce ţi-аіп spus eu? Nemţii aceştia, d e p a r t e de a câşt iga bătă l ia do mâne, vor .pune chiar be ţ e in roate cât vor pu tea mai mult , pentrucă capul lor es te plin de teorii nemţeş t i cari nu tac două pa ra l e , şi ei n ' m în inima lor ceeace ne trebuie mâne şi ceeace posedă Timokhin. Europa în t reagă au dat -o lui Napoleon şi an venit să ne înve ţe şi pe noi. Ce profesori exce lenţ i !

— Crezi d-ta că vom câş t iga bă tă l ia de mâne? în­t rebă P i e r r e

— Da, da. zise dis t ra t pr inţul Andrei. Stii tu ce-cts

t ra incendiului . H â r t i i l e de valoare, de aproape í m i l i a rde de franci an font găs i te nealterate, '

— Ziarul „Tribuna" se afla de vân­zare în Bucureşti la Librăria „Neamti Românesc" Calea Victoriei No 107.

— Rugare. R o g pe unul sau a l tu l d i n t r e t ine­rii noştr i dela s a t e să binevoiască a-cmi t r imi t e pe o c a r t ă poş ta lă 2 — 3 s t r igă tur i popora le d i n comuna dlor auz i t e la joc sau la ospeţe d i n guira femei 1er.

S t r i g ă t u r i l e să f ie m u m a i de con ţ inu t glu met .

S t r i g ă t u r i l e cele mai bune le voi t ipăr i ape ; in broşură , u n d e voi indica ţ inutu l , comuna şî numele ce lor ce mi-le-au t r im i s .

Mulţumindu-le îmiaânte p e n t r u acest serviciu, semnez :

M a g a r e , (com. T â r n a va-mare) î n 14 ( 2 7 / I a n u a r i e 1 9 1 2 . Cu toată s t ima E m a n u i l Suciu. în­văţă tor .

X Azi dobi a se mai află câte o familie, care poate trăi fără nici un ins t rument muzical. Muzica dă voie buna, vioiciune celor ce o ascultă . Doar nu se poa t e închipui muzică bună fără ins t rument de a semenea bu i. S'au dovedit de cele moi bune ins t rumente , având S*.TI plăcut şi const rucţ ie fină ins t rumente le muzicale, d e t * fabrica Mogyorossy Gyula Budapes t a VIII Rákoczi-uv 71, despre cari vorbeş te mai pe la rg anun ţu l p u b l i c a în numărul de azi al zairului .

X Recomandăm in a t en ţ i a cetitorilor şi pantofari i >i prăvăl ia de piele şi ar t icole de păpucăr ie Goldstein ' si fiul, Sibiiu. Kleine Ring 5. unde se pot cumpăra arti-cob-necesa re în p r e ţ moderat , L a cumpăra re mai mare r a b i î .

Mişcare culturali şi social i . — I Petreceri , concerte. —•

* - • 3 Februarie n Petrecere pentru copii în Năsăud. OerpuJ d i ­

dact ic dela şcoala fund. e l e m e n t a r ă de băieţ i şi feti ţe din Năsăud invită la pe t rece rea cu joc pen­t ru copii, ce va avea loc la 3 Eebr . n. în «ala dt-g imnast ică . Se va juca t e a t r u , se va cân ta şi de­clama, începu tu l la orele 5 juin, sea ra .

4 Februarie n.

Corul plugarilor din Soborşin i nv i t a l a con­certul împreuna t cu t e a t r u şi datais, c a r e se v a ţ i­nea Duminecă în 4 F e b r u a r i e s t . n. în ospătăr ia „Zcdik" . î ncepu tu l s e a r a l a 8 orc. Veni tu l cu­r a t es te des t ina t p e n t r u a u g m e n t a r e a bibliotecii popora le şi acv i r a rea in s t rumen te lo r muzicale.

P r o g r a m : 1. Imnul unirei . 2. , , 0 şedinţă co­m u n a l ă ' , teatru. 3 . M o r a n d .

face dacă aş avea p u t e r e ? N'aş mai face pr izonier i . Es te cavaleresc lucru să faci prizonieri . Dar cum Francez i i mi-au ru inat casa , vor ruina Moscova, cum ei m ă in­sultă în fiecare moment, ei sunt duşmani i mei, ei sunt in ochii mei nişte criminali, şi t r ebu iesc pedepsi ţ i ca moar tea . Aşa eă, dacă sunt inamici i mei, ei nu pot fi prietenii mei, ca toate vorbele mari debi ta te la Tilsitf. Aşa gândeş te Timokhin, p recum şi armaţi i i n t r e a g í .

— Da, da, făcu P i e r r e cu ochii s t ră luci tor i : sunt ça totul de ратегеа d- ta le .

în t rebarea ,carc-l f rământase toată ziua ace ia , e r a acum rezolvată . El în ţe lese sensul şi semnif icarea r ăz ­boiului şi a bătăl ie i de a doua zi. El în ţe leş i ' căldur,/ lateri tă a pat r io t ismului care-i mişca pe toţ i oamenii aceia, şi el în ţ e l e se de ce se p regă teau ei cu atâta. li­maié de moar te .

