APOSTOLUL...am desăvârşit-o încă. Eu aş vroi să reprezint imponderabilul într-o formă...

APOSTOLULREVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editată de Sindicatul din Învăţământ şi Cercetare NeamţSERIE NOUĂ, ANUL XVIII, NR. 185http://apostolul.slineamt.ro

februarie

2016

Ziua NaţionalăConstantin Brâncuşi

MăiastraCopil fiind, am

visat totdeauna căaş fi vroit să zborprintre arbori,spre ceruri. De 45de ani port nostal-gia visului aces-

tuia şi continuu să creezPăsări măiestre. Eu nudoresc să reprezint o pa-săre, ci să exprim însuşi-rea în sine, spiritul ei:zborul, elanul... Nu credcă voi putea izbuti vreo-dată...n O pasăre a intrat,

odată, prin fereastra Atelierului meu. Şi în-cerca să iasă bătând în geam şi nu găsea ie-şirea – căci se lovea mereu de sticlă. S-aaşezat apoi să se odihnească. Şi a încercatdin nou şi a ieşit. Sculptura este la fel: dacăgăseşti acel geam (acea ieşire), te ridici în-spre cer, intri în împărăţia cerurilor...n Eu nu am căutat, în toată viaţa mea,

decât esenţa zborului! Zborul – ce fericire!...n „Spre imensitatea văzduhului” –

aceasta este Pasărea mea.n Istovesc la Pasărea măiastră (vrăjită)

din 1909 încoace şi mi se pare, iată, că nuam desăvârşit-o încă. Eu aş vroi să reprezintimponderabilul într-o formă concretă.n Pasărea măiastră este un simbol al

zborului ce îl eliberează pe om din limitelemateriei inerte. Aici am avut de luptat cudouă mari probleme. Trebuia să arăt în formăplastică sensul spiritului, care este legat dematerie. Concomitent, trebuia să fuzioneztoate formele – într-o unitate perfectă. Chiar

ASOCIAŢIA ÎNVĂŢĂTORILOR DIN NEAMŢ –25 DE ANI DE VREDNICIE

Bucuria datorieifrumos împliniteorim ca aniversarea a 25 de ani de lareînfiinţarea Asociaţiei Învăţătorilor dinjudeţul Neamţ să fie o întâlnire de su-flet. O aniversare nu doar a bilanţurilor,ci şi una revigorantă, care să ne permităsă ne încărcăm inimile cu bucurii şi să-nătate, pentru activitatea noastră vii-toare. O să-mi rezum intervenţia doar la

câteva lucruri care, deşi în general cunoscute,mi se par esenţiale şi definitorii pentru muncaşi viaţa noastră spirituală.

Ţinutul Neamţului este un judeţ de cre-dinţă, vitejie, de cărturărie şi de artă. Aşa l-adefinit primul preşedinte al Asociaţiei Învăţăto-rilor din judeţul Neamţ, Leon Mrejeriu, în lucra-rea „Înlănţuirea vremurilor” (cercetări, amintiri,impresii). Prin vrednicia oamenilor ce vieţuiescaici, acest spaţiu a însemnat întotdeauna un

n aceste zile, Asociaţia Învăţătorilor dinjudeţul Neamţ sărbătoreşte 25 de ani dela reluarea activităţii, întreruptă de vre-muri mult prea potrivnice. Şi a făcut-o cudemnitate şi hotărâre, chiar dacă, nu pu-ţine au fost încercările de a încătuşa as-piraţiile nobile şi legitime de reîntoarcere

a unei instituţii de referinţă pentru truditorii dinşcoala românească interbelică.

Au existat, însă, oameni care printr-o im-plicare extraordinară au reuşit să găsească dru-mul izbânzii. Au existat şi prieteni, care auînţeles, corect, menirea unei astfel de instituţiişi au ajutat necondiţionat.

Asociaţia a crescut mereu ca număr de

membri, ca noi abordări ale problemelor dinsistemul de învăţământ, devenind una dintrecele mai puternice şi apreciate organizaţii jude-ţene de acest tip din România.

Asociaţia Învăţătorilor din Neamţ şi Sindi-catul din Învăţământ Neamţ au fost şi sunt prie-teni şi parteneri în strădania de a obţine unstatut social meritat pentru cei care lucrează înînvăţământ.

La mulţi ani, Asociaţia Învăţătorilor dinNeamţ! Buni şi rodnici!

Prof. Gabriel PLOSCĂ,Preşedintele Sindicatului

din Învăţământ Neamţ

La ceas aniversar

nD

O casă durabilă,frumoasă şi adevărată

ele mai multe profesii au asociaţii în carese întâlnesc, organizează evenimente îm-preună, îşi prezintă activităţile la care auobţinut rezultate interesante, stabilesc ghi-duri de bune practici pentru profesia res-pectivă, dezvoltă programe comune.

Cadrele didactice din judeţul Neamţau Asociaţia Învăţătorilor. Solidarizarea şi

organizarea învăţătorilor într-o comuniune nu afost numai o măsură de apărare şi dobândire dedrepturi şi avantaje, ci mai mult, a reprezentat co-laborarea tuturor pentru a găsi şi folosi cele maipotrivite mijloace pentru educarea copiilor nea -mului românesc.

Înfiinţată în 1912, Asociaţia noastră a fiinţatpână în anul 1944. Apoi, la sfârşitul anului 1990s-a hotărât reluarea activităţii, conform noilorreglementări legale. Aşa a reapărut Asociaţia

Prof. Gheorghe AMAICEIPreşedinte de onoare al ASINT

(continuare în pag. 2 )

Prof. Liviu CONSTANTIN RUSU,Preşedintele Asociaţiei Învăţătorilor

din Judeţul Neamţ(continuare în pag. 2 )

Constantin BRÂNCUŞI(continuare în pag. 20 )

C

Î

Asociaţia Învăţătorilor, la aniversare

APOSTOLULPag. 2

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

La mulţi ani Gheorghe Vadana!

iliala Neamţ a Uniunii Artiştilor Plastici din România şi Complexul Mu-zeal Judeţean Neamţ au organizat sâmbătă, 30 ianuarie, la Galeriile„Lascăr Vorel”, vernisajul expoziţiei artistului Gheorghe Vadana.

Tradiţionalul eveniment,organizat în fiecare an înpreajma datei de 3 februarie,când Gheorghe Vadana îşi ser-bează ziua de naştere, a reunit

pictori, prieteni şi cunoscuţi ai artistu-lui, alături de toţi cei care îi admirăcreaţiile. Comentator al evenimentuluia fost criticul de artă Lucian Strochi.

Pictorul Gheorghe Vadana s-anăscut pe 3 februarie 1931 în PoianaTeiului, judeţul Neamţ, fiind unul din-tre artiştii reprezentativi ai judeţuluinostru. În 1967, a absolvit Facultateade Arte Plastice din Iaşi, devenind

membru al UAP din România.Expune în Piatra Neamţ în-

cepând din 1978, fiind prezent laaproape toate manifestările colec-tive şi la saloanele judeţene orga-nizate de Filiala UAP Neamţ.

Lucrările pictorului GheorgheVadana se află în muzee şi colecţiiparticulare din ţară şi din străinătate:SUA, Canada, Australia, Israel, Ve-nezuela, Ungaria, Germania,Franţa, Belgia, Italia, Spania, Gre-cia, Turcia, Rusia, Moldova.

Tema predilectă a tablourilorsale este peisajul de munte, cel maidrag fiindu-i cel de pe Valea Bistri-ţei.

La cei 85 de ani ai săi, pictorul Vadana este cunoscut nu doar prin activi-tatea sa artistică, ci şi prin implicarea în viaţa comunităţii, de numele săulegându-se înfiinţarea Liceului de Artă „Victor Brauner” din Piatra-Neamţ.

februarie 2016

F

O casă durabilă, frumoasă şi adevăratănvăţătorilor din JudeţulNeamţ, o organizaţie apoliticăşi neguvernamentală avânddrept scop promovarea presti-giului şcolii şi al cadrelor di-dactice, recuperarea tradiţieiasociative învăţătoreşti, creş-terea eficienţei actului educa-

tiv prin dezvoltare personală şiprofesională, ameliorarea legislaţiei,a programelor, manua-lelor şi a materialuluididactic, apărarea inte-reselor economice, so-ciale, profesionale,culturale şi sportive alelucrătorilor din învăţă-mânt.

Cadrele didacticedin Neamţ aveau nevoiede o organizaţie care să-i reprezinte? De ce?Pentru ce?

Pentru că eram datori să recupe-răm şi să punem în valoare tradiţiade solidaritate, patrimoniul spiritualşi material realizat de înaintaşi.

Pentru că fiecare învăţător şiprofesor trebuia să dobândească con-ştiinţa de apartenenţă la o comuni-tate care ar putea fi o valoare şi ungarant al împlinirii profesionale şipersonale.

Pentru a dezvolta proiecte/pro-grame proprii sau în parteneriat, în

scopul creşterii eficien-ţei actului educativ.

Pentru a fi mai re-ceptivi la ceea ce se în-tâmplă în jur, pentru ane bucura de succeselecolegilor noştri, pentru aprimi un sfat, un în-demn, o vorbă bună.

Pentru a ne păstraechilibrul, care vine dinîmbinarea fericită a vie-

ţii de familie cu împlinirea profesio-nală şi cu participarea socială.

Pentru respect, înţelegere, cola-borare, recunoştinţă...

Mulţi dintre noi am găsit răs-punsurile la aceste întrebări prin ac-tivităţile desfăşurate: atelieredidactice, sesiuni de comunicări,proiecte educative, schimburi de ex-perienţă, prezentarea de bune prac-tici în şcoala proactivă, saloaneexpoziţionale, excursii didactice etc.

Nu suntem prea mulţi, dar vremsă fim o familie care îşi zideşte şi îşiîngrijeşte „casa”, încât să fie dura-bilă, puternică, adevărată.

S-a muncit în aceşti ani pentru aţine Asociaţia pe linia de plutire; amelaborat împreună proiecte, strategii,regulamente. Am încercat să fim înprim plan şi să-i mobilizăm pe toţicolegii pentru a spori capitalul deimagine (pozitivă) al şcolii şi al oa-menilor care o slujesc.

Din păcate trăim într-o societateunde cultura dialogului şi a comuni-cării n-au atins cote prea mari şi încăurmează să mai învăţăm cum să neascultăm şi să ne respectăm convin-gerile, opiniile, părerile, chiar dacăacestea sunt diferite. Vom fi mai bunicând vom fi convinşi că putem jertfiinteresele minore pentru a salva in-teresele majore ale profesiei noastre.

Am încercat să devenim un fac-tor de stabilitate organizaţională pen-tru membri noştri. Un „actor”cunoscut şi recunoscut în comuni-tate. Să ne construim şi să ne afir-măm propria identitate, treptat, prinactivităţile şi programele derulate.

Precum o casă are nevoie degrijă zilnică, la fel şi o asociaţie seconstruieşte treptat, se îngrijeşte ast-fel încât să ne bucure. Va invităm săconstruim împreună ceea ce poatedeveni „casa noastră”,

Dumnezeu să ne ajute!

Î

Bucuria datoriei frumos împlinite

entru de largă cultură generală, o adevărată pe-pinieră de oameni înscrişi pe răbojul celor aleşi.o întreagă pleiadă de învăţători destoinici,profesori, educatoare şi educatori – cei maimulţi chiar produsul şcolii nemţene – aufost şi sunt încă nume vrednice, cu deplinătragere de inimă pentru îndeplinirea meniriilor de luminători ai tinerelor generaţii, de

noi apostoli ai neamului românesc.Profesorul meu de istorie, Dumitru Ailincăi

Almaş, ne mai definea inspirat ca fiind „grădinaride suflete umane”. Şi cred că avea dreptate. Pen-tru că la temelia şcolii de ieri şi de azi este sufletul,este munca perseverentă, este jertfa atâtor vieţi de-dicate cu vitejie înălţării şcolii, dăscălimii, între-gului neam românesc.

Reamintesc că pentru buna desfăşurare amuncii de la catedră, alături de copiii şi sufletelelor, cadrele didactice s-au organizat în asociaţiiprofesionale, în care se discutau problemele şcolii,condiţiile de muncă şi se căutau soluţii pentru op-timizarea întregii activităţi didactice.

O astfel de asociaţie a fost şi Asociaţia Învă-ţătorilor din România (înfiinţată în 1898), secţiaei din judeţul Neamţ fiind consemnată în anul1912. Activitatea Asociaţiei judeţene a cunoscut

mai multe perioade,de-a lungul timpului:

I. Perioada anilor1912-1944 când activi-tatea asociaţiei a fostapreciată ca fiind deose-bită.

- avea local propriu(Casa Învăţătorului)

- căminul Învăţăto-rului

- banca cadrelor di-dactice – transformatăîn C. A. R.

- revista proprie (Apostolul – 1934).

II. Perioada anilor 1944-1989 a fost cea maigrea. Deşi asociaţia nu a fost desfiinţată, şi-a înce-tat activitatea din cauza noului regim. Membriiasociaţiei se mai întâlneau la anumite activităţi sin-dicale şi profesionale, în mod deosebit la CorulSindicatului Învăţământ şi trăiau cu speranţa că lu-crurile vor reveni din nou la normal. Unii dintre eiau prins aceste noi schimbări, reuşind să ne mobi-lizeze şi pe noi, cei mai tineri – tineri vorba vine!

III. Perioada de după decembrie 1989.

După revoluţie, un grup din vechea gardă, îm-preună cu unii mai tineri a reuşit să revitalizezeAsociaţia Învăţătorilor din judeţul Neamţ. Reali-zările care au urmat fac parte din binecunoscutanoastră istorie recentă. Îi las pe alţii să le citeze;noi doar le-am înfăptuit.

Închei tot printr-un citat al primului nostrupreşedinte: „Trebuie să ţinem seama că prinmuncă şi pe jertfele înaintaşilor noştri clădimopera noastră de astăzi, că fără acel trecut de cre-dinţă, de gândire, de patriotism, de vitejie şi de sa-crificii, n-ar fi posibile succesele cu care ne fălim,iar România nu începe de la noi... Ea continuă, şisă dea bunul Dumnezeu să propăşească, spiritulcelor mai buni dintre strămoşi. Va veni ceasul celmare şi greu, când va trebui, fiecare să răspundăla întrebarea: Mi-am făcut datoria faţă de ţară şineam? Şi-atunci, vom avea ori mulţumirea, caremângâie şi odihneşte tihnit, ori cumplita mustraretulburătoare, cu care se poate duce cineva până înmormânt. (…) Şi ce dezastru sufletesc este să nugăseşti, nici în conştiinţa ta bucuria datoriei fru-mos împlinite”.

E un crez care ar trebui să lumineze mereu în-treaga noastră fiinţă. Aşa să ne ajute bunul Dum-nezeu!

c

(urmare din pag. 1)

(urmare din pag. 1)


APOSTOLUL Pag. 3


Cred că pictura mea este destul de cunoscută atât de cei care fac partedin generaţia mea, cât şi de cei mai tineri. Pictura este viaţa mea, nicinu-mi pot imagina existenţa mea fără pictură! Dacă ar fi să o iau de laînceput, aş alege acelaşi drum. Dacă ar fi să le dau un sfat tinerilor ar-tişti, le-aş transmite nu să mă urmeze pe mine, ci să-mi urmeze idealul”,ne-a mărturisit artistul.

Simpozion dedicat Părintelui Justin Pârvu Mănăstirea Paltin Petru Vodă a găzduit sâmbătă, 13

februarie, cel de-al III-lea simpozion dedicat memorieimarelui duhovnic al românilor, Arhimandritul JustinPârvu, cu prilejul prăznuirii a 97 de ani de la naşterea sapământească. Anul acesta, simpozionul a abordat tema„Părintele Justin Pârvu şi sfaturi pentru vremuri de asu-prire a creştinului”.

La eveniment au participat preoţi, teologi, profesori,doctori şi fii duhovniceşti care l-au cunoscut şi au urmatpoveţele pline de înţelepciune ale îndrăgitului duhovnicde la Petru Vodă. „Părintele Justin Pârvu a fost o pildă vie

de vieţuire desăvârşită şi împlinire a poruncilor evanghelice în mult încercatulveac al creştinismului obidit de comunism dar şi de neo-comunism, ale căruitentacule sunt vii şi lucrătoare şi astăzi, împresurând şi uzurpând viaţa creşti-nilor din cetate până în Biserică. Părintele Justin a ştiut să răspundă tuturoracestor provocări actuale, ale unor vremuri ce se conturează a fi tot mai anti-hristice şi în faţa cărora va trebui să răspundem şi noi”, au spus organizatoriimanifestării.

Semnal editorial„Pedagogi români. Medalioane şi interviuri”

Semnalăm apariţia, la Editura Didactică şi Pedagogică, a cărţii „Pedagogiromâni. Medalioane şi interviuri”, lucrare semnată de Anton Ilica, prof. univ.dr. la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad. Apărută în condiţii grafice deexcepţie, cartea se poate lăuda cu o bibliografie ce însumează nu mai puţin dedouă sute optzeci şi şapte de titluri.

Autorul prezintă contribuţiile cele mai remarcabile la evoluţia pedagogiei

„

Irina NASTASIU(Continuare în pag. 4)

februarie 2016

Asociaţia Învăţătorilor din Judeţul Neamţ în AGIRoGIRo este (conform statutului) „o asociaţienon-guvernamentală, nonprofit, indepen-dentă, cu beneficiu public, continuatoare aAsociaţiei Generale a Învăţătorilor din Ro-mânia” cu statut autentificat pe 30 iunie1927 (de atunci în România Ziua Învăţăto-rului este 30 iunie); cu activitatea abuzivîntreruptă în 1945 şi reactivată prin hotărâ-

rea celui de al XXVIII-lea Congres Naţional alÎnvăţătorilor din România şi a Învăţătorilor Ro-mâni de peste Hotare de la Arad din 28-29 octom-brie 2006. Asociaţia Învăţătorilor din JudeţulNeamţ este membru fondator al AGIRo. Atât înperioada interbelică, cât şi în actualul statut, Aso-ciaţia Generală a Învăţătorilor din România(AGIRo) are şi a avut membri atât învăţători câtşi educatoare, precum şi profesori de la gimnaziusau liceu (avem şi asociaţii judeţene conduse deprofesori de liceu chiar dacă au numele – careeste un brand istoric – de „asociaţie a învăţători-lor” adică a acelora care învaţă copiii).

AGIRo a fost şi este asociaţia cu cel maimare număr de membri şi cu cea mai mare vizi-bilitate dintre toate asociaţiile profesionale dinRomânia. AGIRo nu concurează cu acestea şi cuatât mai mult cu sindicatele, ci (conform statutu-lui) caută colaborarea cu acestea (în unele cazurisucursalele noastre judeţene au la conducere chiarlideri sindicali, iar în multe cazuri colegii facparte şi din alte asociaţii).

