Anu! IL A r a d , Vineri 13|26 Aprilie 1912. N m í 8 3 ABONAMENTUL:

Pe tn a'i . . 28-— Cor. Pe jnruâfato an l i - — , Pe 3 luni . . 7 ' - „ f« o iiimi . . l'ríO ..

Petiten fiomatíia ş.' sfîĂiuetate:

l'e un an. . 40'-- ir . - . ';6)

! e ! e f o z? tentru oraş şi inter űrbaxt

Nr. 750.

R S D A C Ţ I A ş; â O .1 IN I S T a i" : 'îi?- í'í i Sţriori "ii"a;

r . - . >

e s t e j u d e c a t ă s l t u a ţ i u n e a din — Articol din a fa r«l

Deşi preocupate de criza politica din tară, cercurile noastre politice, n'au perdut din vedere desfăşurarea evenimentelor po­litice din vecinul regat ungar. Luptele din anii din urmă ale partidului, naţional de peste munţi au deşteptat în gradul cel mai mare interesul românilor clin regat pentru fraţii lor de peste munţi. Şi acest interes tinde să devină din an în an tot mai mare până când el va deveni egal cu acela pen­tru chestiunile interne ale României!

Este firesc ca noi de aici privind lup­tele şi une-ori frământările fraţilor noştrii din Ungaria, să vedem situaţiunea în chip mai nepreocupat, mai obiectiv, fiindcă r.u suntem direct atinşi, fiindcă nu ne găsim îa vâltoarea luptei. Această obiectivitate ne este necesară pentru a putea ţine cum-lina în luptele românismului, pentru a ţine îndărăt pe fraţii noştri atunci când vor să meargă prea departe şi a-i îndemna la mai mult atunci când se mulţumesc cu prea puţin.

Dar tot aşa de iu dispensabilă este su­biectivitatea acelora cari se găsesc în focul luptelor politice pentru românism. Căci numai această subiectivitate calda poate îndemna îa luptă, pe când obiectivitatea rece de cele mai multe ori te face, să şo~ i^ t i , te reţine de a face pasul decisiv p te cbiar în momentul când este nevoe de el. De aceea ne-am bucurat întotdea­una şi ne bucurăm când vedem imboldul

Mjriam Harry

e l e Trad. dö Senior

Pe înaltul platou aî Mwiciariei dorm morii liră număr.

0 simplă movilă acopere mormânt ui lor sa­pi Ia întâmplarea rătiU iriior şi a ruorţ'i. un pim­pln dâlm asemenea cu y.,/ta mari..in *i sub care defunctul repausează încă ca supt un cort. un cort itatornic şi tăcui, în singurătatea fára margini. & itepelor mişcătoare-.

In mijlocul acestui uriaş ţintirim se înaltă o alină pârlită de eoare şi de îngheţ măcinată de imgan. Terase şi coloane suprapuse îi încoronează treasta, care stăpâneşte şi striveşte — uimitor con­trast, — o platformă colosală, tăiată într'un singur

granit. Iar pe această lespede grea mărgi-gol şi prinsă de cer. so înalţă maiestos jurat un monstru fantastic — balaur şi sfinx

[-paznic al ţintirimului şi rege al spaţiilor vir-pe...

E mormântul u r m i tâlhar. I Conducătorii de caravane, cari troc prin I «trktorile adânci, undetuinia coboară spre China IJ) arca spre Siberia, zăresc din depărtare colina şi 1 Uitsoleuî ei. Ridicaţi pe groabănui cămilelor, ei bolborosesc rugăciuni de ocrotire, şi îşi a*vâri în te «bandele de fulgi de lână şi de frunze oV-Mia.

plin de bravură, entuziasmul sincer eu cari luptă românii noştri clin Ungaria.

Situaţiunea care ni se prezintă astăzi in regatul vecin este una din cele mai ne­lămurite şi în acelaş timp din cele mai nesigure. Îndeosebi faptul că actualul mo­narh fiind foarte bătrân, acest stat se gă­seşte în ajunul unei schimbări de suveran, face situaţiunea foarte grea, căci nu este uşor de prevăzut care va fi lini?, mare de conduită a noului monarh. îndărătul Fran-cisc Iosdf 1 deşi bătrân şi obosit nu vrea să abandoneze politica sa care a dus h atâtea rezultate puţin favorabile pentru tă­ria internă a monarhiei dela încheierea dualismului încoace.

Pe do altă parte este vădit că moşte­nitorul tronului nu în telesre a lua asnpra-si fără oare-cari pregătiri sareinele unei dom­nii aşa de mari, cu atâtea răspunderi. Priu urmare este firesc ca viitorul împărat să caute 'să netezească drumul neutru Lu.au SG-rărea unei politici care pare că va fi în contrazicere directă eu aceea a actualului monarch.

Aveoi deci. ia Viena. două forţe cu tendinţe destul de opuse, cari se combat cercând fiecare a reduce clin vigoarea ce­leilalte. Şi este firesc ca antagonismul a-cesta în cercurile domnitoare ale politice; austro-ungare sä aibă o influenţă, şi Încă foarte mare, asupra mersului afacerilor din Ungaria.

înlăturarea, cabinetului contelui Khuen-

Dar când vijelia coboară, de pe creasta Altai-j lor. când nagodele de zăpadă aleargă printre mm-i minte, şi când torentele de ghiaţă bubue ca din

tun'iii, atunci armăsarii sălbateci, smuigându-8« din tăraşi, se întorc spre stepă, jar nomazii se fac turtă sub lor yurta desfundate ca s>ă lase să troaca cavalcada „regelui Manciuriei , ! şi a morţi­lor să' .

kirguistau stoa r.oîaatîfe sie î T

uaneîu

dur - h u r i i - ac e -una; a i.

atât de frumos şi atât de ei, certau zeiţei in vis, dar când

ă-j privească.

Ei era fiul şvfulai, vittaz, încât fetele, când pleca Kuannia gri-ţia să-i oenteuipieze te întorcet, nu mai indrăsniau :

El nu se siuchiáia de fel de tinere. îi plăcea stepa şi viewţa nestatornică; îi era

dragă primejdia şi îl îmbăta spaţiul. Ce-1 importa pe el cântecele fetelor şi nopţile

de dragoste în strâmta siguranţă a Cortului? Ii plăcea stepa. In ea, el asculta cum plâng

toate mâhnirile, în ea preedmţia toate bucuriile. Ea îi plăcea cu primăvara ei melancolică şi

cu săraca ei rochie cenuşie, sub care copitele ca­lului său deştepta care cura bătăile unei inime ne­răbdătoare.

Gătit cu hainele Iui de sărbătoare ca un tâ­năr soţ, ei sburda, galopa, manevra ţsrin es, apoi ridicându-se în scări, el se avânta în goană nebună vânând cu laţul ponoy i-ăiuabci, ori strângând, în­cingând pântecele fugarului, urmăria lupul şi din-

Héderváry, care devenise aşa de urgisit fiindcă nemulţumise toată lumea fără să sa­tisfacă pe cineva, este considerat ca un suc­ces aî tendinţelor politice dela Belvedere. De asemenea în refuzul împăratului Fran-cisc losif I. de a acorda cabinetului Héder-váry concesiunile militare cerute (cari con­stituiau o ştirbire a prerogativelor coroanei) trebuie să vedem un amestec al acestor cercuri înalte din Viena cari socot că ii-s'au dat ungurilor destule drepturi, destule con­cesiuni, destulă putere, şi că ar fi bine sa­se curme odată această politică unilate­rală.

Vom vedea întru cât va fi mai favo­rabil naţionalităţilor cabinetul d-lui Ladis-lau Lukács. Până acum românii din Unga­ria n'au avut nici un folos, nici politic, nici economic, nici cultural, dela reînvierea par­tidului dualist după căderea coaliţiei. Dia potrivă: alegerile generale din 1910 au fău­rit o majoritate guvernamentală ca sângele naţionalităţilor şi cu zdrobirea lor. Iar pro­iectul de lege pentru înfiinţarea unei epis­copii greco-catolice maghiare prin schinjui-rea celor româneşti este dovada cea mai si­gură, ce vitreg a fost pentru români regi­mul conţilor Tisza şi Hóderváry.

Ce va aduce Lukács? Va veni el să guverneze pe baza principiului de egalitate a tuturor naţionalităţilor din Ungaria? Va realiza el sufragiul universal fără restric­ţie ni nefavorabile naţionalităţilor? Va avea el curajul ds a-şi. menţine părerea că este aderent al sufragiului universal egal şi se­cret, va avea ei bravura de a înfrunta vi­jelia ce se va ridica contra lui din partea oligarhilor maghiari cari sunt totdeauna

t ro singură lovitură de măciucă îl culca la pă­mânt.

i Totuşi când verile «curte şi luminoase trans-J formau şesul într'o mare de iarbă, tânărul înceta

de a. mat rătăci. El rămânea întins, prin livadea ondulată, cu manile îngropate în ierburi şi cu ve-tminîeie lui îmbibate de mirosul tinerei stepe verzi.

De; el o prefera umbra uşoara şi vaporoasă şi nemărginită, lntias pe patul lui alb în faţ-* palidelor stele, in depărtările neguroase, apele trosneau de frig; fiarele urlau de foame iar Kirghistan împodobit cu pici d; ardaaale, aştepta, ghemuit într'o scorbură de zăpadă, redeşteptarea stepei moarte care roşia sub îcibrăţişar--a aurorei boreale.

Astfel, intt'una diu seri, tatăl său îşi zise: — Ai ajuns vârsta de însurat; alegeţi din

veri şi oarele taie. Dar tânărul, ea gestul larg, răspunse: — Aia ales, iată mireasa mea! Şi o rupse spre stepă, care fugia în ne ap ie

în uşoare valuri blonde. *

Kirghistan urmase tatălui său. Acum, când trecea în galopul iepei Iui mon­

goli'. — cu areal în mână, cu lunga ţeava a pus­tei sale cu cremene în picioare pe lăţimea spete­lor ei — femeile nu se mai rugau pentru el; dar oamenii tr. murau.

Din Chi.ua până în Siberia, dela înaltele pla­touri până ia văile adânci, el gdonase toate bor­deie vagabonde şi li-se impusese ca şef. Le scă-

1 -•ag *£ „ E O M Â N U L' Nr. 83—1912.

aliaţi când este vorba de a-şi păstra stăpâ­nirea lor în afacerile Ungariei?

lată ETATEA chestiuni la cari nu ne va răspunde deeâfc viitorul, clar un viitor foarte apropiat. Politica d-lui Lukács se va de­semna in curând şi atunci vom vedea ce va însemna noul guvern pentru naţionalită­ţile nemaghiare.

Este evident ca d. Lukács nu va pu­tea mulţumi în acelaş timp şi pe dualişti, şi pe kossuthişti şi pe naţionalişti, în rine toate partidele din camera din Budapesta, cari au programe politice atât de deosebite unele ele altele. Solnţinnea crizei din un­garia — clacă d. Lukács va aduce una — nu va fi decât provizorie, şi nu poate fi de­finitivă decât atunci când ungurii vor re­nunţa la visele lor de maghiarizare, la acel imperiu maghiar care strivind de perete pe naţionalităţi se va întinde dela Carpaţi la Adriatică, şi se vor convinge că singurul temeiu pe care poate să mai existe o Un­garie este acela al egalei îndreptăţiri a na­ţionalităţilor cari formează toate împreună acest stat.

Timpul când această idee va triumfa nu poate să întârzie mult, căci toate ideile drepte săvârşesc prin a învinge şi toate ideile false prin a se prăbuşi!

Românii noştri din Ungaria vor trebui să aibă răbdare până când dreptatea va eşi la suprafaţă. Atunci luptele lor înălţă­toare, luptele lor cari sunt uu exemplu pen­tru românii de pretutindeni, vor aduce fructele aşa de mult aşteptate. Neamul ro­mânesc va scutura lanţurile grele ce-i apasă umevii şi va renaşte în scurt timp. El va face progrese de zeci de ani într'un singur an. Toate forţele acumulate în secolii de su­ferinţă se vor pune în mişcare şi vor duce neamul înainte, departe, unde de multe ori nici n'a mai sperat să mai ajungă.

Această speranţă, care nu va întârzia să aducă răsplata realităţei, trebuie se ajute pe românii diu regatul ungar a trece şi prin această criză, una din cele din urmă cari procedează triumful principiului sacru al nationalitătei.

I N T E R N E

Hotărîrile consfătuirei din .Budapesta în chestia episcopiei greco-catolice maghiare. După cum am anunţat în mimând de marţi al 'oma­nului'1' a avut loc la Budapesta în aceiaş zi consfătuirea intimă a peste 40 fruntaşi mireni, pusă la cais de d. dr. St. C. Pop, deputat dietal.

Dintre numele persoanelor cari au parti­cipat ni sc comunică următoarele: dr. Gh. Pop de Băseşti, dr. Teodor Ja'üiáli, cir. Vasile La-eaci, dr. St. C. Pop, dr. luliu Maniu, dr. Isidor Pop, dr. G rigor e Egri, dr. Nyilván (Şom-euta), dr. I. Moldovait (Aleşd), dr. C. Steer, (Täsnad), dr. Cor. Pop, dr. I. SăLigeanit, dr. Fodor (Alba-Iulia), dr. Bvila, dr. Meşter. Simeon Balea (Maramureş), Florian Ciocan (Zelau), cir. Sebastian Marta (Oradea), Vasile Mureşian etc. etc.

Discuţiile au fost foarte animate. Nume­roşii oratori s'au silit să zugrăvească primejdia ce constituie plănuita episcopie maghiară pen tru biserica românească greco-catolhă şi pentru na­ţionalitatea noastră.

S'a arătat violarea de lege garantată prin bula papală din 1853, vidare ce se săvârşeşte prin ruperea parohiilor ce se ţin de j/irisdicfiunea provinciei metropolitane române de Alba-Iulia .şi Făgăraş.

S'a hofărît cu unanimitate convocarea unui mare meeting de protestare al mirenilor, cle­rului şi poporului român greco-catolic pe a treia, zi de Rusalii in Cluj ori Alba-Julia.

Li acest înţeles ni se trimite următorul comunicat:

D. dr. Ştefan ('. Pop a convocat pe ziua de azi, marţi, 23 april, la Budapesta o consfătuire intimii în scopul ea intelec­tualii români gr.-eat. să se sfătuiască a-snpra atitudinei şi a demersurilor, cari ar fi să se ia din partea lor în faţa ata­cului, ce se pregăteşte în contra bisericei gr.-cat. române unite prin plănuita în­fiinţare a episcopiei gr.-cat. maghiare.

Ţtnăndu-se azi această consfătuire intimă in prezenta a numeroşi bărbaţi români gr.-cat., sosiţi din toate părţile ţării, cei prezenţi au constatat unanim, că zace în datorinţa fieştecărui fiu con-ştiu al bisericii gr.-eat. rom. de a lucra din toate puterile pentru respingerea a-

eestiti atac îndreptat în contra autono­miei şi întregităţii provinciei metropoli­tane gr.-eat. române de Alba-Iulia şi Fă­găraş şi în contra fiinţei noastre româ­neşti.

In consecinţă conferenta a hotărî unanim convocarea unui mare meettnj de protestare, care se va finea, la, 28 mai st. n., a treia xi de Rusalii.

Pentru ducerea în îndeplini re a tu­turor concluselor couferenţei s'a ales uu comitet aranjator de 00 de membri şi «i comitet executiv de 10 membri.

Primul-ministni renunţă la mandat. Ladislau LuluV-s, şeful consiliului de miniştri a i-imnţat bironî camerei ca renunţă la mandatul săi de deputat. Aceasta, fiindcă a fost numit prim-nii rastru şi voieşte să facă din nou apel la opinia* Ifgătoriior. La rândul lor „alegătorii" vor grăbi* ofere mandatul cu unanimitate, — sânt doar ti mult mai ademenitoare acum perspectivele rarilor.

Meeting de protestare împotriva reformti electorale plănuite de Lukács. Pa-tidul social: partidul lui Justh şi alianţa sufragiului univers! organizează duminecă un. mare meeting de prot» tare, în capitală, împotriva proiectului de retorul electorală contemplat de Ladislau Lukács. Din par tea partidului Iui Justh va vorbi Justh însif. din partea socialiştilor publicistul Kunfy, iar fi partea alianţei sufragiului universal profesorul Jáw Intre proletarii capitalei se împart broşuri du pagandă în zeci de mii do exemplare.

* Delegaţîunîle. Delegaţiunea angara a fc

convocată pe Marţi, 80 c . în Viena, pentniŞ' plenară. In cea dintâi şedinţă minit-trul de f comun îşi va face expozeul, după eare cele subcomisiuni vor lua îu desbatere proiectul brif tutui provizoriu.

Numirea noului guvern. Monitorul publică decretele de numire a noului guvernJ brii guvernului vor presta jurământul de täte probabil încă în săptămâna aceasta. Dapii timele informaţiuni, ministrul pleacă mâine * ia Viena.

* Sateliţii noului guvern. Aflam din I

••ui Oficial, că secretarii generali Jeszenszky ţi Ji kabffy au fost medaliaţi, cel dintâi cu cruce»ei dinului leopoldin, al doilea cu marea cruce si dinului iosefin. S'au răsplătit astfel înc'odatin

pas« do tributul, împăvăte-c şi dü obligaţia, infa­mantă pentiu oi, a serviciului militar. Cu no­mazii lui el combătea. :.-.rmata chineză, ataca con­vertiri rasişti; dar pribegia în totdeauna pe că­lător;! t-ingurateci.

Apoi el dădea sdcop» năvala în oraşe, jefuia pe magistraţi, prăda pe yaraeni. JsVra pe pensio-v z r ' ú ^ „caselor de flori" .si pleca dnpîi ce însemna pe ziduri punere de preţ pe capul iui. Şi puterea hi\ ajuns*» atât de temută încât caravanele îi pîă-f a " 0 f -Bual», iar guvernământul manciurian c : x ţ & cu el ş i îl n;ga sä dea voie să treacă pe W/itornl lux îeziuiru! destinri curţii din Peking.

Di», vreme în vreme, ca să se distreze, Kir-ghioîiw: ridica fortăreţe cu cărămizi de ceara smuls rí.la negustori; apoi ie dedea foc ca să-şi îmbie <"!.: mireasmă logodnica, stepa.

* într 'o zi nn alaiu de nuntă străbătea Man­

ciuria. Eî voica dm provincia Ciii-Li şi M e r g e a îa graniţa siberiana, ca să conducă o fată do man­darin Se. un not chinez emigrat acolo.

Fr.-cedată de soldaţi şi excortută de ranfi-ciK;ţi, o faţă sjtrtbeitroro da stoguri şi de um­brele, de apărători ce mrş i e şi de lectiee îsi deş­te-eră ne sonul M o n o t o n şi e*nnşiu cordele!? "ei b ă l ­ţa te. In mijloc e r a o litiera roşie balansată î r t r e doeă cerdîe şi atârnată de dona prăjini de bambn.

Dar, deodată, la orizont, un uor de ora-f se - eheă şi într'o clipă ceata Ini KirghîH-tu? ş ; a

:re4i!or iui împresoară cortegiul. Soldaţii dau aele. muzicanţii instrumentele, mandarinii îsi

îmbie pungile. Dar nepăsători de ei, regele Man-eiuriei s'a apropiat oe litieră, cu vârful arcului eî ridică perdeaua, pe care o lasă să cadă numai decât.

Aooi din nou se ridică, cu mâna de data a-eeasta, şi, aplecat el cont mpia pe mica chineză, eare de frică, se face a durmi, având pe fiecare obraz un rotogol de roşslă. în vârful nasului un rotogol de aur. şi înfipt in legăturile ei negre şi linse, un buchet de flori in filigran de argint, cari tremură.

Kirghi-tan tremură şi el şi ceva foarte vio­lent şi ceva foarte dulce îl face să gâfăe şi să zâmbiască în acelaşi timp. In cele din urmă, pe sub lungile ei pleoape încreţi te, păpuşa strecoară o privire oblică, atonei prinzând-o în braţe, el o aşază pe şeaua lui. —- şi o ia galopând spre cort...