— A nu face pr izonier i , u rmă pr in ţu l Andrei. Ho tă ­rî r e a aceas ta ar schimba fa ţa răsboiului şi l'ar face mai pu ţ in c rud; dar noi ne jucăm de-a răsboiul şi fa­cem pe cavaleri i . Mărinimia, asta. mă face să mă gând '-• la o doamnă sent imentală , care ar leşina dacă s'ar în­jungh ia în faţa ei un v i ţe l : ea este aşa de bună încât un poate supor ta vederea sângelui. Ceeace n'o împie­decă să mânânec cu apetit fr iptura de v i ţ e l . Ni-se vo r ­beşte de dreptur i le răsboiului, de pa r l amen ta r i , de ne s i ta tea de a-i cruţa pe cei nenoroci ţ i . F leacur i ! Ui văzut euîn 1805 cum am fost traşi pe sfoară. Ne-au . - -fuit casele, au pus la noi în c i rcu la ţ ie asignate falş -. ne -au ucis părinţii şi copiii, şi acuma, sc vötbestö ie legile răsboiului si de măr in imie fa ţă de inamic. .\ • Л, care, pentru a a junge la toate aces te încheieri . va fi suferit ca mine...

(Va u r ina )

Nr. 12 — 1912 „ T R I B U N A " Pag. 11 — С і м vrea să câş t ige frumoase cusătur i r e m a -

>eeetl eă cumpere lozuri de ale loteriei organizate de Ä*unranea femeilor din Arad.

Preţul unui loz 1 cer, comandele eă se adreseze la J 'brăria Tribuna", adăugându-se şi portul postai.

л * . r"mu ^ A u apă ru t şi se a f l u de vânzare l a „Librăria

Tribuna": Din

ce lebru l r o m a n al contelui Leo Tols toi a a p ă r u t „ R A S B O I U ŞI P A C E "

volumul II. P r e ţ u l 1 coroană 20 f i i .

P r e ţ u l volumului I es te 1 cor. 60 fii. Ambe le volume se găsesc de vânzare la „Librăria Tri­buna".

Volumul I I I va apărea în cur înd .

Calendare pe anul 1912 Calendare de lux (block) p e n t r u masă şi pă­

rete «or. 1.—, 1.50, 2 .— şi 3.50 -f- 20 fii por to , -reeomiamdat 45 fii .

»Calendarul Minervei« pe anul 1912. Preţul 1*25 Cor., 45 fileri porto recomandat

Călindarul Poporului (Sibi iu) a 40 fi i . 4- 10 fii. jporto.

Călindarul Săteanului (Sibi iu) 30 fii. 4 - 5 fii. por to .

Calendarul Poporului Român a 40 fii. 4 - 10 fi i . por to .

„Calendarul Naţional" edi ta t de „Foa i a inte-»«eantă" din Orăş t ie . P r e ţ u l 40 fii. 4- 5 fii. por to . Oonţine numeroase i lus t ra ţ i i actuale .

„Calendarul Lîgei Culturale" pe 1912. P r e ­ţu l 75 ban i p lus 10 fii. por to .

„Calendarul Lumea Ilustrată" a 1.50 + 20 fii. fporto. rocO'in. 45 fid.

La Librăria „Tribunei" să află de vânzare ..Po­melnicul viilor şi morţilor" legat în pânză, aurit

cu preţul de 50 fileri plus 5 fileri porto. •

„Din ţări străine" scrierile inedite alui Dr. Iuliu T. Mera.

Preţul 2 Cor., în România Lei 3*50 plus 20 Şl. porto, recomandat 50 fii.

* Ä apărut:

Ineiră-te mărgărite.- do Victor Eftiiniu, poem care -s'a r ep rezen ta t pe scena tea t ru lu i Nat ional din Bucu­reş t i eu mare succes. Un volum 2 cor.

Delavrancea: Liniş te , Trubadurul, S t ă p â n i a o-• iată. P r e ţ u l 2 cor. 50 fii. 4 - 20 fii. por to .

Mariu Theodorian Carada: „Revizuirea Con­stituţiei". Bucureşti, 1911.

X La expoz i ţ i a internaţională de construcţ i i de £ier ai niasini din B u d a p e s t a a făcut mare s enza ţ i e în toa te

«rotirile de spec ia l i ta te , motorul de oloi brut „P.obur", «xpne do fabrica do motoare Landler Ödön Budapesta, • 1 . Lovag n. 2. A c ţ i o n a r e a regulată şi s implici ta tea .iTiră pereche a aces tui motor a atras a t en ţ iunea tu turor vizi tatori lor şi astfel ou d r e p t cuvânt putem afirma, «ă dintre toate motoa re l e cu oloi acesta e cel mai p r e -rorabil .

La această expozi ţ ie a fost distins cu medal ia din p a r t e a s tatului , reea.ce î n t ă r e ş t e af i rmaţia noastră de ­spre cal i tă ţ i le nediaeutabi le a le motorului .

x Seminaru l juridic Dr. Geréb, Cluj, Str . F a r k a s Uângă edificiul cel vechiu al t ea t ru lu i ) . P regă teş te pc Jăngă onora r mic, pent ru examene le de drep t , de stat, r iguroase , de d rep t de «tat , e x a m e n e de advocat şi de magis t ra t . In 3 luni so câş t igă l icenţa de doctorat . Fiind în p ragu l proiecte lor de reformă a învă ţămân tu lu i ju­ridic, e dorit cn toti cei in te resa ţ i să so ad re seze spre binele lor la aces t s emina r , care în lesneş te mul t ca r i e r a advocaţială.

X Gustav Tátray — O r a d e a - m a r e , s t r . Eá-к в с г у , p r ă v ă l i a p e n t r u e l i t ă , u n d e s e p o t c u m ­p ă r a l u c r u r i d e m â n ă , p e n t r u d a m e p r e c u m şi n e ­c e s a r i i , cu p r e ţ u r i f o a r t e i e f t i n e . T e l e f o n 783.