Conform statutului „Membrii AGIRo se aso-ciază în scopul cultivării spiritului de solidaritate,al ridicării prestigiului şcolii şi al cadrelor didac-tice, al recuperării tradiţiei asociative învăţătoreşti

începută la 1869 şi a patrimoniului istoric al aso-ciaţiei, al creşterii eficienţei actului educativ prindezvoltare profesională, ameliorarea legislaţiei, aprogramelor, a manualelor şi a materialului di-dactic, al promovării şi apărării drepturilor şi li-bertăţilor omului, al progresului comunităţii dincare fac parte şi al comunităţii românilor de pestehotare şi al promovării intereselor morale, socialeşi materiale ale membrilor”. AGIRo funcţioneazăca o federaţie având în jumătate din judeţele Ro-mâniei asociaţii ale învăţătorilor care sunt mem-bre AGIRo şi în altă jumătate din judeţeleRomâniei sucursale judeţene ale AGIRo.

AGIRo este semnatară a pactului naţionalpentru educaţie, în 2011 semnând cu MENCS unProtocolul de colaborare prin care i se recunoaşterolul consultativ pe lângă minister în proiectarea,fundamentarea şi aplicarea strategiilor naţionaleîn domeniul educaţiei.

AGIRo are prevăzute şi departamente dis-tincte pentru nivelul preşcolar, primar, gimnazial,liceal şi, la cererea unor universitari din asociaţie,avem şi departament pentru acest nivel. Din con-ducerea acestor departamente fac parte şi colegiinoştri Maria Cozma, Maria Daniela Ciuraru şiDumitriţa Vasilca.

AGIRo a organizat după reactivare zeceCongrese Naţionale (XXVIII-XXXVII), iar Aso-ciaţia noastră a participat la toate, astfel: la Arad(2006), Bucureşti – Palatul Parlamentului (2008),Bucureşti – Universitatea Politehnică (2009),Constanţa – Eforie Sud (2010), Slobozia-Amara(2011), Chişinău (2011 – în Republica Moldovaeste înregistrată la Ministerul Justiţiei de acolo

„Asociaţia Generală a Învăţătorilordin România – filiala RepublicaMoldova”, cu o activitate de ex-cepţie), Buşteni (2012), Slatina(2013), Suceava – Cernăuţi – Iaşi– Chişinău (2014), Cluj-Napoca(2015). La toate aceste evenimenteau participat personalităţi de primrang ale vieţii noastre politice şiacademice, între 750 şi 1300 de de-legaţi din absolut toate judeţeleţării şi Republica Moldova.

Despre rolul si importanţaacestor întâlniri anuale, preşedin-tele AGIRo, Viorel Dolha scria:Unii văd în acest eveniment sărutullui Cuza pe un obraz care preamulte palme primeşte de la viaţăsau împrejurări pe parcursul unui

an. Unii vin pentru a-şi încărca bateriile dintr-unloc care degajă energii pozitive, care dezvoltă

stima de sine a dascălului. (…) Sunt mulţi carevin hotărâţi să provoace schimbări în bine la ni-velul legislaţiei şi au deja dovada că acest eveni-ment are deja această capacitate. Există şi dintreaceia care vin să îşi umple agenda cu noi date decontact ale unor confraţi cu care dezvoltă maiapoi proiecte comune… La aceste congrese îi re-găsim pe dascălii care trăiesc cel mai intens pro-fesia lor.

Trebuie menţionat că, sub auspiciile Asocia-ţiei Generale am participat la multe dintre activi-tăţile filialelor din regiunea Moldovei.Consideram că un parteneriat regional între aso-ciaţiile învăţătorilor din judeţele Suceava, Boto-şani, Vaslui, Bacău, Neamţ, Vrancea, Galaţi, ar fimult mai eficient în contextual actual. Putem de-rula proiecte comune, putem accesa surse de fi-nanţare, putem schimba idei şi experienţe, putempromova bune practici în activitatea didactică.

Dincolo de disfuncţionalităţile care au apărutîn activitatea AGIRo, datorate, în mare parte, lip-sei de comunicare, a neînţelegerii misiunii şi con-tribuţiei fiecăruia, a prezenţei unor oameni (chiarîn structurile de conducere) care nu au clar înti-părită în conştiinţă înţelegerea corectă şi sprijini-rea fără echivoc a acestei misiuni, noi credem căAGIRo poate fi o asociaţie profesională care vaaduna sub cupola sa profesioniştii şcolii, deve-nind în acest fel o platformă de discuţii utilă înelaborarea unei viziuni de ansamblu despre pre-zentul şi viitorul profesiei didactice sub toate as-pectele sale: calitativ, etic, financiar ş.a.

O organizaţie care să ne reprezinte, să ne pro-tejeze, să ne unească.

Consiliul Director al AINT

A

Delegaţiile din Neamţ şi Nisporeni, Bucureşti 2008

Congres AGIRo, 2015


omâneşti, dar şi o serie de portrete şi inter-viuri semnificative, realizate cu pedagogi ro-mâni contemporani, volumul adunândopiniile unor cunoscători pertinenţi ai cerce-tării pedagogice ori ai ştiinţelor educaţiei,realizând o vedere de ansamblu asupra gân-dirii educaţionale contemporane.

„Cel mai mare spaţiu în interiorul căr-ţii îl ocupă concepţiile contemporane, intenţia au-torului fiind aceea de a contribui, pe această cale,la intensificarea şi la adâncirea dialogului fruc-tuos dintre cercetătorii prezentului. Interviurilerealizate de profesorul Anton Ilica privilegiază in-terogativitatea, reflexivitatea, interactivitatea.(...)Lectura biografiilor pedagogilor români contemporani şi a interviurilor reali-zate cu aceştia ne provoacă meditaţii care tulbură fiinţa noastră tainică şi nedeschid o lume senină, în care lucrurile încetează să ne fie necunoscute, părândsă dobândească pentru noi un fel de afinitate şi să răspundă, ca prin minune,

aspiraţiilor noastre fundamentale. Fiecare cu adevărul său, spun adesea post -modernii. Această cugetare nu este mărturia caracterului arbitrar al tuturor afir-maţiilor noastre: ea exprimă obligaţia fiecăruia dintre noi de a căuta o ima gine alumii care dă tuturor capacităţilor conştiinţei noastre satisfacţia cea mai înaltă,de a menţine şi de a lărgi fără încetare această perspectivă originală asupra între-gului univers care formează esenţa fiinţei noastre”. (Prof. univ. dr. Ion Albulescu)

Recital cameral ARTES QUARTET Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” a organizat duminică,

24 ianuarie, la Sala „Calistrat Hogaş” a Consiliului Judeţean, un recital ca-meral extraordinar susţinut de ARTES QUARTET, formaţie care a sărbătoritZiua Unirii printr-un program de muzică românească. ARTES QUARTETeste o formaţie camerală înfiinţată la Iaşi de absolvente ale Academiei deArtă „George Enescu”: Sara Stroici – vioara I (masterandă), Ina Turcu –vioara II-a (cadru didactic la Colegiul Naţional „Octav Bancilă” din Iaşi),Luminiţa Ciobanu – violă (lector universitar dr. la Universitatea de Arte„Geor ge Enescu”) şi Alexandra Mihai – violoncel (Universitatea de Arte„Geor ge Enescu” Iaşi).

Ansamblul cameral ARTES QUARTET are o paletă largă de repertoriu,

r

(urmare din pag. 3)

2 oct. 1990 – Se desfăşoară Şedinţa deconstituire/reînfiinţare a Asociaţiei Învă-ţătorilor din Judeţul Neamţ (AINT). Seconstituie primul comitet de conducereformat din învăţătorii Gheorghe Şerban,Petre Radu, Constantin Cuciuc, Emil Ni-colau, Ioan N. Humă;Ü 5 oct. 1990 – Prin Sentinţa civilă nr. 163

a Judecătoriei Piatră Neamţ, AINT este înregis-trată ca organizaţie legală cu personalitate juri-dică;Ü 18 feb. 1991 – AINT a redobândit Casa

Învăţătorului situată în municipiul Piatra-Neamţ, str. Petru Rareş, nr. 24, cu dreptul deunic proprietar. Imobilul fusese cumpărat în pe-rioada interbelică de la Banca Naţională cubanii din cotizaţii;Ü 30 ian. 1992 – AINT semnează primul

protocol prin care dă spre folosinţă acest imobilCCD Neamţ, Sindicatului Liber din Învăţământşi CAR Învăţământ;Ü 14 apr. 1995 – Profesorul Gheorghe

Amaicei este ales preşedintele AINT, după de-cesul lui Gheorghe Şerban. Din noul ConsiliuDirector făceau parte Gheorghe Vadana, Geor -ge Grigorică, Adrian Armencea, Dan Agrigo-roaiei, Ştefan Corneanu, Paraschiva Păduraru,Ion Iacob, Octavian Barna;Ü 29 sept. 1995 – AINT a aderat la Funda-

ţia Casa Şcoalelor;Ü Martie 1997 – Apare lucrarea Oameni,

locuri şi şcoli de pe plaiurile nemţene, scrisă deConstantin Luchian;Ü 1997 – Sunt iniţiate primele demersuri

pentru recuperarea imobilelor de la Eforie Sudşi Techirghiol care au aparţinut AINT până în1944;Ü 8 dec. 1998 – În Comitetul director sunt

aleşi profesorii Dan Ionescu, Gabriel Ploscă,Iosif Covasan, Mihaela Gherghelescu, Dumi-triţa Vasilca;Ü Martie 1999 – Apare primul număr din

seria nouă a revistei Apostolul prin colaborareadintre AINT şi Sindicatului Liber din Învăţă-mânt Neamţ. Fondatori: Florin Florescu, Ştefan

Corneanu, Gheorghe Amaicei, Dumitriţa Va-silca. Redactor-şef: Mircea Zaharia;Ü 27 apr. 1999 – AINT câştigă procesul cu

OGA Neamţ pentru imobilul din str. Mihail Sa-doveanu, nr. 21 (Căminul Învăţătorilor);Ü 27 iul. 1999 – Prof. Gheorghe Amaicei,

preşedintele AINT participa la primul congresal Învăţătorilor la Drobeta Tr. Severin. Se con-stituie Asociaţia Naţională a Învăţătorilor, Edu-catorilor şi Institutorilor din România. Asociaţianu s-a dovedit a fi viabilă;Ü Feb. 2002 – Proiectul de a reînfiinţa

Corul cadrelor didactice a eşuat;Ü 25 iun. 2002 – Aniversarea a 90 de ani

de la înfiinţarea AINT;Ü 30 iun. 2002 – AINT sărbătoreşte Ziua

Învăţătorului (în fiecare an, neîntrerupt);Ü 24 oct. 2002 – Curtea Supremă de Jus-

tiţie a României, secţia civilă, decide ca imobi-lul din str. Mihail Sadoveanu, nr. 21 (CăminulÎnvăţătorilor) să intre definitiv în proprietateaAINT;Ü 10 aug. 2006 – Adunarea Generală a

AINT a ales noi membri în Consiliul Director:Mihai Pavel, Florin Florescu, Daniela Mătă-saru, Vasile Sailă, Lili Creţu, Ioan Călin, Hara-lambie Cozma;Ü 28-29 oct. 2006 – O delegaţie a AINT,

formată din Gheorghe Amaicei, Marin Filip,Tatiana Gârbea şi Maria Daniela Marţolea, par-ticipa la Arad la Congresul de constituire aAGIRo;ÜNov. 2006 – AINT a preluat clădirea Că-

minului Învăţătorilor; administrator este numitVasile Săilă;Ü 30 iun. 2007 – Se sărbătoresc 95 de ani

de la înfiinţarea AINT;Ü Mai 2008 – AINT editează antologia

Pagini din istoria învăţământului în JudeţulNeamţ;Ü 6-7 sept. 2008 – Delegaţia AINT parti-

cipă la Congresul XXIX al AGIRo ce a avut locla Palatul Parlamentului din Bucureşti. Prof.Gheorghe Amaicei este ales membru în Consi-liul Director al AGIRo;

Ü 5 feb. 2009 – Adunarea Generală aAINT. Gheorghe Amaicei este reales preşe-dinte. Sunt aleşi oameni noi în CD: Ana Chin-dea, Doina Lupu, Constantin Antonovici, FlorinDimon, Constantin Tomşa, Ion Andronic, Ta-tiana Gârbea, Mihăiţă Albu, Mihai Suciu;ÜMart. 2009 – Revista Apostolul sărbăto-

reşte 10 ani de la reapariţie;Ü Oct. 2009 – AINT stabileşte primul par-

teneriat în Republica Moldova. În Raionul Nis-poreni este înfiinţată o filială a AINT;ÜAug. 2010 – La Congresul AGIRo de la

Constanţa din delegaţia AINT fac parte şi cadredidactice din Raionul Nisporeni;Ü 25 iun. 2011 – Prof. Gheorghe Amaicei,

preşedintele AINT, participă la primul Congresal Învăţătorilor din Republica Moldova. Mesa-jul nostru s-a intitulat: Ascultaţi! Bate la poartăun nou copil!;Ü 8-10 mai 2012 – Este sărbătorit cente-

narul AINT. Cu acest prilej este editată, cu spri-jinul Consiliului Local Piatra-Neamţ, lucrareaAsociaţia Învăţătorilor din judeţul Neamţ – Unsecol de existenţă. Coordonatorii lucrării: pro-fesorii Ştefan Corneanu şi Constantin Tomşa;Ü 12 mai 2013 – Adunarea Generală a

AINT alege un nou Consiliu Director. În funcţiade Preşedinte este ales prof. Liviu ConstantinRusu;Ü Iun. 2013 – AINT protestează faţă de

Legea 289/2007 privind instituirea Zilei Învă-ţătorului la 5 iunie. Această zi nu poate fi săr-bătorită decât la 30 iunie;Ü Oct. 2013 – AINT semnează primele

parteneriate educaţionale cu unităţi şcolare dinjudeţul Neamţ;Ü Apr. 2014 – Revista Apostolul împli-

neşte 15 ani de la reapariţie;Ü Nov. 2014 – AINT încheie un protocol

de colaborare cu Asociaţia Învăţătorilor Bacău;Ü Feb. 2015 – Prin intermediul AJOFM

Neamţ AINT a obţinut autorizaţia de furnizorde servicii sociale;Ü Sept 2015 – În parteneriat cu ISJ Neamţ

şi Asociaţia Profesorilor de Istorie Neamţ esteorganizată Conferinţa internaţională Istoria ro-mânilor şi criza identităţii Naţionale. Memo-randumul de la Neamţ.


25 de ani de activitate la Asociaţia Învăţătorilor din Judeţul NeamţVă prezentăm câteva dintre momentele care au marcat

existenţa Asociaţiei noastre de la reînfiinţare până astăzi:

Ü

APOSTOLULPag. 4februarie 2016



nterpretând toate stilurile muzicale specifice oricărui eveniment mon-den. Muzicienele ieşene abordează profesionist orice gen muzical.Cvartetul ARTES a susţinut numeroase concerte atât în ţară, cât şi înstrăinătate.

„Atelierul de Arte” la „G. T. Kirileanu”

Pe 9 februarie, Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu” a găzduitvernisajul expoziţiei „Fragmentarium”, cu lucrări ale elevilor Clubului „Ate-lierul de Arte”, din cadrul Asociaţiei Culturale Arte.ro – coordonator prof. Cris-tina S. Petrariu. Au fost expuse 50 de desene, lucrări de pictură şi icoane,realizate cu măiestrie de copii şi tineri cu vârste cuprinse între 10 şi 19 ani.

„Evenimentul îşi propune, începând chiar cu titlul său, aducerea în faţapublicului a unor felii de cotidian stilizat în manieră originală, prin tehnici aleartelor plastice din cele mai diverse, de către mai mici sau mai experimentaţitineri artişti. «Fragmentarium» este, aşadar, o expoziţie colectivă, reunindcreaţii diverse (peisaje, portrete, icoane, compoziţii), expoziţie care se traduceprin multe ore de muncă, atenţie, răbdare, talent şi determinare. Copiii membriai clubului «Atelierul de Arte» au primit diploma «Testimonium Laboris», ca

o mărturie a efortului lor pentru realizarea acesteiexpoziţii, dar şi a dedicării cu care aceştia îşi ur-mează pasiunea, în cadrul tuturor activităţilorclubului”, a spus prof. Cristina S. Petrariu.

Tot în cadrul vernisajului expoziţiei, s-audecernat în cadru solemn diplomele pe care ele-vii clubului „Atelierul de Arte” le-au primit laconcursuri internaţionale, respectiv în Ukraina,Hong Kong (precum şi la câteva concursuri na-ţionale).

Ziarul „Timpul”,paşi virtuali către cititori

La 140 de ani de la apariţia primului număral prestigiosului cotidian „Timpul”, organ depresă al Partidului Conservator, la care au lucratMihai Eminescu, Ioan Slavici şi I. L. Caragiale,

i

(continuare în pag. 6)

PRIORITĂŢI DE ACŢIUNE:

Recrutarea şi fidelizarea membrilor.Obiective: - Constituirea unei organizaţii a

AINT în fiecare unitate şcolară cu perso-nalitate juridică din judeţul Neamţ;

- Organizarea subfilialelor Roman,Tg. Neamţ, Bicaz, Roznov;

- Menţinerea unei comunicări formale şinonformale cu membrii AINT;

2. Construirea unei culturi organizaţio-nale.

Obiective: - Respectarea statutului şi a regulamente-

lor AINT;- Elaborarea unui manual / cărţi de identi-

tate a AINT;- Iniţierea şi promovarea unei colaborări

constante cu mass-media;- Elaborarea unui calendar anual al acti-

vităţilor Asociaţiei;- Conservarea şi dezvoltarea bazei mate-

riale.

3. Crearea şi consolidarea unui partene-riat viabil la nivel local, regional, naţional şiinternaţional.

Obiective:- Crearea unei baze de date despre parte-

nerii AINT;- Iniţierea unui plan comun de acţiune cu

partenerii locali, regionali, naţionali, interna-ţionali;

- Promovarea experienţelor de succes;- Definirea clară a locului şi rolului AINT

în cadrul AGIRo.4. Diversificarea serviciilor şi produse-

lor oferite de AINT.Obiective:- Acreditarea ca formator pentru formarea

şi dezvoltarea profesională a adulţilor;- Accesarea de proiecte cu finanţare locală,

naţională şi europeană;- Colaborarea cu societăţile ştiinţifice ale

cadrelor didactice.