El o aşeză pe patul lui de piele de lynx, a-poi stând pe vine în faţa ei. e! îi cuprinde, plin de admiraţie, cele dona picioruşe de chineză în­tr'un a din manile salo, le măsoară lungimea cu degetul şi le vâră în mânec?,, uimit şi răpit, că h "găseşte atât de drăguţe în cutioarele lor de atlas.

— Cât eşti tu de scumpă, şi subţirică şi plarjâudă! Ce lucru mititel, mititel eşti tu pe lângă stepă! Uite ynrta mea, pare mare de tot de când ai îţdrat tn hrh-ân«a! Nici odată n'am văzut o fertőé C B tine. Eşti tu o femeie aievea ori numai un ideal?... Cum te driamă*

l)o-Lo-Nor.

— Üo-Lo-Nor? Cum poate purta un la mic ca tino un nume atât de greoi? Nu te im năveşti seara, după ce l-ai purtat o zi intrş De-Lo-Nor... nu găseşti tu, că asta sună cat bolovani aruncaţi în adâncul- unei prăpăstii danci? Şi inima mea era o prăpastie adâncă; ( fu ai aruncat cele trei silabe ale numelui tău ea pustiu;, vezi. trupul meu întreg tresare.

Şi el voi s'o strângă în braţe. D:\i-. deodată, un vârtej sinistru umplu i

pia întreagă. Prăjinile se îndoiră, funiile se seră, pânzele plezniră, şi alergând în pragul Iui său, Kirghistan privi la stepa mişcătoare, t se ridica, reeădea, se învârtia şi se întorceai mându-şi mirele.

Nici când el n'a văzut-o atât de frnmoii aşa de groaznică şi, uitând pe mica chineză! nată la pământ, sări pe cal şi se perit| vijelie.

Apoi, ani trecură dearândul. Numere* cortejiile da nuntă cari se îndrumară spre ho' siberiene, şi mai numeroase încă convoiuril« nebre cari se întoarseră de acolo spre China, a reduce la pământul strămoşesc rămăşiţele expatriaţi . Kirghistan era groaza tuturor acestor ravane. căci el goni a până şi pe morţi, ba ie] vestia că se exersa la tragerea în ţintă ca Iu Iui puşcă cu cremene, făcând să sboare, prin t ciugul lor de teck*), creerii mandarinilor.

*) Teck, un mare arbore în Indii, vestit. I uni Ini tare. din cave se construiesc puternice corăbii.

Nr 8 3 - 1 9 1 2 . .R O M Â N U L '

neperitoare, căci cei doi secretari generali au fost autorii morali ai celebrelor alegeri parlamentare din vara anului 1910. Ei vor rămânea şi pentru Lukács ceeace au fost pe timpul contelui Khuen-Héderváry: diuscurii sistemului politic actual. Răs­plata ce-au primit, vădeşte, ca ei se bucură în a-celaş grad de simpatiile noului şef şi aceasta tre­buie să fie o indicaţie positivă în ce priveşte in-tenţiunile lui Lukács. Noi vom ţine seamă de ea.

*

Noi şefi de secţie. Consilierul de ambasadă tontele Frideric Szapăry şi consilierul ministe­rial şi aulic cavalerul Ottocar Weil au fost numiţi de monarhul şefi de secţie în ministerul de ex­terne.

Facultatea italiană din Austria. Comisiunea budgetară a camerei austriace, in firol desbaterilor de ieri. a primit pro­punerea deputatului Stölzl pentru.delegarea anei comisiuni speciale de şapte, care să studieze temeinic chestiunea mult trăgă-nată a facultăţii italiene şi să-i pregătească o soluţie definitivă. Deputaţii italieni Pit-toni şi Cond au criticat cu asprime atitu­dinea guvernului faţă de italieni şi au pro­testat în contra instituirii comisiei de şapte, căci văd în ea o nouă amânare a soluţiei, o nouă nedreptate în contra italienilor. Pro­cedeul acesta teroristic nu e potrivit să deştepte simpatii în cercurile italiene şi nici alipire către guvern şi monarhie.

Se crede, că în curând vor avea loc meetinguri de protestare în provinciile lo­cuite de italieni.

Pentru împlinirea scaunului episeopesc jreeo-oriental din Buda. Pe ziua de 19 mai st. n. patriarhul sârbesc din Karloviţ a convocat la Buda-pe«ta sinodul episeopesc. E vorba de împlinirea icannului episeopesc greco-oriental din Buda.

Prin urmare alegerea săvârşită în timpul ră­posatului guvern în persoana lui Zubkovics, arhi­mandritul din Timişoara, n'a fost întărită. Cauza ar fi găsit-o guvernul în nerespectarea unor anu­mite forme.

Se poate întâmpla ca şi noul candidat să pâ-ţească acelaş lucru: să nu i se fi îndeplinit for­mele... Şi aşa, poate, şi cu al treilea candidat.

Mai cu seamă având în vedere că şi guvernul nnguresc va avea odată şi odată trebuinţă de c episcopie greco-orientală...

hvtr'una din zilele pe când rătăcia prin stepă, el întâlni o procesiune de înmormântare. Era acum gata 9-o atace, când zări, în urma cosciugului, un tânăr îmbrăcat în doliu, care plângea. Mişcat de tulburarea lui necunoscută, tâlharul şovăi.

— Cum se numeşte răposata ? — Do-Lo-Nor, — răspunse tânărul — e mama

mea, pe care o conduc spre pământul binecuvântat al strămoşilor săi.

— Do-Lo-Nor! — murmură tâlharul, şi îşi întoarse calul, urmărit de soldaţi, cari, deodată îşi recâştigară curajul.

Dar sus pe movilă, se opri. — Do-Lo-Nor! — suspină el, şi o amintire

plină de farmec, îi trecu prin memorie. — Tânărul acesta ar ii putut să fie copilul

mea, — gândi el, şi vreme îndelungată, cu ochii acoperiţi, el privia cu disperare spre frontiera lui Ghi-Li, puţintelul lucru care se ducea cum venise, clâtinându-se între două cămile şi atârnată de două prăjini...

Din ziua aceea, o tristoţă de nînviits rodea p» bătrânul şef. El îşi regreta tinereţa fără iubire, cugeta la moarte, şi desnădăjduia că nu are un copil care să-i perpetueze memoria şi să-i ridice un mormânt după obiceiul strămoşesc. Cu aceasta, co­morile lui destinate, să-i asigure înmormântare prin­ciară secaseră, şi puterea lui declina repede, de când convoiul mortuar ajuns la Peking răspândise ştirea că ,regele Manciuriei" fuge în faţa soldaţilor.

Astfel se afişă în toată Manciuria că pe capul Iii Hirghistan s'a pui preţ. Dar eu toţi cei lâOO

In toate ţările locuite (le români, cearta e in floare, dar mai mult între ro­mânii bucovineni, par'că a sămănat cineva .,chiper."". Lupte în dreapta, lupte în stâng şi oare pentru ce atâtea vrăjbi? Nuraa pentru a slăbi prestigiul propriu al nostru De un timp scurt, atât de mâhnit sunt încât m'am desgustat de toate, mi-e ruşine a mă numi român bucovinean. Bucovineni au ajuns departe cu certele, încât românii care priveghiază ca nişte sentinele toate mişcările noastre, pas de pas, s'au pus pe gânduri, că oare din toate luptele aceste pe terenul certelor unde vom ajunge? Tre cuiul i-am văzut şi l-am gustat, viitorn cine poate să-1 ştie ? Ce furtuni au să mai treacă peste noi românii !

Am cetit toate ziarele bucovinene, ar delene şi din regat, despre conflictele între partide. Şi despre neînţelegerile urmat' între studenţii academici ardeleni şi din regat cu redacţia „Foaiei Poporului''.

Oare voi putea răspunde la toate a-ceste ? căci mă tem să nu sară cu cio­magul asupra mea, dar orice s'o întâmpla eu cred că fiecăruia îi este ertat a-şi pune ideile pe hârtie, dacă satisfac un inte­res obştesc. Cu atât mai mult mie mi-ertat. fiindcă cunosc pe toţi fraţii iubitori du certe încă din copilărie.

Noi românii bucovineni suntem de mai multe feluri.

1. Români adevăraţi, cari trăesc nu­mai româneşte şi se luptă pentru înălţarea neamului nostru sunt foarte puţini.

2. Sunt români, cari umblă numai după laude şi mărire pe toate căile vieţii, dela aceştia puţin putem aştepta să ne încălzească.

3. Sunt români, cari iau în căsătorie din alt neam. Dacă soţia e germană, băr­batul trebue să ţie cu germanii, sau dacă e ovreică sau rusă trebue să ţie cu par­tidul rutean, cu românii ţine fiindcă poartă nume românesc.

Sunt români cari dela naştere şi până

de taeli 1) promişi, nimeni nu îndrăzni, să se atingă de şef, care cobora liniştit, în mijlocul mulţimei să citească afişele lipite pe ceainăriile dela răscruci.

In sfârşit, într'una din zile, se văzu un no­mad bătrân întrând înţ/amen'j-ul fiului lui Do-Lo-Xor-magistrat al oraşului.

— Eu sunt Hirgiistan, — zise el, sprijiniţii! lunga lui puşcă cu cremene.

Mandarinul se crezu perdut; dar tâlharul urmă:

— Nu te teme nimic! viu să-ţi aduc capui meu. Eu nu mai ţin ia el. iar voi ceilalţi îl pre­ţuiţi scump. Y rc . au totuşi ca cu preţul lui să-mi ridici un mauzoleu pe movilă, printre mormintele tribului meu, ca după moarte, să pot, ca în tim­pul vieţii, să contemplez marea de ierburi ori ză­pezile, să stăpânesc asupra Manciuriei şi să sburd prin stepă.

Şi dupăce pactul acesta straniu a fost redac­tat şi semnat în faţa martorilor, Kirghistan se în­credinţa în manile gâdelui, care îl făcu să moara încetinel ca să lase arhitecţilor timpul să ridice monumentul — balaur, sfinx, — care şi pânS astăzi se înalţă pe înaltul platon manciurian, pri­veşte spre China şi stăpân??te câmpia siberiana.

la moarte vorbesc alte limbi. în Ioc de limba română, de oarece îi jenează limba română şi fiindcă noi românii bucovineni suntem de mai multefeîuri,nici odată nu vom putea juca hora unirei, înc'odată nu putem să arătăm lumei o sărbătoare a păcii în „vesela "radină" botezată de marele V . Alexandri .

Avo m cazul dela universitatea

poet

uni

') Tael, cifUm-ă chineză, uiioriiml 37 grame de greu­tate, şi însemnând şi o morict;! de auj şi argint.

'-) Y a m e t i , în (Irina reşedinţă oSruală » magistraţilor cie orie» rang.

Cernăuţi. Intre studenţii români academici există mari desbinări. înainte vreme toţi studenţii români erau membrii ai societăţii academice ..Junimea", lucrau umăr la ti­mar pentru binele tuturora, astăzi câte so­cietăţi sunt? „Junimea". „Dacia". „Mol­dova". „Bucovina'' etc.

Voi fraţi, c/vi academici, nu vă este încă bine cunoscut că ., unirea" face puterea şi că până ce nu-ţi fi toţi la un Ioc înche­gaţi, nu puteţi lucra absolut nimic?

Voi aveţi puterea in mână a lucra mult pentru popor şi a nimici certele în­tre acei români, care sunt învrăjbiţi de ve­neticii pe cari i-am primit cu braţele des­chise în Bucovina şi astăzi nu ne lasă nici cenuşa în vatră să se răcească.

Căci după absoîvarea studiilor l'niver-sitare vin alte greutăţi mai mari si mai multe, unde nu se poate atât lucra, cât se poate lucra ca cives academici. Aşa trec anii de studiu ca clipele şi după ieşirea de pe băncile universitare, fiecare ocupă câte un post, unii la tribunal, alţii la guvernul ţării, unii prof. ia gimnaziu, pedagogie, şcoala reală etc. Când e vorba de o Ies un deputat sau alt reprezentant sar cu toţii şi de aice se nasc iarăş; partide unii con­tra altora, fiindcă atâta timp cât au fost ca studenţi trăiau desbinati; de aici răsare răni şi ruina noastră, care este bucuria străi­nilor.

Lăsaţi ambiţiunile, onorurile şi mări­rile îa o parte, desfiinţaţi toate celelalte so­cietăţi academice şi grupaţi-vă într'o sin­gură societate academică: „Junimea", şi la muncă, lucraţi dupăcum vă dictează inima şi puterile pentru binele obştesc şi veţi ve­dea, că vor peri toate certele şi va învia )acea.

Avem în S t r i a . în Viei societatea. Budapesta academică „România Jună '

capitala Ungariei societatea „Petru Maior . na a serbat jubileul de 40 uo ani. iară

Ita serbează jubileul de 50 de ani, fără certe. Nu sunt acolo români din toate păr­ţile? insă cu câte greutăţi s'au luptat stu­denţii români academici, atât cei din Viena cât şi cei din Budapesta şi tot nu s'au făcui, desbinări, ca să înfiinţeze mai multe socie­tăţi, ca la noi bucovineni.

Cu câte greutăţi se luptă societatea, academică ..Petru Maior" în Budanesta: în Budapest stau ungurii ca leii să înghită pe toţi ro­mânii, însă cât va exista unirea, dânşii vor putea trece toate greutăţile. — Nie putem mândri cu astfel de tineri. — Mulţi do­resc să ajungă presidenţi. îu fruntea socie­tăţii etc. Dacă ambiţia voastră nu poate ceda, faceţi mai multe posturi, de pildă 2 v.-preşedinţi etc. însă nu vă desbinati, pentru D-zeu! E mare păcat şi ruşine, căci lumea nu doarme şi românii, fraţii noştri de an sânge, sufăr pe urma noastră de toate pă­sările noastre, deoarece nu corespund bu­nei cuviinţe. Voi fraţi academici ce veti

PUR. 4

săniăna, aceea veţi culege, dela voi aştep­tăm mântuirea multor rele.

II. Venim la conflictul studenţilor aca­demici ardeleni şi din regat. Oare e o bra­vură şi e frumos ca „Foaia Poporului" să aducă în publicitate, astfel de atacuri unor fraţi de ai noştri, cari se află ca oaspeţi în ţara noastră. Oare oamenii dela „Foaia Poporului" şi patronii ei nu sunt români? Cine e d. Onciul? Cine e redactorul res-posabil'? Nu sunt şi ei sânge din sângele nostru ?

Nu zic că lupt că şi ei pentru poporul român ? Atunci ce rost au asemenea ata­curi ?

Dacă ar fi existat „Foaia Poporului" pe timpul marelui bărbat care ne-a ridicat diu somnul germanismului, Áron Pumnul, oare ar fi procedat tot precum face astăzi cu tinerii civi academici ardeleni ?

Dar ce înseamnă separatizmul acesta între noi şi fraţii din Ardeal ? Când într'un trecut nu prea îndepărtat Ardealul ne-a trimis pe Aron Pumuul, pe Pipoş, care a venit în vremuri de lipsă mare ca con­ducător bun la ziarul nostru. Cu ce alai l-am adus pe reposatul Pipoş, după aceea pe Bogdan-Duică, tot ardelean? — Şi ce lipsă mare avem de astfel de bărbaţi astăzi! — Căci noi românii bucovineni nu avem daral să scoatem un ziar politic să se lupte pentru noi, ci pe care le scoatem trăesc puţin, mai mult tânjesc şi apun. Noi ne pricepem numai la certe. Şi în aseme­nea împrejurări pentru noi să ne simţim atât de tari ca să ne uităm chiorâş la alţi fraţi ?

Noi vrem numai un partid, vrem unire, vrem pace şi nu trebuie să ne batem joc de aceea ce ne-au lăsat strămoşii noştri.— Ce era înainte vreme „Facultatea teologică" şi ce-i astăzi, stau lupii s-o înghită. In con-zistor avem vre-o 3 — 4 bărbaţi vrednici cari mai conduc afacerile în bună regulă. Ceialalţi ca vai de ei. Mândri să fim noi românii bucovineni, căci dela facultatea noastră teologică au eşit atâţia bărbaţi de seamă ca: Mitropolitul primat dr. Conon Avramescu-Dornici, mitropolitul Moldovei dr. Pimen Georgescu, dr. Badea Cireşanu, prof. universitar, dr. Ioan Cornoi, dr. C. Chiri-cescu, prof. universitari etc. Din Ardeal: dr. Petru Barbu, dr. Gheorghe Popovici, dr. Tr. Putici. dr. Traian Badescu, dr. Dimitrie Barbu, dr. Romul Nestor, dr. Teodor Botiş, etc... Deci să primim şi acum cu braţele des-schise, pe toţi fraţii noştri români, fie din regat, fie ardeleni, fie macedoneni, fie de peste mări, căci toţi suntem de un sânge şi avem un Dzeu.

Ce era în Ardeal? Câte şi câte între partide şi ziare tocmai ca şi în Bucovina, însă s'au aflat bărbaţi de inimă şi a făcut pace, căci pacea îi place şi lui Dzeu.

Şi dacă este să menţinem aceste legă­turi rodnice apoi desigur nu prin mijloacele „Foii Poporului" se va face aceasta.

Trecem mai departe, în regat, cât şi in Ardeal, noi românii bucovineni am fost totdeauna primiţi şi bine văzuţi, ba am ocupat şi funcţiuni. Domnii Ilasievici, Na-stasi şi Chelari, profesori la gimnasiul cel mare din Braşov. înainte vreme în Cernăuţi se petreceau alte lucruri, erau studenţii academici, bărbaţi vrednici de chemarea lor, ştiau cum să preţuiască pe acei români cari veniau în ţara noastră la studiu. — Vstăzi la ce putem să ne aşteptăm? La

•'p-Rbinäri şi certe. înainte vreme era numai

„ R O M Â N U L"

societatea „Junimea" şi „Academia orto­doxă" în seminar şi Doamne ce bine era! Studenţii bucovineni invitau pe fraţii lor ardeleni sau din regat să viziteze Bucovina, adecă pe colegi, spre fala bucovinenilor. Astăzi studenţii români academici singuri nu se pot suferi unii pe alţii.

Dovadă, câte societăţi academice sunt. Nu vedeţi, că aşa departe au ajuns

duşmanii noştri, încât s'au întins şi voiesc să ne iee „fondul religionar", biserica şi limba! Oare când ne vom trezi din somnul în care dormim?

Pentru suprema necesitate de pace fraţii ardeleni au jertfit susceptibilităţile lor personale întregului neam românesc, au fost bărbaţi cu caractere tari şi cu suflet dis­tins aceia, care au dat această dovadă de jertfă pe altarul neamului.

Şi cât de frumos e acum; lucrează toţi umăr la umăr pentru înflorirea neamului.

Aşa şi noi românii bucovineni, nu ne trebue mult să ne gândim ce să facem spre a scăpa de influinţa certelor. N'avem decât să luăm pildă dela fraţii români ar­deleni şi atunci va dispărea cearta şi ura dintre noi. Iară voi iubiţi oaspeţi români studenţi academici ardeleni din regat şi sârbi din Sârbia, cari aţi venit din de­părtări mari ca să ascultaţi şi prelegerile facultăţii noastre de teologie, „Foaia Popo­rului", care ca un trăznit a picat asupra voastră nevinovaţi, iertaţi-o că şi Dzeu a lăsat să iertăm de 70 ori câte 7.

Vă zic bine aţi venit în dulcea noa­stră Bucovină, căci ce-i al nostru e şi al vostru.

Tereblecea, april 1912.

Vasiie Terebleceanu.

E X T E R N E Ecoul bombardării Dardanelelor în Bul­

garia. — Primele ştiri despre acţiunea flotei ita­liene împotriva Dardanelelor a produ3 o senzaţie enormă. Toată lumea credea, că războiul italo turc a întrat în o fază decisivă, şi că italienii vor constrânge pe Turcia să cedeze s'au să-i dee lo­vitura du moarte.

Macedonenii, mai ales, au crezut, că a sunat ultimul cias al Turciei şi începuseră să şi viseze o cucerire a Macedoniei din partea Bulgariei. Se lansase svonul, că guvernul bulgar a mobilizat trei divizii spre a fi gata pentru o acţiune agresivă împotriva Turciei. Faţă cu aceste iluzii este dela sine înţeleasă decepţia provocată de veştile ulteri­oare, cari au arătat, că nu e vorba decât de o simplă manifestaţie în scop de intimidare a Tur­ciei. Lumea bulgară e convinsă, că această demon­straţie nu va aduce nici o impresie de teamă asu­pra Turcilor şi că dimpotrivă ei vor căpăta şi mai mult curaj de pe urma ei.