P O Ş T A REDACTTEf.

Otelirul (O) . A m primit a t â t scr isoarea, cât şi c a r t a poş ta lă . Vom p rofra în cairrnd.de oeJe ce n e comunici . Mul ţumi r i îşi s a lu t ă r i . .

Un subabonat. Astfel d e l u c r u r i t r e b u i e co­m u n i c a t e la timţp. P u b l i c a r e a lor acum, d u p ă 2 huni n u mai e ac tua lă . .Păs t răm însă foaia.

Redactor responsabil: Iuliu Giurgiu. „Tribuna" institut tipografic, Nichin ţi con».

REISZ MIKSA F A B R I C A D E

M O B I L E B É K É S C S A B A — N A G Y V Á R A D Andrássy-ut 4 1 — 4 3 . Rákóczi-ut 14.

(Lângă »Apollo«).

п і и і п і я і п і н і і і і і и а M

T I M B A L E Cu Organism pa­tentat de oţel, dând sunete résonante şi foarte plăcute, — -e pot căpăta şi pe rate. — Gramo-foane cu plăci ar­tistice, — vioare , f laute, hafrrto

nici ş. a. — Numeroase distincţii şi medalii pri­mite ca răsplată. Inventatorul pedaluiui modern şi al organismului de oţel. Catalog trimit gratis.

Mogyórossy Gyula, kir. szab. hangszergyár .

Budapest, VIII., Rákóczi-ut 71. І І І І В 8 І И І І І В І І І В 1 І І І І Д І

Kii candidat de adVoca t practică bună, află aplicare momentană

în cancelaria advocatului cu

Dr. Sever Ispravnic în Arad.

„LăptariaАгайапГ (Aradi Tejcsarnok)

aduce la cunoştinţa onoratului public, că â adus în circulaţie următoarele caşuri, cari sunt pre­paratele sale proprii şi anume:

Imperial Tejszin-csemege

îejszin-creme, iar în zilele cele mai apropiate:

Bomadour şi Állóid-Gyöngye

şi alte caşuri fine — calităţi ne­întrecute.

Cu stimă :

ARADI TEJCSARNOK.

Primul atelier de biliarde din Braşov 1

MERTH JÁNOS, B r a s s ó , Vasút-utca 8. sz.

Pregăteşte din material excelent şi uscat totfelul de biliarde, în stilul cel mai modern, primind pe lângă preţuri foarte moderate şi reparaturi.

ШШШШШШЩШЩЩі]

Premiat cu medal ia cea mare la expozitfa mi lenară din Budapesta în 1896.

Щ' Turnătoria de clopote. - Fabrica de scaune de fier pentru clopote alui TIMIŞOARA-

FABRIC. T0NIU NOVOTNY, Ш m m

Se recomandă spre pregătirea clopotelor nouă, preenm Ia turnarea de nou a clopotelor stricate, sprz facerea de clopote întregi, armonioase pe ga­ranţie de mai mulţi ani, provăzute cu adjustâri de fier bătut, construite spre a le întoarce în uşurinţă in ori-ce parte, îndată ce clopotele sunt bătute de o lăture fiind ssiîet semite de сгррчге - Sunt recomandate cu deos bire C L O P O T E L E G Ä U R I T E , de dânsul inven­tate şi premiate in mai mute rânduri, cart sunt provăzute în partea su­perioară — ca ѵіоііва — cu gău'i ca figura S şi au un ton mat intensiv, mai adânc, mai limpede, mai plăcut şi cu vibrare mai voluminoară decât cele de sistem vechiu, astfel, că un clopot patentat de Зй7 klg. este egal in ton cu un clopot de 461 kilograme patentat după sistemul vechiu. — Se mai recom-ndă spre facerea scaunelor de fier bătut, de sine stăiătoare, — spre preadjusiarea clopote'or vechi cu adjustare de fier bătut — ca şi spre turnarea de toace de metal. — Preţuri-curen e ilus rate trimit gratuit.

•:і <s •', •.'„ "ч..-.V,4

ттмттш

•ііГІІП

Omaszta János, fabricant de lămpi

pentru trăsuri. B u d a p e s t ;

VIII. Óriás-utca 20/a Primeşte comande de pri-ce lămpi pen­tru trăsuri şi auto­mobile, — comande pentru galvanoplas-tică şi ori-ce repara­

turi de branşe.

î

a= a :

In grădina de iarnă a

„Hotelului Central" condusă în spirit m o d e r n ; — Onoratului Public i-se servesc mâncări şi beuturi, de cele mai bune, cari mulţămesc ori-ce pre­tenţii. — După teatru se capă»ă tină caldă

Pentru cununii şl bancheturi stau la dispoziţie săli separate.

Zilnic taraf de ţigani, de p r i m u l r a n g . In cafenea se poate lua asemenea după reprezentaţiile teatrale — cină. c u distinsă stimă: Augustin Csermák,

hotelier.

8

= 1

6

N u m ă r u l t e l e f o n u l u i 3 3 .

U j j János , stabiliment industrial de cement, în Risjenó-Eidőhrgy $i N a g y i e r i n i Execută ţevi de beton, plăci de pavaj, plăci de marmură artificială, terrazzo şi mozaic, columne, scări, laviţe, cărămizi, ţigle, inele de fântâni cu fer, plăci sub sobe, vălaie de ori-ce lungime, etc. etc.

Aces t s tabi l iment lucrează şl pro iecte <?• cheltuie l i ş i planuri pentru podur i d e b e t o n cu cons taucţ i e d e fer şi pen­

tru be ton izarea trotoare lor .