ACŢIUNI:

a) Realizarea, editarea şi promovarea decărţi, publicaţii periodice, broşuri, pliante, afişe,programe informatice şi alte materiale informa-tive;

b) Organizarea cercurilor ştiinţifice şi ar-tistice şcolare cu participarea elevilor, părinţilorşi cadrelor didactice;

c) Înfiinţarea, dotarea şi întreţinere unuiCentru de informare şi documentare a cadrelordidactice;

d) Accesarea, elaborarea şi derularea deproiecte / programe proprii şi în regim de par-teneriat cu autorităţile publice, sindicatele dinînvăţământ, instituţii culturale şi religioase,organizaţii neguvernamentale, asociaţii, fun-daţii locale, regionale, naţionale, transfronta-liere şi europene, privind domeniul de interesal Asociaţiei conform scopului şi obiectivelorsale;

e) Iniţierea, organizarea şi derularea de pro-grame de formare continuă şi perfecţionare pro-fesională a adulţilor;

f) Organizarea de congrese, conferinţe,simpozioane, seminarii, întâlniri de lucru, acti-vităţi ştiinţifice, culturale şi artistice specificedomeniului educaţional;

g) Participarea la acţiuni specifice organi-zate pe plan local, judeţean, regional, naţionalşi internaţional;

h) Afilierea la alte organisme regionale, na-ţionale şi internaţionale care promovează ace-laşi scop cu AINT;

i) Iniţierea şi dezvoltarea parteneriatelor

educaţionale între unităţi şcolare din judeţ şi in-stituţii similare din ţară şi străinătate;

j) Întâlniri periodice cu factorii de deciziedin domeniul învăţământului;

k) Solicitări şi petiţii adresate autorităţilorstatului, naţionale şi locale;

l) Organizarea de campanii şi manifestăride sensibilizarea a opiniei publice pentru spri-jinirea activităţii unităţilor şcolare din judeţulNeamţ;

m) Acţiuni de atragere, administrare şi fo-losire eficientă a unor surse de finanţare în sco-pul îndeplinirii şi realizării obiectivelor şiactivităţilor propuse;

n) Acordarea de premii, distincţii, burse şialte stimulente pentru elevii şi cadrele didacticecu rezultate deosebite în activitate;

o) Diseminarea şi popularizarea prin mij-loacele mass – media a activităţilor şi rezulta-telor obţinute de membrii asociaţiei;

p) Activităţi de asistenţă socială, cu sau fărăcazare, în spaţiile proprii pentru membrii aso-ciaţiei;

q) Coordonarea activităţii filialelor în ve-derea creşterii numărului de membrii şi a gra-dului lor de implicare în viaţă internă aasociaţiei.


Strategia Asociaţiei Învăţătorilor din Judeţul Neamţ 2015 ‐ 2016

1.

La zilele oraşului Orhei – Republica Moldova

La Mănăstirea Rarău – 2012

APOSTOLUL Pag. 5februarie 2016



olecţia aflată în Fondul documentar „G. T. Ki-rileanu” va fi supusă operaţiunilor de digiti-zare şi mai apoi încărcată pe site-ul instituţiei,astfel încât publicaţia să poată fi accesibilă pu-blicului larg.

Această valoroasă colecţie se regăseşte laPiatra-Neamţ datorită generozităţii cărturaru-lui G. T. Kirileanu, cel care s-a aplecat pentru

întâia oară în istoria literaturii române asupra scrie-rilor politice ale lui Eminescu şi care, încurajat şisprijinit întru aceasta de Titu Maiorescu, a primit –tocmai prin intermediul mentorului Junimii – volu-mele constituite în colecţie ale ziarului, din perioadaîn care redactor era Mihai Eminescu.

„E un lucru absolut necesar, acela de a digitiza una dintre publicaţiile ce-lebre din România, în condiţiile în care timpul însuşi lucrează împotriva «Tim-pului», hârtia fiind, evident, vulnerabilă (…) În multe secvenţe, «Timpul» deacum 140 de ani parcă ar fi apărut ieri”, a spus Adrian Alui Gheorghe, direc-

torul Bibliotecii Judeţene „G. T. Kirileanu”.Ziarul „Timpul” a apărut la Bucureşti, într-o primă etapă între 15 martie

1876 şi 17 martie 1884, ca organ oficial al Partidului Conservator.

Pictori nemţeni la „Seara Artelor” clujene

Judeţul Neamţ a fost reprezentat, pe data de 4 februarie, la „Seara Arte-lor”, unul dintre cele mai importante evenimente de artă din ţară, desfăşuratla Cluj-Napoca. Ajunsă anul acesta la cea de-a treia ediţie, manifestarea a adusîn faţa publicului nu mai puţin de 20 de expoziţii de pictură, sculptură, grafică,foto, artă decorativă, fashion, obiecte de artă tradiţională prezentate publiculuide către creatorii lor, cursanţi ai şcolilor de arte sau artişti profesionişti dinOradea, Piatra Neamţ, Mureş, Timişoara, Cernăuţi, Baia Mare etc.

Din judeţul Neamţ, invitată să participe la această prestigioasă manifes-tare a fost clasa de pictură a Şcolii Populare de Artă din cadrul Centrului pentruCultură şi Arte „Carmen Saeculare”, coordonată de prof. Radu Macavei, celemai bune lucrări ale cursanţilor fiind expuse pe simezele expoziţiei intitulată„Peisajul, culoare şi sentiment”. Nu au lipsit nici momentele muzicale, inter-pretate de cursanţii Şcolii de Arte Cluj, susţinute sub genericul „Anul 2016 –

c

(urmare din pag. 5)

ând tremurându-şi jalea şi sfiala, / Uncânt pribeag îmbrăţişează firea, / Şi-untrandafir crescut în umbră moare, / Şisoare nu-i să-i plângă risipirea, / Euplâng atunci, căci tu-mi răsai în zare, /Avremii noastră dreaptă muceniţă, / Copilblajin, cuminte prea devreme, /Sfielnică,

bălaie dăscăliţă. (Octavian Goga – Dăscăliţa)Doamne, mi-am zis atunci când am citit

prima oară această poezie! Există oare mai no-bilă, mai măreaţă şi mai sfântă meserie pelumea asta decât cea de învăţător? Şi aşa m-am

făcut eu învăţătoare şi nici azi nu regret alege-rea acestui liceu, plin de oameni adevăraţi, ştiu-tori de carte şi cu suflete de aur.

Îmi amintesc cu câtă evlavie m-am alăturatgrupului vrednicilor învăţători: Şerban, Fili-mon, Amaicei, Vadana, care imediat după revo-luţie, sub stindardul de luptă sindicală purtat deomul cu suman, donquijotesc-ul Florin Flo-rescu, care a adunat actele de prin poduri, a re-vendicat clădirile în instanţă şi a refăcutASOCIAŢIA ÎNVĂŢĂTORILOR, în 1991.

Azi, a rămas neclintit doar respectul faţăde înaintaşii mei de la catedră, oameni deşcoală, cu frică de Dumnezeu, pe care-i percepca pe nişte uriaşi, ce ţin încă pe umerii lor sfântatradiţie a şcolii româneşti, care a dat Europei şilumii profesionişti, cu care se mândresc alţii, cănoi n-am fost în stare mai deloc, în cei 27 deani de libertate, să ne respectăm şi să ne iubimbreasla.

Mai este doar un pic până când cei care audefinit învăţământul lui Spiru Haret ca fiind celmai inerţial sistem, să reuşească să-l facă ţăn-dări, sub egida Reformei U.E., într-un îndărăt-nic şi zilnic pus în practică plan, numit bellumomnium contra omnes, sub privirile noastre îm-bătrânite de-atâtea nelegiuiri văzute, legaţi demâini şi de picioare ca prizonierii peşterii luiPlaton condamnaţi să perceapă doar umbre, cufrici şi boli, îngenunchiaţi de legislaţia care numai dă pe noi doi bani şi asmute societatea ci-vilă să ne vâneze ca pe nişte infractori.

Şi cine să ne apere dacă murim în şcoalăde inimă-rea, de tristeţe şi dezamăgire, pentrucă ei au doar drepturi, iar noi doar obligaţii?Toţi vorbesc, nimeni nu ascultă, toţi scriu, ni-meni nu citeşte, toţi ştiu, nimeni nu spune ade-vărul, toţi suferă şi nimeni nu răspunde laîntrebarea: Şcoala românească, încotro?

Unii zic: astea-s vremurile cele de peurmă, care au drept caracteristică vizibilă: in-versiunea. Alţii, ca şi mine, cred că salvarea euna individuală, prin rugăciune şi dialog, princredinţă, nădejde şi dragoste. De aceea, salutefortul colegilor mei dascăli tineri, între 40 –80 de ani, care mai cred în steaua şcolii româ-neşti, în reabilitarea statutului cadrului didactic,în vocaţia Sfântului Învăţător.

Şi ca pe ultimii mohicani, îi rog cu respectpe colegii mei contemporani, membri ai Aso-ciaţiei Învăţătorilor din judeţul Neamţ, să re-ziste, să lupte şi să creadă, că efortul nostru va

fi răsplătit vreodată, că cineva acolo sus ne maiiubeşte încă şi că Domnul Trandafir există, sun-tem noi!

Azi, ca un sfânt dintr-o icoană veche, /Blând îmi răsai cu faţa ta blajină, / Cu zâmbetbun cu ochi cuminţi şi limpezi, /Strălucitori delacrimi şi lumină. / Cu tine-aduci atâtea neste-mate /Din îngropatul vremilor tezaur, /Şi amin-tirea-n ţara ei mă poartă, /Cu pas încet, încarul ei de aur… (Octavian Goga – Dascălul)

LA MULŢI ANI!

Învăţător şi Profesor, Dumitriţa VASILCA26.02.2016

C

Sfântul nostru învăţător

La Congresul AGIRo, Bucureşti 2008

Normaliste, la Centenarul Asociaţiei Învăţătorilor




nul formaţiilor artistice la Şcoala de Arte Cluj”, vernisajele fiind însoţitede momente artistice şi prezentări de reviste de cultură, recent realizatede centrele culturale şi şcolile de arte din Reşiţa, Alba Iulia, Galaţi,Mureş, Timiş şi Cluj-Napoca. Gazdele au prezentat nu mai puţin de treipublicaţii: „Arte”, numărul 11/2016, „Making Of – 2015” şi „CatalogulSerii Artelor, 2015 şi 2016”.

Evenimentul a fost organizat de Consiliul Judeţean Cluj şi Şcoalade Arte „Tudor Jarda” din Cluj-Napoca şi se doreşte a fi un prilej de

realizare a unui schimb de experienţă între instituţiile culturale, dar şi a uneipunţi de legătură între artiştii amatori şi profesionişti din ţară.

Simpozionul „Unirea, naţiunea a făcut‐o!”Muzeul de Istorie şi Arheologie a găzduit, pe data de 23 ianuarie, simpo-

zionul „Unirea, naţiunea a făcut-o!”, eveniment organizat de Complexul Mu-zeal Judeţean Neamţ, Fundaţia Cultural – Ştiinţifică „Constantin Matasă”,Garnizoana Piatra-Neamţ, Cercul Militar Piatra-Neamţ, Asociaţia Naţionalăa Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere – Filiala Neamţ, Asociaţia Naţio-nală „Cultul Eroilor” – Filiala Neamţ şi Serviciul Judeţean Neamţ al ArhivelorNaţionale.

După cuvântul de des-chidere, au fost susţinute ur-mătoarele comunicări: prof.dr. Mihai Şurubaru – „Mode-lul românesc de Unire”; ge-neral de brigadă (r.)Octavian Mancu – „Alexan-dru Ioan Cuza, întemeietoruloştirii române moderne”;prof. Dan Mihăilescu – „Unproiect – Hora Unirii la Pia-tra-Neamţ”; dr. DanielPavăl, şef serviciu FilialaNeamţ a Arhivelor Naţionale

– „Aniversarea Unirii la Piatra-Neamţ”; prof. Gheorghe Radu – „Aniversareaa 75 de ani de la Unirea din 1859 în judeţul Neamţ”; prof. Mihai Constantin,Muzeul Memorial „Calistrat Hogaş”, Piatra-Neamţ – „Imaginea lui AlexandruIoan Cuza în literatura română”.

Cu această ocazie a fost deschisă spre vizitare şi expoziţia temporară „Că-limări de epocă”.

A

nfiinţată în anul 1912 de către Leon Mreje-riu, Asociaţia Învăţătorilor din JudeţulNeamţ, a funcţionat până în perioada celuide al Doilea Război Mondial, când şi-a în-trerupt activitatea, reluând-o la sfârşitulanului 1990. Aniversăm, deci, într-un cadrufestiv, un sfert de veac de la reînfiinţarea ei.

Cu acest prilej, mă voi referi pe scurtla câteva din sutele de activităţi realizate de mem-brii săi în această ultimă perioadă. Pare exageratnumărul de acţiuni, dar, dacă admitem că lunar, înafara adunărilor ordinare ţinute cu regularitate,mai realizăm (teoretic) cel puţin încă o activitate,deşi practic în unele luni au fost mai multe, în-seamnă că am efectuat cel puţin 24 de activităţianual şi, deci, cel puţin 600 în totalul celor 25 deani. Parte dintre ele le-am grupat în 10 categoriiprezentate în mod aleatoriu, unele mai deosebitefiind însoţite şi de fotografii realizate de membriiasociaţiei. Iată câteva exemple:

1. Simpozioane, mese rotunde, adunări ge-nerale, întâlniri cu mass-media.

Amintim în ordinea desfăşurării lor, cu carac-ter anual, următoarele simpozioane: „Eminescu– luceafărul poeziei româneşti” şi „Unirea –naţiunea a făcut-o!” în luna ianuarie, „Omagiudoamnei învăţătoare” sau „8 Martie – Ziuamamei” în martie, „Dascăli nemţeni de altă-dată” în colaborare cu Muzeul Judeţean în mai,în iunie, „Ziua învăţătorului”, iar în decembrie,„Ziua Naţională a României” şi altele.

2. Lansări şi editări de cărţi.În anul 1996 a fost tipărit şi lansat de către

asociaţie primul volum al cărţii „Locuri, oameni,şcoli”, de Constantin Luchian. Au fost lansatecărţi ale foştilor şi actualilor membri ai asociaţiei,printre care enumerăm: Mihai David-Ghindăoani,Ioan Zenembisi, Vasile Solomon-Ţilică, Constan-tin Tomşa, George Grigorică, Constantin Baroi,Matilda Teodorescu, Dumitriţa Vasilca, Viorel Ni-colau, Gheorghe Radu ş. a.

3. Vernisaje expoziţii.Anual, în jurul datei de 1 februarie pictorul

Gheorghe Vadana, fost vicepreşedinte şi actualmembru de onoare al asociaţiei prezintă, cu ocaziazilei de naştere, ultimele tablouri realizate. Cole-gul nostru, profesorul de matematică Dan Pobe-reznic, ne-a impresionat cu colecţia sa deCuriozităţi Numismatice, iar inginerul ViorelNicolau cu expoziţiile filatelice şi de cartofilie.

4. Participare la congresele A. G. I. Ro (Aso-ciaţia Generală a Învăţătorilor din România).

Începând cu anul 2006, când a avut loc laArad primul congres de la reînfiinţarea AGIRo (al

XXVIII–lea de la existenţa asociaţiei), la fiecarecongres a participat şi câte o delegaţie a asociaţieinoastre. Congresele, care conform tradiţiei se des-făşoară anual, au avut loc în oraşele: Bucureşti în2008 şi 2009, Constanţa în 2010, în 2011 la Slo-bozia şi Amara, anul următor la Buşteni, apoi laSlatina, în 2014 la Suceava, Cernăuţi şi Chişinău,iar anul trecut la Cluj.

5. Sărbătorirea unor zile festive.Menţionăm, în primul rând, centenarele Aso-

ciaţiei Învăţătorilor Neamţ (2012), a Liceului Pe-dagogic „Gheorghe Asachi” Piatra-Neamţ (2012)şi a profesorului de matematică nemţean, Con-

stantin Borş (2012), apoi aniversarea a 80 de anide la apariţia primului număr şi 15 ani de la reedi-tarea revistei cadrelor didactice „Apostolul”, aZilei Învăţătorului la asociaţie şi în unele şcoli dinjudeţ (Ruginoasa, Roman), a zilei de 8 Martie ş. a.

6. Colaborare şi parteneriat cu instituţii şiasociaţii judeţene, naţionale şi internaţionale.

În afară de colaborarea firească cu PrimăriaMunicipiului Piatra Neamţ şi Consiliul JudeţeanNeamţ, trebuie să remarcăm în mod deosebit şi pecea cu Sindicatul din învăţământ, colaborare ma-terializată din martie 1999 şi prin editarea revistei„Apostolul”.

Nu putem omite colaborarea cu ComplexulMuzeal Judeţean Neamţ, nici relaţiile strânse cuAsociaţiile Învăţătorilor din Bacău, Rădăuţi, Vas -lui sau cele din Nisporeni, Orhei şi Chişinău dinRepublica Moldova.

Am încheiat parteneriate cu multe şcoli dinjudeţ (Ruginoasa, Români, Dulceşti, Girov,Roman, Bicaz etc.) privind desfăşurarea unor ac-tivităţi didactice comune.

7. Excursii şi pelerinaje.Pentru petrecerea plăcută şi utilă a timpului

liber am organizat mai multe excursii pe trasee pi-toreşti din ţară, cu vizitarea unor monumente is-torice, case memoriale etc. Dăm câteva exemple:

1. Piatra-Neamţ – Gheorghieni – Izvoru Mu-reşului – Miercurea Ciuc – Braşov – Râşnov –Bran (cazare) – Câmpulung – Curtea de Argeş –Piteşti – Slatina (cazare două nopţi) – RâmnicuVâlcea – Călimăneşti (cazare) – Sibiu – Sighi-şoara – Lacu Roşu – Piatra-Neamţ;

2. Piatra-Neamţ – Topliţa – Recea – Râmeţ –Aiud – Alba Iulia – Blaj – Praid – Piatra–Neamţ;

3. Piatra–Neamţ – Târpeşti – Humuleşti –Târgu Neamţ – Casa Memorială Mihail Sado-veanu – Mănăstirile Neamţ, Agapia, Văratec.

Am efectuat pelerinaje de o zi la mănăstiridin judeţul nostru şi judeţele limitrofe: Secu şi Si-hăstria, Petru Vodă, Tarcău, Rarău.

8. Aniversare colegi.A devenit o tradiţie ca periodic să sărbătorim

colegii care s-au născut într-o anumită perioadă aanului sau au prenumele, în zile de sărbători reli-gioase. De exemplu, în ianuarie îi aniversăm peŞtefan, Vasile, Ioan sau cei născuţi în această pe-rioadă (Adrian şi Tatiana). În aprilie şi mai pe ceicu prenumele Gheorghe, Georgeta, Elena sauConstantin, iar în septembrie şi octombrie pe Ana,Maria etc.