Guvernul bulgar nu şi-a perdut calmul, ori­cât de impresionat a fost de primele depeşi, el a continuat a păstra o atitudine expectativă, de alt­fel nu a întârziat a fi informat de cătră minunile din străinătate, că chestiunea nu e prea gravă.

De altfel şi dorinţa cercurilor bulgare este de a păstra o atitudine paeinică faţă de Turci.

In Bulgaria există convingerea că marile pu­teri nu voesc desfacerea Turciei.

Mai ales Rusia nefiind gata ppntru răsboi a dat în ultimul timp diriguitorilor statului bulgar sfătui de a evita tot ce ar fi de untură să pro­voace conflicte cu Turcia.

Cum vedem dar, din aceste relaţii pe care le luăm dîntr'o corespondenţă a ziarului „L'inde-pendance Rouruaine1', intenţia din partea Bulgariei a unui atac împotriva Turciei nu există decât în imaginaţia unor anume cercuri.

Revoluţie în Maroco. Dapâ ziarul „Petit Párisién" conjuraţii, cari au înscenat răscoala în Fez, aveau la început de gând să împcdeca cală- j

Nr. 83-1912.

toria sultanului Muley Hafid din Fez la Rabat ţi pe drum să-1 prindă cu suita sa întreagă. Acea­sta ar fi fost signalul pentru masacrarea oficerilor-instructori francezi şi a celorlalţi europeni. Acei plan însă a fost zădărnicit prin răscoala prea ti» purie a soldaţilor indigeni mercenari.

Rezidentul Regnault a anunţat guverna francez, că răsculaţii au devastat în deosebi întn cuartierui jidanilor. La rugarea lui, sultanul Mul Hafid a primit 10,000 jidani în palatul său aşezândi în grădina şi curtea palatului. Soartea acestor dani — după raportul lui Regnault — este foäi tristă. Autorităţile nu pot câştiga alimente peni o mulţime, aşa de mare astfel că bântuie Ioan între ei.

Semioficios s'a anunţat convocarea conferirii ministerului pe sâmbătă în 27 c. n., în care sen va lua o hotărâre definitivă pentru trimiterea i trupe noi in Maroco. Guvernul francez este în prin-cipiu convins unanim despre necesitatea acei dispoziţiuni.

Generalul Moinier, la cererea sa telegrafica,! fost împuternicit de către Briand, ministrul fran­cez de interne în conţelegere cu prim-ministrul,a să declare starea de as«diu pe teritorul cş talei Fez.

Ziarul englez „Times" anunţă, că răscnlif ameninţă Elksar-ul şi din districtul Sebu, se ti mit urgent trupe în tabăra franceză, care se i la 32 chilornetri depărtare dela Elksar.

Legătura telegrafică între Tanger şi interioi Marocului este întreruptă, şi Fez comunică cu Ti ger numai cu ajutorul aparatelor radio-telegral Oraşele de pe litoralul mării sunt în linişte.

*

Regele Greciei şi chestia cretană. Regi Greciei a făcut înaintea corespondentului ziari „Berliner Tagblatt" următoarea interesantă deci raţie despre atitudinea Greciei în chestia creta

„Ţara mea are lipsă de linişte, pentrntl mulţime de reforme pe terenul afacerilor ints şi aşteaptă rezolvirea. Noi vrem pacea. Darii stia cretană conţinu ajunge la suprafaţă şi iţ decă activitatea bărbaţilor de stat pentru o pol paşnică, atât de mult dorită. Chestia cretani/ o poate rezolvi Grecia, ci numai marile putei

Şi regele speră, că aceste vor ajutora fii în tendinţa ei de a menţine pacea.

„Ni-ar plăcea foarte mult" — a zis regeli-„dacă puterile ar împiedeca mergerea deputaţii cretani la Atena".

* Chestia guvernamentului Chelra şi Du

rusească. Acest teritor polon era să fie incorpoii Rusiei, deşi polonii au mişcat toate toate pietri contra incorporării. Şi aşa se vede că le-a sra deocamdată aceasta. O telegramă din Peterslij anunţă că în Duma proiectul pentru incorpora guvernamentului Chelm, după motivarea contai iJvarotf, deputat progresist a fost luată dela ordi­nea zilei cu 87 voturi pro şi 88 contra. Proiectil se afla Ia a treia cetire.

Din trecutul Dardanelelor. Acţiunea iá italiene în contra Dardenelelor atrage din nom tenţia lumei asupra acestor strâmtori, cari an Ji cat şi în trecut un rol foarte important în ista universală.

Dardanelele au câştigat o importanţă M gică numai dela descoperirea tunurilor mari; coace. înainte de aceasta o flotilă a putut i| forţa intrarea dardanelelor, azi însă întăriturilepr văzute cu armamentele cele mai moderne doi nează întreaga strâmtoare îngustă.

Hellespontul. după cum l-au numit greci jucat prima oră rol în istorie, când a trecut pnt nica oştire a lui Xerxes peste el în Europa.Pili nicui rege al perşilor a zidit giganticul pod, plJ tor Ia a cărui zidire a folosit 674 vapoare, li xandru cel mare a trecut de asemenea pe ace» strâmtoare în Asia. La anul 1356 au folosit-o tt cătoarea Dardanelelor pentru atacurile lorîmpotrin imperiului bizantin în Europa. Aceştia, ca stJpîii Constantinopoiului şi a întregei peninsule balciá tot numai do un t.tac de pe mare an putut îl i teamă şi de aceea încă Mohamed al 11-lea, Ml anul 1462 a zidit întăriturile Sedit-Barx şiBiank Ralesti sau cum *e numeşte azi Male-Snltanii Aceste sunt întării uri vechi, pe când pe malul di fi..ţă s'au zidit la anul 1650 de cătră marele m . Köprüli Aebmed întăriturile noi Kam-Kaleehtiii

i lid-Bare.

Nr 8 3 - i y í 2 . „ E O M Ä N Ü L 5 Î Pag. 5

i n i a riturile zidit-' ::-irJ íá-nic Î U -t grumte î:11:-o aee-te patru întărită:.' :VF;;;'jf•• .-

KMATTSTMUL ce! mai modern. :! ;ei.->.- : î.iej-i-ts'üor ví-cui s'a început la ai:•:• i 1884 insi-\-nţa şi iafi ?•! nvirile inginc-ruiui H > p ! t 3 «er Henry Btd-m.

Iniăriturile acestea au rt-zleiat s-tisului vehe­ment a! fl: tei veneţiene, repetat în mai multe rîn-ild. X rimai ia anul 1770 ia succes am'ralnkú rus tJ\]úasto:ie a intra în Dardantlc şi de ae< .a, fiindcă, întăriturile turceşti isprăviseră muniţiunile. Supt iiiipnsict acestui atac toate întăriturile an fost pre­văzute din nou cu e l e trebuincioasă pentru a re-si-ta unui atac mai îndelungii! La U:M\ 1807 insă din nou au fo ct n^gliji.-ite încât am;.r?.!:.l . njî'.i r. Bi'ducorth fiiiă a înt-mpina vre-o r e ^ t i i a pă­truns din nou în Dardanele şi marc- zi a apărat cu opt corăbii de liiiie în faţa (.Vinkiitinopoiuhii, hri văzund că turcii ee pregătesc p- titru o resis-tenţă a plecat din nou îndărăt ca să mt îamână închişi în Dardaneie.

Anglia, Rusia. Franţa, Austria şi Prus'-a h 1842 au legat cu Turcia aşa iiuirutci t r e c u t ;Ä l'ardanelelor prin ca.o Turciei i-».e RH-imor.sio drep­tei de a nu permite intrarea în íu>.rí!v.:;oP- a aitv-r rapoar.! decât a celor turceşti, in d enr.-ul răsbebi-lni pentru independenţă ca învoire:». Turciei iMa engleză a trecut Dardanelele pentru a apára Con­stant; ropolul în contra unui erentuid atac din par­tea Hotei ruseşti.

Din dat«le acestea putem ecastata câ trece­rea l'ardan.oloior şi in trecut, când fiira.--iah nu dispuneau de armamentul d*> ?zi, a fost imposibil şi la întrebarea, că renşi-ve oare Italia să tn-acă etrâmtorile Da>*dauele!or. putem răspunde apro.i))e cn siguranţă că nu.

Prospernrea aviaticei în l iasia . Maral« dace Alexandru Miliailovits. prez ; ,ienty] comitetului aeronautic, într'un cojaanicat cat^ă poporafunea Rusiei arată activi f-I'b s de pâr . ă acum a o-.: rai á t ü ­lni. Comitetul acesta a fondat şcocui miî-ie-ă ae­ronautică din Seba^topol, unde nui-t aeiicgh 102 ofiferi 200 soldaţi şi care are d« prezent 77 de aparate, parte din străinătate, pacte în Ri.su» con­struite. Pentru apărarea Rusiei în.-ă numărul d e iri&tori ce ies d-n şcoala aceasta irulitară nu SKV' suficienţi şi din cauza aceasta sunt îi.-iwnrf. noui jertfe fin&nţiare, ca Raisia să nu-şi pv-vod ioc-l ai doilea ce-1 are pe terenul aviaticei.

Scrisoare din Iaşi Inaugurarea statuei îui Cuza-Vodă. — O pioasa aducere aminte. — Centenarul răpire! Basa­rabiei. — Hîrotoiiisirea unui nou arhiereu.

laţi, 9 aprilie st. v.

LIE apvo&p-i două luni de zile statua lui Cuza-Vo'iă. :-,C,-ri V A - fantomă, pe care valurile ambiţiei cetăţeni-ŞTI a I< senilor 1-a purtat din loc în loc. a... ancorat m SFÂ-şi t în marea piaţă a Unire;.

Nu mai reeditez acele peripeţii atât de puţin pifcate pevîtru d*mr)itat«.-a noastră naţională. Ce necontestata compot? oţ"t şi obiectivitatea sa do om de ştiinţă, a făcut-o în revista ,,Ţ::vra Noastră'' ilu-îtrul academician D . prof. A. D. Xenopol. care. pre­cum t« ştie, a luai o P A R T E activă la strângerea fondurile: aceste; mari şi -r-tâfc de târzii operă de recunoştinţă a naţiei faţă D E acel, pentru care. orice ar concretiza recunoştinţa noastră e prea poţin.

Statua e înaltă D E v-o-o noi.á I Î I E F ; i P : in-ipiră o maiestate . D S I D O sigur n'au mult? S T A T U I .

Dacă SA G Ă S E S C U N I I C E R I S E --V-olarâ F E R I T E m u - Ţ U -niiţi D E M C I C Ţ I Ş A R E C e :. sur.t î n ă S I C I T I I ca:-! spun că, dacă liniile strtnei FI fost mai siir-joase. ar fi prezentat un tet M I E armonic privirilor.

In orice E A : C (' .-•ă unii contestă acestei ST-v-tni de a fi cea mai frumoasă din ţara noastră, nu pot contesta şi faptul că •;• cea M A I scumpă tu­turor românilor.

Oaspeţi, la T R O N I C serbări ce s<: orgaHztmză cu prilejul inaugurări'. ?o anunţe din toat<> părţile-. Se institue un comitet D E R U C E R Ţ I E . iu FR * i.t« a că­ruia se afla autorităţi Io coiiwaie, «noi profesori universitari ş: S T U D E N Ţ I .

Programul definitiv v;>. ti labor ~t Z I I - . I E A C E ­

stea. Se ştie. totuşi, câ î:I ziua de 2 mai. ; ; E va face un măreţ pelerinaj la părăginitnl mormânt ai lai Cuza dela Unginoe, a. L; ziua D E ?> va avea loc desvălirea oficială <•- statuei, iar 8V?.ra şt Vi z\lAc nrmătoare, 4 şi 5. vor avea loc felurite serbări Ţ I

I festivaluri, ofk:-Je şi porm'ire, vizitarea monu-ni'v'v :>.'.;•>? ht:/' ' cătră -rr-<ini, )r'i *l:cte, scr&te i ait-

S.Î pr.->'. • ei anin:j..;i> >>u mult usti mare, cât cea de; -aria jîîbiieuîai un.vorsit:':ţii. Pe

léngu infei- ' •.,-!• de pe-ie Lotare şi dia \ n & , se anunţa că ' e , - - y fă < incli'ne bronzului, care întrupează ei .- e miv . :--'int'şti gesturi pentru ţă­rănimea rio..etr;.. riimiee ese delegaţii de săteni din toate judeţele ţării.

A sose dearifmeni ştirea oficială, că princi­pe V rtVr.-ü-d şi Carol •:••)•• «sista la ace L cerber . ••- prezentând pe M. -S. Regele.

N ' P T fi râu S Ă se ieo măsuri din timp, ca şi :.!• .lelenii să par ; ? J P ß într'un număr mai mare, de

j <EII:i obişnee-e la asemenea ocazii. I * I

i e căi-J acestea euät pregătiriie ca xi fac I pí 'I-.t!-! a i---e de m i w o pi»rte di:i reparaţia ce • o ni'.Tií.á rriftr-. 1<- de-mrntor nedreetii-t — din m;-: '•'j fe;ţ::liei ş; a unei o-re intim de cu: o-vv.li.

EFII.ibeie. 7 ap»;! 6 : a oficiat ia mormântul d;-ia mo-H a l e ş t i un parastas, în amintirt-a a trei ani (ie

ia moartea ehb-tei (.i-e-riniv- Elena Cez». I La aceítste n,'<;a A fu;: T'ife ;ta.re. pe lénga o j .«URAT roa-ä azi-tenţă, Innt parte fi fratele domni-j [-. i, i oui ^îijiistffi. d. Teeulor Hoeetii.

în a;eeeşi z ' t ) un alt parustas cu aoeiäs scor-, .••'a oficiat în capela £ Z Î Î U Î H Î „Elena Doanir.a" din Bucureşti, in pi^.^nţ» taturor elevelor şi p:ofesoa-r îor şcouiei. Ce.-ei preciim »e ştie, Domniţa El» na. e fő nobila, fnttdatoaro a acestui important aşeză­mânt de! c".î!r.u"',â.

In chestiunea foarte delicată a chipului emu trebue feă ser:>ăm noi îrupiiihrea unui veac dela răpire;* B:-;sarvib;ai, o iioy întrunire a profesorilor iniţiatori a avut loc în Aula Universităţii dumi­necă 8 april.

După ,!i:niöroi'?e dibcuţiuni, la cari au luat j pattc tiuii p î O t V t O î i : P. 3Uşca»iî;, A. C. Cuz-s. dr. C Şuîiiulfi.Tu, A. I). Xevsopoi, ar L. Cosmeviei ş. j îstţ i i ţ-vintre cari, Pr. Í. Popescu şi ßrofesorui • iirÄiüioa. — á A J B C S ia utm^tarul lero^rem. p • i c; ire , i• íieţfitorij r>-\u luat angajamentul să-J adecă. • 1iitO'. :;o:d l.i î i iCi-pî'nîre : ; 1) Tri'iel--rei ínooli X ( - Ă fie arborat la toste I faeele r<>Bfâiivşt.>.

2) Lijra Cuiir.raîă, Î H I P R E ^ T Ă CM \o<ie sseţiu-iiiie ti, *»ä p^ttoaezc sceasta mcmitusisţio în toatö ore.ş.Iv ţări;.

$) Sä se rină eoiifermf.i -lămuritoare D E cătră frviî.t-,şi oompetinţi în toe.te capitalele de jeder, iar corne-e-ior rura'e "ă li-ee fWrnira an discurs tipărit, car i <?ă fie cetit locuitorilor statului.

4) Să se f'icá dcn-ersu.i pentrucă îa toate feseiiceie să -e oficieze pa'asca-e lu amintirea celor ce au protestat contra răpirii Basarabiei.

5) In seara, züei de 26 mai c-ă se organizeze febtivéíuri cu : H I caracter pur ocazionai.

D. Nicolae forga. cec? trebuia eă ţină. dumi­neca H C C asta o coi-fennţa în folosul secţiei iouale a r Societăţii femei lor rom ár; c ortodoxe" şi C : J a-eeasta. O-MZIP să pa-iicîpe şi la consfătuirea < l c mai *n<i, " tei ereiiat că nu poare veni, din pricin.. morţ-i --.uirtpuiai său prieten şi marelui arttet na-ţ.ionr-1. i'-.-t'i' íeeíü.

Cu o radi ! = o ! < - a ^ i U t i • s'a oficie.-. duminecă i« nr ír-e o*ie liirot'. r\i-irea ;sr.::!..-i arhiviv-. Bart oloaie:; Stare- -CU . cu titlul de Bă-'ăoi-itml, in locul P. é-Sal; Niccdlm. aetăz; ep;>-:op ai Hunilor.

Serviciul divia a fo-it oi:c:et de -atee I. P.S. Sa mitropolitul Pinien, azistat de e/iiscopü Ni ton al Dunării de jos şi Trodosie Romanului.

A participat u i mare număr de credincioşi, printre cari am remarcat: autentăţiln, arLiereul Teo-fil Plof-şte-:nu. vicarul raitropuhei din Bucureşti, sub-ad :-iiiit>tratorul C-sei bis'-ricfci d. proîeeor Do-broscu. cu-.cscutul fiUritiop d. colonel Langa etc.

După predica de binecuvantüre a mitropolitu­lui, a răspuns prin cuvinde alese şi cu o vădită căldura convingătoare în glas, noul ales, asigurând ca prin toate mijloacele va căuta să fie ia înălţi­mea votului sfâtititin: sinod.

După fecrvi-iu, în palatul mitropolitan a avu • ioc reeepţia f?-licitărilor O I n'a servit o ma-ă de 30 taeâffiuri. cu care oeazie s'au pronunţat num..-roese ii'seureur).

Clerul nostru şi-a iegat mari speranţe di per­soana «oului A I E . - ; ca avârtd diotuiet* calităţi mo­rale si intelectuale.

Şi. F. Moldova mi.

Seriri jubilare aie sec. acad, „Petru Maior"

lliscursul űlui p r e ş e d . Y. Groza rostit ia b a M c h e i u l d e Dumineci:

Iubiţilor oasfiţi, Di c ia mii vie bucurie vibrează sufletele ce­

lor car; eu fericirea de a fi astăzi membrii ai *«„.-C ' ftăţi i „Petru Maior" şi când în numele lor uree d - n inimi binevenire tuturor acelora, cari ne -aţi făcnt marea cinste de a veni să prăznuiţi împreuna cu noi jubileu! de jumătate veac, mândria îmie-t> cu i.tât mai mare, cu cât jubileul societăţii noastre este mai mult decât o serbare, care comemorează înHiiicarea ei. ;; celei mai vechi instituţii culturale a e oversiterilor români de preiutindeni, ace ii; jubiiea e-ie — dupăcuîii o dovedeşte aceasta prezenţa a-tălor dieti'işi. oaspeţi şi atenţiunea îndreptată as­tăzi fipru noi a românilor din toate părţile — o adevărată serbătoare culturală a românilor diu Ungaria.

Şi cu drept cuvânt. Căci dacă societatea „Pe­tru Maior'' pe iângă menirea ei literară şi-a ales de mijloc ai p:ojnovării intereselor sale deja din ce.pui locului întreţinerea da raporturi sociale cât N I A I intensive cu marele public român, apoi cu atât mai de sine înţeleasă este această strânsă legătură astăzi, când av.-m deosebita mândrie d? a putea număra în şirul foştilor membrii ai societăţi1' noa­stre bărb iţi cu ranguri şi nume mari, conducători ai vieţii culturale româneşti şi generaţii întregi du intelectuali, cari astăzi muncesc pe toate tereneie şi în toate unghiurile pentru binele şi înaintare:-; neamului nostru.