F r i d e r i e D o n i g turnatorie, fabrică de-clopote şi metal, aran­jată pe motor de vapor

Arad, Strada Rákóczi N o 11—28. = Fondat în anul 1840; P r e m i a t î n a n u l 1 8 9 0 c u c e a m a i m a r e m e d a l i e d e e t a t ;

Cu garanţie de mai mulţi ani şi pe lângă ce'e mas-favorabile condiţii de plătire — recomandă clopotele sale

cu patentă ces. şi reg. invenţie proprie, cari au avantajul că faţă de orice alte c lopote ia turnarea unui şi aceluiaşi e tare şi cu sunet adânc — s e face o economie de 2 0 — 3 0 % la greutatea metalului. Recomandă totodată clopote de fer ce se pot învârti şi postamente de fer, prin a căror între­buinţare, clopotele se pot s uti de crepat chiar şi cele meê mari clopote se pot trage fără să se clatine turnul Reco­mandă apoi transformarea clopotelor vechi în coroană d e fer, ce s e poate învârti cum şi turnarea din nou a clopo­telor vechi sau schimbarea lor cu clopote noui pe lângă o suprasolvire neînsemnată. Clopote mici avem totdeauna la dispoziţie Liste de preţuri şi cu ilustraţiuni la dorinţă s e trimit gratuit şi porto franco.

B Ce faceţi băieţi? — Tata ne-a ^

dat voie ' Căci fumăm doar tuburi veri- m tabile Antinicotin firma ,JACOBI" • din cutii de lemn

Păziţi ! Sunt veritabile numai cu înscrip-ţiunea »JACOBI«.

D a c ă s t r o p e ş t i c u „ F O R H I N " ai mai pu­

ţină bătaie de cap,

•a lucru mai puţin,

a cheltuială mai puţină!

deoarece »FORHIN«-ul este

MICTÜRÄ DE BORDÓ adesea îmbunătăţită. Se lipeşte uşor chiar şi de franzele umede. La or l -ce brumă poţi s e stropeşt i , nelasând nici un

fel de sediment (drojdie). Multime de scrisori de mul-

tămită şi recunoştinţă. Cere prospect gratuit şi franco

delà fabrica

FORHIN" та &

U Z I N Ă A S O R T A T Ă O U

INSTALAŢII ELECTRICE COMPLETE Pentru mori, fabrici, ferme, etc. g^Motoare de oiei brut S W I D E R S K I

Motoare de München TlTcl'nLSl M a ş u n i e l e c t r i c e IVI. S . W .

Pompe centrifugala ş i turbine. Auspici i le ingineri lor şi preümlnare le d e epeee Ie

p a n e bucuros Ia dispozi ţ ie .

M E L E K T R A., soc. pe acţii pentru edificarea uzinelor electrice Budapest, VI.. Gyár-u. 11|L Telefon 84—64.

Orova Károly, inginer-mechanic diplomat.

B u d a p e s t , V., Kálmán utca 24. T e l e f o n 1 4 6 3 8 .

ІВ£Я£2ЯЯ£&: TEICHERT & SOHN, L I B N I T Z . S p e c i a l i t ă ţ i : Herestraie rapide şi cu două 'ăiuşuri, instalare completă de herestraie

cu aburi şi uzine. Garnituri pentru tăiatul lemnelor cu elevator sjgur.

Mare depozit în maşini şi unelte pentru lucrarea lemnului pe seama masărilor şi inginerilor.

Condlţiuni favorabile de plată ! Catalog trimit gratuit! Es^

T T

Nr. 12 1Ô12 „ T B I B Ü N A ' Pag. 13

Maşinile de cusut pentru

sunt cele mai bune, cari se pot căpăta la prăvălia

societate pe acţii, ARAD, József Főherceg-ut 9. sz.

(Vis-à-vis de biserica luterană.)

La cerere se dă gratuit prospecte de lipsă.

M O T O A R E ' ŞI L0C0M0BILE

cu gaz, olei şi benzin.

îl

LITERARE PROMPŢI СоШІІ com- J / Г , V

NABLIE DE PIAŢA! Щ)ЛК^ GARANŢI ря TIMP ' і ^ - ^ - г / ^

ÎNDELUNGAT! ч_ J- — • • - "

Fabrica de то-озгейш Drezda SOCIETATE PE ACŢLL.

C e a m a i m a r e ş i m a i v e c h e fa­b r i c ă d e m o t o a r e d i n G e r m a n i a .

AGENTURA GENERALĂ PENTRU UNGARIA:

GELtÈRT Î6NÀCZ és TÁRSA B U D A P E S T , V., K O H Á R Y - U T C A 4

(Alkotmány-utca sarok).

Patentatură originală din Svedia.

ï MR0BUR<á motor cu oei natural ce!

în urma multiplelor calităţi este

mai bun dintre toate toarele de acest fel

având o putnre de 2— 300 cai (HP.) LANDft

mo­

is ou taie ! Noutate! Lucru neîntrecut de ieftin 1

îl recomandăm poentru: mori-, ateliere industriale

şi la totfeluî de maşini agricole. Spese la cias după fiecare HP. 1 Va fil. Nu este supus supravegherei finanţelor !

S e v inde şl în rate ! Garantie depl ină I Maşini, motoare folosite se schimbă cu nouă.

Catalog la cerere trimit gratis.

Landler Ödön. B u d a p e s t , Lovag-u. 2.

• • • » • • • • • • • • • • • • • • • I M T ö l e í o n 9 8 3 .

Balog Sándor, cârnăţărie şi depozit de şuncă

de Prága.