9. Comemorări.Nu i-am uitat nici pe cei plecaţi dintre noi. În

colaborare cu Cultul Eroilor, anual la bisericaSfântul Ioan Domnesc de Ziua eroilor, comemo-răm învăţătorii şi profesorii căzuţi în al DoileaRăzboi Mondial şi dăm de pomană în memorialor. Pentru trei dintre colegii noştri (Romel Bârjo-veanu, Dumitru Dan Ursache şi Ştefan LucianCorneanu), care au avut activităţi deosebite în ca-drul asociaţiei, am realizat în sediul de pe stradaMihail Sadoveanu panouri memoriale.

10. Ofertele Asociaţiei ÎnvăţătorilorNeamţ.

În pliantul de prezentare a asociaţiei noastre,care se află în mapa fiecărui participant şi carepoate fi consultat şi la sediul nostru, pentru a daposibilitatea mai multor cadre didactice să fie ală-turi de noi, sunt enumerate câteva oferte pe carele avem în vedere în relaţiile cu membrii noştri şimodalităţi de perfecţionare a pregătirii lor didac-tice. Lansăm şi pe această cale chemarea adresatătuturor cadrelor didactice de a se implica şi maimult în activităţile asociaţiei pentru desăvârşireapregătirii lor profesionale şi personale.

Prof. Constantin ANTONOVICI, membru al Consiliului Director

Sinteze din activităţile Asociaţiei Învăţătorilor din ultimii aniÎ

Revista Apostolul, zece ani de la reapariţie




Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii

„Unire‐n cuget şi‐n simţiri”lA – XIII-a Ediţii a Concursului Zonal Unirea Principatelor Române

Mica Unire” din 1859, cunoscută şi ca începutul formării statuluinaţional român, s-a înfăptuit ca expresie a voinţei poporului român.Astfel omul de ştiinţă rus A. Blisâţin, în 1861, subliniind dreptateacauzei românilor, scria: „Pentru ambele Principate, ziua de 24 ia-nuarie va fi, fără tăgadă, una dintre datele istorice memorabile,pentru că în această zi, după câteva secole de asuprire, de strădanii,de neîncetată luptă, toate clasele societăţii şi-au dat mâna ca să ză-

găzuiască, cu forţe unite, descompunerea naţionalităţii... Încă din timpulConvenţiei de la Paris, din 1858, se poate spune că Principatele stăteaupe picioarele lor, că erau puteri unite... Alegerea prinţului Cuza ca domnal ambelor Principate şi unirea lor într-o singură ţară, de sine stătătoare,a fost prima consecinţă a recunoaşterii principiului naţional”, iar ziarul„Tribuna” avea să releve, la 50 de ani de la eveniment, în 24 ianuarie

1909, că „Unirea fusese cea mai îndrăzneaţă şi cea mai înţeleaptă faptăa naţiunii româneşti”. Îndrăzneaţă pentru că s-a săvârşit împotriva voinţeişi dorinţei marilor puteri europene şi înţeleaptă pentru că, după veacuride zbuciumări, părinţii patriei prevăzuseră, în sfârşit, că numai Unireapoate să fie pârghia de înălţare a neamului românesc.

Astăzi, în epoca globalizării, avem datoria de onoare de a omagiatrecutul, ghidându-ne după adevărul că „un popor care nu-şi cunoaştetrecutul, nu trăieşte în prezent şi nu va avea viitor”. Cinstind faptele mariale înaintaşilor, noi, dascălii de azi, împreună cu elevii transmitem ge-neraţiei de mâine eminescianul „la trecutu-ţi mare, mare viitor”.

Cei 157 de ani de la constituirea statului român modern au fost mar-caţi şi anul acesta, conform tradiţiei, de organizarea celei de a – XIII-aEdiţii a Concursului Zonal UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE. Laediţia din acest an, care a avut loc joi, 28.01.2016, la Şcoala şi CentrulCultural din comuna Girov, au participat cu echipaje de elevi (cls. a –VIII-a), următoarele unităţi de învăţământ: Şcoala Gimnazială „Dr.Emanuiel Riegler”- Ştefan cel Mare, Şcoala Gimnazială „Prof. Gheor-ghe Dumitreasa”- Girov, Şcoala Gimnazială „Pr. Ghe. Săndulescu”-

„

Asociaţia Învăţătorilor din Neamţ – o lecţie de istorie şi demnitate912 – un an care constituie un reper pentruînvăţământul nemţean, pentru că acummai bine de un secol se năşteau la Piatra-Neamţ a patra Şcoală Normală din Mol-dova – mai precis Şcoala Normală deBăieţi „Gheorghe Asachi” – dar şi Asocia-ţia Învăţătorilor din judeţul Neamţ, care încei 103 ani de existenţă de până acum a

fost mai mult decât o simplă organizaţie de breas -lă; Asociaţia Învăţătorilor din Neamţ a reprezen-tat un extraordinar instrument de solidaritate şicoeziune a dascălilor, „luminători” ai neamuluiromânesc. Victor Andrei, ilustru profesor de geo-grafie al Şcolii Normale „Gheorghe Asachi”, înnoiembrie 1992, la împlinirea a 80 de ani de laînfiinţarea şcolii lansa un emoţionat îndemn pro-fesorilor şi elevilor: „Dacă vreţi să ne cunoaşteţi,căutaţi-ne! Citiţi ce am lăsat noi scris şi luaţi cea fost bun din noi!”. Urmând îndemnul acestuia,dar cu privire la Asociaţia Învăţătorilor din ju-deţul Neamţ, descoperim o exemplară lecţie deistorie şi demnitate oferită de cei care au fost ani-matorii acestei asociaţii de-a lungul timpului.Impresionează şi astăzi cuvintele-testament alelui Leon Mrejeriu (1879-1945), primul preşe-dinte al Asociaţiei Învăţătorilor din Neamţ: „Noinu am fost nici primii şi nici ultimii, dar v-amdeschis drumuri pe care, cu vrednicie, trebuie săpăşiţi. Faceţi-vă datoria în faţa viitorului: trudiţi,fiţi uniţi, fiţi puternici şi plini de convingere faţăde menirea socială pe care Dumnezeu v-a dat-o,spre neuitare şi veşnică propăşire a nea mului ro-mânesc! Iar noi, de acolo de unde am fost che-maţi să facem o nouă asociere, vă vom privi cubucurie vredniciile şi vă vom binecuvânta pe cei

care meritaţi!”. Şi pentru că Leon Mrejeriu eraomul faptelor, acesta, în calitatea sa de preşe-dinte al Asociaţiei Învăţătorilor din judeţulNeamţ, a făcut toate demersurile necesare pentrua obţine de la Ministerul Instrucţiunii Publice deatunci suma de 400.000 lei necesară cumpărăriiunei clădiri de la Banca Naţională, cădire careva deveni „Casa Învăţătorului”. Ministrul deatunci al instrucţiunii publice era dr. ConstantinAngelescu, devotat şcolii româneşti şi adept aldevizei: „Şcoală cât mai multă! Şcoală cât maibună! Şcoală cât mai românească!”, la care artrebui să reflectăm măcar un moment, în contex-tul în care şcoala de azi se confruntă cu atâteaprovocări, cu o reformă ce pare fără sfârşit.

Acum 25 de ani o echipă ce reunea dascălicare nu pierduseră speranţa că Asociaţia Învăţă-

torilor va renaşte asemenea „păsării Phoenix” –în frunte cu învăţătorii Gheorghe Şerban, IoanHumă, Constantin Cuciuc, Petre Radu, profeso-rul Emil Nicolau, apoi profesorul GheorgheAmaicei – a făcut demersurile necesare pentrureînfiinţarea şi revitalizarea activităţii asociaţiei.În februarie 1991, printr-o sentinţă civilă a jude-cătoriei din Piatra-Neamţ, Asociaţiei Învăţători-lor din Neamţ îi revenea, în chip firesc, CasaÎnvăţătorului de pe strada Petru Rareş nr. 24, unloc simbolic pentru tot ceea ce înseamnă învăţă-mântul nemţean.

O vibrantă lecţie de istorie au scris membriiAsociaţiei Învăţătorilor din Neamţ în condiţiileparticipării unora dintre aceştia fie la „RăzboiulReîntregirii Naţionale” (1916-1918) care a con-

dus la făurirea României Mari, fie la cel de-AlDoilea Război Mondial. 89 de învăţători şi in-stitutori din judeţul Neamţ au fost mobilizaţi pefront în cadrul Războiului Reîntregirii Naţionale,pentru faptele lor de eroism unii fiind decoraţicu ordinul „Coroana României” în grad de ca-valer: Leon Mrejeriu, Ion Bicleanu, Clement Po-doleanu etc. Alţi 13 învăţători nemţeni au căzuteroic pe câmpul de luptă, pentru făurirea Româ-niei întregite: Diaconu Mihai, Lefter Nicolae,Fedeleş Constantin etc. Într-un alt context isto-ric, revista „Apostolul”, nr. 5 din mai 1942 eradedicată învăţătorilor căzuţi în luptele pentru eli-berarea pământului sfânt al Basarabiei. Articolulscris de Mihai Avădanei, directorul revistei, in-titulat semnificativ „Învăţători ai poporului şieroi ai Patriei” consemna: „Acum ei au plecat săcreeze, cu jertfa lor, istoria... În chip simbolic,primul căzut dintr-un regiment de dorobanţi afost învăţătorul plt. T.R. Nicolae Tanasă din ju-deţul Roman, iar cea din urmă jertfă în faţaOdessei a fost, de asemeni, învăţătorul VasileVlad din Târgu Neamţ” (Gheorghe Radu, Răz-boiul sfânt pentru eliberarea Basarabiei, Buco-vinei de Nord şi Ţinutului Herţa (1941), EdituraCetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, 2011, p. 89).

La 1 noiembrie 1934 apărea la Piatra-Neamţ, sub egida Asociaţiei Învăţătorilor, primulnumăr al revistei „Apostolul”, coperta acesteiafiind realizată de profesorul N. Nicolescu, absol-vent al Şcolii Normale din Piatra-Neamţ. Re-marcăm articolul-program al revistei„Apostolul” intitulat „Pornim la drum” care evi-denţia spiritul liber ce urma să anime pe toţi co-laboratorii acesteia:

1

Fraternizând cu BASARABIA

Centenar Liceul Pedagogic

Congresul AGIRo - Suceava 2014, cu preşedinteleViorel Dolha




Asociaţia Învăţătorilor din Neamţ – o lecţie de istorie şi demnitateProgramul urmărit de acest organ de pu-blicitate va fi pur didactic... Senină, liberăde orice oficialitate, de orice înrâurire po-litică, precum şi de orice spirit de grup şiambiţii deşarte” (Constantin Tomşa, Aso-ciaţia Învăţătorilor din judeţul Neamţ şiRevista Apostolul, în Un secol de existenţă,Editura Alfa, Piatra-Neamţ, 2012, p. 155).

Considerăm că revista „Apostolul” de azicontinuă, în mod firesc, direcţia lansată în 1934,aceea a libertăţii de exprimare şi a promovăriiideilor novatoare în materie de educaţie. În plus,ar trebui să luăm aminte la faptul că financiar re-vista era susţinută de membrii Asociaţiei Învă-ţătorilor din Neamţ. Un fapt de solidaritateexemplară! Poate ar trebui reluată tradiţia careexista în primii ani de existenţă ai revistei (1934-1943), aceea ca elevii Colegiului Naţional „Ghe-orghe Asachi” din Piatra-Neamţ – continuatorulŞcolii Normale de altădată – să-şi poată publicapropriile creaţii în paginile „Apostolului”.

Tot în acest context putem evoca o serie desimilitudini şi legături care s-au stabilit în timpîntre Asociaţia Învăţătorilor din Neamţ şi Cole-giul Naţional „Gheorghe Asachi”, instituţie deînvăţământ care prin filiera sa vocaţională asi-gură pregătirea elevilor pentru specializarea în-văţători-educatoare. Ambele instituţii au avut îndiferite contexte social-istorice – Primul RăzboiMondial, perioada anilor 1944 – 1989, marcatăde instaurarea regimului comunist – un destintumultos, dar de fiecare dată au reuşit să depă-şească obstacolele ivite şi să renască spectacu-los. Activitatea ambelor instituţii a fost marcatăde personalităţi remarcabile, educatoare, învăţă-tori, profesori, autentice modele pentru eleviiaflaţi în formare. Alături de nume precum LeonMrejeriu, Constantin Fedeleş, Gheorghe Şerban,Ioan Radu – preşedinţi ai Asociaţiei Învăţătorilordin judeţul Neamţ, putem evoca numele unor pe-dagogi de excepţie, care au slujit cu devotamentînvăţământul nemţean, Şcoala Normală „Gheor-ghe Asachi”: Panaite Popovici, Dimitrie Focşa,Eugenia Popovici, Ioan Drăgan, Victor Ţăranu,D. Braharu. De asemenea, nu trebuie să uitămcă de fiecare dată, când la mijloc de noiembrieelevii şi profesorii colegiului sărbătoresc „Ziuaşcolii”, reprezentanţii Asociaţiei Învăţătorilor nesunt alături. La rândul lor, elevi şi profesori aicolegiului au fost invitaţi să participe la diferitemanifestări desfăşurate sub egida Asociaţiei În-

văţătorilor. Una foarte emoţionantă a avut loc înoctombrie 2003, când personal am participatîmpreună cu elevii clasei X A, de la Liceul Pe-dagogic „Gheorghe Asachi” de atunci, la o reve-dere a absolvenţilor Şcolii Normale de Băieţi şide Fete, promoţia 1953: anii IV A şi IV B băieţişi fete. Domnii profesori Paul Vasiliu (dirigintele

anului IV A fete) şi Neculai Buium (profesor demuzică instrumentală) au strigat catalogul. Aurostit cuvinte emoţionante de mulţumire faţă dedăruirea dascălilor lor foşti absolvenţi precum

Elena Baciu, Gheorghe Grigorescu şi GheorgheAmaicei. Absolvenţii de atunci au evocat cumultă consideraţie foştii profesori, subliniind călecţiile lor erau adevărate „bijuterii”, „opere deartă”. Au fost rememorate romanticele întâlniriale normaliştilor de la liziera care trasa o graniţămai mult simbolică între cele două Şcoli Nor-male. Deşi au traversat o perioadă de mari pri-vaţiuni – de exemplu o clasă întreagă a învăţatsă cânte la vioară folosind singura vioară exis-tentă şi care aparţinea unui coleg – normaliştiide atunci au dat dovadă de tenacitate, solidaritateşi respect faţă de şcoală şi valorile istoriei, cul-turii naţionale. O lecţie care merită învăţată! Unadintre ultimele „întâlniri admirabile” între spiri-tul de solidaritate şi dăruire faţă de cauza şcoliiromâneşti cultivat cu atâta tenacitate de-a lungultimpului de Asociaţia Învăţătorilor şi spiritul„normalist” al elevilor de azi ai Colegiului Na-ţional „Gheorghe Asachi” a fost în mai 2012, anîn care, nu întâmplător, s-a marcat un secol deexistenţă atât pentru Asociaţia Învăţătorilor câtşi pentru Şcoala Normală „Gheorghe Asachi”Piatra-Neamţ.

Profesor. Mihaela GHERGHELESCU Colegiul Naţional „Gheorghe Asachi”

Piatra-Neamţ

AINT – PATENERIATE EDUCAŢIONALE 2015‐2016Incursiune în istoria învăţământului românesc – partener Şcoala Gimnazială „Vasile

Alecsandri” Roman;– Unirea Principatelor Române – Concurs naţional – partener Şcoala Gimnazială „Prof.Gheorghe Dumitreasa” - Girov; – Ion Creangă, mărţişorul literaturii române – partener Şcoala Gimnazială Goşmani –Români;– 1 Iunie – Zâmbet şi Bucurie (ediţia a V-a) – partener Şcoală Gimnazială „NicolaeApostol” - Ruginoasa;

– ECOVIAŢA – simpozion naţional – partener Lic. Teh. Economic-Administrativ Piatra-Neamţ;

– Valorile satului românesc păstrate în muzeul etnografic – partener Şcoala GimnazialăDulceşti;

– Mărţişoare, mărţişoare... – partener Şcoala Gimnazială Nr. 3 Piatra-Neamţ;– Suflet de copil – concurs de desen – partener Şcoala Gimnazială Nr. 2 Piatra-Neamţ;– Altfel de poveşti – partener Şcoala Gimnazială „Iustin Pârvu” Poiana Teiului– Basarabia, străvechi pământ românesc – CN „Roman Vodă” Roman;– Cinste eroilor (ediţia a IV-a) – CT „Ion Creangă” Tg. Neamţ.

Colegiul Director AINT

„

–

ragomireşti, Şcoala Gimnazială „Prof. Gheorghe Dumitreasa” –Girov – Structura Căciuleşti, Şcoala Gimnazială – Comuna Tupi-laţi, Şcoala Gimnazială „Constantin Virgil Gheorghiu”- Războ-ieni, Şcoala Gimnazială„Gheorghe Nicolau”- ComunaRomâni, Şcoala Gimnazială„Nicolae Apostol” – Comuna

Ruginoasa, Şcoala Gimnazială „Al.cel Bun”- Icuşeni, Şcoala Gimnazială -Comuna Vorona – Botoşani,Şcoala Gimnazială Nr. 5 – Piatra-Neamţ.

Alături de organizatori şi elevi au fost prezenţi şi partenerii implicaţiîn proiect, reprezentanţi ai I.S.J. Neamţ, C.C.D. Neamţ, Biblioteca Ju-deţeană „G.T. Kirileanu” Neamţ, Complexul Muzeal JudeţeanNeamţ, Asociaţia Învăţătorilor din Judeţul Neamţ, Librăria şi Edi-tura Cetatea Doamnei Piatra-Neamţ, Biblioteca C.J.R.A.E. Neamţ,Parohia Conţeşti.

Concursul zonal face parte din activităţile cuprinse în Proiectul Edu-caţional – Concurs Naţional „Unirea Principatelor Române” (proiect

activităţi extraşcolare Calendar M.E.N.C.Ş 2015-2016, Ediţia a-VII-a, 2016),organizat de Şcoala Gimnazială „Prof. Gheorghe Dumitreasa”- Girov, jud.Neamţ sub coordonarea profesorului de istorie Vasile Ciubotaru.

Primele trei locuri au fost ocu-pate de echipajele şcolilor: ŞcoalaGimnazială Tupilaţi, Şcoala Gimna-zială Nr. 5 Piatra-Neamţ, ŞcoalaGimnazială „Dr. Emanuiel Rie-

gler”- Ştefan cel Mare. Toţi elevii participanţi la competiţie au primitpremii constând în: diplome, cărţi şi bani oferite atât de şcoala organi-zatoare cât şi de reprezentanţii partenerilor instituţionali. Buna desfăşu-rare a activităţii s-a datorat şi implicării S.L.L.I.C.S. Neamţ, BiblioteciiComunale ,,Ionel Teodoreanu”, a dlui. Enache Ciprian cât şi a preotuluiparoh Zaharia Ştefan.