Acesta este un fapt, care relevează în destul importanţa societăţii noastre din punct de vedere cultura! românesc. Iar prezenţa domniilor voastre este cea mai vie dovadă, că intenţiunile societăţii noa-tre au fo.-t pe deplin înţelese şi apreciate şi de data acea-ta. Căci mulţi dintre cei prezenţi au msi dat în cursul celor 5 decenii dovadă, că se identifică cu interesele şi «copul societăţii noastre şi ac - Î tara le- revine în schimb în aceste clipe so­lemne partea rea mai mare a bucuriei şi satisfac­ţiei ce te cuprinde de câte ori priveşti îndărăt a-3 I I P R A K !'eutăţilor şi pericolelor învinse.

Am ajuns astăzi să ne bucurăm de frumoasa privel-ş'-T-i a celor 50 ani lăsaţi în urmă şi ne ur­măm d e azi încolo învioraţi dromul ce duce spre vârful re ajan? încă, spre idealul societăţii noastre.

Ier dacă şi astăzi încă cel care dintre dom-rinU: voastre, intrând în modestul lăcaş ce ne adă­posteşte, va exclama cu drept cuvânt cs poetul Horaţiu, că: „non ebur, nequ' aureum mea renidet în domo lacunar", apoi să ştie, că ne avem şi noi averea, ce-o află poetul în talentul dat lui de pă­rinţi drept moştenire! Esto lăsământui înaintaşilor noştri, po care îl preţuim şi noi mai presus de orice? ben lumesc, căci martori sunt analele, că îu vrecae de grea cumpănă s'a dovedit de cel mai bu:i apărător al nie.uinţeior lor, este deviza, care a gru-iwt în primejdii strâns în jurul steagului societăţii noastre pe înaintaşi, deviză, pe cure în acest festiv moment o pred ui generaţiilor ce vin, ca gerantă a altor jumătăţi d" veacuri: cuvintele poetului

„Uniţi i-'k fim în cugete. l*:iiţi îu Dumnezeu"!

Cu acestea îmi închin r/ăbarui pentru bi/e le acelora, cari cei mai mulţi d:n mari depărtări — au venit în mijlotu! nostru, dând ascultare chemări», noa.-rire izvorâte din cea m?.i caldă dragoste şi sa­lut cu mare bucurie pe reprezentanţei „Roinâ.iiei June" din Viena, „Junimei" din Cernăuţi şi a ti: e-rimei din Cluj şi Şemniţ şi pe cel al românilor din „dreapta Dunării". (Aplauze furtunoase)

Vorbirea ului lîalamace, reprezentan­tul fraţilor macedoromâni.

Daţi-mi voie şi mie ca macedo-român să ex­prim prin câteva cuvinte bucuria nemărginită, ce o simt în momentul acesta, când mă afin în mijlocul fraţilor mei diu Ardeal, cari au răspuns în număr atât dy maro la jubileul bătrânei societăţi fc.caâe-mic-e „Petru Maior'1, condusă de fala tinereteim d-voastiă, cari şi-au spus cuvântul rând pe râad proslăvind pe întemeietorii acestei soci etăţi.

Marşul bardului Mureşan întonat cu atât:-; i •-sufieţire la începerea acestui mare praznic araee,c

1

„R O M A N Ü L j Nr. 8á -1912.

de tinerimea română din Budapesta, îmi răscoleşte amintiri scumpe încă din frageda copilărie, pe care am pelrecut-o în depărtata Macedonio.

Din vechea metropolă a Macedoniei moscopole îşi trag originea Andrei baron de Şaguna, Gojdu, Mocioncştii, etc. Abia câteva urme do bisericii şi nişte famiiîi răzleţe de scăpătaţi, ne mai amintesc de această perJă a românilor macedoneni, unde s'au tipărit primele cărţi în limba, română.

Daţi-mi voie să închin în cinstea bătrânilor reîntineriţi cu prilejul acestui mare festival naţio­nal pentru prosperitatea societăţii „Petra Maior" reprezintată prin tineretul care ne-a expus aici multe idei mature ca şi cum ar fi ieşit din gura bătrânilor noştri de odinioară, întemeietorii acestei societăţi, precum şi în sănătatea femeilor române, cari au dat naştere acestui tineret, ce face fală ro­mânismului de pretutindeni.

(Vii aclam ari).

Concertul. Şi până atunci, pană ce specialiştii muzicali

îşi vor spune aprecierile lor analizând din punctul de vedere al cerinţelor artistice superioare presta-Ihmile artistice ale debutanţilor concertului aranjat cu prilejul festivităţilor jubilare, încercăm să ne spunem si noi cuvântul.

Noi, ca simpli muritori, cari nu avem toată competenţa de a ne pronunţa asupra lor cu apre­cieri ce incumbă specialiştilor, dar care nu am fost lotuşi, pentru aceasta, împedecaţi de a împărtăşi emoţiile superioare provocate de grupul celor mai alese forţe artistice, va, e au ţinut să se întâlnească la Budapesta spre a da publicului român momente neuitate, vom spune câte ceva ca simple voci din public.

Ţinem să semnalăm, că, concertul dat dumi­necă seara în sala, dela Pester Lloyd a fost un a-devărat eveniment artistic, un eveniment de adevă­rată mândrie, care a produs valuri de însufleţire în rândurile publicului ales, care a participat la serbări.

Executarea fiecărui punct din programul con­certului a fost un nou triumf cd artei româneşti. Distinsa noastră cântăreaţă Valeria de Horbny a avut un succes care trece de, orice închipuire. A cântat „Lorcley* de Liszt cu acompaniament de orhestră militară şi câteva duioase cântece ro­mâneşti.

Publicul electrizat a isbucnit în urale şi, aplauze care au durat mai, multe minute. D-nei Herbay comitetul aranjator i-a oferit un splendid buchet de flori.

* Prestaţiunile bursierilor societăţii „Pentru

Fond de Teatru?, a d-nilor Ştefan Mărcuş, Ionel Crişan, Ionel Harşia şi Ionel, Rădulescu au pus în uimire publicul. Fiecare s'a întrecut pe sine însuşi.

For zice poate unii cetitori, sceptici... mai şti, la noi e obiceiul să lauzi numai şi apoi acest zel de aprecice e, mai uşor...

Ei bhu: acestora la răspundem, că toţi acei, cari, on fost de fuß la «oncert vr fi vestitorii trium­fului ce an repurtat aceste tinere elemente artistice care au reuşit să dea publicului senzaţii neuitate de superioară simţire.

Piniftui al palrvFo din programul variat al coi>cernd'ú l-a susţinut 4-şoara Anivţa, Voilmna. Tânăra artistă poate fi fericită, că a avut prilejul de a-şi proba takntul ?/i faţa unui public româ­nesc, capabil de a aprecia şi simţi arta superioară. Căci mai ales la pian în faţa unui public muzical poate o artistă desfăşura toată şcoala şi sborul fantasiei şi, individualităţii sale manifestate prin muzică. Iar succesul artiştilor solişti îi revine •în parte şi d-soarei Voileanu, care — după cum ziceau înşişi artiştii — a susţinut acompaniamentul şi a dovedit o artă ele mlădiere şi de elasticitate a vocii rare într'un mod, cum rar se poate întâlni.

Punctele, corului le-au nemărit mai ales uni­re r sitarii cu multă încordare, căci in coi < cert era singurul lor debut şi erau îngrijoraţi de rolul atât de greu, ce-l aveau de aslădată. Si cu atât mai

Fabrica de granit, syen.it

industrie de marmoră si

«aselare de peatră a lui

mare le-a fost bucuria şi mândria, când citeau pe Idele celor competenţi surprinderea plăcută, ce le-a procural-o conducătorii, corului I. Fira şi când av.zian pe însuşi compozitorul i.rprimându-si do­rinţa dc-aşi putea întotdeauna reliefa cu astfel ds forţe valoarea compoziţiilor sede. Multe şi îndrep­tăţite nădejdi a deşteptat tenorul Constantin Olariu, care în debutul său atât deşeuri a dat pricepătorilor atât de mult.

O şedinţă memorabilă Internat românesc m Budapesta..

Ideea de a adăposti pe tinerii români dela universitatea din Budapesta într'un cămin românesc e pe cale de a se înfăp­tui şi nu e decât chestie de timp ca gân­dul acesta măreţ, răsărit în minţile celor mai buni ai noştri, să-1 vedem trup şi rea­litate. Atârnă acum numai de însufleţirea şi simţul de jertfă al marelui public româ­nesc ca opera începută azi aici, în Buda­pesta, să se aducă cu un cias mai curând la îndeplinire... Dar ara bună nădejde, că nu vor trece nici 5—fi ani şi suma nece­sară pentru zidirea internatului se va aduna, bau cu ban, din truda fiilor neamului no­stru de toate clasele şi rangurile, dela ţăran ca si dela intelectual, dela meseriaş si comerciant deopotrivă. „Neamul nostru de 14 milioane de suflete va fi în stare să dea în câţiva ani 2 milioane pentru ridi­carea internatului studenţesc" — spunea d. Goldiş în frnmoasa-i vorbire rostită cu această ocaziune.

Iată pe scurt decursul şedinţei, in care s'au pus temeliile uneia dintre cele mai însemnate instituţii culturale din câte avem, chemat să ne apere limba şi cultura noastră românească într'un loc atât de ex­pus cum e Budapesta.:

Deschiderea şedinţei. Sunt de faţă toţi fruntaşii neamului, cari au

1-iat parte la serbările societăţii. Ia .cuvânta! pre­şedintele societăţii „Petru Maior", d. Victor Groza, şi spune următoarele:

„E vorba prea stimaţilor domni, de iniţia­tiva lăudabilă de a se creia un internat al studen­ţilor români din Budapesta. Însemnează, asta, dom­nilor, că am trecut deia vorbe în domeniul fapte­lor. Şi fiindcă e vorba de o operă atât de însem­nată pentru viaţa noastră românească, noi, tinerii ne simţim prea slabi ca să judecăm şi să cumpă­nim cu înţelepciunea batrâuep'i paşii ce trebue >ă-i facem. Ne retragem şi lăsăm locul bătrânilor !•;<, să hotărască în această chestiuni., îi rog pe d. advocat Em. Ungarian», care a făcut, atât a-.-, malt I.J wreivsai societarii noanive, rd ocupe ioc ui de pieşedinte". (Aplauze şi aclamaţii nesfârşite la a-dresa d-lui Unguriami).

C« vă ului d-lui UiU'üriami. Viu Iy mat do azisfr-rţă. ('. a i e . Kmanuil

!; nenrianu, rosteşte următorul discuri: „In absenţa domnului Paríenie Cosmt. care

• ra eleunat ca primul preşedinte al societăţii, să conducă şedinţele festive, mă. văd silit să primesc eu presidenţia şedinţei de astăzi. Aruncând o pri­vire asupra trecutului societăţii, spune, că unul dintre cele mai de seama meriţi ale conducători­lor ei de odinioară a fost, că aceia pe lângă acti­vitatea lor literară au îmbrăţişat cu toată căldura şi viaţa socială a românilor. Firul tradiţiei l'am continuat noi şi apoi urmaşii noştri până în ziua 'iu astăzi. Cu cea mai mare bucurie ian cunoştinţă ds împrejurarea că şi membrii actuali ai societăţii calcă pe urmele noastre.

Oricât d,< modeste ar li fost împrejurările, intre cari s'a drs voltat sec. „Petru Maior", pentru noi însă a fest un adevărat focar de cultură. Da, domnilor! Aici, în focarul acesta de culturi an crescut şi au luat hrană spirituală româneasca a-proape toţi bărbaţii noştri de sesmă, cari codi! azi vieaţa politică, culturală şi economică a neu-inului nostru din flngaiia. Cuviue-se dar ca ii clipele acestea solemne să ne aducem aminte n recunoştinţă de toţi aceia cari în trecut au coi, fcribuit la ridicarea societăţii noastre, iar celor cu sunt, în vieaţă să le mulţămim şi să-i rugăm i ne dee şi în viitor acelaş sprijin. (Aclamaţii pn lungite).

Conferinţa dlui prof. uuiv. dr. Jos i f Popoviciu.

Se întreabă cine a fost Petru Maior, al căn nume îl poartă societatea jubilantă şi ce însen» täte a avut în trecut şi are în prezent activitá marelui apostol al limhei româneşti. Numele li: Tetru Maior simbolizează cel mai înalt ideal it mânesc în complexul aspiraţiilor noastre: păstrm Irnbci româneşti. Cu tot dreptul societatea „Pá Mrt'or*1 poil'fă numele apostolidul limbai românei pentrucă steagul, care a strâns şi a unit pe met Orii societăţii este limba românească însaş'.

Noi, românii, putem zice cu cea mai mu hotărîre, că limba, e naţiunea. Străduinţele stnds ţimei noastre grupate în jurul steagului soc. tru Maior" au fost şi sunt, cea mai frumoasă 1 pentru conservarea, naţiunii româneşti de pe plan rile Ungariei. Vorbeşte apoi de talentele noasti literare, cari în sinul societăţii „Petru Maior" si manifestat mai întâi, lîeievează însemnătatea i diului dialectelor române şi încheie cu un apel ci tră tineret, îndemnându-1 să contribuie cât i mult la opera culturală a neamului şi să se rească. pe cât e posibil, de politica militantă.

Pentru căminul student» Luând din nou cuvântul d. Ungureanu pi

pune să se procedeze ia partea juridică a î i ţării internatului pentru studenţii români dini • îapesta. Arată trebuinţa imperioasă a acestei Í stituţii de o importanţă vitală pentru neamul i ,;tr-'. nu numai din punct de vedere cultural,! •şi economic.

Cuvintele calde ale dlui Ungurianu pti studenţii săraci vor fi rostite cu evlavie de a cari vor avea odată un trai mai omenesc întnt durile mohorîte ale capitalei.

Discursul dini í r . T. MihiU Primit cu aclamaţii însufleţite la tribuni,

Mihidi pledează cu toată puterea cuvântului pi tru întruparea visului generaţiilor ce s'au succec ui societatea „Petru Maior". Cu prilejul aceşti spune d. Mihali — ne-am putut convinge cä w nouă, celor de azi, nu ne lipseşte simţul de na şi solidaritate, cari singure ne pot fi razim îni zuinţeie şi aspiraţiile noastre. M'a mişcat scena» mi-s'a dat să o vsd astăzi, când tânărul preşedinii ol societăţii a predat rrtnâitccrea şedinţei îi ':-ânitviîi;i în merit*:, t lowni iH E. 1 ngureana (Fi eala marii.)

Iu viat» oricărui popor trebue sa fio <rar> nsiit.;«î', adecă trecutul să se ieg<» îu mod mm •u ţrrcsiefstnî .*i prizenrr:' VAI viitorii!, Ilar i .••.'.tut v o (pătură mai iVern.^ă R tr« 'iu ;.r- :ei:;t:i. cnut <> vă/urâm w ' h

)'<• pi ' «deget..-a comitetah-i şi taxele i meiiit«ri deja intrate v'ani trimis raport separat

Cuvântul dlui V. Goldiş,

Salutat cu aplauze, dsa spulberă nedumeriri ce le au unii cu privire la adunarea fondului » cesar pentru susţinerea internatului.

Internat, românesc în capitala Ungariei? se întreabă unii neîncrezători. Da, domnilor! Toi greutăţile şi piedicele pot fi înlăturate prin mm şi jertfă. Vă amintesc numai de trecutul sl rnat ai „Societăţii pentru fondul de teatru". Ac» sta încetase odată de a mai exista, dar mai fi adusă fiind la Braşov, căpătă o vieaţă nouă şi prii

•rasov c ^ r a a n w x a u »

primeşte şi execută ori-şi-ce fel de lucrări li clădiri, monumente mausolouri în orice IV " stil. Liferează lucrări de marmură pentru mo­bil aturi. I a urma modernului aranjamente fabricaţie, preţuri iefnine. Din depozitul mei bogat de monumente, în care efeptuesc vinderi în mare şi în mic liferez colegilor do branfe p

obiecte singuratice. în preţul de fabriti

Nr. 83—1912 ,.R 0 MÄ'NUL" P g g .

străduinţa şi jertfa celor ee so grupaseră îu jur ui ei aici. se avânta la înălţimea la care o vedem astăzi. Şi vă asigur că şi. internatul românesc în curând se va înălţa măreţ in mijlocul capitale:

ieri am avut dulcea mângâiere de a gusta din roadele societăţii fondului de teatru, care î'i scurta-'' activitate ni-a dat deja artişti formaţi,- a căror artă o pătarăm aprecia la concertul de aseară. Ei bine, b ne depărtăm de aici cu credinţa tare cu încu-rând vom putea gusta şi roadele străduinţelor noa­stre de astăzi.

Incurând trebuie să vedem săvârşită opera la :e muncim astăzi.

Şi ca să o vedem cât mai în grabă realizată, sa muncim şi să jertfim fără preget. Drept pildă ú ne servească tuturora, dar mai ales celor tineri, bătrânul şi de toţi stimatul domn Ungurianu, care rieaţa lui întreagă a trăit şi a muncit pentru neam. Având o astfel de pildă înaintea ochilor, nu-mi pot închipui ca un neam de 14 milioane să nu fie tapabil a jertfi 2 milioane nentru un scop asa de măreţ.

După, discursul dlui Gohlis se dă ce­tire proiectului de s ta tu te , e laborat de d. Ungurianu, care se primeşte unanim cu anele modificări.

La urmă se alege o comisiune care va avea să înainteze s ta tu te le guvernului spre aprobare. Dupăce s ia lu te lo vor li aprobate, se va convoca o mare conferenţă , la care

' li invitaţi şi înal ţ i i noştri prelaţi , pre­ll şi oficiile noastre superioare, biseri­

ceşti şi şcolare. Aceas tă confer in ţă va avea chemarea să ho tă rască asupra paşilor ce se vor lua in vederea punerii pietrii funda­mentele a internatului s tudenţesc din Bu­dapesta.

Vu Iiară.:;.:•/> înainte!

I n c h e s t i a r e v i z o r i l o r ş c o l a r i

ln actuala seziune a sinodului epar­hial clin Arad s'a desbătut şi ches t iunea înfiinţării unui post de revizor pentru in­spectarea şi îndrumarea învăţătorilor. Cu această ocazie s 'a desbătut ches t iunea, dacă persoana ca re va ocupa noul post trebuie să fie numai una care să posedă cvalificaţie superioară sau să fie o persoană cn practică, un învăţător cu exper ien ţă şi ta cunoştinţe recunoscute . Cu aceas t ă o-cazie d. losif Moldovan cunoscutul învă­ţător arădan, a venit în faţa Sinodului cu următoarele lămuriri , pe ca re credem că vor interesa pe toţi ace ia care urmăresc problema învăţământului nos t ru :

Sunt mai mult (le 8 0 de ani de când învă-ţătoriroe.a noastră peste tot. dar mai vârtos cei pt la periferii cer inspecţinne specială, cer ajutor h munca gr>a ce o prestau. (Hasul lor a ajuns In sfârşit si la locurile mai înalte şi V-nwa-

i bilile noastre consistoare diecezane, ba după cât |tk şi înaltul congres a făcut dispoziţii, îndru­mând consistoarele să înfiinţeze posturile de re-mori.'

Din părerile auzite pe acolo m'arn convins, câchestiunea în urmarea unor interpretări greşite, I ajnns pe un povârniş ce nu ne duce la scop.

Inii oameni susţin câ revizorul şcolar ar fi li fie un organ care să reprezinte şcoala în faţa torporaţiunilor mai înalte şi faţă cu inspectorii re-

Jtţti, comisii administrative, ministerul etc. Şi că

spio scopul acesta se recere ca revizorul că iie om cu cvaliticaţiuruui academică, care se impună lumii şj în sus şi îu. jos prin î r altele lui cunoştinţe forma!1..

Ac*a*U puren.- după mine e greşită, pentruca spre scopul acesta n'avern lipsă de alte organe decât oo cele prevăzute în statutul organic. P i ea Sfinţitul Doinii Episcop care in virtutea legilor din vigoare este supremul inspector. Ven. Consistor cu organele sale ea autoritate supremă, domnii proto­popi ca inspectori şcolari, preoţii ca directori lo­cali, comitetul parohial care la noi după legea statului, suplineşte scaunul şcolar, în totdeauna şi-au împlinit aceasta chemare şi-şi vor împlini-o şi în viitor tot cu mai multă demnitate. Aşa dar n'avern lipsă de alt reprezentant, altă autoritate în aceasta privinţă.