Budapest, VIL, Rotteubiiler-utca 66. Recomandă;

• í • 4--

Şuncă de Prága, calitatea cea mai bună, fără os, care e cea mai preferabilă comercianţi­lor, — putându-se tăia

excelent. Recomandă diferite soiuri de cârnă-ţării cu preţuri ieftine — Catalog

trimite gratuit

і т і ы т н і н и ш н і

mai mul te mi l ioane

d e altoi d e vită d e vie

în NAGYÖSZ. Cea mai mare şcoală de pepi-nărie de viţă din Europa MEDIE,

gratis.

Cafea şi Tea Extras din Catalogul lui Kotányi János:

C a f e a b r u t a , : Jamaica 1/2 Chîgr Cor. 1 6 0 Portorico 1/2 » » 1 9 0 Cuba V2 > » 2 — lava aur > > 1 7 0

O a f o a p r á j i t A : (In prâjitoria electrică proprie).

Calitate bună Va Ch'gr Cor. 1-90 Calitate fină 1/2 « » 2'20 Mixtură foarte fină (Cuba, Aur, Me-

nado, Mocca) V2 Chlgr > 2 6 0

T e a ï

Rămăşiţe de tea Va Ch'gr. . . Tea de C o n g o V2 » . . . Mixtu'ă pentru famil'e V2 Chlgr. Tea impenaă foarte fină V2 » Tea Ceylon foarte aromatică V2 Mixtu ă excelentă de prăjituri pentru

tea V2 Chlgr R u m :

Cor. 2 5 0 » 3 — » 5 — > 6 -» 6 -

» —-80

Cor. 1 9 0 » 3 40 N

» 3 5 0

1 litru rum pentru tea de familie 1 litru rum fin de Brazilia . . . 1 sticlă 7 / io rum fin de Jamaica .

Renumitul »ARDEIU KOTANYI« se vinde în cutii originale.

K o t á n y i J á n o s , m a r e c o m e r c i a n t d e c a f e a spl t e a .

(SEGHEDIN, BUDAPESTA, VIENA, DÖBLING, BERIIN, ABAZIAJ ŞI A K A D , József főherceg-ut Nr. 3. în edificiul băncii „Arad-Csanádi Takarékpénztár".

ІЧГг. t e l e i o n u ' u i 8 0 9 *

Fiind cumpărarea pianelor afacere de încredere, cea mai bună garantă o dă în astfel de cazuri, renumele unei firme de o vechime de 40 de ani. Astfel zace în interesul ori cărui cumpărător, ca înainte de cumpărare să privească depozitul firmei

J . C l i j — K o l o z s v á r , Strada Barth« Miklós 14.

/ cu v'pîanele cele mai renumite fabrici streine, cari se vând cu preţul fabricei, chiar şi pe lângă plătire în rate.

tţtr Singura agentură din Ardeal a pianelor »Wirth«. ПМ Are în depozit piane: S c h i e d m a y e r , B ö s e n d o r f e r , E h r b a r , W i n k e l m a n n , F ö r s t e r , S t i n g i , S t e l z h a m m e r , R i c h t e r , G ö s s l .

Pianele vechi se preţuiesc şi se sctrmbă cu aHe rouă, pe lângă plătirea diferenţei. Efepiuieşte reparaturile cele mai gingaşe şi acordează cu acurateţa.

io ani garantă şi acordare gratuită de un an.

Scrisorile de recunoştinţă stau la dispoziţia cumpă­rătorilor. — Telefon 419.

Pag 14 T R I B U N A Nr. 12 2191

і Ш І і і Ш

Bittenbinder József, sculptor şi arhitect аѳ altare,

T e m e s v á r - J ó z s e f v a r o a,

Bonácz-utca 16 sz. Face totfelul de mobilier de biserică, aşa ca : Iconostase şi altare, statui dc piairă şi lemn, amvoane şi scaune de spovedanie, Sicriul Domnului, Grota Măriei de Lourd, cristelniţe, icoane de staţiune, sculptura tn relief sau pictară, străni, pictură de biserică şi altare.

Renovează în stil altare vechi, amvoane şi statui, aureşte şi ma'morează. Preţ-curent, preliminar de spese şi planuri gratuit. — Dacă sunt chemat pentru examinarea lucrului, mă duc ori-unde

pe cheltuiala mea proprie.

i x i i i 1 1 1 i r a i i i ï i i ï u u i u t i i i u i i In f a b r i c a d e m a ş i n i a C ă i l o r F e r a t e U u n g a r e s e pre - Ы g ă t e s c c e l e m a i n o u ă ş i m o d e r n e И

GARNITURI DE TREERAT construcţii de ofel cu locomobil presiune de 10 cai pulere. Cefe mai nouă sisteme d? motoare cu benzin. Foarte ieftine locomobile cu gaz, locomotive, pluguri cu vapor, maşini jumă­tate stabile şs compound. — Fabricat ile fabricei de maşini agricole din Losonc, societate pe acţ<i : Maşini de sămănat iLosonci-DrilU cilindrice. »Record-DrilU cu lingu ă şi ^Record II.« patentat. — Site pentru bucate sistem Kalmár Garnituri pentru mori, pluguri de Reşiţa, grape, sape pentru sfecle. — Fabrcatiöe : International Harvester Compani of Amerika Mc. Cormick Deering Milwaukee, precum maşini de cules, de strâns, de cosit. Grape cu dinţi arcaţi sistem Mc. CormKk. Cară pentru aruncarea gum-iuiui sistem Corn. King. Presse de fân şi maşini, universale de măcinat. — Trimite despre toate catalog ilustrat

^ W A J b O E l ^ A R T H L I 1 ^ , |—I A R . A . D , F r o r e n « . - tó i - l / b . T e l e f o n 8 ^ .