Viitoarea ediţie a concursului va avea loc în ianuarie 2017 la ŞcoalaGimnazială „Nicolae Apostol” Com. Ruginoasa – Neamţ.

Prof. Vasile CIUBOTARU

D

„Unire‐n cuget şi‐n simţiri”

Simpozionul Dascăli nemţeni de altădată (2009)


Pagina Casei Corpului Didactic


Clubul Tinerilor Antreprenori CNI Piatra Neamţ, model de bună practicăȋn domeniul programelor de educaţie antreprenorială JAR

n Educaţie antreprenorială laColegiul Naţional de Informatică,

Piatra Neamţ

n şcoala noastră se desfăşoară de peste 15ani cursuri ȋn parteneriat cu Junior Achie-vement România de către profesori de di-verse specialităţi: economie, informatică,matematică, biologie, fizică. S-au dezvoltatla nivelul cursurilor, la decizia scolii, urmă-toarele opţionale: Marketing şi IT, Econo-

mia, pe baza colaborăriicu JA şi a proiectelor in-ternaţionale.

În colaborare cuJAR în şcoală se desfă-şoară, de mai mulţi ani,programe de Antrepre-noriat şi afaceri (Com-pania, Economieaplicată, Fii antrepre-nor!) Etica şi responsa-bilitate, (Economia,Etica în afaceri) Finanţeşi servicii financiare (Fi-nanţele mele (BaniIQ),ABCdar bancar, Risculşi asigurările, Piaţa decapital), Profesie şi ca-rieră (Economia şi suc-cesul, Succesul

profesional) Sănătate şi viaţă active (Educaţiepentru sănătate: Sport; Educaţie pentru Sănătate:Nutriţie) Programe naţionale (BaniIQ – programnaţional de educaţie fi-nanciară – 50 elevi 6profesori – an şcolar2015-2016, Compania –Modulul de Vânzări di-recte).

Organizaţi ȋn Clu-bul Tinerilor Antrepre-nori CNI Piatra-Neamţhttps://www.facebook.com/clubultineriloran-treprenori/, cu peste 400de membri, elevii cole-giului nostru s-au impli-cat an de an înprogramele educaţio-nale implementate deorganizaţia Junior Achievement România, ȋn pro-iectele cu finanţare Europeană promovate deşcoala noastră (Comenius Leonado da Vinci, Ti-neret în Acţiune şi mai nou Erasmus+) dar şi ȋniniţiativele de promovare a antreprenoriatului dincadrul unor parteneriate cu mediul de afaceri şicomunitatea locală.

Clubul găzduieşte întâlnirile echipelor deelevi cu consultanţii voluntari din mediul de afa-ceri în programul JA Compania, este sprijinit de

Camera de Comerţ a judeţului Neamţ şi organi-zează târguri locale şi regionale de promovare aantreprenoriatului.

De asemenea este centru de testare a abilită-ţilor antreprenoriale ale elevilor, European SkillsPass – CNI, testare on-line, desfăşurată ȋn cadrullaboratoarelor de informatică ale Colegiului Na-ţional de Informatică.

Ȋn şcoala noastră se desfăşoară anual Com-petiţia „Tinerii de Azi Antreprenorii de Mâine”,trecută ȋn Calendarul National al ActivităţilorEducative 2015, domeniul tehnic poziţia 4.

Activităţile desfăşurate ȋn cadrul Clubului Ti-nerilor Antreprenori –CNI Piatra Neamţ au fostrecunoscute cu numeroase distincţii în competiţiinaţionale şi internaţionale de antreprenoriat, din-tre care amintim:

Premiul FedEx Global JointVenture (2014)acordat pentru cel mai inovator, sustenabil şi pro-fitabil parteneriat antreprenorial din programul JAEnterprise Without Borders;

Premiul TMF (2014) pentru cea mai bunăcompanie-pilot de comerţ internaţional din pro-gramul JA Enterprise Without Borders;

Premiul pentru cel mai bun proiect de dez-voltare durabilă (2015) din zonele montane, în ca-drul programului JA Greenovation Challenge;

Î

http://www.jaromania.org/noutati/media/-clubul-tinerilor-antreprenori---o-initiativa-a-profesorilor-şi-elevilor-din-programele-ja

Relaţia profesor ‐ elev – suport în dezvoltarea afectiv‐emoţionalăla copilul cu cerinţe educative speciale

n cadrul unei activităţi metodico-ştiinţifice susţinută la C.S.E.I. „Al.Roşca” din Piatra Neamţ pe data de 27.01.2016 de doamna Niţă Ni-culina, profesor metodist al C. C. D. Neamţ, au participat 29 de cadredidactice din unitatea noastră care au beneficiat de un sprijin com-petent, documentat şi susţinut cu arta unui bun formator şi orator.

Pornind de la realităţile acestor vremuri, putem afirma că într-olume perfectă deficienţa nu reprezintă un impediment, o lipsă, ci

doar o altă faţă a normalităţii. Deseori comunitatea tinde să-i marginali-zeze pe cei care sunt altfel. Persoanele cu deficienţe suferă nu atât dincauza deficienţei, cât din cauza atitudinii pe care cei din jur o au faţă deea. Nu este suficient să spunem că au aceleaşi drepturi, ci trebuie să leoferim şi aceleaşi şanse la integrarea în societate. Dacă persoanele cu di-zabilităţi se străduiesc să ţină pasul cu societatea, oare cea din urmă, la

rândul ei, nu ar trebui să le ofere şansa de a evolua cât mai aproape denormal, sub aspect fizic, psihic, personal, profesional şi social?

Asistenţa psihopedagogică specifică acordată acestor elevi este foarteimportantă. Ea se realizează de către psihopedagog, profesor itinerant,consilier şcolar, ca şi de alţi profesionişti (inclusiv medici) sau de echipede intervenţie multidisciplinară.

Există în principal două etape importante în modificarea comporta-mentelor: observarea sistematică a comportamentelor în cauză, inclusiv afaptelor care precedă şi a celor care urmează; ascultarea activă – angajareaîntr-o relaţie de parteneriat cu copilul – este foarte importantă mai ales lavârsta preşcolară şi şcolară mică şi manipularea acestor conduite şi eve-nimente în scopul obţinerii conduitei dezirabile (manipularea consecinţe-lor sau a antecedentelor).

Î




Clubul Tinerilor Antreprenori CNI Piatra Neamţ, model de bună practicăȋn domeniul programelor de educaţie antreprenorială JAR

remiul I şi II pentru cele mai bune proiectede dezvoltare durabilă (2016) din zonelemontane, în cadrul programului JA Gree-novation Challenge;

Premiul II oferit de Metro în competi-ţia JA Compania anului (2015), la categoria„cea mai bună idee de valorificare antre-prenorială a resurselor agricole”;

Premiul III în competiţia internaţională dinprogramul JA Social Innovation Relay;

Premiul pentru cea mai bună companie-pilotde vânzări directe oferit de Amway în competiţiaJA Compania anului (2014);

Premiul I ȋn competiţia naţională din progra-mul „Să fii lider” (2013).

n Colegiul Naţional de Informatică din Piatra Neamţ,„Şcoala antreprenorială 2015” la nivel naţional

Colegiul Naţional de Informatică din PiatraNeamţ, datorită iniţiativelor de promovare a an-treprenoriatului, a fost nominalizat la Bruxellesalături de 10 şcoli din 10 state europene, ca„Şcoala antreprenorială 2015” (The Entrepreneu-

rial School Award), în cadrul unei ceremonii ce aavut loc la sediul Parlamentului European (PE)ȋn data de 15 octombrie 2015.

Distincţiile au fost acordate de organizaţiaJunior Achievement (JA) Europe în urma uneievaluări, realizate la nivel naţional şi european, acelor mai bune unităţi de învăţământ în domeniuleducaţiei antreprenoriale.

Liceele au fost selectate în baza mai multorcriterii, precum includerea unei viziuni şi a uneistrategii în procesul de educaţie antreprenorială,alocarea de resurse specifice, formarea profeso-rilor sau implicarea comunităţii locale şi a secto-rului de business. Aceste criterii urmărescobiectivele Europa 2020 – Strategia de dezvoltarea Uniunii Europene, ce îşi propune să crească ino -varea şi creativitatea, inclusiv prin antreprenoriat,la toate nivelurile de educaţie şi training.

„Este un premiu care ne onorează, dar ne şiobligă să promovăm valorile, spiritul inovator an-treprenorial şi, nu în ultimul rând, bunele practiciînsuşite de la colegii europeni. Misiunea organi-zaţiei noastre este să creăm cetăţeni europeni,competitivi pe piaţa muncii, să dezvoltăm aptitu-

dini pentru angajare şi mai ales spiritul inovatorspecific mentalităţii antreprenoriale. Facem astaprin proiecte şi parteneriate naţionale şi interna-ţionale în medii educaţionale şi de afaceri. Prinele dezvoltăm competenţe profesionale IT, de ce-tăţenie activă, de comunicare şi leadership”, aspus prof. dr. Daniela Neamţu, directorul Cole-giului Naţional de Informatică din Piatra Neamţ.

Ceremonia de premiere a avut loc în prezenţamai multor membri ai PE, oficiali ai Comisiei Eu-ropene şi consiliul director al Junior AchievementEurope. Au fost premiate 11 şcoli din Danemarca,Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Norvegia, Po-lonia, Portugalia, România, Slovacia şi MareaBritanie. Ceremonia a fost găzduită de MichaelaSojdrova, membră a PE.

„Sprijinul Parlamentului European repre-zintă o resursă cheie pentru educaţia antrepreno-rială în Europa, având în vedere publicarearaportului <<Promovarea antreprenoriatului înrândul tinerilor prin educaţie şi training>>, ce so-licită statelor membre UE ca, împreună cu auto-rităţile regionale şi locale, să încurajeze şi săsusţină iniţiativele de promovare a culturii antre-prenoriale în rândul tinerilor”, a spus CarolineJenner, CEO JA Europe.

Considerăm că integrarea cu succes a antre-prenoriatului în programa de învăţământ şi în ac-tivitatea didactică, precum şi stimulareaantreprenoriatului şi a inovării în rândul elevilorva duce la creşterea capacităţii de inserţie profe-sională a acestora.

Prof. Dorina MORMOCEA,Colegiul Naţional de Informatică

din Piatra Neamţ

P

Relaţia profesor ‐ elev – suport în dezvoltarea afectiv‐emoţionalăla copilul cu cerinţe educative speciale

in conţinutul dezbaterilor avute în urma prezentării PPT a unui ma-terial documentat, a reieşit că există încă multă muncă de depus şinevoia de înarmare cu multă răbdare, din partea celor ce lucreazăcu aceşti copii şi în instituţiile de profil!

E greu să fii înţeles chiar de unii reprezentanţi, hai să le spu-nem „alţi actori educaţionali”, care, prin trunchierea unor realităţisau generalizarea unor accidente ca fiind o constantă a muncii unui

astfel de colectiv, lezează munca plină de dăruire, alterează satisfacţiamuncii depuse şi apasă mai mult asupra acestor oameni care muncesc încondiţii mai delicate decât în alte instituţii de învăţământ. Copiii, eleviide aici ne văd pe noi nu doar ca pe nişte dascăli ci ca pe părinţii lor (fieabsenţi, fie mai puţin prezenţi, fie…); pentru ei, dispariţia zâmbetului,semnul dezamăgirii citit pe faţa lor este detectată imediat şi se răsfrânge

negativ şi în starea lor sufletească.Iată de ce, pentru a afla, învăţa şi aplica cât mai multe despre meto-

dele, tehnicile de lucru şi terapiile funcţionale în cadrul C.S.E.I. ne-ambucurat în mod real de oferta CCD Neamţ şi recunoaştem că ne maidorim să avem astfel de activităţi comune: aflăm deseori mai multe nou-tăţi în domeniu, prezentate de cadre avizate şi documentate.

În urma reflecţiei avute de membrii colectivului de la CSEI „Al.Roşca” din Piatra Neamţ am simţit că avem motive să fim mândri de ac-tivitatea noastră, că ne vom iubi, educa şi instrui copiii la fel de mult şică putem merge cu încredere mai departe!

Prof. Irina BĂLŢĂTESCUDirector C. S. E. I. „Al. Roşca” Piatra-Neamţ

D




Februarie 2016

2/1944 – n. Violeta Lăcătuşu, la Asău,Bacău, profesoară, scriitoare, artist plastic.După absolvirea Facultăţii de Filologie, Iaşi(1967) a predat, până la pensionare, limba şiliteratura română la Colegiul Naţional„Roman-Vodă” din Roman. A debutat edito-rial cu romanul „Simurgul” (1999). Colabo-rări: „România literară”, „Cronica”, „Ateneu”

„Antiteze”, „Analele” Universităţii ieşene. Estemembră a U. S. din România. LA MULŢI ANI!

■ 2/1946 – n. Nicolae Boghian, la Ghigoieşti,Neamţ, poet, prozator, militar de carieră, a absolvitŞcoala de Ofiţeri din Sibiu, Facultatea de Filologiedin Iaşi. Debut cu poeme la Revista „Ateneu”(1966). Editorial, cu „Ofranda mişcării” (Premiul deDebut al Ed. „Mihai Eminescu”). Membru al U.S.din România (2012). Colaborări: „Luceafărul”,

„Tomis”, „Tribuna”. Alte cărţi: „Miracolul munţi-lor”, povestiri, „Sunet în Epidaur”, versuri, „Tropo-tele tăcerii”, roman, „Stare de ecou”, roman „Limitasingurătăţii”, roman, „Lupii Siberiei”. LA MULŢIANI!

■ 3/1931 – n. Gheor-ghe Vadana, la Poiana Lar-gului, Neamţ, profesor dedesen, inspector şcolar, di-rector de şcoală (1967–1993), artist plastic. Aabsolvit Facultatea de ArtePlastice, Iaşi (1967), mem-bru al U. A. P. A participatla taberele de creaţie dinţară şi la Tabăra Internaţio-

nală UNICEF, Hamburg (1972). Expoziţii perso-nale: Ungaria, Spania, Strasbourg, Hamburg, Târgu-Mureş. Distincţii: Diploma de Onoare a Comitetuluide Cultură Neamţ şi Premiul „Lascăr Vorel” pentrupictură. LA MULŢI ANI!

■ 4. 02. 1951 – n. Nicolae Scurtu, la Văratic,Agapia, Neamţ, profesor, cercetător şi istoric literar,jurnalist, bibliotecar, arhivist, specialist în genealo-gie, numismatică şi heraldică, în studiul manuscri-selor moderne şi contemporane, în literaturaepistolară şi bibliologie. Doctor în filologie. Cărţi:„Cercetări literare. Scriitori dâmboviţeni”, I-III; „IonStăvăruş şi contemporanii săi”; „Contribuţii de isto-rie literară”, I-III; „Autografe de la Nichita Stă-nescu”; „G. T. Kirileanu şi contemporanii săi.Scrisori către N. Iorga” şi „Scrisori către ConstantinMeissner”; „Întâlniri providenţiale. Magdalena Ră-dulescu, Ion Stăvăruş”. LA MULŢI ANI!

■ 7/1932 – n. Virgil Răzeşu, la Brăila, doctor înmedicină, prozator, a absolvit Institutul de Medicină,

Rememorări nemţenen

24 Ianuarie, marcat la Liceul Tehnologic „Gh. Ruset Roznovanu” – Roznovonducerea Liceului Tehnologic „Gh. Ruset Roznovanu” din Roz-nov, prin doamna director prof. Ilarie Oana promovează, stimu-lează şi motivează implicarea colegilor şi a elevilor în activităţimenite să redeştepte mândria apartenenţei la acest neam românescşi respectul valorilor istorice, cucerite cu sacrificii şi tact diplo-matic. În acest context, doamna director ne-a făcut rezumatul ma-nifestărilor dedicate zilei de 24 Ianuarie.

Hora Micii Uniri, cu cei mici!

Chiar dacă ziua de 24 Ianuarie cade duminică, noi, cei mai mici şco-lari ai Liceului Tehnologic „Gh. Ruset Roznovanu” de la clasa pregăti-toare A, coordonaţi de d-na profesor Monica Jbanca, nu am uitat săsărbătorim aşa cum ne-am priceput.

La întâlnirea de dimineaţă copiii au aflat despre evenimentele pe-trecute la 24 Ianuarie 1859 când Moldova şi Ţara Românească s-au unitsub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza (Mica Unire).

Copiii au colorat şi decorat costume populare româneşti.Îmbrăcaţi în straie populare, elevii au format o horă mare şi au cântat

Hora Unirii.

24 Ianuarie în conştiinţa românească

Anul acesta s-au împlinit 157 de ani de la acest înălţător moment is-toric. Ca în fiecare an, la Liceul Tehnologic „Gh. Ruset Roznovanu” s-audesfăşurat o serie de activităţi cu elevii, care să pună în lumină semnifi-caţia zilei de 24 ianuarie în conştiinţa românească.

Astfel, Prof. Dr. Paul-Daniel Nedeloiu (disciplina Istorie, preşedinteal „Asociaţiei Profesorilor de Istorie din Neamţ” – APIN), a organizat,la nivel liceal, cu elevii claselor a XI-a şi a XII-a, o sesiune de referateşi comunicări ale elevilor pe tema Unirii Principatelor. Eleva CristinaPopescu (clasa a XI-a A Filologie) a susţinut o interesantă comunicare

despre rolul emigraţiei româneştiîn preajma Micii Uniri, iar co-lega ei de clasă, Ana Maria Şer-ban, a avut o intervenţiereferitoare la dubla alegere a luiAlexandru Ioan Cuza şi la inau-gurarea politicii „faptului împli-nit” în istoria noastră.

Colegele mai mari, de clasaa XII-a, Laura Munteanu, FlorinFermuş şi Dumitriţa Armanu, s-auaxat pe prezentarea operei refor-matoare a lui Alexandru IoanCuza (1859-1866), reforme ce

au condus la consolidarea tânărului stat modern român.Au urmat întrebări ale colegilor ce au asistat la activitate, iar în final

concluziile, sintetizate de Prof. Dr. Paul-Daniel Nedeloiu.

Extragem câteva din aserţiunile făcute:– Revoluţia a dat expresie nu numai năzuinţelor româneşti, a relie-

fat, totodată, capacitatea naţiunii de a înfăptui lucruri mari pentru ţară,

concluzie formulată de Nicolae Bălcescu, potrivit căreia „libertatea nupoate fi obţinută prin bunăvoinţa curţilor împărăteşti şi a capetelor înco-ronate; ea trebuie cucerită şi păstrată prin lupta unită a românilor”.