Revizorul şcolar cerut de învăţători are să fie un pocăiuitor al învăţătorilor în eele metodice; un organ care pe baza experienţelor sale bogate câşti­gate pe terenul învăţământului să poată arăta în­văţătorilor calea cea adevărată şi cea mai scurtă pe care se poate ajunge ia rezultate mai bogate ; un organ, care să poată in/i.nna din experienţe proprii superioritatea, despre adevărata stare a în­văţământul ui şi despre remediile ce ar trebui să se întreprindă pentru sunarea relelor şi pentru a da învăţământului o direcţiune mai practică şi confor­mă cu trebuinţele zilnice. Va să zică revizorul spri­jinii de autorităţile şcolare sus înşirate şi de în­crederea şi bunăvoinţa colegilor săi are să fie un organizator al învăţământului îu direcţiune prac­tică social-ecoiiOaiică şi religioasă.

Acea'-ta organizare >a- poate fe.ee dîor numai de oameni cu e.vperinţe. Aceea ce trebue să pro­pună învăţătorul o stabileşte autoritatea de care har Domnului, noi avem şi de care, daca rinem in biserica noastră, care ne-a aparat atâtea veacuri neştirbite ceh. mai preţioase virtuţi, nu-i permis să n- atingem şi să o (ic-iăturăm prin creurea de alte autorităţi şcolare, ci să o spriginim --.rin munca şi prestaţiunilo noastre.

Aşa dar noi învăţătorii nu cerem alte auto­rităţi pentru condecerea învăţământului nostru con­fesional nu vrem nă ne scăpăm de protopopii no­ştri inspectori caii îa mare parte au cunoştinţe academice, ci reveni mână de ajutor întru a pulei pr-.da rezultate şi. mai strălucite pentru neamul din care facem parte; ajutor i n suportarea sarcine; grele, sfat practic şi bazat pe experienţe îndelun­gate spre a putea ajunge îa scop. n u pe dibuite, ci pe cale încercată.

Acest ajutor îl poate da învăţătorilor noştri mai tineri numai colegi probaţi şi mâncaţi de rele. Tot numai aceştia pot prezenta autorităţilor rapoarte tidele despre piesíatiunüe noastre.

Aşi putea, sâ argumentez şi pe bază ştiinţi­fică Ups.--, cea mare de îndrumători practici pe te­renul irc-ărâmântului, dar ar fi să abuzez prea în­delungat T i m p u l D-voastre do aceea înainte da a-mi formula, contra, p r o p u n e r e , sau mai bine zis amen­damentul ce voif-se să-! fac hi propunerea c m i s i u -liti, voi aminti n-unai pe scurt, că ceea ce vrem noi se facem acum. popoarele cult» d !'n apusul Eu­ropei şi americani ' , bazaţi pe înţeleptele sfaturi aie protopârintelni economiei naţionale englezul Adam Smith nu şi făcut încă peîa începutul secolu­lui trecut. Acfvt mere î; ţ ebp t al timpului său a zis că viitorui, huuă'duireu şi fericirea popoarelor depinde i M a numărul hrr.bdor brerătoare din mass.?. ee o compun Mea sa întruprt prin învăţătorii practici -ai Franciéi. Angliei. Gormaniíd care an pus'o în practică fi numii nud târziu a venit m a ­rele pedagog Pwfalozi să o concretizeze şi în sis­temul său de eduuaţiune şi instrucţiune. Cu aceasta voi esc să arat Ven Sinod că pedagogia o fac în­văţătorii practici şi nu savanţii, care în scrierile lor ştienţifiee concretizează irh'ile pe baza experi­enţelor făcute dn învăţători, Stl căutăm deci ş i noi a pune în serviciul şcoaleior noastre experienţele probate şi putem fi siguri că după ele v o r răsări apoi ş i la n o i savanţii cari vor concretiza din re­zultate direcţiuni şi mai perfecte în învăţământul nostru eonfesionud.

Azi io»te popoarele culte i s i promovează, r-i uniformizează învăţă mântui prin oameni practici, învăţat P'-c-i'-ţ'. şl rduns la rezultatul că în şeoaleîe lor de mult nu se mai propune na e ú scrisul şi cciitul, ci şi economia naţională î a mod practic. Copiii învaţă în şcoală a lucra, ş; nu re deprind dc fel cu lenevireu caro duce ie mină. ei cu arta care crează şi feiiceşte.

In t impul mai nou s'au t î - z i t ş i fraţii no­stru din alte părţi rupând cu bizantinismul tre­cutului ei aplică şi pentru inspecţionare-a î n ­văţământului numai şi numai învăţători prac­tici, cari au chemarea nu numai sa con­state ci se şi îndrepte scăderile constatate până când, acelea încă nu sau înrădăcinat, în învăţământ şi n-'an nefericit s u t a şi mii de şcolari. Astfel în Ro­mânia de pildă inspectorii ?u lămres în fruntea di­feritelor ramuri do învăţământ ca orga re superi­oare de directivă si de control d e r pentru revfV-.î-i -^cuai 1 Si e t Vi her «_, d u i ii c n a ^tdui e apli a / t i in t i i p t n t i r 3 t ii r d i ^ a »

l a z í t p i- t v n ii ii 1 ( t i o v r r r e n i v z ic i \ m s n > i i \ c e

e r e i ía re

u u u e a imp

r n i î»>.,';nn ş

CI 1 !

, 1 ,

"\ 1 1 t u i 3 0 1 O 1

Şj t r i ii i o r 1

d( pi i c n i j i n i

oi j c e l L ) *• i i d i \ ti t i

A t i i 1 n r- „i in i

r e i x ii j i

m 1 i c ir a t s t î e u t 'ut d m í P şi a <- \ n mod e i

1 î i o n î i 1 T \ i tr fi

n i r i r a o m i u i i 1 u «) i r r

ar î r şi comuneuur m xur o I

r î r aşteptăm după

( - < - -i )r,r

1 V 1 \

tr l 1

1 ti r i

! i -

inse.ue cl '

i f r _

1 '

S c r i s o a r e d i n R o m a Bombardarea B a r d a » e l e ! o r ş i p o p u l a ţ i a J i a i t c i . — ÎMrigîfcile italiaa« d'asápra í ía i rda iKuu- lyr .

- - C ou stan ti o op oî v; 1 a í îi r v m î h í .,

( D e l a c o r e s p o e d e n i n l n o s t r u ) .

Moina, a i . . j ) á i .

Câr»d au *o«rt p'imele tc'egrame. rcirtiv^ bornbardu.^a fi-;ntă d-> Bota ituliană forturilor e; ; D-sidanel". ^ v r p v i Z a a fost ueurus de m -.re. rie d- -priu-iese l e u e - a să se gândească u:?m .! ' U e aeíiurr;: mii.tară din Ăicks, d -pre fioiă. u» vorbe^ nimic, drofjre'î'"' eu e e şri.;;. rd):;i.o, f'-..' 1 .^ începutul râshoinlu:', şi cuut gu-.cruu! %\\si grijf? să n r comunice uiude " j , e e c i e >;::ş: :t:-ei ş' f'U.u.iţiei flotei, populaţia lf.r-î;.si eu-şi îuiirep'.Lir- gâ' d:;î spre dâu';.,. Astfel că. j ' i . "-r'-e-ie şiivi sju-uso m lialia, r.urprz.', a fost enormi . Impri-nuă eu -i, .priza, o explozia de bucuri- s'a uă'eut în i u t ' - r - g i u . u i . şi ui apleuz plin de cel ruri si . icci rutuziu-m u răr-rjîott în în­treaga Italia.

insă ştirile au ftí.it eermret". tăiate, şi ji trebuit să trereú î i de ore ea ee) ie ştie cu "pre-eiz'une ecuree s'a în ta .mrlat; h n c e , să se canoa-'-ru toate detaliile ucţiunei flotei, an trebuit :-4 treu.'ă mai multe zile.

Un lucru însă rămâne r.-.;*>xpbe»b.'l: toate de­taliile vin din i*n>? .«trăin, ü h i J.o.--')r<i s.?u ein Paris, iar din izv-.vr italian. în ir;i.;;.r, nu au venit decât scu-te eouiunicyt;). rtev^rd de hiîor.i'r?e şi de­stul dc uuvui - xebesbiie.

Rétay şi Benedek întreprindere industrială de artă biseri­cească, sculptare de amvoane, altare şi statui, aurire şi decorare de biserici.

Budapest, IV., Váczi-uíca 59. (sajáí ház).

I n a t e l i e r u l nostru s e e x e c u t ă : a l t a r e , a m v o a n e , p r e s b î -

t e r i i , b ă n c i , r a m e p e n t r u i c o a n e ş i toi c e e s t e n e c e s a r

la î m p o d o b i r e a b i s e r i c i l o r . — O d ă j d i i , p r a p o r e , p o t i r e

c a n d e l a b r e , s f e ş n i c e , e t c . e t c . — A l t a r e v e c h i s e a u r e s c

ş i s e r e n o v e a z ă . — L i f e r e a z ă s t a t u i f i i n ţ e , i c o s n e ,

c r u c i l u c r a t e a r t i s t i c , p e l â n g ă p r e ţ u r i l e c e l e m a i i e f t i n e .

" .TVTSa^raw^r^aW'VWtW?'" ' . -

Nr. 83—1912 .

Cu toate acestea, entuziasmul populaţiei este foarte mare. si manifestaţii patriotice s'au făcut în toată Italia. La Roma, un mare număr de cetăţeni şi studenţi aa parcurs stradele oraşului aclamând armata şi marina, iar un student a dat foc '•:r fi bandiere turceşti, în aplauzele furtunoase ale nr . l -ţimei.

Peste tot, nu se vorbeşte decât de bombar­darea Dardanelelor şi cum puţini cunosc situaţia exactă geografică a acestei strâmtori, şi mai ales puţini cunosc întăririle şi fortăreţele armate după malurile sale, în spiritul cald al italienilor, bom­bardarea din zilele trecute se transformă într'o acţiune decisivă, într'o splendidă reuşită şi văd chiar cuirasatele italiene în drum spre Const&nti-nopol, vânturând bandiera tricoloră peste apele albastre ale Dardanelelor, pe când negrele guri de foc ale tunurilor, le văd îndreptate spre cspitala Turciei, spre Bosfor gata, să distrugă reşedinţa sultanilor. Şi atunci, entuziasmul se aprinde mai mare, soldaţii sunt aclamaţi la gară, gazetele se citesc cu lăcomie, discuţiile sunt interminabile.

Dar care o fi adevărul adevărat ? C i n e o fi cunoscând adevărata stare de lucruri ? Guvernul italian sigur că o cunoaşte, dar nu o spune şi nici nu trebuie să o spuie, iar cenzura nu lasă să treacă nici cea mai mică ştire, care să nu fi trecut pa sub ochii funcţionarilor însărcinaţi ca rigurosul control.

Secretul care se păstrează asupra tuturor acţiunilor militare din actualul răsboi, este foarte util, cu toate că uneori presa italiană murmură contra rigoarei cenzurei. Este mult mai bine ca naţiunea să nu cunoască decât ştirile privitoare la fapt? îndeplinite, decât să afle ştiri, cari ar putea dt loc la discuţii, din cari pe urmă, ar trage fo­ioase inamici'.

Şi relativ la secretul ce se păstrează cu a-tâta sfinţenie asupra actualei acţiuni a flotei ita­liano, cine ştie dacă sub acest secret, nu 00 pre­gătesc surprize mult mai mari?

Astfel cine ne-ar putea împiedeca să bănuim că Italia în curând va face uz de cele trei dirigi-bile ce posedă, şi cari au dat atât de buue probe de rezistenţă?

Probabil este, că dirigibilile italiane, pot să călătorească 500 de chilomotrii fără să aibă nevoe de aprovizionare de benzină, şi tot probat este că un dirigibil italian, poate duce cu sine 50 de bombe.

Acum, dacă Italia, cu acţiunea navală ce face în faţa Dardanelelor ar ocupa o insulă turcească; ducă insula aceasta ar transforma-o într'o bază de aprovizionare pentru dirigibile, cs; s'ar în­tâmpla?

S'ar întâmpla, că ţinând seama de lungimea Dardaieleîor (60 ehilometri), de lungimea mărei Marmura (vre-o 100 de chiloimtri), distanţa dela insula ocupată şi până la Constaiitinopol (cam 200 chil.) s'ar putea parcurge foarte lesne de a-cesi.e trei dirigibile, cari, ducând cu ele nn număr destul de mare de bombe, le-ar lăsa să cază asu­pra tuturor forturilor, cari sunt de o parte şi de alta ale Dardanelelor, le-ar lăsa să cază de-asupra flo;ei turceşti din strâmtoare, şi le-ar lăsa să cază cli'av de-asupra Constantinopolului.

Atunci am azista nu numai la cea mai nouă acţiune războinică, şi la cel dintâi capital al unei noi tactice militare, dar vom vedea imediat Dar-danelele deschise, pacea încheiată, şi împreună cu sfârşitul unui răsboi, începutul unei noui ere mi­litare.

D. T. Alian

Atragem atenţiunea on. public cetitor al ziarului nostru, că cele mai noui buchete şi cununi de trandafiri, — plante, flori, precum şi totfelul de

flori mai ieftin se capătă la

JELINEK FERENCZ £ P ? £ & d Í X l £ t > X »

Oradea-Mare (Nagyvárad).

J p I Catalog de preţuri grat :s şi franco.

Situaţia politică Apropierea de jiistliisti.'

Uitimile tratative

Desfăşurarea tratativelor ministrului Lukács cu partidele, eri şi azi, ne dă im­presia că noul ministru-preşedinte va ră­mâne cu meritul că a introdus echilibri­stica în politica iubitei noastre patrii.

Nu numai partidele maghiare mai mo­derate în şovinism, ci chiar şi partidul no­stru vedea în Lukács un om cu principii democratice şi că la momentul dat chiar, ştie să voiască în numele lor.

Numai după ce Fam văzut alergând cu atâta răbdare pe la Ana şi pe la Caiafa — mai mult pe la Caiafa decât pe la Ana — am început să ne formăm convingerea că va rătăci şi el, ca şi predecesorii săi de tristă glorie, prin măruntele combinaţii.

Pentruca să-i fie osteneala de mai bun augur începutul l a făcut cu Tisza.

A rătăcit apoi Lukács din casă dând, ca să se înţeleagă, că umblă cu un proiect al reformei electorale şi grăbind să ridice din umeri, atunci când i-se cerea să pre­cizeze...

Ceia ce deci distinge într'o privinţă, pe noul prim ministru de predecesorii săi consumaţi de reforma electorală e că toţi ceilalţi aveau câte-un proiect, iar Lukács n'are nici unul...

A declarat-o numai atunci când a vă­zut că e de neapărată trebuinţă să schimbe planul tratativelor.

De aceia, se vede, s'a hotărît să întrebe pe fiecare ce are... Aşa. prin Bathyányi Ti­vadar, vicepreşedintele iusthiştilor, acerut dela partidul obstrucţiei tehnice să i se co­munice cari sunt liniile generale ale pla­nului de reformă electorală, conceput de ei.

De asemenea i-a întrebat pe kossuthişti ce doresc... Asta s'a întâmplat azi înainte de prânz.

Ei, kossuthiştii, nu doresc nimic... in chestia sufragiului universal nu ţin să im-puie nici o părere, dar se înţelege; dacă cine-va le face silă şi onoare, apoi mă rog, au şi ei o părere — şi anume: să se păs­treze privilegiile, şi fiindcă e ca votul să fie „universal", să se mai dea vot celor ce ştiu ceti şi scrie ungureşte... Şî pe urmă să nu se mai dea vot nimănui.

Justhiştii au impresie că primul mini­stru, la urma urmei, de ei are să şe îm­piedice — şi în consecinţă îl sfătuiesc să îmbrăţişeze proiectul lor... Dar, cu multă bunăvoinţă.

1

Noi atâta ştim că Lukács va pleca Vi­neri la Viena cu lucrurile lăsate baltă, dar totuş încurcate aşa încât i-a rămas nădej­dea că atât deschiderea parlamentului diu Pesta cât şi delegaţiile vor putea să scape tefere de înverşunarea opoziţiei, îndeplinind „operaţiile" grabnice ce se aşteaptă dela ele.

Pe urmă ar începe din nou târguelile — şi ele vor ţine încă, învârtindu-se în jurul reformei electorale — a aceleia pe care o vrea toate partidele maghiare şi toată presa jidano-maghiară — reforma elec­torală cu ..supremaţie"...

— „Românul" se găseşte de vânzare la chioşcul de ziare dela (f.rra căilor ferate a statului (Staats^.,;; ' tliof) din I O eri».

Ştiri politice din Viena. Situaţia parlamentară. - Alegerile comunale

din Viena.

Stările din parlament de prezent înfăţişi caracterul unei evoluţiuni liniştite. Anume lipsesc fenomenele de criză, cari de altcum se iviau în fie­care săptămână odată, şi făceau atât stabilitatea guvernului cât şi a parlamentului problematică. Şi din cauza aceasta în relaţiile dintre partide nu s'a făcut nici o schimbare, confercnţele pentru o în­ţelegere între cehi şi germani au luat un curs tră-gănat, încât nu se mai poate spera la un rezultat favorabil şi totuş contrastele nu sunt atât de vehemente, cum erau mai nainte. Acest fenomen la tot cazul, favorabil pentru parlament în ge­neral se poate readuce Ia împrejurarea, că de pre­zent nu se află nici o persoană, care să aibe am­biţia să ajungă în locul prim-ministrului. Contele Stiirgh din cauza aceasta este cruţat şi nefăcându-se nici un atac mai serios împotriva şefului de ca­binet, acesta se află astfel în o poziţie favorabili Se vede acum dar, că înfluiriţa actualului ministru de finanţe a fost, curo a creiat situaţiuni, cari uşot duceau la crize. De când însă ambiţia lui, care tindea la portofoliul prim ministrului, a fost satis­făcută în o aftă direcţii', s'a făcut linişte şi de abia se (nai arată câte un val pe oglinda mării liniştite a situaţiei politice interne. Ba, parlamentul a pu­tut avea chiar o zi, care veşnic va ocupa un loc de onoare în annaîele istoriei parlamentului şi a şters amintirea multor evenimente fatale şi ridicole din anii din urmă. înţelegem sub aceste şedinţa parlamentului, în care reprezentanţii tuturor naţio­nalităţilor şi partidele parlamentului austriac s'au declarat unanim contra politicei de voînicie a ma­ghiarilor în Croaţia, după ce cu o zi înainte prim-ministrul contele Stiirgh a avut curajul să de­clare că suspendarea constituţiei în Croaţia nu 1 numai contrazicătoare legilor, ci e chiar o măsuri care taie adânc în interesele monarhiei întregi. A-cesta a fost episod, care iarăş a dat dovada, valoarea tribunei parlamentare nu e de despreţ de oarece ea este unicul scut al popoarelor contra volniciei brutale a unei elice politice.

Ieri s'au început alegerile comunale în Viena Mai întâi se vor complini în cele 21 de district» ale Vieti.'i mandatele colegiului electoral al IV, cai sunt în număr de 21. In această curie se fac ale­gerile după principiul sufragiului universal secret. După rezultatul alegerilor din iunie al anu­lui trecut se putea aştepta, ca partidul creştin-.» cial un număr din mandatele ce le-a avut, să li pei.rdă in favorul socialei, mocraţilor. Şi de fapt par­tidul creştin-sccial s'a văzut constrâns să luptei o a doua alegere pentru aceea, ce până acum « fost. posesiunea lui. întărirea mişcării socialdemo-crate nu se poate nega, dar aceasta nu se refereşte numai la Viena şi Austria-de-jos, ui e raîă La tot cazul însă la alegerile de ieri s'a ară­tat, că partidul creştin-social are încă o aderenţa mare în cetăţenii Vienei şi partidul ar fi fost cru­ţat de aceasta cădere parţială, dacă conducerea hi n'ar fi comis greşala gravă, care acum de sine înţelege cu greu se poate repara!

Viena, 24 aprilie. Austrlacus.

vale

întâmpinare Dăm loc cu plăcere scrisorilor dela

Onorată liedacţiune!