іііхттаііпті!^^

Pásztori Sándor, fabrică de împletituri," matraţe din sârmă şi

rolete de fier. B r a ş o v - B r a s s ó , S t r a d a S ţ a i t a l v i l v t i 3 2 .

Orilaje şi porti fabricaţie proprie, execuţie simplă şi frumoasă, ma­traţe din sârmă cu rame de fier ori lemn, paturi de închis cu ma-trat cu arcuri, cea mai bună calitate. Impietturi şi gradele pentru mori şi fabrici, pentru scopuri economice şi de gospodărie. — Coşuri de sârmă, grătare, sârmă împletită, ob'oane, coteţe şi alte lucrări de branşe, se execută pe lângă preturile cele mai i fti e.

C a t a l o g I l u s t r a t ; g r a t u i t franco

Să ne credeţi că este în interesul D-tră dacă com an "al! coasa „Koronagyémánt"

C u c o a s a . „ K o r o n a g y é m á n t " bătută odată se poate cosi ziua întreagă deoarece e făcută din otel-diamant, c o a s e r e l e ş i m o i n u s e g ă s e s c î n t r e e l e . M*entru trăinicia fiecărei bucăţi g a r a n t ă m ,

75 80 85 90 95 100 110 cm. la c o m a n d e de 10 Preţul : 1 buc. 1-80 1-J0 2. -2-20 2-40 2-50 2-60 cor. buc . 1 se 'dă rabat.

Comandele se pot face prin trimiterea banilor înainte sau pe lângă rambursa

K a p o s v á r , F ö u t c a 2 2 T . ï Lengyel Testférek Ä S

„ Cele mal moserce ШГ m o b i l e t i t f i e r ş î штшё

şl cele mal pracHce

bănci Mgie* aice « i scoală ş! d e b i t a r e a l o ­cuinţelor, h o t e i e -Sot, s p i t a l e l o r ş i

* scoslelor, precum şi o b i e c t e f a b r i c a t e d i n c e l e mai b a n e m&-terlale d i n ţară, lucrările cele mai solide ds artă şl construcţie se life­

rează numai de cătră fi mis

B e r n h a r d t I ţ e z s f f в І Ш Brassó, str. Neagră rtr. 33.

- l o t acolo e cancelarii ţi fabrica montată cu cele mai noi maşinării. -

Lampe pentru mine şi tot felul de lampe cu acetylen,

fabricheaiă

s Zoltá fabricant üe lampe,

Budapest, VIL, Gizellául 55-

Ingrijiţivă de viitorul vostru! Mijlocul cel mai bun, pentru a se scuti pe sine şi pe ai săi de

lipsă, este a se înscrie de membru la

„ A s o c i a ţ i a Esethiană d e a j u t o ­r a r e R e c i p r o c ă " .

La aceasta asociaţie poate să se facă membru ori-care persoană delà etatea de 2 1 - 8 0 a n i pe lângă o tacsă lunară de 1 cor. şi tacsă de ca­zurile de moarte, deja după un an de membrie i-se s o l v e ş t e m o ş t e n i ­t o r u l u i u n a j u t o r d e 2 0 0 0 c o r . iar devenind membrul după cel pu­ţin 3 ani de membrie prin oare-care nenorocire n e p u t i n c i o s d e m u n c ă i-se s o l v e ş t e p â n ă c â n d t r ă i e ş t e o r e n t ă l u n a r ă d e 5 0 cor . Dacă un membru trăieşte 30 de ani delà înscriere, poate ridica în bani gata 2 0 0 0 c o r . însă dispunând membrul că suma de 2000 cor după moar­tea lui să o primească moştenitorii, i-se so lveş 'e membrului o rentă lu­nară de 5 0 c o r . Membrii înscrişi delà etatea de 6 0 - 8 0 ani n'au drept la rente. După 3 ani de membrie toate plătirile se pot sista, rămânând membrul asigurat pe o sumă mai mica — Se pot semna 1 — 2 cuote (2000—4000 cor.) A t e s t a t m e d i c a l n u s e r e c e r e

Pe lângă solviri lunare moderate şi tacse de măriiişuri, poate fiecare a-şi asigura fetele, dacă aceste n'au trecut etatea de 18 aoi. Se pot semna 1 — 2 cuoate ( 2 0 0 0 - 4 0 0 0 cor.) Dacă o fată după 3 ani de membrie ră­mâne orfană, înceată solvirea tacselor, ia m ă r i t i ş , f a t a t o t u ş i p r i m e ş t e s u m a a s i g u r a t ă , ori dacă nu se mărita, la împl.nirea etăţii de 24 ani. Fetele mici plătesc taxe foarte mici, aşa că se pot înscrie chiar îndată după naştere.

Răposând o fată după 3 ani de membrie, sotvim erezilnr snitt a asigurată.

Licuidările se fac strict în senzul statutelor. Societatea oferează fiecărui cea mai mare garantă : cuoie semnate

până la 1 5 , 0 0 0 . 0 0 0 c o r . şi peste 2 1 5 . 0 0 0 cor . fond de g a r a n t Prospecte şi blanchete trimitem gratuit A p l i c ă m s e c r e t a r i î n t o a t e o r a ş e l e şi b ă r b a ţ i d e î n c r e d e r e

în t o a t e c o m u n e l e .