– Dubla alegere a lui Al. I. Cuza a fost salutată cu mult entuziasmde către populaţia din ambele Principate. Marile puteri, cu excepţia Fran-ţei refuzaseră să recunoască uniunea personală. Însă după mai multe ta-tonări şi tratative diplomatice, cu ajutorul Franţei, dubla alegere eraacceptată şi de celelalte puteri europene. Un rol deosebit în atingereaacestui scop l-a avut tânăra diplomaţie românească şi, în mod special,Vasile Alecsandri – trimis în misiune specială la Paris, Londra şi Torinoşi C. Negri – la Constantinopol. Politica faptului împlinit a avut sorţi deizbândă.

– Domnia lui Cuza a pus bazele politice, economice, sociale şi cul-turale ale României moderne. În decurs de doi ani, Cuza a domnit cudouă guverne, două adunări, aflându-se când într-o capitală, când în alta.Domnul Cuza anunţa oficial naţiunea că „Unirea este îndeplinită, naţio-nalitatea română este întemeiată”, abia după ce Poarta aprobă unirea po-litico-administrativă a Principatelor.

– De numele domnitorului român se leagă o serie de mari reforme,din anii 1863 -1865, care au schimbat însă faţa Principatelor Române,contribuind astfel la modernizarea societăţii româneşti şi a structurilorde stat.

Prof. Dr. Paul-Daniel NEDELOIU,Liceul Tehnologic „Gh. Ruset Roznovanu” – Roznov

C

Pagini coordonate de Niculina NIŢĂ – profesor metodist la CCD Neamţ




aşi. Cărţi de specialitate (chirurgie) şi bele-tristică: „Spectru intim – din viaţa unui chi-rurg”; „Trei bisturie care au revoluţionatmedicina” (colab.); „Prin vămile vieţii”,roman; „Nuntă de aur”, poezie şi proză; „Tra-tat de deflorare”; vol. „Cetăţeni de onoare aiMunicipiului Piatra-Neamţ” ş. a. LA MULŢIANI!

■ 10/1944 – n. Constantin-Horia Alupului-Rus, la Poiana Sibiului,profesor, animator cultural,absolvent al Facultăţii deFilologie din Cluj. Profesorla Cracăul-Negru, Neamţ,director al Casei de Culturădin Piatra-Neamţ şi al Cen-trului Creaţiei Populare(Centrul «Carmen Saecu-lare»). Iniţiator de pro-grame culturale, a înfiinţat

Ed. Nona şi o arhivă video, pe teme culturale. A edi-tat prima publicaţie de coregrafie din România„Hora”, (1994). Este autor al unei cărţi de versuri„M (poem neterminat)”, 2012 şi a uneia de pamfletesatirice „Mi(ze)rabila tranziţie”, 2014. LA MULŢIANI!

■ 13/1937 – n. Con-stantin Grasu, la Tarcău,Neamţ, geolog, profesoruniversitar doctor (1969). Aabsolvit Liceul „PetruRareş” din Piatra-Neamţ şiFacultatea de Geografie-Geologie, Iaşi. A lucrat înînvăţământ, la Muzeul deŞtiinţe Naturale din Piatra-Neamţ, cercetător la Staţiu-

nea „Stejarul”, cadru didactic universitar. Peste 100de lucrări publicate în presa de specialitate şi maimulte volume în nume propriu sau în colaborare.Este autor al volumelor de memorialistică: „Vacanţeratate” (2005), „Vacanţe recuperate” (2007), „Re-memorări tardive”(2014) şi „Istorisiri amalgamate”(2015). LA MULŢI ANI!

■ 14/1958 – n. Vasile Spiridon, la Verşeşti,Girov, Neamţ, critic literar, eseist. A absolvit GrupulŞcolar de Chimie din Piatra-Neamţ şi Facultatea deLimba şi Literatura Română a Universităţii Bucu-reşti. A debutat în SLAST (1989), apoi, editorial, cuvolumul „Cuprinderi” (1993). Profesor la Universi-tatea din Bacău, doctor în filologie (2003). Lectorde limba şi literatura română la Universitatea dinBordeaux (1996-1999). Colaborări la majoritatea re-vistelor literare. Volume: „Nichita Stănescu. Mono-grafie…”; „Viziunile «învinsului de profesie»

Rememorări nemţene

I

Constantin TOMŞA(continuare în pag. 14)

2016 – Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodoxşi anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul

fântul Sinod al Bisericii Orto-doxe Române a declaratanul 2016 drept Anul omagialal educaţiei religioase a tine-retului creştin ortodox şi Anulcomemorativ al Sfântului Ie-rarh Martir Antim Ivireanul şial tipografilor bisericeşti.

Chiar dacă am considera, pebună dreptate, faptul că a mai vorbidespre necesitatea şi rolul educaţieireligioase astăzi constituie un subiectde la sine înţeles şi acceptat de toţifactorii educaţionali, totuşi se impunesublinierea anumitor aspecte ale aces-teia. Practic, nu putem vorbi desprenecesitatea unei educaţii religioase înşcoala românească fără a evidenţiascopul şi importanţa acesteia.

Omul nu este o existenţă închisăîn ea însăşi ci e în continuă mişcarede căutare, autodescoperire şi între-bare şi nu poate fi fericit decât des-chizându-se prin voinţa lui, voinţeilui Dumnezeu: „E mereu în mişcarespirituală de autodescoperire şi îm-bogăţire prin căutare, pentru că emereu o taină inepuizabilă şi în as-piraţia de a se îmbogăţi în cunoaş-tere, în înălţare morală şi în taină”,după cum frumos afirma părinteleprofesor Dumitru Stăniloae. (pr.prof. dr. acad. Dumitru Stăniloae,Iisus Hristos, lumina luminii şi în-dumnezeietorul omului, EdituraAnastasia, Bucureşti, 1993, p. 35).

Educaţia religioasă oferă elevi-lor valori spirituale şi culturale careconstituie liantul şi reperul cunoştin-ţelor teoretice dobândite la celelaltediscipline de studiu.

Vorbind despre necesitateaomului de a fi educat, pr. prof. dr. I.G. Coman susţine că întreaga viaţăconstituie un drum al educaţiei înnumele lui Hristos pentru dobândi-rea desăvârşirii, hrana spirituală

fiind necesară spiritului uman. Ast-fel, religia e necesară şi din nevoia desacru, de transcendenţă a fiinţeiumane, conferind relief şi pregnanţătuturor întreprinderilor umane. Într-olume lipsită de orizonturile transcen-dente, orice se poate întâmpla. Cu-fundarea în mundan provoacă o marenelinişte care dezorientează totul. Ie-şirea dintr-un asemenea cerc existen-ţial poate fi garantată prin raportareala Fiinţa Supremă, la Dumnezeu.

Referitor la educaţia religioasă,Spiru Haret numea acea triadă: Fa-milie – Şcoală – Biserică, la care amputea adăuga Societatea, toate aces-tea contribuind la formarea adevăra-telor caractere umane.

Născut în Iviria (Georgia de as-tăzi) în jurul anului 1650, Antim Ivi-

reanul a devenit stareţ al MănăstiriiSnagov (1694-1704), episcop alRâmnicului (1705-1708) şi Mitropo-lit al Ţării Româneşti (1708-1716).

Activitatea sa pastorală cea maiintensă a constat în editarea cărţilorliturgice, a lucrărilor de învăţăturăadresate poporului dreptcredin -cios şi conducătorilor acestuia,dar şi a cărţilor de îndrumare pentrupreoţi. Din totalul celor 63 de vo-lume tipărite de marele ierarh, 21sunt în limba română, restul fiind înlimbile greacă, slavonă, arabă şigeor giană, ceea ce confirmă virtu-ţile şi calităţile sale de tipograf, darşi profunzimea pregătirii teologice.

Cărţile de cult tipărite de AntimIvireanul, în special Molitfelnicul(publicat la Râmnic, în 1706) şi pri-

mul Liturghier complet în limba ro-mână, tipărit în anul 1713 la Târgo-vişte, au marcat deplina biruinţă alimbii române în cultul ortodox, în-făţişându-l pe Sfântul Ierarh drept unveritabil creator de limbă liturgică şide literatură oratorică.

Nu putem trece fără a menţionaeforturile depuse pentru formarea cle-rului, prin lucrări precum Învăţăturăbisericească la cele mai trebuin-cioase şi mai de folos pentru învăţă-tura preoţilor (Târgovişte, 1710), câtşi pentru catehizarea credincioşilor(Didahiile).

În acest context al anului oma-gial şi comemorativ, atât în Patriar-hia Română cât şi în cadrul altorinstituţii culturale din ţară se vor des-făşura diverse manifestări ştiinţificecare vor avea ca teme cele două su-biecte menţionate.

Dr. Mihai FLOROAIA

S

„Fără religie nimic nu se explică, nimic se justifică. Nici lumea, nici viaţa. Fără religie viaţa e lipsităde orice sens. Religia îi dă sens. Şi-i dă sensul cel adevărat. Religia are girul divin. Acesta vine de laDumnezeu. Sensul cel adevărat ni l-a dat Mântuitorul Iisus Hristos…” (I. P. S. Antonie Plămădeală)

Panoramic culturalonform primei panorame culturale la nivel mondial publicate în decembrie 2015 de UNESCO, veniturileindustriilor culturale şi creative (publicitate, arhitectură, cărţi, jocuri video, muzică, film, ziare şi reviste,spectacole live, televiziune, arte vizuale) se ridică la 2.250 miliarde de euro, mai mult decât serviciile detelecomunicaţii.

Sectoarele culturale şi creative sunt un motor cheie al economiilor dezvoltate şi în curs de dezvoltareşi se numără printre sectoarele cu cea mai rapidă creştere. Ele reprezintă 3% din PIB-ul global şi au 29,5milioane de angajaţi în întreaga lume, mai mult decât industria auto din Europa, Japonia şi Statele Uniteale Americii.

Regiunea Asia-Pacific, lider al jocurilor video, reprezintă 34% din veniturile industriilor culturale la nivelmondial şi 40% din ocuparea forţei de muncă.

Europa totalizează 32% din venituri şi 25% din locurile de muncă, cu „o concentraţie mare de creatori”, şicu 7 până la 10 dintre cele mai vizitate muzee din lume.

America de Nord reprezintă 28% din veniturile globale culturale şi 15% din ocuparea forţei de muncă. Con-tinentul este lider în film, televiziune şi spectacole live.

Televiziunea este rege în America Latină (6% din venituri şi 16% din ocuparea forţei de muncă), cu emisiunicare sunt exportate în întreaga lume.

În Africa (3% din venituri şi 8% din ocuparea forţei de muncă), economia informală, în special concertele,este o parte importantă a scenei culturale.

Studiul, la care a contribuit şi Confederaţia Internaţională a Societăţilor de Autori şi Compozitori (CISAC)care reprezintă societăţi de gestiune colectivă a drepturilor de autor în 120 de ţări, subliniază că, pentru a exploatape deplin potenţialul de cultură, creatorii trebuie „remuneraţi echitabil”, în special pe piaţa digitală, unde suntavantajaţi în prezent intermediarii tehnici, în detrimentul creatorilor. (RED.)

C


Note de lector


ichita…”; „Perna cu ace”; „Gellu Naum. Mo-nografie…”; „Înscrierea pe orbită…” ş. a. LAMULŢI ANI!

■ 14/1960 – n. Dan Iacob, la Piatra-Neamţ, poet şi eseist. A absolvit Liceul„Petru Rareş” din Piatra-Neamţ (1979),apoi, Institutul Politehnic Bucureşti (1985).În 1984, la o sesiu-

nea de comunicări prezintălucrarea „Strategia gându-lui filosofic la Baruch Spi-noza”. În 1999, obţinepremiul special pentrueseu şi pentru nuvelă laConcursul de CreaţieCreştină „Daniel Turcea”.Eseul „Neodihnirea de fi-inţă” apare în volum(2001). Alte cărţi „Lasă-te

locuit”; „Pecetea”; „Uită-te o clipă, răsare soa-rele...”, „Drumuri prin memorie, Semicentenarulunui mod de a fi” (coord.). Este membru al U. S.LA MULŢI ANI!

■ 15/1886 – n. Ioan Drăgan, la Hoiseşti, Măr-

gineni, Neamţ (d. 26. 11. 1937, Piatra-Neamţ), pro-fesor reputat, publicist, a urmat cursurileGimnaziului „Roman-Vodă” din Roman, ale Liceu-lui Internat şi ale Facultăţii de Litere şi Filozofie dinIaşi, Secţia filozofie-pedagogie. Specializare la Uni-versitatea din Viena (1911-1913). A profesat la Râm-nicu-Vâlcea, Piatra-Neamţ (Liceul „Petru-Rareş” şiŞcoala Normală „Gheorghe Asachi”, fiind primulprofesor de pedagogie al şcolii), director al şcolii deaplicaţie, profesor şi director al Şcolii Normale dinTighina (1927-1929). Revine la Piatra-Neamţ, unde

va fi profesor şi director.Membru în redacţiile revis-telor „Petrodava”, „Preocu-pări didactice”. Scriere:„Duşmanul nostru, copi-lul”.

■ 15/1931 – n. Ioan P.Lamatic, la Piatra-Neamţ,profesor, autor de piese deteatru. Absolvent al Liceu-lui „Ferdinand I” din Bacăuşi al Facultăţii de Biologie

a Universităţii din Bucureşti. A predat la Şcoala Nr.3 din Piatra – Neamţ şi în Maroc; a îndeplinit funcţiade inspector şcolar la Piatra-Neamţ, apoi pe cea demembru în Consiliul Naţional al Organizaţiei Pio-nierilor din România. A debutat editorial cu piesa deteatru „Secretul lui Nostradamus” (2002), nomina-lizată la Concursul ASPRO. Alte cărţi: „Viză pentruCanada”, 2004; „Ghicitorul de destine” 2012 ş. a.


(urmare din pag. 13)

N

Moş Calistrualistrat Hogaş, poreclit şi Moş Calistru „ahoinărit” la viaţa lui prin mai multe târgurimoldave: Piatra-Neamţ, Roman, Iaşi, Te-cuci. Evident, în interes de serviciu, caprofesor de română şi latină. Ca dascăl „deromâneşte” cum îi plăcea lui să zică. A trăitnumai între „şcoleri” şi i-a iubit părinteşte.Când a scos de sub tipar cartea sa „Pe dru-muri de munte”, a dedicat-o foştilor elevi.

Pe prima pagină a scris o dedicaţie de suflet: „În-chin aceste rânduri elevilor mei de altădată, însemn de dragoste şi aducere aminte”. Frumos, nu?

Dacă în timpul anului şcolar, Moş Calistru eravăzut mergând tacticos pe holurile liceului cu ca-talogul sub braţ, cum se lua vacanţa de vară dis-părea din peisaj. O tăia spre Munţii Neamţului,echipat în ţinuta „de scandal”. Citeşte opinci cunojiţe, ciorapi de lână roşie, raniţă în spate, revol-ver la şold, toroipan în mână, pălărie cu boruri lateşi pelerina lui de proporţii homerice. Normal, dindotare nu lipsea nici Pisicuţa, o iapă tânără şisprintenă ce urca cărările cu dexteritate de alpinist.Părea Fantomas din filmele franţuzeşti. Din sălbă-ticie se întorcea toamna când suna clopoţelul şiMoş Calistru devenea din nou profesor.

Într-o astfel de toamnă frumoasă şi blândă,cam pe la 1904 a descălecat la Liceul Internat dinIaşi, de pe strada Mohănescu, o faimoasa brigadăde control şi îndrumare de la Ministerul Instruc-ţiunii Publice. În brigadă, numai inspectori scor-ţoşi din ăia cu aere şi ifose, de Capitală. Dinîntâmplare sau poate intenţionat a fost asistat lalecţie şi Moş Calistru. Calm, regal, plăcut la ve-dere, scriitorul de la Viaţa Românească a cerutşcolarilor să deschidă cartea de Citire la poeziacare vor ei. Şi puştanii s-au executat. Au deschisla poezia „Uliu şi găinile” şi a început spectacolul.Întrebări clare şi precise puse de profesori, răspun-suri inteligente date de clasă. Spectacol de marecalibru. Şi pentru că, Gigel repetentul clasei, n-adeschis gura toată ora, profesorul l-a împuns cu oîntrebare uşoară, după capul lui debil. Răspunsullui? „Domn profesor m-a durut burta tare şi n-amputut să învăţ lecţia de azi, Uliu şi găinile”. Bangşi... gata. Lecţia s-a prăbuşit. Concluzia domnilorinspectori?! Au asistat la o lecţie regizată. La o lec-ţie preparată drept una improvizată. Şi scandaluls-a dezlănţuit imediat. Inspectorii cei răi cereau„capul lui Moţoc” şi au lătrat mult timp prin gaze-tele vremii. Bătrân, ostenit şi sastisit de răutăţilelumii în care a trăit, Calistrat Hogaş a cerut fiiceisale – Sidonia un singur lucru: „Să mă duci la Pia-tra”. Şi l-a dus. Acolo hodineşte cum spunea dum-nealui în pace şi linişte.

Dumitru RUSU

Două cărţi semnate Nicolae Scurtun cele ce urmează, vom prezenta, pentru ci-titorii revistei „Apostolul” cele două cărţilansate la Târgul de Carte „LIBRIS” (sep-tembrie, 2015): „Contribuţii la istoria Re-vistei „Convorbiri literare”, 1939-1944, şi„SĂLUC HORVAT şi contemporanii săi”.Dar, mai întâi, pentru cei ce nu-l cunoscîncă pe Nicolae Scurtu, vom da câteva date

biobibliografice despre acest autor.Nicolae Scurtu s-a născut la 4. 02. 1951, la

Văratic, Agapia, Neamţ. După absolvirea LiceuluiŞtefan cel Mare din Târgu-Neamţ, a frecventatŞcoala de Arhivistică şi Biblioteconomie (1972–1974), apoi Facultatea de Litere a Universităţii dinBucureşti, absolvind în 1978. A predat limba şi li-teratura română la mai multe licee din Capitală. Afost inspector de specialitate la Inspectoratul Şco-lar al Municipiului Bucureşti (1991-2002), inspec-tor şcolar general în Ministerul Educaţiei şiCercetării (1997–1999). A obţinut doctoratul în fi-lologie. De-a lungul anilor, s-a dovedit un pasionatde documente şi de manuscrise inedite, un cerce-tător deosebit de insistent şi priceput într-un do-meniu de activitate în care nu s-au mai aventuratmulţi în ultimii ani. Este autorul a peste o mie douăsute cincizeci de articole şi studii de istorie literară,publicate în ziare şi în revistele literare. A editattrei volume de documente şi manuscrise, din fon-duri publice şi particulare, adnotate şi comentate,ale unor personalităţi precum: G. Călinescu, EugenLovinescu şi Ion Barbu. Tot el este cel care a pu-blicat jurnalul lui G. Călinescu, precum şi Ad-denda la ediţia E. Lovinescu. A iniţiat colecţiaRestituiri, în care au fost valorificate scrierile unorautori interbelici mai puţin cunoscuţi. Tot lui îi da-torăm şi iniţierea unei serii G. T. Kirileanu şi con-temporanii săi, al cărei prim-volum dincorespondenţa marelui cărturar, Scrisori către N.Iorga, a fost publicat în 2012. (V. Dicţionarul ge-neral al literaturii române, vol. S/T.)