La cele publicate în Nr. 73 a ziarului „Ro­mânul'' ce îl redactaţi, sub titlul de: „Răvaş din Târgul-Murăşului" relative la persoana mea şi a ginerelui meu prof, A Gajia, pentru liniştirea şi orientarea marelui public românesc, si interesul ad evărutui nealterat şi pentru rehabilitarea mea vă rog a primi declararea sinceră, că prin 'faptul de a fi lăsat, ca cu ocaziunea Invierei Domnului, sub s. liturgic celebrată în biserica noastră gr. din Târgul-Murăşului să se cetească evangelia învierei şi pe ungureşte, — nu am urmărit absolut nici un scop ascuns, nici un interes mârşav, ce ar fi să lovească în sentimentele mele româneşti; tn conştiinţa nevinovăţiei mele, pe care o vede ma­rele Dumnezeu cel ce ne va judeca odată după dreptate. Vă mărturisesc, că prin aceasta procedură, pentru care atât de a«pru şi fără cruţării sunt apostrofat şi târât înaintea opiniunei publice nil

Nr. 8 3 — 1 9 1 2 „SOMÄ'NU IJ Pag. 9.

• voit decât sä satisfac n t i n i obicei, ce există la HÍ în toate centrele mai mari şi care lucru i-arn ficat timp de 23 ani de când sunt preot fără a Etras la dare de seamă de nime. Dar regret, daci pwdeam, că pentru aceasta faptă a mea săvâr-ptä în bună credinţă o să fiu aşa fără cruţare trae-ttînaintea publicului, asemenea unui t r ă d ă t o r do : Kim, nu aş fi făcut-o. In biserica e a t (iraiă şt Brahială din Blaj precum şi într'al'ele biserici kla otaţi- urile pot celebra mai mulţi preoţi şi ' ia aflat oameni de diferite neamuri, de decenii * obicinni<;şte a se ceti într'alte limbi şi şi în cea ' oaghiară evangelia înviere! fără a-i veni cuiva în | minte a trage în noroi căpeteniile acelor biserici ! pa dubita în puritatea sentimentelor naţionale t é for. Am fost, sun! şi voi ti totdeauna, român j Artrat. şi precum până aci aşa şi de nci încolo ! rai lacra pentru interesele, bisericei şi neamului j Kstra nu de fricii, ci de dragul lor a-:a precum i • învăţat în timp de 23 de ani in Blaj. ccăruia ia, voi remâne adept şi credincios până la moartea a. Dacă fapta ce însă impută, şi pe care alt­om o regret mie păcătui meu cei mai maro atunci •t liniştit în sufl 'tu! meu, şi p . inf» fi liniştit şi wind meu.

Târgul-Mvrămlui, în 15 aprilie 1912. In lin Nistor.

pi'otnp. Mureşului. * ' i

Atacul ce nu-s .x «dus în nru! 73 a foae.u i-Toasrre, conţine expresiuni atât de grave, încât rrobabi 1 pe altă cale îmi voi lua satisfacţia de lipsă.

Este adevărat, că eu am cetit evanghelia un-pşte, ţ laturi de textul evar <„dieli--i románt şti. fam faeut-o aceasta tu nici o inteiiţiune slugsr- I Bică sau de interes, ci pentru nimbul sărbătoresc al acelei zile, în care evanghelia se ceteşte în tote centrele noastre în mai multe limbi. (D. dr. Aurel Biaga, absolvenir, de teologie şi actual-linte candidat de advocat îmi este martor că în jtiziua învierii l-am rugat şi pe d-sa •-- ca pe un jntin — să o cetiască în latineşte).

Nici prin minte nu mi-a trecut, că procedeul itesta, care se obişnue.şte în toate centrele noastre fericeşti iă poată fi interpretat într'un mod atât i* falş.

Din norocire corespondentul d-voastre nu are aici curajul de-a iscăli cu numele cel adevărat, lolaş daca are măcar un dram de bună credinţă îl întreb: Când. unde şi ca ce prilej am încercat re ii ajung profesor ia un gimnaziu de stat? ha e dator să dee lămurirea aceasta, dupăce i aruncat asupra-mi bănuiala, căci la caz con­tur voi li nevoit si eu să recurs la dicţionarul hale.

Ea), la i s aprilie 1912 Cu stimă:

Prof. Aurel B, Gaj ia.

INFORMAŢIUNI äraä, 20 Aprilie n 1912

5*:'r*iil T r e m e i

Institutul meteorologic anunţă puţină schim­bare î-i temperatură, pc unele locuri ploi.

I'roftr'ost i>' tel ce/r a / ic : vreme răcoroasă, pe vii' locuri ploi.

'Temperatura la amiazi a fost ele '>'•> Ccls.

Bursa de cereale din Budapesta (După f>0 klgr.)

i r A : aprilie C e 11 97 TÍ13.Í.; „ 1 1 ST

- . . . n 1P29 Secara pc «priiie - . . - „ 10.75

„ „ octomvrie „ 9.35 Cucurua pe mari . . . . „ 9 4 5 Cucuruz pe iulie . . . . „ 9'32 O v ă s pe aprilie . . . . „ 10*15

„ „ octomvrie . . . „ 8*90

Banchet în onoarea artiştilor no­ştri. Oii pele înălţătoare ce au procurat sutelor români adunaţi la serbărilor jnbi-I;ilare a!e soc. „Petru Maior" vor rămânea neşterse în amintirea tuturora, cari au avut. fericirea să-i vadă şi să-i audă. Numele doamnei flerbay, al dşoarei Voileanu şi al neîntrecuţilor noştri artişti Crişianu, Mar­cus şi Rădnlescu. cari au alergat din Viena să ne farmece cn arta lor, se rostesc azi cu drag de toţi românii. Domnul dr. Iuliu Maniu, iubitul nostru fruntaş, a ţinut să dea Marţi un banchet în onoarea artiştilor noştri. Atenţia deosebita a dlui dr. Maniu a. fost primită cu cea mai mare bucurie şi satisfacţie din partea celor favorizaţi de Muze. Oea mai bună dispoziţie a domnit la masa lor distinsă şi ; : 'vt.ulu-i aşa, adu­naţi iutr'un mănauchiu, te simţiai cuprins de adevărata mândrie naţională.

O nouă cooperativă sătească. Primim spre publicare următorul apei: In urma opoziţiei in­transigente din conferinţa ţintită în 18 aprilie a. c. în Aiud, a d-lor Nicolau Marcu preot în Aiudul de sus, şi dr. Ioan Moldovr.n advocat în Aiud, faţă de înfiinţarea cooperativelor, rog şi pe această cale [o toţi fruntaşii români cari doresc înfiinţarea de co­operative săteşti în raionul Aiudului, ca să bine-

FOIŢA Z I A R U L Oi « R O M Â N U L " .

NICOLAE GOGOL

Suflete moarte (R O M A N)

Tr»d. de Senioi

18) — urmare —

Scurt acesta era omul brav prin excelenţă, [recea în droşcă, el avea ochiul ia buna ordine şi 3acelaş timp, arunca unuia şi a.tuia o vorbă pe are o prindeau, din zbor: „Mickheici, ar trebui ifacem o partidă de gorkaA) — Da. da, Alexei borici, răspundea Mickheici foarte vesel scoţân-kf pălăria, ar trebui, ar trebui.

— Frate Iha Par&nionyci ? vino şi vezi puţin ijnoii-ul2) meu; dar a dă pe a! tău prins la căţea­ua ta, al meu va fi întrămat în cinci minute şi ii vedem puţin*'.

Negustorul, care era nebun cu ryssak-ul său, tu bucurie şi mângăindu-şi barba zicea triumfător ui dinainte: „încântat! Alexei Ivanovici; vom ve-ia!" Şi toţi băeţii de prăvălie, cari în asemenea momente, se îmbulziau cu şapca în mâi,fi. priveau

Gorka, un l'el de joc. 'i Rymtak, bnestraz, cal ales pentru eleganţa şi iu-

|nlt trapului.

unul la altul încântaţi, părând a zice: „Excelent o iu în adevăr Alexei Ivanovici!" Nu era, în adevăr, om mai popular şi părerea pe care o aveau despre el negustorii era, că dacă îi rădea ceva mai des decât se cerea, acesta cel puţin ştia Ia ocazii să-i proier-gă şi să-i apere.

Stăpânul casei, observând că_ totul era gata pentru gustare, propuse adunării «ă lase cărţile de joc. şi toţi trecură în încăperea spaţioasă din care se exalau mirosuri, cari atinseseră deja în mod plăcut mirosul oaspeţilor, şi unde Sabakevici, care de un sfert bun do cias, privia prin întredeschiză-tura uşei, zărise un crap pe o tavă mare.

Oaspeţii după ce au înghiţit cu toţii câte uri pahar de rachiu de coloarea măslinei, se înar­mară grabnic cu câte o furculiţă, luară masa cu asalt, şi îşi dădură în vileag fiecare caracterul său particular, repezindu-se unul asupra icrelor, altul asupra somnului, al treilea asupra brânzei.

Sabakevici, disprefuind adânc pe toţi mă­runţeii aceştia, se duse în colţul rezervat unde era crapul, şi în vreme ce vulagarul mâncătoriei bea şi limbuţia, făcând urai multă treabă cu ochii decât cu dinţii, el, îu douăzeci de minute de vreme înghiţi singur singurel crapul, astfel că a-tunci când şeful de poliţie zise, după o refîec-xiune: „Ei, domnilor, ce-mi veţi zice acum despre acest produs al naturii?! şi când se apropie de colţul unde era crapul, el nu mai zări decât coada şi şira spinării monstrului.

Dar Sabakevici era la capătul celălalt al sa-lei, în faţa unei tave goale, şi avea în furculiţă

voiască a se pune cu subscrisul in înţeiigere, pen­tru ca să facem paşii necesari pentru înfiinţarea cooperativelor cu ajutorul Astrei. a institutuin i „Economul"* şi a altor factori competenţi. Pentru evitarea interpretărei greşite a acestui apel. declar că acţiunea subscrisului şi a celor de un principiu cu mine. nu este îndreptată nici în contra „Eco­nomului", nici a înfiiriţândului institut de cred't din Aiud, ori a altui institut financiar ce îşi are terenul în raionul Aiudului, ci sincer şi desintere-sat numai spre deşteptarea spirituală şi emanci­parea economică a ţăranului român. Aiud, 24 apri­lie 1912. Ioan Maior, protopopul Aiudului.

Scrisoarea dlui profesor Weigand cătră soc. „Petru Maior". Onorată societate! Reîntors i/intr'o călătorie mai lungă de studiu, întreprinsă in Albania, găsesc între scrisori invitarea d-voastră Deoarece suntem încă în vacanţă şi astfel cei mai mulţi studenţi români sunt încă pe-acasă, îmi iau voie ca preşedinte de onoare al societăţii studenţilor români din Lipsea să vă er prim în numele lor cele mai călduroase felicitări cu ocazia jubileului d-coastre dc 50 de ani. Deie Dumnezeu ca socie­tatea. „Petru Maior" să d-es volte şi în viitor acceaş activitate rodnică, şi de Dumnezeu binecuvântată.

Prof. Weigand.

O propuuere domnilor preoţi. Dl protopop al Xuşfalăului I. Pop dă canon credincioşilor, lu­cruri cari ar trebui să fie chiar plăcute economilor plantarea de pomi, dacă n'ar fi indolenţa şi nepă­sarea proverbialei.

In canon potrivit şi de recomandat cu elino-dinsul ar mai fi: oprirea celor supuşi patimei bi­liéi dela beuturi pe mai multă vreme, chiar pe un an şi mai mult, mai ales dacă fărădelegile vin din pricina beţiei. S'ar putea permite un păhărel ca apetitor înaintea mâncării, dacei are de unde, sau când e la lucru la alţii şi capătă, dar mai mult sei fie oprit a bea.

lată un mijloc foarte potrivit de luptă îm­potriva alcoolismului.

La cererea dlui Ioan Creangă stud. teolog, în Cernăţi, declarăm că d-sa nu a publicat la noi nici un articol.

Kristófly desminte. In ziarul Reichs­post a apărut, zilele trecute un articol de­spre reforma electorală. Ziarele maghiari' susţineau că autorul acestui articol e Kris­tófly, care în număral de azi al ziarul*.;' „Pesti Hiiiap'' publică următoarea desmin-ţire: „Ziarele amintesc un articol apărut îii Reichspost referitor la reforma electorală şi despre care se afirmă că eu l-aş fi scris. Declar în modul cel mai hotărît că acest, articol nu izvoreşte dela mine şi nici nu

un peştişor afumat, de acolo el merse să se insta­leze într'un bun fotoliu imobil, şi ca strai de lă • comia tuturor profanilor acestora, clipocia die vreme 'n vreme din ochi pe cari somnul îi închi­dea de obiceiu la oara aceasta.

Şeful de poliţie n'avea nici odată, pe cât îmi pare, cuvinte serioase, ca să cruţe vinul; avură l o c toasturi fără număr. Cel dintâi toast a fost ridi­cat, curn credem că cetitorii noştri o ghicesc sin­guri, în sănătatea noului stapânitor de pământ din guvernământul Cherson; apoi pentru prosperitatea ţăranilor săi, pentru colonizarea lor în această fru­moasă ţară, apoi în sănătatea viitoarei stăpâne a acestor locuri, ceeace făcu să le ivească un zâmbet înduioşător pe buzele eroului nostru.

Lumea se îngrămădi lângă el din toate păr­ţile, rugâidu-l să binevoiască să mai rămână, fie şi numai două săptămâni, în oraş: „Nu, Pavel Iva­novici, nu se întră aşa într'o colibă, numai ca s'o răceşti; ce însemnează asta: să deschizi uşa, să saluţi, să rămâi o clipă în prag şi apoi s'o ştergi? A^ta nu se înţelege. Să ne dai vremea, ca să te privim puţin. Noi te vom însura, nu-i aşa, Ivan Gregorievici, că îl vom însura?''

- - Hotărât îl vom însura! — zise prezidentul; poţi dta să dai din picioare şi din mâni, din un­ghii ş; dinţi, vei fi însurat frumuşel. Dta ai venit la noi; să nu te plângi aşa dară. Noi nu suntem oamenii pe cari îi crezi.

(Va uraia.)

J m - 1 Q : _

ara nimic comun cu ei. Peste tot nu scriu articole în Reichspost.-— dar nici altundeva."

Declaraţie, Luăm cu plăcer» cunoştinţă de declaraţia d-lui Aurel Popa. învăţător, absolvent de teologie, că la petrecerea românească din Vin-grad despre care s'a vorbit în nr. 71 al ziarului nostru d-sa nu a comandat şi jucat „ciardaş"-ul.

0 nouă catastrofă pe mare. Din Halifax se telegrafiază, că vaporul „Eorl of Grey s'a cioc­nit cu un munte de ghiaţă şi s'a avariat intr'atâta, că e pe cale a se scufunda. După ştirile ultime vaporul cere ajutoare grabnice. Pe bord se aflau 200 de călători. Din ordinul guvernului vaporul „Minto" a plecat în ajutorul vasului.

Vaporul „Eorl of Grey" este proprietatea gu­vernului din Canada. Vasul are o greutate de 3400 tone.

Patr ia în primejdie. In Panciova ar fi fost puse în vânzare cutii de ehibnte cu următorul chip pe ele: un luptător neamţ şi un muncitor ţin câte un scut în mână. îmbrăcămintea luptătorului este roşie, un câmp al scutului este alb, iar cela­lalt verde. Pe câmpul verde este tipărit cuvântul .,Sudniarka — numirea secretă folosita de „panger­mani" ai Banatului şi inscripţia: „Etăţilor, cari lo­cuiesc în ţara primejduită, inimă caldă, braţ gata de ajutor".

Mulţumită. Ilustrului Domn Vasile Stroescu. marelui binefăcător a neamului românesc pentru a-jutorul de o miie (1000) eor. dat în scopul edifl-cărei bisericei gr. or. în parohia Săcelul Maramu-răşului, în numele credincioşilor mei îi aduc cea mai călduroasă mulţumită. — Săcel, 8 aprilie 1912 st. v. — Vasilie Mcmminianfipieot gr. or.

La fondul Dr. P . Şpan pentru ajutorarea copiiilor de moţi. aplicaţi la meserii au mai dă­ruit: Romul Furduiu protopresbiter (Câmpeni), 10 cor., Virgil Oniţiu director gimnasial (Braşov), cor. 2'50, dr. loa a Pop adv. (Alba-Iulia) 5 cor., Virgil Nistor funcţ, consist. 90 bani; sar din prilejul săr-bării poinüor din Cacova: Nieolae Tunaru proprie­tar (Rîmnicu-Vâlcea), George Milia înv. (Săcel). Ioan Hanzu paroli (Cacova) şi Vasile Părăianu în­văţător (Mag) câte 1 cor. Starea fondului coroane 1.312'47. Pentru prinos, aduce sincere mulţumite, în numele comitetului „Reuniunei sodalilor români din Sibiiu": Vie. Tordăşianu preşedinte!

Un glas din Bănat ca răsunet unui „Glas diu Bihor"/ In N-rul 13—1912 din „Revista Preo­ţilor" s'a scris un articol întitulat „Glas din Bi­hor" de un oare care domn „Omiron".

Sermană „Vioară din Bihor" mult mai ai a-Ţi scutura lira, până vei vedea şi în Bihor lu­mina pusă pe masă căci până acum — aşa să vede — stă sub obroc. Mă gândesc la o prelegere din pastorală a Precuvioşiei Sale părintelui Cioro­gariu, când a zis că „nainte vreme era potirul de lemn şi preoţii de aur iar acum preoţi sunt de lemn şi potirul de aur" — onoare celor vrednici.

Mă gândesc la căpitanii lui Horia şi Iancu cari — cu puţină excepţie — erau preoţi. Acei preoţi simpli — din vremuri, au putut avea atâta sânt de datorinţă. iar noi cei moderni, să fim atât de decăzuţi ca să punem interesele noastre perso­nale mai presus de interesele poporului păstorit, de noi ? Iată ghiarele iscarioteanului! Scârbo* lucru.

Nu cred să fiie om cu căpătâi la cap cel ce trage la înodială şi nu recunoaşte suferinţele preo­ţilor noştrii, dar ticălos preot trebue să fie ş: acela ce pune interesele personale mai presus de interesul poporului păstorit.

„Omicron" (unanim cu microb — veninos) cel cu scârbosul articolaş, să nu crează că va fi influinţat asupra noastră, cu nimic! Nu domnule „Omicron" noi ne vom şti face datoria pe cale cinstită. Vom lupta pentru îmbunătăţirea sorţii noastre, fără a trăda interesele poporului nostru.

Cât priveşte lecţia ce o tragi ziaristicei noa­stre naţ onaiiste. care sbiciuieşte trădarea Preaeu-viosului părinte Mangra, apoi prin aceasta îţi câ­ştigi atestatul o'Iuiceneagă existenţa lui Dumnezeu. Tot românul ştie că românimea are un ideal şi d-ta îl negi, — fiindcă Preaeuvioşia Sa dela Orade „între împrejurări dale" 1-a parăs t. Nebunul strigă că nu există Dumnezeu, iar d-ta strigi că ro­mânii — în urma politicei Prea", :v:oşiei Sale — trăiesc ca 'n ţara lui Pop János şi că ideal nu mai avem. Te compătimesc şi îti zic: „Vai sărmane oare co cum te mânca nu ştiu ce"...

Rog redacţia „Revistei Preoţilor" ca să nu

„BÖ M l Nul i" . •rama-a* .. , ,„.„.,). .... „ _.

mai rlfie loc la tot felul de nârozii îu foaia noa­stră, căci astfel de neghiobii se pot publica, bună­oară în „Deşteptarea" din Braşov şi nr- în „Re­vista Preoţilor" căci d.-şi „Revista Preoţilor* e a tuturor preoţilor, o redactată- in Bănat şi ne face bănatul de ruşine, pe când noi eustir.ern că: „Bâ-natu-i fruncea". il. Bănăţamd.