ASOCIAŢIA ESECHIANA D E AJUTORARE D i r e c ţ i u n e a p e n t r u U n g a r i a :

T i m i ş o a r a (Temesvár -Be lvá ros , Hunyadi-utca 4., I. emelet .)

Nr. 12 — 1012 R 1 B ü Ht Â*1 Pag. IS

In atenţia oomicultorilor! Ofer altoi de pruni bosnieci ca »Balkanska Carica« (Regina bal-canului) şi »Kraljica Bosne« (Re­gina Bosniei). — Altoiul de 2 - 3 ani cu coroană admirabilă e cel mai bun din diferitele soiuri de

fimni. Poama e foarte mare, esceptional de dulce si oarte gustoasă. Se coace spre sfârşitul lui August,

eftnd se poate folosi ca deesert, pentru uscat, la fa­bricarea ţuicei şi a sligovitului. — Prunii mei nu sufer de căderea frunzelor, (Polystigma rubrum) ca de regulă alte soiuri la cari în mijlocul verii cade frunza, pricinuind stricarea poamei. Acest soi a fost premiat în diferite rânduri, cu premiul întâi din par­tea guvernului. A fost premiat Ia expoziţia milenară din Budapesta 1896 şi Ia expoziţia din Viena 1897 cu me­dalie de aur, la expoziţia internaţională din Paris 1900 cu medalie de argint şi în fine la expoziţia regnicolară din Bosnia şi Erţegovina ţinută la Sarajevo iarăşi cu medalie de aur. — Pentru calitatea prunilor garantez.

S a v a T . K o j d l ô , mare proprietar în Brecka, Bosnia.

Cine voieşte

r a c h i e c u r a t ă să se adreseze direct la firma cea

mai mare românească

Crec iun & Voda din Lugoş,

care dispune de căzănării mari pro­prii în Bănat şi Ardeal.

OH ! DOAMNE

Mă 'năduşe afurisita de tusă!

In contra tusei, răguşelei şi flegmei s'a dovedit de cel mai bun mijloc

P a s t i l e l e - E g g e r cari nu strică apetitul şi au un gust excelent Preţul unei cutii 1 cor. 20 fii.

O cutie de probă 50 fii. Depozit principal la :

farmacia „NÁDOR* gyógytár Budapest, VI., Váczi-kőrut 17. sz.

SÄ TRĂIASCĂ !

»Pastilele iui Egger« m'au vindecat îngrabă!

Se poate căpăta în Arad la farmaciile : Berger Gyula, Földes Kelemen, Hauer Lajos, Hajós Árpád, Krebsz Géza, Kárpáti János, Ring Lajos, Rozsnyay Mátyás, Voitek Kálmán şi la drougernle : Nestor Hanzu şi Vojték és Weisz. — în Gyorok la farmacia: Maszmk Dániel. — In M.-Pécska: la Adler Gy. Lajos. — Ó-Pécska: Ioan Rocsin. — Slmánd: Csiky Lukács. — Slkszón : Füredi Ede örök. B

MOTOARE ŞI L0C0M0BILE cu olei brut, delà 4—100 HP.

Motoarele mele patentate au regulator cen­tral şi mechanism de aşezat cu mâna. — In urma arderei regulate a oleliului, motoa­rele nu produc nici un miros neplăcut. —

Nu trebue curăţit des! Spese de funcţionare pe oră IV2 filer.

Surányi Viktor, i n g i n e r - m e c h a n i c d i p l o m a t .

Budapest, ¥1 . . Lázár-utca 18. ( I n d j l r & t u l O p e r e i . )

Condiţiuni favorabile. Pre(uri ieftine. Intermediarii primesc recompensă. Motoare cu benzin şi gaz

B i E i HB ï B a a M в в i ш и х ц ц і Frima fabrică ungurească de cuţite de maşini şi unelte de o(el. Fondată la 1859.

Bartusek Károly Budapest, VI. ker. Dávid-utca 10. sz.

Singurul specialist în Un­garia pentru fabricarea de unelte mehanice pentru lu­

crarea lemnului.

Uneltele mele t a i e ca

şi se potrivesc la ori-ce ma­şină pentru lucrarea lemnu­lui, pentru-că sunt fabricate

din oţel de cea mai bună calitate. Astfel sunt: cuţitele penlru rindele de maşini, scobitoare; capete de cuţit, ferestraie de mână (horony) şi lungime; sfredele pentru sfredelirea de găuri adânci; cuţite de sfişlere, unelte pentru sfredelire, crepare şi fabricarea de cepuri, cu un cuvânt totfeluî de unelte mehanice pentru lucrarea lemnului. — Preface şi osiile ţiitoarelor de cuţite în patru colţuri, oprite de serviciul superior de industrie, în osie cilindrică şi fabrică, după comandă, nouă osii cilin­drice pentru ţinerea cuţitelor. Cuţite pentru compactorii.

Ori-ce desluşiri se dau în cel mai scurt timp.

R i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i m i i

ШШШШ Intrepirinderea de pompe funebre „Ke­gyelet" — Varga Lajos és Társa, Arad

jjjjj Str. Weitzer János 7 . Telefon Nr. 9 5 . £ 0 J Anunţăm publicul din oraş şi provincie că am deschis

I î n t r e p r i n d e r e d e I n o m n e f u n e b r e

în Strada W e i t z e r J á n o s nrul 7. (Palatul Bisericei gr.-cat.)

cu întreg confortul. Avem scopul să servim prompt şi solid On. public. — Primim facerea înmormân­tărilor simple, precum şi cu pompă şi transpunerea cadavrelor şi exhumarea lor. Mare depozit de cos­ciuge de lemn şi metal precum şi cunune de flori naturale şi artistice. Stau la dispoziţie atât ziua cât

şi noaptea. — Rugăm comande

V A R G A L A J O S ÉS TÁRSA.