Şi acum despre cele două cărţi lansate la Târ-gul de Carte:

Contribuţii la isto-ria Revistei „Convor-biri literare”, 1939-1944

Fără a mai face vreointroducere despre Re-vista „Convorbiri lite-rare”(istoric, perioade şiimportanţa acesteia îndezvoltarea literaturii ro-mâne), precizăm că, înacest volum, autorul seopreşte la ultima pe-

rioadă din istoria revistei menţionată în titlul cărţiişi anume 1939-1944, când director a fost cunos-cutul universitar I. E.Toruţiu, după care publicaţiaşi-a încetat activitatea – aşa cum s-a întâmplat cumulte publicaţii, când comuniştii au preluat con-ducerea politică şi în România, suspendând oriceactivitate care nu servea intereselor ideologice alenoului regim. Abia după mai bine de un sfert desecol se va edita o revistă ce se va intitula „Con-vorbiri literare”, în conducerea acesteia succe-dându-se diverse colective de redacţie, mai multsau mai puţin aservite noului regim, dar acest su-biect nu face obiectul relatării noastre.

Cartea pe care ne-o propune profesorul dr. Ni-colae Scurtu, aduce în atenţia celor interesaţi, aşacum a făcut în toate cărţile sale, o serie de docu-mente ce au în vedere, – după cum menţioneazăînsuşi autorul în scurta dar benefica introducere –bibliografia ultimelor numere ale revistei, referirila colaboratori precum şi critica literară. Mai mult,prof. Scurtu semnalează existenţa ultimelor nu-mere ale revistei din perioada iunie-august 1944,numere ce nu se găsesc în nici o colecţie, decât încea personală a autorului nostru şi pentru care arealizat o bibliografie inclusă în acest volum.

Tot aici sunt incluse: „Cuvinte testamentare”de Al. Tzigara-Sămărcuş şi „Un nou articol pro-gram” de I.E.Toruţiu.

A doua carte,SĂLUC HORVAT şicontemporanii săi con-ţine un număr de pestepatruzeci de scrisori sem-nate de academicieniiGrigore Brâncuş, BorisCazacu, Mihai Cimpoi,Dan Simonescu şi Ema-nuel Vasiliu dar şi de altepersonalităţi ale vieţiinoastre culturale din ul-tima jumătate de secol,scrisori adresate unuistrălucit om de cultură din Baia-Mare, scrisori careconţin diferite aspecte ale vieţii culturale de la noi.

Ambele cărţi conţin, aşa cum ne-a obişnuitprof. Nicolae Scurtu, diferite facsimile, reprodu-ceri ale unor coperte de reviste şi publicaţii precumşi fotografii în care sunt imortalizate personalităţiale culturii noastre prezente la diferite manifestăriliterare. Două cărţi deosebite ce nu vor putea fi ig-norate de viitorii cercetători din domeniul istorieişi criticii literare.

Constantin TOMŞA

CÎ


Lecţia de istorie


15/1955 – n. Vasile Postolică, la Păstrăveni,Neamţ, profesor universitar doctor, la Univer-sitatea din Bacău. Matematician. Fost elev şiprofesor la Liceul „Petru-Rareş”. Peste 70 delucrări, mai mult de jumătate publicate în stră-inătate, pe toate meridianele. Inclus în ediţiaa 16-a a „Who’s Who in the World (1998), în„Encyclopedia of business analytics and op-

timization” din S. U. A. Participant la sesiuni, con-ferinţe şi congrese de profildin multe centre ştiinţificeale lumii. Membru al: A. O.Ş. şi al S. Ş. M. din Româ-nia, al Societăţii Americanede Matematică, al Societăţiipentru Matematică Aplicată(Philadelphia), al SocietăţiiInternaţionale de InginerieOptică (Washington), alUniversităţii din Georgia

(S. U. A.), al Societăţii Internaţionale de DeciziiMulticriteriale şi al The Planetary Society (Pasa-dena, SUA). Cetăţean de Onoare al MunicipiuluiPiatra-Neamţ. LA MULŢI ANI!

■ 16/1932 – n. Alexandru Ionescu, la Poenari,

Roman, profesor. După absolvirea Liceului„Roman-Vodă” din Roman, s-a angajat cadru didac-tic suplinitor şi a continuat studiile universitare lafără frecvenţă. A lucrat la Casa de Cultură şi a fostdirector al Bibliotecii Municipale, Roman, apoi a re-venit în învăţământ (Şcoala Nr. 7, Casa de Copii şiCăminul Şcoală), până la pensionare (1994). Cola-borări la reviste literare din ţară. Scrieri: „Ani învol-buraţi” şi multe articole de istorie literară, proză,poezie, aforisme. LA MULŢI ANI!

■ 20/1947 – n. Leo-nard Rotaru, la Valea luiIon, Blăgeşti, Bacău, profe-sor, eseist. Absolvent al Fa-cultăţii de Litere aUniversităţii Bucureşti. Ca-rieră didactică: profesor(Zăneşti, Neamţ şi Piatra-Neamţ), până la pensionare(2011). Titlul de „Profesorevidenţiat” (1987), „Di-ploma şi Trofeul de Exce-lenţă în Educaţie” (2010). Membru fondator alRevistei „Asachi”, (1991), coordonator al suplimen-tului „Didactica”. Colaborări: „Acţiunea”, „Aposto-lul”, „Ceahlăul”, „Conta”. Cărţi: „Noţiuni şi exerciţiide limba română”, (colab.); „Biserica «Buna Ves-tire», Dărmăneşti, Piatra-Neamţ” „Dincolo de orice,rămâne nădejdea”. LA MULŢI ANI!


(continuare în pag. 16)

Iar ne jucămde‐a şcoala!umea „se modeşte”de la zi la zi. Ce esteastăzi modern şi admirabil, mâine e depă-şit şi respingător. Chiar aşa?

Academicianul Eugen Simion a avutcurajul să spună lucrurilor pe nume: „în-drăznesc să spun că în ultimii ani am fostmartorii unui sabotaj în educaţie”. Cinepoate contrazice „un nemuritor”?

Nu demult, s-a înfiinţat o comisie deprofesori merituoşi la nivel naţional care trebuiesă hotărască soarta disciplinelor de învăţământpentru viitorime. Cadrele didactice sunt deja pa-nicate. Se pune problema hamletianului „A fi saua nu fi?”. Profesorii de română susţin că este inad -misibil să se renunţe la o oră în condiţiile încare învăţarea celorlalte discipline, dar şi integra-rea cu succes în societate, depind de abilităţile decomunicare bine însuşite. Acum să-l văd pe volă-naşul Gigel ce mai face. Mai strigă de pe geamulclasei: „Vine baba de română cu mărgele roşii lagât?”. Profesorii de istorie au sărit şi ei să apere„disciplina sfântă” care le vorbeşte elevilor despredevenirea neamului. Cei de la geografie nu s-aulăsat călcaţi în picioare. E clar, numai cu aceastădisciplină se poate afla pe ce lume se află Româ-nia. Dascălii de chimie şi fizică mai că le plângide milă, cu câte ore alocate le-au rămas, deşiobiectele lor chiar sunt legate de meseriile viito-rului. Desenul, muzica, religia sunt desigur şi elediscipline importante… Ce să mai vorbim despreinformatică? Dar de limbile străine? Dacă văpleacă copilul la muncă cu cârca în Australia?Ştiţi cât vă costa drumul dus întors pentru un pă-rinte? 70 de milioane de lei. Călătoriţi cu avionul36 de ore şi ajungeţi varză la Sidney, vă iau ăia înpăsăreasca lor de nu înţelegeţi nimic. De aceea, emusai să ştiţi o limbă de circulaţie internaţională,şi dumneavoastră, părinţii şi plozii de la şcoală.

În concluzie, situaţia e destul de încâlcită.Comisia însărcinată să aerisească orarul elevilore nedecisă. Practic nu ştie ce să facă. Să taie sausă adauge? Adevărul este şi mai dur. Jumătate dinelevii care vor începe şcoala la anul, vor aveacând vor creşte mari, meserii şi slujbe care acumnici nu apar în nomenclator. Şi atunci? Păi, şiatunci rămâne ca-n gară. Cum îşi vor aşterne, aşavor dormi. Cum flexibilitatea înseamnă schimba-rea mentalităţii tuturor celor implicaţi în Educaţie,speranţe prea mari nu putem avea. Deocamdată,suntem ocupaţi până peste cap cu alegerile elec-torale. (Dumitru RUSU)

163 de ani de la naşterea lui Nicu Albun luna februarie se împlinesc 163 de ani dela naşterea lui Nicu Albu, unul dintre ceimai vrednici primari ai oraşului de la poa-lele Petricicăi. Născut la Piatra-Neamţ, la2 februarie 1853, Nicu Albu a urmat cursu -rile Şcolii primare nr. 1 de băieţi Piatra-Neamţ şi studiile secundarela Academia Mihăileană din

Iaşi. A fost exploatator de păduri,

arendaş de moşii, primar de Piatra-Neamţ (1901-1904 şi 1907), pre-fect (1885-1888, 1895-1899),deputat (1891-1895) şi senator(1905-1907 şi 1907-1908) în Par-lamentul României. A fost succe-sor al colonelului GheorgheRoznovanu, sub a cărui conduceres-au construit majoritatea şoselelormontane.

La capitolul performanţe, tre-buie să amintim faptul că Nicu Albu a fost primulprefect care a introdus telefonul în judeţul Neamţ,mai exact la Prefectura Neamţ, extinzând maiapoi reţeaua telefonică în toate comunele judeţu-lui.

Între meritele sale deosebite se numără, deasemenea, construirea şi alinierea străzilor, tro-tuarelor, canalelor şi digurilor la Bistriţa, precumşi refacerea localului Primăriei şi a cazărmii depompieri. Tot în sfera modernizărilor intră şi ilu-minatul public care se făcea, iniţial, cu felinarecu lumânări, ce vor fi înlocuite după anul 1880cu lămpi cu petrol, sistem menţinut până în anul1897, când se introduce iluminatul cu „arcuri vol-taice” în piaţa centrală şi în grădina publică.

De asemenea, în perioada mandatului său aufost concepute lucrările pentru aducerea apei po-tabile şi mutarea gării vechi de la 3 km depărtare,în locul unde se află acum.

Mii de oameni prezenţila înmormântarea lui Nicu Albu

„Opera capitală a lui Nicu Albu, ce va ră-mâne în conştiinţa concetăţenilor şi posterităţii,este vasta şi frumoasa lucrare a parcului Cozla –numit ulterior «Nicu Albu», ca o recunoştinţă acelui care a depus eforturi susţinute timp de treiani, cât a durat amenajarea «oazei» de recreaţieşi linişte a pietrenilor”, spune prof. GheorgheRadu, în lucrarea sa recent apărută, „Pagini alesedin istoria judeţului Neamţ”, vol.II.

În urma unui cancer provenit dintr-un vechiulcer stomacal, Nicu Albu moare, la 31 mai 1908,în Sanatoriul Elisabeta din Bucureşti.

„Ca o stranie coincidenţă, la 31 mai 1897 s-asurpat şi prăbuşit muntele Cozla, unde se afla par-cul şi după 11 ani, tot la 31 mai, în 1908, s-a pră-

buşit şi vrednicul gospodar alpietrenilor, în mod dramatic, în -tr-un sanatoriu din Bucureşti”, maispune prof. Gh. Radu.

Vestea morţii primarului NicuAlbu a cutremurat populaţia, prile-juind o manifestare fără precedentîn judeţul nostru. Mii de oameni aufost prezenţi la înmormântare, du-rerea lor fiind cuprinsă în cuvântă-rile rostite la catedrala „Sf. Ioan”,unde a fost prezent însuşi ministrulfinanţelor de atunci, Emil Constan-tinescu.

Nicu Albu a fost înmormântatla Mănăstirea Bistriţa, în mormântul pe care i l-adăruit principesa Elena Cuza.

Cetăţean de onoareal municipiului Piatra‐Neamţ

În timpul mandatului său de primar, au fostrealizate proiectarea şi finalizarea reţelei de şo-sele care leagă şi azi Piatra-Neamţ de Bicaz, deHangu până la Dorna, Târgu Neamţ de PoianaLargului, cu trecere prin Pipirig şi peste dealulPetru Vodă. Totodată, au fost realizate liniile fe-rate Bacău – Piatra Neamţ (spre partea de vest aoraşului) şi Piatra-Neamţ – Tarcău.

În contrast cu tăierea aberantă a copacilor,specifică vremurilor pe care trăim astăzi, NicuAlbu a impus exploatarea ştiinţifică a pădurilor,a realizat un program coerent de plantaţii, mareparte dintre pădurile judeţului nostru fiind rezul-tatul deciziilor luate în acea epocă.

În calitate de primar al oraşului Piatra-Neamţ, Nicu Albu a modernizat cursul râului Bis-triţa, a împădurit versantul Cozla şi a amenajatparcul cu acelaşi nume, construind o baie popu-lară, susţinând sănătatea şi cultele, construindşcoli şi iniţiind o seamă de lucrări edilitare demare importanţă pentru interesul oraşului.

În anul 1995, Consiliul Local Piatra-Neamţi-a acordat lui Nicu Albu titlul de „Cetăţean deonoare” post-mortem al municipiului.

Irina NASTASIU

L

Î

n


Lecţia de istorie


20. 02. 1951 – n. Aspazia Sandu, la Talpa,Bârgăuani, Neamţ, profesoară, poetă. Absol-ventă a Facultăţii de Matematică a Universi-tăţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (1974),a predat matematica, până s-a pensionat, laLiceul din Bicaz, pe care îl absolvise înaintecu patru ani (1970). A debutat editorial cu„Frânturi din specta-

colul lumi”, versuri. (2008).Alte cărţi de poezie: „Ede-nul copilăriei”, „Gingăşie şicandoare”, „Urme pe nisi-pul vremii”, „Petale degând asimetric, I-II”,„Album de familie”, „Cău-tând lumina”, „Caleidoscopcu ritm şi rimă”, „Frânturide portret”, „Din iureşulvremii”. LA MULŢI ANI!

■ 21/1925 – n. Sofia Burculeţ, la Români,Neamţ, profesor emerit, publicist. A absolvit Liceulde Fete (azi, Colegiul Naţional „Calistrat Hogaş”)din Piatra-Neamţ şi Facultatea de Pedagogie şi Psi-hologie, Bucureşti. A predat la Şcoala Pedagogică,

la Liceul „Calistrat Hogaş” şi la Liceul „PetruRareş”, toate din Piatra-Neamţ. Funcţii: inspectorşcolar şi director al Casei Corpului Didactic Neamţ.A contribuit la apariţia Revistei „Preocupări didac-tice” (1970). Volumul „Rolul şi locul educatoruluiîn procesul de modernizare a învăţământului”(1970).

■ 21/1961 – n. Constantin Lăcătuşu, la Pia-tra-Neamţ, inginer geofizician, alpinist, absolvent alLiceului „Petru Rareş” şi al Facultăţii de Geologie-Geografie, Bucureşti. A organizat cluburi de alpi-

nism în Bucureşti („Prospectorul”) şi Piatra-Neamţ(„Petrodava”, devenit „Lynx Alpin Club”). A efec-

tuat expediţii pe cei mai în-alţi munţi din lume: Caucaz,Elbrus, Himalaya, BroadPeak, Pakistan, Everest,Alpii elveţieni, Kenia, Tan-zania, Anzii Cordilieri,Acancongua şi Cero, Alaska,Cho-Oyn, Dhalaigiri ş. a.Autor al proiectului „Ecotu-rismul în zona ariilor prote-jate din Carpaţii Moldovei”şi a unui reportaj himalayan.

Cetăţean de Onoare al Municipiului Piatra-Neamţ(1992). LA MULŢI ANI!

■ 24/1938 – n. Rodica Teofănescu-Cocan, laStroieşti, Botoşani, profesoară, prozatoare, eseistă. Încopilărie, a locuit cu părinţii la Girov, Neamţ. Dupăabsolvirea Facultăţii de Filologie a Universităţii


(urmare din pag. 15)

n

tmosferă imposibil de des-cris după un sfert de secol!Dar entuziasmul, elanul,speranţa, dorinţa de a seface dreptate, ura contra li-derilor de partid şi împo-triva securităţii, veselia

debordantă, toate se amestecă într-oavalanşă nemaicunoscută pânăatunci în urbe, întreruptă doar derugăciuni, de păstrarea unor mo-mente de reculegere pentru eroiidin Timişoara, şi de intonarea încor destul de disonant, dar plin deardoare, a vechiului cântec revolu-ţionar de la 1848, „Deşteaptă-te ro-mâne!”, ce va să fie curând imnulţării.

Sunt numeroşi vorbitorii de pecopertina „Casei Albe”, unii pri-miţi cu aclamaţii şi urale, alţii cuvacarm, huiduieli şi fluierături. Seintonează colinde şi se discutăliber, cât poftesc oratorii şi cât îirabdă auditoriul, despre revoluţie,dictatură, frig, foame, viitor, pescurt – despre tot, toate şi despretoţi.

Pentru un observator lucid şiinstruit în ceea ce priveşte psiholo-gia maselor, evenimentul văzut depe copertină, emoţionant, aflat subsemnul lui „acum ori niciodată”, arfi fost un excelent obiect de studiu.Dar cine putea fi pus pe studii so-ciologice atunci? Totuşi, privind dela distanţa de 24 de ani, putem su-blinia câteva trăsături caracteris-tice.

Vorbitorii se aliniau în spatelesperanţelor şi idealurilor de grup.După temperament, nivel de edu-caţie şi de cultură şi faţă cu împre-jurarea concretă, unii se refereau lademocraţie, libertate, viitor euro-

pean, repararea imediată a daune-lor pricinuite de regimul comunist,prin „justiţia de clasă”, şi revenireala o viaţă politică normală.

Alţii aminteau de frigul dinapartamente, de foame, de nedrep-tăţile vremii, suferite de ei înşişi,exprimându-şi încrederea în victo-ria revoluţiei şi în viitor.

În sfârşit, câţiva dintre vorbi-tori se opreau la istorie, la mo-mente strălucite din trecutulglorios al poporului român, lamoştenirea primită de la străbuni.

Iar excesul de gargară imbe-cilă, interesată, iresponsabilă şifoarte dăunătoare prin urmări,continuă mai abitir şi azi, în anul2014, după ce, de nişte decenii,prin votul nostru, i-am instalat înfruntea ţării pe Pristanda, Ipin-gescu şi Caţavencu, secondaţi deBrânzovenescu şi Farfuridi.