La fondul „episcopal Nieolae Popea"' per-t™ masa învăţăceilor mescri»ni*al ,, Reuniunii soda! dor români din Sibiiu" a dăruit d. dr. George Moro-ianu, ataşatul comercial alJjjjRomâniei la Viena 20 cor. George ktu paroh (Vale), soţia sa Ana n. Sti-riinin şi fiul lor Aurel 1 cor. Petru Sămărghiteanu paroh (Cueerdea rom), soţia sa Maria n. Moldovan şi copiii lor lulia. Emu. Aurel. Eugeni». Silvia. E-milia şi Petru cor. 1.80; Costică Platoş sodal cro­itor 20 bani şi Victor Tordăşan prezident 10 bani. la legatul dr. ioan ßorcia al acestui fond pentru ajutorarea copiilor din Sä liste aplicaţi la meserii, au mai dăruit: Emil Surda inginer de căi ferate, dr. Ioan Raţiu profesor (Blaj) şi dr. Ioan Muţiu cand. de adv. câte 2 cor, Popovioi Mondoc înv. (Sebes-;!--sr.p.) 40 b. şi Gavril I'recup prof (Blaj) 1 cor. Dr. Ioan L-apaş protopr'-sbiter (Săltate) 10 cor., Ana.stasiu Beşa, dir genta! filialei „Albina" (Dicio-Sân-Mâriin) 2 cor., dr. Stefan Chsrdovici advocat (Ilia) ö cor., Nicolas Macr: a. R O ; i * hi I (Hu­nedoara) 2 cor., Vasile C. O.-vadă db\ űe b-'ncn (Hunedoara) f> cor.. Virgil Cioban •uilitar 2 cor. si Vie. Tordăşian president. !0 bt<ni. 1.-. b-gatul Victor Petri şor. dna Ana Petrişor n. Oprea;! (Véstem.) rata a treia cor. 20 şi turnatorii economi reîntorşi din America : George Huruieanu (Ve-^em) si Ilie Toader (Mohu) câte 1 cor. si Petru Gliga (Fofeldea) 20 bani.

x Atragem atenţiunea on. jmblie. asupra filialei Bazarului de dantele din Andrássy-1ér nr. 20 (palatul Fischer Eliz) ce se va deschide în 27 1. e.

„Cele mai vestite ghete americane „Vera" se vind numai la firma B u c h s b a n i n és T-sa Arad. Cetiţi anunţul de azi.

Bibliografie

La l ibrăria „Tribuna"" se află de vânzare: PHOPiSE PENTRU EXAMEN

100 bucăţi costă cor. 1'20, plus porto poştal.

* A. apărut: La Revue roumaine Reeueil bi-

mensucl cu următorul cuprins O*'ide Densusiano. La mort du prophéte,Ervin. Le Regne du prince Couza (IV), A. D. Xenopol. Sonet Ch. Ad. Canta-cuzéne. Issadia. Canton Thédorian. Le Iis. Al. T. Stamadiad. Chant nupţial, A. de Herz. La Quin-zaine littc'raire, Caion. La flenrs Myst.ique, Cincinat Pavelesco. Le Coq noir (IV), Victor Eftimiu. Pan-théon-Paris-plüge, Maria Solacol. La couleur blan­che. V. A. Urechia. Le Francais tel (ju'on le parle, Léo Claretie. Histoire de la iittcrature roumaine (IV), Léo Bachelin. Revue de la Oumzaine, La Re­vue, ab. pentru România: 20 franci, pentru Austro-Ungaria 30 franci pe an. Red. şi Adm. Bucureşti str. Lucaci, 10.

* „Foaia scolastică' ' anul XIV Nr. 7 cu ur­

mătorul sumar: Ziua învierii. Torna Voci.fiu: învă­ţământul despre natură. Oetavian Pop : Cum se poate asigura în viitor şcoala confesională. Vasiliu Dumitra*: Afacerea salarizării învăţătorilor. A.B.: De 'ncrestat. Torna Simu : Un cuvânt cătră învă­ţătorii români pensionaţi din Ungaria. — ts. — dr. O. Ghibu iarăş acuză. Literatură. 1. Agârbi-ceanu : O pensionare. Informaţiuni. Despărţământul Turda îşi va ţinea adunarea... ; Sfaturi în­ţelepte ; Cucerirea foaiei noastre ; Activitate extra-şcolară ; Conferenţa îuvăţătoreasci» ; Invăţăiorimea şi votul universal; Agitaţia continua ; Descoperirea polului sudic ; Necrolog, ab. pe an 0 cor. pentru România 10 lei. Red. şi adm. Blaj (Balázsfalva).

A apărut şi ta poate p ocara dela librăria diecesană din Arad: Viaţa şi /'aptele mecenatului Nieolae Jiga discurs comemorativ de Gheorghe Tulbure ases.-ref. con-:., rectorul Ini..»rnattdai Jiga-ian din Oradea. Preţui 50 fileri.

— Biblioteca pentru toţi nr. 745-- 740 : Cum poţi deveni hipnotizator, ediţia Alcalay.

Nr. 83—1912

A apărui, revista „Ramuri"' anul Vil nr. 6 cu următorul sumar:

D X. Ciotori — Picătura do sânge, I. Ij, j Soricu Cântec (poezie). D. Tomescu — 0 lupta J i:>j;ri;m«'.:'i şi o pace improvizată. Oreste — Viziu-I nea profetului (fragment). C. Ş. Făgeţel — Insem-I nări. - - Băieţi necunoscuţi. Fiaviu — Epigramă, I Natália Vasiliu —Scrisoare (poezie). Tiberiu Crudu

— Poveste de ajun. Brenus — Răspuns. Eugenii Fl lonesen — Rugă (poezie). I. N. Pârvolescn -SărbatOiM'e (poezie). Cronica: Lerui-Ler - - Cronici rimată: Ronunţare.

Ultima oră Primim la încheierea .ziarului urmiitom

telegramă : Viena, 25 april. Luptă cumplită la ba-

lotagin pentru representanţa comunali pseudo-liheralii şi socialiştii t.flrorisează. to­t ó i g ereştini-socialii câştigă şapte din nu-tipr«zece mandate. La cele! al ie colegii bi­ruinţa creştin-socialilor necontestată. Oraşul iui Lueger rămâne creştin. --- n.

POŞTA REDACŢIEI

D-lui Un govoşdean. Pentru cea ce scrii li sfârâitul scrisoni d-tale vă puteţi ;<.Jresa Onor. Ct* zistor Noi nu punuu proemía Î U asemenea cazuri rViră H căpăta lămuriri. Dacă î:i--ă A voastră sunteţi îiis'.'hVţiţi dr. a vedea stârpi uilu-se apucăturile ţ care le dem:ut.ni i trebuit' să puneţi in cunoştinţi autoritatea re.- peclivă.

Prima pn-i>, s'a dat la „Poporul Român". D-lui G. A. paroli. Regretăm ca nu pută

publica „Reflecţi uu de" d-niei voastre. Ne-arn fi aş­teptat la o discuţie serioasă şi calină din care i ne degera cu anumită adevă.-uri îu chestiunea h reroasâ ce n-' preocupă. In loc de asta d-voasiti ne faceţi proces de intenţii.

Atuiicia când cuiva i-se pare că eikätta &b agitată şi necomplect luminată de noi sâ vie speti bştii să ne complecteze în mod obiectiv. D-voa9 însă în ce priveşte cauzele crizei religioase spomţ numai atât:

„Altele sunt cauzele lăţirii sectei rätaäß/, „pocăiţilor" în detaiurile căreia uu vocsc să inia acum".

Ori pe noi ne-ar fi interesat tocmai să întia|t în aceste detaiuri. In loc de asta însă d-voaastri ne adrer.aţi graţiozităţi ca acestea:

„Constat însă că autorul articolului a inziitat preoţimea ort. rom. şi a recomandat-o atenţiunii sinoadelor eparhiale pentru sbiciuire. Căci ce este alta decât o inzuită gravă la adresa preoţtmeirâri se scrie, şi plane în organul partidului naţionsl, că preoţii — şi iar numai preoţii sunt pricim ivirei sectei baptiştilor intre români. O. Doamm sfinte, atât de ticăloasă să fi tu preoţime români, ca tu să fi pricina acestui rău ajuns în biserifii? Tu carea lovită eşti. nerespectată şi invidiată pen­tru coaja de pâne, ce cu greu ţi-o mai poţi eâşt'ga. tu ieşti uşa prin care întră sectarii înlăuntrul Cit* petezmei? Dacă aşa este, atunci: numai ni mii iii. dcsbraeă-ţi haina în faţa unei astfel de mú ce ţi-se aduce şi înmormâritea-iâ-te ca să nu mai iii, şi nu-ţi vegheze la cap nici cruce! Dar ?:u, si vedem de merităm această soarte".

Veţi înţelege câ asemenea reflecţii nu putem publica pentrucă nu cuprind adevărul. Nici prii gând nu ne-a trecut să insultăm preoţime?» careii nnjoritatea ei este- un corp foarte respectabil.

Observările care le-am făcut noi şi pe cn nu le considerăm ca complecte ci aşteptăm şi alt» lămuriri, an fost făcute şi în raportul comis, bise­riceşti a sinodului dela Arad şi de cătră P. S. Si Miron Cristea Episcopul Caransebeşului.

POŞTA ADMÍN1STRATÍEi /. C. înv. Szatmdrudvary. Restanţa e de9'40

fii. Pe iângă sc ivi rea a-estei --urne abonamentul d-voastră ar ti achitat până îu l maiu st. n. 1912,

Petru Popp, Ksküllä. Am primit 14 cor a-bonamt-nt până la 10 aprilie IUI2.

Nr. 83—19í:r . . Pajj. 1 1 .

află apucare în cancelaria notariala din Boros-boesárd. Plată lunară 80 cor. Ioan l t upşan,

notai' în Boroshui-sárd (up. Ma^vanstui).

fi drepturi de opţiune penti'u iot atâtea aci ii dela ..ALBINA" din ultima emisii'. ReHecíaniii sa se adreseze direct inie. E m i l i a Mieles . ,

Módos (com. Torontál).

de bună încredere, deprins în lucruri dr cance­larie advocaţială caută ooupaţiune, fio in ean-eflarie advocaţială sau notarială, eventual ea supraveghetor la vre-o societate industrială ,şi pe lângă un salar modest. Adresa la admini­

straţia ziarului ..Românul'".'

î Am onoare a aduce la cunoştinţa onor.

public ea nii-am deschis

A T E L I E R U L D E P I C T U R Ă incasa mea proprie din Timişoara (Er/séhct-város, Tirol utca 90).

Ioaii Zaicu, pictor academic.

U n C A N D I D A T D E A D V O C A T cu praxä bună poate intra în prima Mai în cancelaria advocatului

D r . Székely Ado l f ()radea-mare (Nagyvárad).

11! Î L !

M A E S T R U TÂMPLAR.

L U 6 0 J, STRADA ATANASIOVICI Xg. 13, (Casa proprie.

Îşi rocomandâ atelierul bine asortat eu materiale uscate, întreprinde şi executa tot felul de lucrări aparţinător acestei branşe, aranjamente interne şi lucru pentru edificii ori unde, şi în ori ne stil, cu : : : preţuri moderate. : : :

POLACSEK HENRIK, ' S X Budapesta VIL, Nagymezőutca 31.

Recomandă fabricatele sale pregătite din lemn de prima calitate, ca bile pentru popiei Lingnam-Sanctum, apoi ar­ticole pentru aranjamentul cafenelelor, precum: bile, da-ciiri pentru biliard, şahuri, domino, rame pentru ziare, în preţuri foarte moderate, 'totodată iau în întreprindere totfelul de reparaţii în branşa mea, în preţ mic. Coman-

deie <iiii provincie se execută prompt şi solid.

C 1 A S O R N I C E , GÍÜ-«VAERICALE, GRAM A-

: FOANE şi PLĂCI : cu pîătire în rate, pe lângă

garanţie de 19 ani.

teie mai itíiüae din întreaga ţara !:i

TÓTH JÓZSEF. oroîogier şi chiromometrîc

SZEGED, Dugonics-tér 1 1 . Mulţime de scrisori de recunoştinţă! Reparaţii cn garanţie de 5 ani. Trimit c.ila'oşr românesc gratuit şi francat. Cele mai bune p l ă c i r o m â n e ş t i de

graiuafoane. Cel mai frumos şi cel mai ief­tin cadou şi suvenire este inelul cu litere a!ui Fischer, care sr-poate lărgi şi strânge, cu literi după plac. — Preţui în bani gata: inel de argint, aurit 2 cor. inel de aur 14 carate 5 cor. şi

aur cu mărgăritare şi pietri turchestan 750 cor. cu Ú briliante 38 cor. Porto şi împachetarea 70 fii.

FISCHER TESTVÉREK fabrică de rolete, îngrădituri, site, : : rolete de oţel şi matraţe : :

ARAD, József főherceg-in* nrul 18. Fabrica: Kossuth-utca 45.

Recomandă în atenţia on. public tot­felul de lucruri de branşe, cari se fiflă în magazinul firmei, cu preţuri ieftine.

Îngrădituri deia 30 f i i . in sos metru • Oatalog la dorinţă gratuit.

Telefon 557.

C r i r

A R A B , H yUf MLJ wmM M A Ş I N I

tirada Fábián László u-rul 5 — 6 . Telefon nr. eoe.

I I

Schimbarea loconiobilelor de treer.it, să umble singure, o efeptuesc în preţuri moderate, după sistemele cele mai prac­tice şi cunoscute cu lanţ, cu roate şi cu

transmissibn.

/S//Arf <x _.r

I J

\

Totfelul (Se maşini pentru agricultori, precum: pluguri, grape, maşini de semănat, de tăiat nutreţ, de secerat, băţoase complete de treerat eu abur!; Motor de oleiu brut sau cu benzină. Mai departe instalez totfelul ^ de mori cu abur, motoare sik: mor: ; :e apă, joagftre sau ferestreu, ţiglărie şi alte stabilimente ineclumice-tehnice după cele mui noui şi mai moderne si bine recunoscute sisteme. Á se adresa îa Arm* M Ä X I M I . ¥ Ü L C U Arad, strada Fábián László, (lângă gara mare). : : :

Se caută o maşină de 10 ori de 12 puteri de cai spre cumpărare.

J L

Pag. 12. „ E O M Ä N U L Nr. 83—1912.

R Y FERENCZ turnătorie de clopote BUDAPESTA, urmaşul Pozdech şi Thury.

FABRICA: VI., s t rada Leisel nr. 8 a . Fondată în 1847. -•- Telefon 2 5 - 3 7 . — Fondată în 5847.

F a b r i c a : Kisgejőcön, Ungvárm. --- Fond. în 1793. TURNĂTORIE DE CLOPOTE

fabrică pentru aranjamente de clopote şi clopot­niţe după renumitul sistem ces. şi reg. Pozdech. Distins: Paris en 3 medalii. Marseilles I medalie. Moscova 2 med.

ierta i meu med. Kecske medalie de -J Bichiş, regüi'. ipar, cu meo

Budapesta 4 med. Segliedin 1 med. Al!ia-rei£:>'ă \ «'•î 1 med. Oineibiserici 1 med. Hódmez6Vi•> árhely r. íja expoziţiile r-uniuniiov economico din comit, liră, din Györ industrială. Országos vas- «?« fem­it % de onoare. Afară de i.ceatea 3 araci pentru w

ie. tina dela mitropolitul din Bofi*.

IRING HENRICH FAÎIRICĂ DE UNELTE PENTRU CIUBOTARI Újpest, 1 ..örincz-u. 50.

Recomandă pantofarilor şi ciubo­tarilor precum şi pielarilor unelte de branşe, calitate bună, preţuri moderate. — Comersanţilor se dă rabat. -•- Catalog gratuit şi francat

1 I

A R A D , S T R A D A F O R R A Y

P & A V Ü . L I E B l Ä M A N U F A C T U R A .

SOSIND NOUTĂŢILE DE PRIMĂVARĂ ŞI VARĂ. AM ONOARE A ÎNCUNOŞTIINŢA ON. Pil B U C ROM­

NESC, CĂ ÎN PRĂVĂLIA MEA DE MANUFACTURĂ S E AFLĂ CELE MAI FINE STOFE, DELAIN, ZEFIR, OR ENA DIN, CRETON, BATIST, ŞI P Â N M f l l i DE H A I N E , ÍN MODELELE

CELE MAI NOUI, ŞI TOTODATĂ PÂNZĂTURI, ŞIFOANE, GARNITURI DE D A M A S T , CIORAPI, COR­SETE, UMBRELE, ŞI MULTE ALTE LUCRURI D E SOIUL ACESTA. ROG BINEVOITORUL SPRIJIN.

CU DEOSEBITĂ STIMĂ : Cr H !E O Si

Dacă suferi în dureri de stomac, dacă eşti lipsit de apetit, dacă ţi-e rea mistuirea

sau daca ai dureri cari provin din aseasta, cum

sunt dureri de dinţi, sgârciuri, arsuri, apăsare

în stomac, iritaţie de vomare, greaţă, răgăieli, etc.

foloseşte:

LIIPTIVUL DE HERE (EPELTAJTŐ

X&ozsnyai, care e cel mai bun mijloc pentru vindecare în

vreme scurtă, chiar si în cele mai neglijate cazuri

de boală,

O sfida costă 40 ti Ieri; o duzină 4 coroane — — 80 iileri. _ — —

Se capătă la sing arul preparator

Farmacia

A D.

Bl

M CS € I M * **B \ > é *

ihr

C E L E mai P E R F E C T E ;••> CESLE M A I C O M O D E

F Ş I MAAII <dh.AI?£8.o:äI<ö

Î L 1 V

dm timpii! modern ; ;oii-

tril dn.me.

""şşfcr'ii, ( ' ° ' ' ' K c ;dlă :vi;*:ŢII:F numai în

V asortimentul prăvăliei de

^ ghete, pălării şi articlii

Made I-1

de modă pentru băi baţi alui

T e î e f o i î . 4 : 4 2 .

C E X > E Ţ I W O S P E C T 2

Nr. 8 3 - 1 9 1 2 . R O M Â N U L

împrumut ieftin, fără cheltuieli anticipative, cu procc ite de 4% şi amortizaţie, pe pământuri, dela 10—65 ani, rămânând procentele acele Ofer diferite maşini agricole fabricatele cele mai bune, construcţia cea mai prefectă, precum: maşini de treerat, cu abur, benzin şi olei, maşini de semănat şi şi cosit cu abur, benzin şi olei pe lângă pre-(urile cele mai convenabile cu plătire în rate Cumpăr, vând şi parcelez moşii, pământuri, fabrici şi case. Vând maşini, motoare calitate bună, preţ ieftin. Instalez lu­minare cu acetelin şi vând obiectele necesare.

La dorinţă trimit specialist Caut agenţi la sate, pe lângă onorar. Agentura generală comercială.

P a l m e r M á t y á s Timişoara, Strada JenS-Herceg Nr. 13.

í J í 4

Î í

$

ŢIMBALE

65-

Budapest, VII., Bethlen-u. 39. g&-

Ţimbalele inventate de mine, cele mai moderne, cu organism dublu de oţel, foarte trainice şi de o resonantă deosebită se pot comanda numai dela mine, cu preţurile cele mai moderate, pe lângă ga­

ranţie de 5 ani.

1 M é s z á r o s F e r e n c i a b r l c a n t c l «5 c l m b a l e .

Preţcurentut-l, la cerere, se trimit gratis. Cores­pondenţa întrucât se poate să se facă în limba

ungurească, germană sau sîrbească. 4

t + + + + t T T T T T T T T T

: Atelier de croitorie : •

Ioan Avrai Bistriţa ^

Strada lemnelor Nr. 6 3 . ^ nl casa Dr. Onişor, peste drum ^

de casa comitatului.

P. T. * Am onoare a aduce la ^

cnuoştinţa on. public, că ^ mi-am deschis modestul meu

^ atelier de croitorie ^ ^ In strada lemnelor nr. 63 , unde l-am ^ A mărit şi aranjat după cele mai nouă rece- ^ ^ rinţe, astfel că acum sunt în plăcuta poziţie ~ ^ de-a putea ţinea in depozit permanent o

cantitate însemnată de ştofe şi alţi articli 4\ de branşă. — Materialul este cel mai bun, ^ A preţuri cât se poate de moderate, comandele 4 urgente se efectuează în cel mai scurt timp. •

Y f Y Y Y Y Y V

fl • • • • J i i i j j u i j j j i j i j j j i B Decorat cu medalie de aur la expoziţia

agricolă din Lugoj.