ш і Ш М і І і П і ~ Ш І Ш І Ш і І

Pag. 16 „ T R I B U N A " Nr. 12 — 1912

i Pagler £ászlő strungar artistic ?i turnata dc metal \

fflitttraiori. Szeged, Szent Mihály-u 4. Pregăteşte articale de aramă, precum pa­turi, sfeşnice, sonerii, pipe pentru vin şi bere, pompe primeşte apoi pregătirea osi care»

părţi de maşini г ^ ^ а т ш ж ж л м г а і industriale, ШГ-

nane d u p ă mo del ( d a simplu până ia lucrările cele mai com­

plicate-Cumpărat riior Я

таедри^ g3ffr; vechi - rabat. Щ

тшштшттшшшштшштгшшшттш 1 Fabrica de maşini şi 1 7 * 2 « . » 4 Êk+*t*i Timi$oara-Fabn>, F ü r s t A n t a l , Ş i r u l s t â n g a l B e g e l nr .

11. — ( în c a s a p r o p r i e ) Щ turnătorie de metale (§g Primeşte spre lucrare : diferite piese pentru maşini de abur, în ori-ce Ші mărime. Garnituri complete pentru mori şi fabrici de spirt. s?g Cilindrele se găuresc la faţa locului fără desaranjament.

Ori-ce reparaţie la cazan ori maşini o face în execuţie solidă, cu preţ foarte ieftin.

Fabrică: Cazane nouă pentru aburi şi dula­puri p . locomobile. C i s e l e ş t e ş i c u r ă ţ ă c i i i n d r e

p e n t r u m o r i .

Români! replantaţi viile cu altoi dela iirma română! C a p i t a l s o c i a l C o r o a n e 1.200.000.

Telefon Nr. 188. Post »parcassa ung. 29.349.

, BANCA GENERALĂ DE ASIGURARE" societate pe acţii în S biiu —Nagyszeben

este prima bancă de asigurare românească, înfiinţată de institutele financiare (băncile) române din Transilvania

şi Ungaria. Prezidentul direcţiunii; P a r t e n i u C o s m a , dre torut execuţii al „Albinei*,

sl piezidentul „Solidarltiţii."

„ B A N C A G E N E R A L Ă D E A S I G U R A R E "

face totfelul de asigurări, ca asigurări contra focului şi asigurări asupra vieţii în toate combinatiunilç. Mai departe mijloceşte: asigu ari contra spargerilor,' = contra accidentelor şi contra grindine!. = *

Toate aceste asigurări >Banca generală de asigurare* le face în condiţiunile cele mai favorabile. — — —

Asigurările se pot face prin oricare bancă românească, precum şi la agenţii şi bărbaţii de încredere ai societăţii. P r o s p e c t e , t a r i f e ş i I n f o r m a ţ i u n l s e d a u g r a t i s ş l i m e d i a t .

Persoanele cunoscute ca acvizitori buni şi cu legături — pot fi primite oiicând în serviciul societăţii. —

» Banca generală de asigurare* dă informaţiuni gratuite, în orice afaceri de asigurare fără deosebire că aceste afaceri sunt făcute la ea sau la altă societate de asigurare.

Cei interesaţi să se adreseze cu încredere la:

„Banca generală de asigurare" Sibiiu—Nagyszeben. Edificiul »Albina.«

£3

>•

"53 S

«

qp

ёа

S u

"S e « 4 3 .

a .

<«3 Ѳ o

ces

î n s o ţ i r e e c o n o m i c ă

E £ l i s * a . b e t o p o l e — Е г ч г в е Ъ е - Ь ѵ а г о э (Kis-Küküllő vm.).

mm l i a calitate distinsă — pe lângă celea mai moderate preţuri soiuri d e vin d e masă viţă americană cu şi fără rădă­cină, ochiuri de altoit, viţă europeană

cu rădăcină. Se află de vânzare Ia însoţirea economică

Eli$s.befep$le—Erzsébetváros. Material disponibil în al­toi peste trei (3) milioane.

Şcoalele noastre n'au fost atacate de peronospora.

Altoii sunt desvoltaţi la perfecţiune! La cumpărări pe credit celea mai uşoare condiţii] de

plată! La cerere preţ curent şi instrucţiuni gratis şi franco.

S es O u

SS* c» • - 1

•S. so

m. & CU CO

a .

Români! Trimiteţi băieţii la cursul practic la altoit

o

СЛ

43 ţ_3

1=3 O

43 " o

Prăvălia de modă englezească. i o g o l - d i n t áruház. H > e j — D é s , ( C o m i t í t t t i í S z o l n o k d o b o k a )

Cele mai frumoase articole pentru domni şi dame, pre­cum : blane, pardesie, cămăşi pentru domni, pălării, berete, ciorapi, cravate, batiste, geamantane, săculeţe pentru dame şi ori-ce articole de călătorie.

Singurul magazin de ghete pentru domni şi dame. Preţuri fixe ~~ solide.

Cu stima

Lovass Zoltán. ' d i i n q | в ш э р э э | 4 е і і | е э ( i ^ 4 o d j d i u ş | H d r u j u á d ţ t z o d d Q

cn

CS s et» Cu B —i

ct>*

e s Es­é s

„ T E I B U N A " I N S T I T U T T I P O G E A F I C N I C H I N § 1 COM3, — Д Е А Д 1912.