Dicsics B. Ignácz, succcesorul lui Bálint Dicsics. Atelier de trăsuri, şele şl lustruire.

LUGOj, strada Niţă Popa l & n g A b i » e r i c a . ' j £ r . > o r i e n ' t c i l A r a m & n f i .

Pregăteşte totfelul de trăsuri şi căruţe, precum şi lucrări de dogărie şi făurărie. Reparează trăsuri vechi cu preturi ieftine.

• I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I B

D e n e î n t r e c u t !

Spălătorie aranjată cu maşini electrice pentru curăţirea chemică a hainelor, colorare şl spălarea fulgilor de perinl.

L U G Z A J Ó Z S E F Seghedin—Szeged, Laudon-titca 9. sz.

( C o l t u l p i e ţ e i ' V a l e r i a . )

Având sistem propriu de-a curaţi chemic şi a colora, sunt neîntrecut în meseria mea. Colorez haine de domni, dame, copii, dan­tele, stofe de mobile şi covoare. Pierdelele le spăl cu mare grije. Pentru doliu colorez haine în negru. Comandele le execut îndată cu mare acurateţa. Baltoane de piele le co­

lorez în colori Închise.

1

V I N U R I v e c i n i ş i n o u i d e v â n d u t ,

Adresaţivă cu toată încrederea Ia proprietarul de vii din Siria (Világos) Petru Berna, căci Vă trimite numai vinuri bune, curate şi pe lângă preţurile cele mai moderate.

Vinuri vechi: Vin alb K — 0 8 litru. Rizling —70. Roşu —-94.

Vinuri din anul 1910: Carbenet alb K —'90 litru. Siller K —'56. Rizling K —-58. Rizling şi Ruje amestecat K —"54 litru.

Vin din anul 1911 K —'50 şi 52 litru. Vinul să expedează cu rambursa dela 50 litri

în sus sub îngrijirea mea proprie. Vase dau împrumut pe timp de doauă luni. Pentru calitatea vinului garantez.

Petru Bene«a propr. şi neg. de vinuri

V i l A g ^ o s ( A r a d m . )

Gustaţi

Berea SLEPINGcar din fabrica „Bragadiru".

C O R N E L T O N N E R INDUSTRIE DE MARMORĂ Ş I GRANIT I N

Timişoara-Fabrik, Andrássy-ut 22. Timişoara-Josefin, Hunyadi-u. 4. Filiala: V A r ş e ţ , str. Deák-Ferenc Nr. 9.

îşi recomandă magazinul său bogat asortat cu p i e t i i i m o n u m e n t a l e

t a b i e d c m á r n á r a , s f a f u i . e t c fabricaţie proprie în executare de gust frumos şi preţ moderat Având un magiin bogat, lifereară mai Ieftin ca orice concurenţă.

Dulapuri pentrn ghiaţa. Despre excelenţa dulapurilor mele de ghiaţă se poate oricine convinge deja la prima vedere, drept

aceia recomand fiecăruia să-mi cerceteze magazinul aflător în Budapesta VI., Terézkör-ut nr. 8, sau fabrica. Deoarece toate fabricatele mele se execută sub conducerea şi supraveghierea mea, de aceea ofer cea mai deplină garantă pentru calitatea lor bună. Nu- T ţ f j f y p f - T^'T'V 'íííl măroase scrisori de mulţumită dovedesc exactitatea afirmaţiunei mele. " 1 I 1 U . U 1 1 X Ä L T C I I I Fabrica: IV., str. Klapka nr. 5. Magazinul: VI. Terézkör-ut nr. 8. Budapesta. Catalog de preţuri in limba ungurească, germană şi franceză trimit gratuit.

Pag 14. „KOMÁMUL* Nr. 83-191:

L

Fabrica nouă de O R O L O A G E DE TURN

Sarkadi Zoltán & Comp. fabricanţi de oroloage pentru turnuri în

Nagyvárad, Damjanics-u. 30. (Casa proprii)

Recomandă introducerea admirabilelor oro­loage de aramă, cari trebuieac trase tot la 8 zile odată, pantru biserici, palate, primării, fabric* şi căsărmi. Sa pregătesc oroloage pentru preţuri convenabile, garanţia mai multa ani. Kepariaxeia oroloagelor de turn se eiecntfi ou minuţiozitate.

Májerszky Barnabás fabricant de maşini

In y i s * « > g y jaz®. = Fabrichează după o experienţă

ca specialitate bogată

prese de olei mânate cu apă. Piue de olei, construcţie simplă ori

complicată. Prăjitori de olei pentru încălzire cu aburi ori foc Teasc pentru sâmburi de bostan. Maşini pentru per­fecţionarea oleiului şl aranjamentul com­plect pentru fabricarea oleiului. Unelte de meliţat floarea soarelui, ş. a.

Exportul până acum în 237 uzine.

Viitorul e al maşinilor de treerat de sine umblătoare!

Dacă locomobilul d-voastră nu este provăzut cu automat de sine umblător, adresaţivă la fabrica Friedrich Testvérek

Temcsvár-JózsefYáros, unde căpătaţi ori-ce infor­maţii de lipsă. In atelierele acestei fabrici să transformă la an peste 100 locomobile în automobile după cel mai nou sistem şi cu piese noui brevetate — Mare cruţare de timp şi de bani se poate ajunge cu maşinile aceste automobilice. Mare depozit în locomobile cu aburi. Preţuri ieftine ! Condiţii favorabile!

Leitner Sándor r r u s c J h t t t t i i o ţ ? i e l e c t r o t e h n i c

Cluj—Kolozsvár, Strada Deák F e r e n c z Nru! 30.

Vinde şi repară pe lângă preţuri mo­derate: câsse de bani, biciclete,

maşini de cusut, gramaîoane şi maşini de scris. — Primeşte ori-ce muncă de branşă, precum: in­troducerea soneriilor, a lumini de electrice şi a diferitelor motoare.

Dulapur i ăe g'kiaţă sunt indispensabile pentru orice casă!

Dacă vrei să cumperi un du iap de g h i a ţ ă bun, trainic şi it-fti atunci comandă invenţia proprie de dulapuri a lui M O S K ( VITZ a căror părţi constitutive se pot desface uşor si cură făcând în ghiaţă o economie de 5 % la sută. -~ Preţuri foarte m derate. Prospecte de preţuri ilustrate trimite gratis şi franco:

MOSKOVITZ j fabricant de dulapuri i

" In n fittem iri iád. .rM : 1 *; 'f ' S

1-

Bérkocsis iifca nr, 1, (Gutíenberg palota),

Ceia aj;;s mont

U T m o b i l i

f i e r şi a r a

şi cefe mai pnc

bănci i\ flice^şcn şl m o b i l a r e a

c u i n ţ e l o r , hod

lot, s p l t e í e lo i « pocalelor, p vre. t** şl obiecte îabrirsie din ceîe mal bnne i Seriale din ţară, 'ucriril«! c-ile n*«î solide d« «rtî coöaiructje sei

te*7í* nur^î de cätr* fínrn

Brassó,, sír. Neagră nr. 33 , — • »i «osie r canceUH» t\ ÍRbrics monta'J cu c?lc ""ÍSÍ noi raaainM

F H AT H I E 1 FABRICĂ DE MAŞINI, STAMLJMENTE PE EDIFICARE DE MORI. TURNĂTORIE DE

O a mai mare fabrică de maşini clin Ardeal. EiVptueşte stabilimente dc turbine, motoare si locomobile ii aleiu brut, „Corona", mori mânate cu motoare şi apă, stabili nimfe electrice, stabilimente de transmisiune, maşini de s*

mânat şi de tors l au f t .

•

1 • • ' P v N

. . . »

4 1 » Y v ; ti

a * * * * * *

' . . ^ , ^ 5 ^ A •

\ - FT""

ICTORÎ Ä" curfiţitoare combinată de bucate. Cea inai moderna şi perfectă ma­şină de curâtîţ, eu sita aspîrator-trior şl descorţitoarea cu sroirgel,

Nr. 8 3 - 1 9 1 2 R O M A N U L Pag. l i .

f • S"" ~

K < I

I

\i u u N H u < U U u \i 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 k

ümraf h & Comp. BUDAPEST, f., VÁRI-KÖRÚT 60.

îşi recomandă fabricaţiile sale şi anume: LOCOMOTIVE DE DRAM DE S INE UMBLĂTOARE

de 6, 8 şi 10 HP. LOEOMOBILE de 3—200 HP pentru scopuri eco­

nomice şi industriale. Maşine DE TREERAT (îmblătit) cu putere de vapor,

motorică, mînat cu cai şi cu mâna; mai departe: plu­guri, grape, tăvăluguri, triore.

Muşine de sămănat. Vânturători. Batoze de curăţit porumb. Tocători de paie şi nutreţ. Maşine de tăiat sfecle.

Maşine de cosit şi secerat. Zdrobitori de struguri. Prese de struguri. Morişche de uruit. Pompe de fântâni şi

Tombe de stropit cu suc de gunoi in executarea cea mai bună, eu preţuri motierate şi contliţinni favora­bile tie solvire. Catalog de preţuri românesc trimitem gratis şi franco.

C o r e s p o n d e n ţ A r o m â n ă , .

durerilor Cum să ne apărăm contra de stomac ? !

Contra durerilor de stomac, foarte lăţite in timpul mai nou între ome­nire, trebuie să ne apărăm dela început, folosind spre acest scop

Nectarul Dr. Engel cid, un stomac sănătos ţi o bună mistuire, formează fundamentul unui corp sănătos. Cine dar voieşte să-şi menţină sănătatea până la adânci bătrâneţi, st întrebuinţeze

N e c t a r u l Dr. Ett&el r e n u m i t I n u i - m a . s u c c e s e l o r t i e p â n ă a c u m !

Acest nectar compus din diferite sucuri aromatice şi vin, exercită în urma compoziţiei sale o influentă binefăcătoare asupra mistuirii, e asemenea unui llcheur de stomac, ori vin de stomac şi nu are absolut nici o urmare strieădoasă. Sănătoşi şi boleavi pot aşadaiă lua Nectar fără a-şi strica să­nătatea. Nectarul ajntă cu o întrebuinţare raţională la mistuire şi la formarea sucurilor

Astfel se impune tuturor, ce voiesc să aibă stomac sănătos, întrebuinţarea

N e c t a r u l u i D P . E n g e l „Nectar"-ul este un excelent mijloc întâmpinarea catarului, sgtrdurilor

durerilor de stomac, a mistuirii anevoioase, si a greţei. Se mai întrebuinţează contra contipaţiei, a colicei şi a palpitaţiei de inimă. Aduce somn şi apetit,

fiind bun contra insomniei, indispoziţiei durerilor de cap şi acceselor ner­voase. Folosit în cercuri mai largi 6 'a constotat că aduce veselie şi poftă de viaţă

NECTARUL se poate ci ipăra în sticle de 3 si 4 coroane în farmaciile din Arad, Ujarad O govácz, Qyorok, Ménes, Paulis, Uppa, Hidegkút, Vinga, Székesut Pécski Tornya, Világos, Egres, Nádas, Berzova' Orcrifalva, Merczifalva, Sándorháza, Bogán s, Szerb-Szt.-Péter, Perjamos, Szemlaă. Siárafalva Nagylak, Palota, Alberti, Mezőhegyes, Batonya, Marczib, Dombegyháza, Kurtics, Uj-Szent-Anna, Pankora, Silingyia, Taucz, Szlatinaa, Baja, Kaprucza, Bresztovácz, Rékás, Qyarmata, Brückenau, Zsadány, Szent-András, Kisbecskerek, Mehala, Temesvár.

• • •

• • •

•

•

PĂZLŢIVĂ DE IMITAŢII CETeţil expres „Nectar Dr, EngsP

N ..etanii meu nu e ceva miraculos. Are următoarea compoziţie : Samo 300-0. Esenţa de vin 1500, Sirop de micura 100-0, Vin roşa 1000, Siro de cireşe 100-0, Sirop de fragi 30 0, Aromă de Vetemit 30-0, Anis e t c . . . i 100. Aceste se mestecă.

Să ne credeţi ÄW1Ü«ääÖ c o a s a „ K o r o n a g y é m á n t " NI I 1

C u c o a s a „ K o r o n a g y é m á n t " bătută odată se poate cosi ziua întreagă deoarece e făcută din oţel-diamant, coase rele şi moi nu se găsesc între ele. Pentru trăinicia fiecărei bucăţi garantăm.

75 80 85 90 95 100 110 cm. la comande de 10 Preţul : 1 buc. 1-80 1-90 2 . - 2-20 2-40 2-50 2-60 cor. buc. 1 se dă rabat

a Lengyel Testvérek Comandele se pot face prin trimiterea banilor înainte sau pe lângă rambursa

K A P O S V Á R , F Ö - U T C A 3 3 T .

Feivel Lipót utódai Budapest, IX. Ipar-u. 4.

Fabrică de bănci

pentru şcoală, aran­

jamente pentru bi­

rouri, accesorii de

^ / V • á A ä ^ , , * P * , ^ gimnastică etc

Catalog ilustrat la dorinţa se trimite gratuit

Invenţie sony.a ionalil,.

Brevetat sub No 3956.

Scutit prin lege sub No 141.

In atenţia prăsitorilor de vite!

ANTICOLUL c de un efect uimitor în contra; COLICEI.

Experienţa de doi ani Ia regimentul I. de husari arată că în contra colicei nu există un alt leac mai cu efect decât ANTICOLUL, deoarece în toate cazurile şi un prav ajunge ca să producă efectul aşteptat. La cai în cazurile cele mai grave e destul un prav, vindecare la 11a ore. La vite cornute 1 eventual 2 pravuri, vindecarea 1 oră In propriul interes comandă o cutie, ca să o ai în caz de lipsă, costă 4 coroane (2 pravuri).

Se poate comanda Ia:

LABORATORUL ANTIG0L Mayer Ignácz, med. veterinar şef reg. Braşov.

CERTIFICAT. KAISERL. UND KÖNIG). HUSAREN-REGIMENT KAISER NO 1.

Subsemnatul am folosit preparatul dlui Mayer Ignácz, medic ve­terinar de stat, la boala aşa numită colică, atât a cailor mici cât şi Ia ai regimentului, cu un rezultat uimitor, pentru care, precum şi pentru forma uşor de usat ÎI recomand cu căldură orişicui.

B r a ş o v , 21 Aprilie 1896. (L. S.) ss. Littke, colonel.

Nr. 83—1912

BîLANŢ G E N E R A L încheiat la 31 Decemvrie 1911.

31 D8C. 1510

2.672. loOj— 5.190Í81

1.088.192Í20 5.187.486I40 1.329.0001-

774.976:38 27.529.76.1 20

416.839 28 1.887.690-

8.7Ö).033 99

6.417.92945

68.570 3í 14.731 25 75.000

300.500 — 319.000-

23.754781 1

-10.839 91 1.076.900

3 115.200 141.77797

A C T I V

Nai,

Acţionari Cassa Efecte publice angajate la i-ianca Efecte seonlate Efecte reescontate Conturi curente Moşii cumpărate Gestiunea moşiilor Moşii vândute în loturi la

ţărani Lei 4.911.491.-48-A „i,;*„t ( iu numerar L. (502.«06-2.!» Aoniu-u ^ p r i n a m o r t n 39.08.1-431^41.ÍJ47.66

768.91250 57.411-88

împrumut, ipotecare acordate asupra mo şiilor cumpăr, de ţărani Lei " "" achitat prin amortizare ..

împrumut acord, comunelor pentru is­lazuri Lei 15.ÍH4.600- -

achitat prin amortizare ,, 45.690'20

56.236.524:97

Efectele fondului de rezervă . . . . Efectele fondului de penzinni . . . . Efecte în garanţie Efecte publice în gaj Efecte comereiale în gaj . . . . . Mobilier şi material Biblioteca Anuităţi de încasat Bonuri rurale 5% reţinute Banca Naţională cont-eorent pe depozit Efecte publice în depozit Conturi de ordine şi valori

31 Dec. 1911

142.475!— 215.577Í01

1.086.692120 3.786.200!— 1.372.200'—

520.349:15 35.572.663134

528.966'12

4.269,543 82

3.731,50U62

15.868.909 80 199.8153^ 30.761 8-" 87.500 _

267.500 -305.000 _

1 -1 -

39.335189 163.100 101.812 581 68.600:-

9.55840

68.368.06313

31 Dec. 1911 P A S I Y 31 Dec. 1É

10.000.000 — 68.89441 94.49548

16.05910 30.924.700 —

91.900 — 3.250.127:10

] 54.675 09 9.57380

690.902 50 14.816 -72.859 49

300.500 319.000-

76.800 -3. i 15.200-

5.020.206 44

1.329.000.

71.05490 195.638:67 420.12229

56.236.524:97

Capital Fond de rezervă Fondul de prevedere ( Fond L. 201.162-17 şi îmbunătăţiri . (Cheli. .. 64.25535 Fondul pensiunilor Bonuri rurale 5% în circulaţie . . . . Bonuri rurale 5% eşite la sorţi . . . Vânzători de moşii Aconturi din preţul moşiilor . . . . Taxele de expertiză Cupoane de plată Dividende neplătite 11/910 Amortizarea semesir. MlMl . . Diverşi efecte publice în gaj . . . . Conturi de gaj Cauţiuni şi garanţii diverse Depozite de retras j y ,. ( Credit func Rural rnnh,vi ' s a r c h , i tls"Pra 1J- 2.322.306-04 co imui ) moşiilor cumpăr. curente ţ Diverşi 551.34O-30 Diverşi efecte reescontnte Cheltueli şi avansuri iu contul ratelor . Reeseon tu! anului viitor Banca Naţională eont-curent pe depozit Profituri şi Perderi

10.000.UOO 200.655«!

137.206«

50.489.500-141.100-358.38708' 114.90988

10.62580 1.046.81? all

22.530 -127.439« 267.5C :î'!.-).0C

89.300-

2.873.Í0ÖÜ Í.372.200-

•2.211 îi fi». 28(1

6 3 9 . 4 9 9 «

68.368.06W

31 Dec. 1910

177.635:74 143.463:50 53.239J58 15.630Í-14.64550 12.48437 2.052 76

720-23.754 78 20.838:24

420.122129

884.586176

CONTUL D E PROFITURI Ş I P I E R D E R I concentrat pe semestrele I şi ÍÍ ale anului 1911

D E B I T 31 Deo. 1911

Dobânzi şi taxe plătite Salarii ^ . . . Cheltueli de administraţie Drepturi de prezenţă Chiria localului Impozite Luminat şi încălzit Confecţionarea acţiunilor ţi bonurilor . Amortizarea biblioteeei •.' r . ^zy( . Amortizarea mobilierului şi materialului Amortizarea cheltuelilor de constituire Beneficiu net

Preşedintele Consiliului de Administraţie: C. C. COSTESCU-COMĂNE ANU.

170.28960 174,139 80 51.65944 16.050 20.468:75 31.06081

2.506;50 3.352

95:40 41.18273

639.49943

1.150.00416

31 Deo. 1910

418.404; 75 169.444:28

122.362:08 50.668115

123.070'53 636Í97

884.586176

C K E 1 ) I T 31 DSG, 1

Dobânzi dela scont şi împrumuturi . . Dobânda 5 V î % la sumele avansate în

contul moşiilor Cheltuclile de 0.50% coprinse în rată . Venitul efectelor publice Diverse beneficii Soldul anului 1909

436.648,3!

302.495Í23 2 3 2,52483

5 0 . 2 9 0 -128.64478

1.150.60416

Director: COHST. I . NH.'OLAESCU.

Ş*fnl serviciului contabilităţii: î). CÂ5IPEANU.

G O N D A • A A Stabiliment de vestminte A A

TIM i Ş O A R A-C E T A T E , STRADA HUNYADI nr 7. Cea mai mare casă de iot felul de vestminte pentrn bărbaţi, copii şi fetiţe.

Secţie pentru comande după măsură. Pănuri originale englez Preţuri iei'tiue. Telefon 45

TIPAEUL TIPOGRAFIEI „CONCORDIA" ARAÎJ.