Iar Fănică şi Trahanache,precum în 1883, trag sforile cufolos pentru partid, adică pentru„noi şi ai noştri”. Nimic nou subsoare pe plaiul mioritic. Şi, Dum-nezeule! cât ne-a costat şi cât necostă farsa asta!

Dacă ţara ar fi ştiut în ziua de22 decembrie că soţii Ceauşescuau fost prinşi, internaţi într-un locsigur, că întreaga conducere aPCR a fost anihilată, că soldaţiiMAI din detaşamentele specialpregătite pentru represiune au pri-mit ordin ferm să nu iasă din ca-zărmi, că de fapt se spulberasepeste tot vechea putere, de am ficunoscut toate acestea, liniştea şiordinea s-ar fi instalat imediat,fără jertfe umane şi pierderi mate-riale, pretutindeni.

Dar nici nu putem condamnagrupul care îşi asuma conducerea

ţării, mereu în mişcare, uneorihaotic, măcinat de interese anta-goniste, pentru că a făcut o aseme-nea enormă greşeală. Laurma-urmei, aşa se desfăşoarătoate răscoalele: fără pregătireprealabilă, fără program, cu ten-dinţe de anarhie, cu distrugeri şijertfe condamnate mai apoi de is-torie.

Răscoală, nu revoluţie! Astas-a petrecut în decembrie 1989 înROMÂNIA.

***

Nu sunt decis să particip lasărbătoare, oricât de emoţionantăar fi aceasta. Avem altceva defăcut. Şi cât se poate de repede. Cains echilibrat şi cu suficiente cu-noştinţe de istorie, fan al Revolu-ţiei Franceze din 1789, pe care oştiu pe dinafară, cu bune şi, maiales, cu rele, am convingerea cămai importantă este acum luareaprimelor măsuri de organizare şi

administrare, fiindcă nu numai ac-tivul de partid a intrat în gaură deşarpe, ci şi aproape toţi funcţionariiConsiliului Judeţean şi ai PrimărieiMunicipale au dispărut din birouri.De exemplu, la primărie, cu excep-ţia inginerului Traian Dârţu şi a li-derului de sindicat E. Dobrescu, nuse mai află nimeni, nici măcar por-tarul.

Din clădire, prin ferestrele largdeschise, încă mai zboară legă-nându-se în vânt portretele soţilorCeauşescu, arzând. La un moment

dat, apare de undeva un tânăr înar-mat, care poartă cam îndosindu-lportretul celui fugit. Cineva se re-pede să-i smulgă din mâini portre-tul. Intervine imediat un om cucapul pe umeri, care zărise pistolultinerelului în holsterul de sub braţulstâng. Ca nu cumva să se petreacăun incident urât, acel om de bine alcărui nume nu-l cunosc îi ia pe şestpistolul, aruncă portretul pentru adistrage atenţia celor de faţă şi ast-fel îl face scăpat nevătămat, cu faţa

A

(urmare din numărul trecut)

ACEL DECEMBRIE sau CUM AM FURAT NOI, LA PIATRA-NEAMŢ,REVOLUŢIA DIN DECEMBRIE 1989 (15-27 decembrie 1989)


Lecţia de istorie


ucureşti (1959), a pre-dat limba şi literaturaromână la Colegiul deInformatică din Piatra-Neamţ până în 1995.A debutat în „Româ-nia literară” (39/1972)cu proză scurtă. Acti-

vitatea literară îi va fi apre-ciată şi cu Marele Premiu laConcursul Naţional de Proză„Mihail Sadoveanu” (1996). Volume: „Lumini peValea Cracăului. Girov – oameni şi tradiţii”, 2003;„Jurnalul unui creştin”, 2005; „Sedentarii”, roman,2010.

■ 27/1951 – n. Elvira Gille, la Bicaz, Neamţ,biolog, absolventă a Liceului din Bicaz (1970) şi aFacultăţii de Biologie, Iaşi (1977), doctor în biolo-gie, specialitatea farmacognozie, cu lucrarea „Studiuasupra unor specii de digitalis cu mutageneza expe-

rimentală în culturile convenţionale şi în vitro”. Cer-cetător la Staţiunea de Cercetări „Stejarul” din Pân-găraţi (din 1979). Membră a mai multor societăţiştiinţifice din ţară şi de peste hotare. Autoare a mul-tor lucrări ştiinţifice publicate în reviste de speciali-

tate. Profesor la Filiala Neamţ a Universităţii „SpiruHaret” şi la Colegiul de Farmacie din Piatra-Neamţ.LA MULŢI ANI!

■ 27/1958 – n. David Alexandru, la Piatra-Neamţ, (pseud. lui Mihai C. Constantin), absolvental Facultăţii de Istorie şi Patrimoniu, Sibiu. Debutpublicistic în „Familia” (1981). Colaborări: „Alba-tros”; „Asachi”; „Ateneu”; „Convorbiri literare”;„Haiku”; „Luceafărul”; „Lumina” (Serbia), „Apo-kalipsa” (Slovenia) ş. a. Cărţi: „Geografii supra-puse”; „Ideograme”; „Căderea din baobab sau

Sinucigaşul din arborele genealogic”; „Calea – 13poeme zen”; „Vitralii însingurate”; „Vechi feli-nare/Old Street Lamps”; „The moonlignt shadow”ş. a. LA MULŢI ANI!

■ 28/1939 – n. George Brăescu, la Ruseni-Răzeşi, Plopana, Bacău, profesor, folclorist, publi-cist. A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie, dinIaşi (1971). Este fondator al Asociaţiei TeatruluiFolcloric din România şi Republica Moldova, al

Revistei „Ţara Hangului”,al mai multor fundaţii şiasociaţii culturale. Colabo-rator la diverse publicaţii.Consilier editorial, antolo-gator, al multor cărţi de li-teratură şi folclor. Cărţi:„Panorama teatrului fol-cloric”; „Dramaturgie fol-clorică ilustrată”. LAMULŢI ANI!


B

urată, pe unul dintre viitoriiînalţi funcţionari post revo-luţionari ai judeţului Neamţ.Căci aşa se scrie istoria...

Mă întorc în biroul ce aservit până cu câteva minuteîn urmă prim secretarei ju-

deţene de partid. Acolo, într-un noralbăstrui de fum de tutun, se dis-cută aproape ca şi afară, cu voce ri-dicată şi vorbind cam toţi deodată.Treptat se face oarecare linişte.

Cei de aici, vreo 15-20 de oa-meni, care mai mult simt decât ştiucă şi-au asumat o răspundere teri-bilă şi îşi pot pierde viaţa, cum pre-zicea Florica Leuştean, sunt decişisă facă ordine şi să purceadă la or-ganizarea noii puteri.

Îi privesc cu atenţie şi admira-ţie, animat la rândul meu de do-rinţa de a face altceva decât săvorbesc, încercând să-mi înţelegrolul şi locul de aici înainte, dar nuapuc să ajung la o decizie. Măvede Val. Ciucă, cel care, alături deCarmen Modiga, Iulius Trapiel şide inginerul chimist Savel Mata-che, pare să fie între cei mai calmiparticipanţi, şi îmi strigă pestelarma din încăpere: „Bătrâne, terog să te repezi la ziar, să tipăriţilozinci pe foi volante pentru a leîmprăştia prin oraş şi prin judeţ!”

Nu aştept a doua poftire. Ies înfugă din sediu, fac la dreapta, cătrestradela V.A. Urechia, ce urcă spreclădirile aspectuoase ale BănciiNaţionale şi Liceului „PetruRareş”, zăresc autoturismul galbencitron al profesorului Nicolae Io-nescu şi îi fac semn colegului meude cancelarie să oprească. Măarunc lângă şofer şi îl rog să măducă repede la ziar. Ceea ce se şiîntâmplă imediat.

Abia când ajung în redacţiaziarului „Ceahlăul”, îmi dau seamacă nu mai am pălărie. Să-mi fie debine! Cu iarna asta blândă, mergeşi cu capul descoperit.

Aici, istorisirea mea se des-parte în două curente. Un curs îltrăiesc eu însumi în noaptea de 22spre 23 decembrie, la ziar. Celălalt,în clădirea Consiliului Judeţean.Pentru acest de al doilea curs, fo-losesc din plin în această scriere„Cartea Albă a Revoluţiei”, pusăcu generozitate la dispoziţia meade domnul Iulius Trapiel, carte bo-gată în date şi în documente.

În sediul judeţean se face trep-tat ordine. Vasile Jitianu constatăcă telefonul guvernamental, supra-numit „telefonul roş”, încă funcţio-nează. Ajutat de Gheorghe Chitic,taie legăturile centrale cu Miliţia şiSecuritatea, urmând ca toate con-vorbirile să se efectueze prin cen-trala obişnuită, nu pe fir direct.Carmen Modiga şi Gheorghe Chi-tic îşi asumă rolul de lucrători depermanenţă la secretariat şi astfelapare primul element al noii ordini.Ceilalţi revoluţionari din biroulplin de fum se pronunţă în legăturăcu noua conducere (provizorie) ajudeţului.

Iulius Trapiel sugerează nece-sitatea organizării unei comisii cuatribuţii multilaterale în normaliza-rea activităţii pe plan judeţean.Acestei comisii i se dă denumireade „comisie de interne”. CarmenModiga scrie un prim tabel cu ceicare îşi asumă responsabilitateaconducerii revoluţionare a judeţu-lui. Tabelul se păstrează în arhivarevoluţionarilor din Piatra-Neamţ.

Iată lista întocmită pentruaceastă lucrare de către domnul Iu-lius Trapiel: Savel Matache, Iulius

Trapiel, Alecu Gălbează, LiviuTimuş, Ioan Pintilie, Gh. Filip, Va-sile Gorea, Ilie Prisecaru, SorinCrăciunescu, Ovidiu Ancuţa, EmilIonescu, Viorel Tudorea, Ioan Ciu-pală, Marius Mitrofan, Vasile Ji-teanu, Petru Sinteanu.

Pe lista întocmită de CarmenModiga, autentificată cu sigiliulconfecţionat ulterior, mai figureazăşi: Ioan Nastasă, Valeriu Berbe-caru, Viorel Mustea şi Vasile An-drica.

Preotul Constantin Ţuţuianu,revenit de pe copertină, se oferă săconducă acest comitet, dar, ţinândcont de necesităţile momentului,este preferat inginerul Savel Mata-che de la uzinele chimice din Săvi-neşti, părintele fiind alespreşedinte de onoare şi domnulConstantin Bichiş vicepreşedinte.

Până aici am urmărit desfăşu-rarea RĂSCOALEI. Cu sacrificii,cu crime de neiertat, dar nu în ju-deţul nostru, cu gafe colosale şi cuun elan nestăpânit al meselor. Deaici încolo începe RECONS-TRUCŢIA, operă a celor lucizi şiresponsabili, puţini la număr, de-cişi să arunce la coş mizeriile unuişir de regimuri dictatoriale, deschisde Carol al II-lea în 1938 şi înche-iat de nebunia decrepitului Ceau-şescu.

Bănuind ca adversari posibiliai revoluţiei forţele locale ale mi-liţiei, securităţii şi chiar ale arma-tei, un grup de revoluţionarimenţionaţi mai înainte iau în con-sideraţie faptul că judeţul trebuiecondus normal şi fără de incidente,din toate punctele de vedere, şidecid întărirea pazei, înarmate saunu, asigurate de ostaşi şi mai cuseamă prin membri ai „gărzii”, ci-vili, la principalele obiective stra-

tegice ale judeţului: întreprinderi,surse de apă etc.

Pentru redactarea manifeste-lor, grupul îl trimite la ziar, cuaceeaşi misiune ca şi a mea, pedomnul Sergiu Găbureac.

Şi acum câteva rânduri despregrupul care în noaptea de 22 spre23 decembrie a lucrat în redacţiaziarului local, elaborând manifesteşi tipărind primul număr nou al„Ceahlăului”.

În legătură cu denumirea coti-dianului, au fost două opinii. Una:să se caute un nume nou, cel cu-noscut de public fiind compromisprin slujirea intereselor comuniste.Cealaltă, susţinută de ConstantinCucu şi de mine, în cele din urmăacceptată: să rămână acelaşi nume,ţinând seama că ziarul „Ceahlăul”nu fusese creat de comunişti, ci decunoscutul intelectual nemţeanMihai Avădanei în toamna anului1940.

Împreună cu Constantin Cucu,Vasile Orăşanu, Sergiu Găbureac şicâţiva membri ai redacţiei, participla redactarea celor trei manifesteprincipale din noaptea aceea: cătrepopulaţie şi către studenţi şi elevi.Au fost concepute la repezeală, fi-indcă timpul nu avea răbdare, cumaximum de naivitate, cu greşelide limbaj, dar cu mult entuziasm.Maistrul tipograf Ion Rotaru, Tă-năsucă şi tipografii din comparti-mentul tehnic tipăresc pe maşinileplane manifestele şi, la rotativă,primul număr al ziarului.

Manifestele sunt difuzate încursul nopţii, iar ziarul iese pepiaţă, gratuit, în dimineaţa de 23decembrie, o dimineaţă însorită,plină de animaţie, dar şi de ten-siune.

ACEL DECEMBRIE sau CUM AM FURAT NOI, LA PIATRA-NEAMŢ,REVOLUŢIA DIN DECEMBRIE 1989 (15-27 decembrie 1989)

c

Mihai-Emilian MANCAŞ(continuare în numărul viitor)


Semn de carte


Brâncuşi împotriva Statelor Uniterâncuşi e pentru noi, românii, o statuie,ceva ce trebuie adulat şi venerat necon-diţionat, e subiect de conversaţii mon-dene – la fotbal şi la Brâncuşi se pricepetoată lumea -, e al nostru deşi şi-l reven-dică şi francezii, e dovada că noi, româ-nii, am pus umărul la cultura europeană,

nu suntem chiar aşa, veniţi cu pluta, e un fel deEugen Ionescu care scria cu dalta, sculptândidei şi desfiinţând cu nonşalanţă toate canoa-nele clasice. E, acesta, un lucru care n-a rămasneobservat, exegezele privind personalitateaunui ţăran, mai cunoscut în Montmartre decâtla Hobiţa, tomurile despre opera sa, ticsind raf-turile unor întregi biblioteci. Şi de aceea, ori-cine s-ar încumeta să scrie despre Brâncuşi –dacă nu e inconştient – nu poate s-o facă decâtcu spaimă. A-i cântări opera, ori a-i măsuraumbra este, pentru profani, o impietate – la felde mare ca aceea de a-i pune note lui Dumne-zeu. Drept care o să mă opresc aici.

Întors din America la sfârşitul anului 1968,Petru Comarnescu a adus cu sine, ca pe un tro-feu, fotocopiile unei stenograme celebre. Estevorba despre consemnarea procesului dinteBrâncuşi şi Statele Unite (Dosarul 209109-G)desfăşurat la New York, cu începere din 21 Oc-tombrie1927. Deşi adnotase şi comentase do-cumentul, Crohmălniceanu îl încredinţeazătiparului fără prefaţa sa şi cartea – „Brâncuşiîmpotriva Statelor Unite” apare la EdituraDacia din Cluj, în 1971. Istoria acestui proceseste sintetizată pe scurt de Alexandru Buican în„Prologul” lucrării „Brâncuşi. O biografie”,Editura Artemis, Bucureşti, 2006:

„Procesul care se desfăşoară la New York,cunoscut în presă sub denumirea de „Brâncuşicontra Statelor Unite”, este dintre cele mai ciu-date. Sculptorul, sprijinit de prietenii şi admi-ratorii săi americani, a dat în judecatăDepartamentul Vămii, deoarece acesta i-a cla-sificat lucrarea cea mai dragă, Pasărea în văz-duh, drept simplu „obiect industrial”. Steichen,care a cumpărat lucrarea cu 600 de dolari de laBrâncuşi s-a văzut taxat de vamă cu 40% dinpreţ sub incidenţa unei legi care n-are nici un

raport cu arta.(…) Nu numai ciudat, dar şi fărăprecedent acest proces. Avocaţii lui Brâncuşitrebuie să facă dovada, folosind la nevoie argu-mente estetice, că lucrarea lui Brâncuşi este ooperă de artă, poate chiar o pasăre, şi că deci seînscrie în clasa lucrărilor artistice şi, în conse-cinţă, este scutită de vamă. Apărarea Vămii în-cearcă la rândul ei să probeze că lucrarea nueste un unicat, ci o producţie de serie şi că fini-sarea nu este executată de artist, ea putând fiexecutată cu scule mecanice de oricare mese-riaş.

Brâncuşi răspundedeci, în depoziţia sa,punctual la întrebărileridicate în tribunal:

…Am conceput şicreat Pasărea în văz-duh în atelierul meudin Paris, în anii o mienouă sute douăzeci şicinci şi o mie nouă sutedouăzeci şi şase.

…Este o operăoriginală şi sunt ocupatîn prezent cu produce-rea primei replici aacestui bronz.

…Am conceputprima idee a acestuibronz încă din anul omie nouă sute zece şide atunci am gândit-oşi studiat-o mult. Amconceput-o ca pe ocreaţie în bronz şi amfăcut un model al ei înghips. L-am dat uneiturnătorii, împreună cuformula amestecului

de bronz şi cu alte indicaţii necesare. Cândpiesa turnată în formă brută mi-a fost adusă atrebuit să acopăr găurile de aerisire ca şi pe ceade interior, ca să corectez diferitele defecte şisă şlefuiesc bronzul cu pile şi şmirghel fin.Toate acestea au fost făcute de mine cu mâna;această finisare artistică ia un foarte lung timpşi echivalează cu a porni crearea lucrării de la

început. Nu am lăsat pe nimeni altcineva săfacă vreo operaţie de finisare, întrucât subiectulbronzului este o creaţie deosebită a mea şi ni-meni, în afară de mine, n-ar fi putut s-o ducăla capăt într-un mod mulţumitor.

…Nu poate fi îndoială că bronzul n-ar fi olucrare originală întrucât este singurul pe carel-am făcut din acest subiect, iar întâia replicănu este încă terminată. Afirm că nici un altbronz similar nu există; bronzul vândut este celoriginal.

…Şlefuirea a fost făcută de mine însumi,de mână. Ar fi cu neputinţă s-o fac cu ajutorulvreunei perii sau altor dispozitive de şlefuit.”

În final, arta învinge legea, iar legea umilităse pleacă în faţa artei. Brâncuşi câştigă procesulşi îşi consolidează faima mondială, consfinţindprin această victorie nu doar principii esteticenoi, ci şi actul oficial de naştere al artei mo-derne. „Măiastra” sa zboară şi intră în legendă,iar sculptorul cucereşte întreaga lume. Iar des-pre aceasta, în altă parte, Brâncuşi consem-nează:

„În vreme ce mă apropiam de New York,pe vaporul „Paris”, pornind din Le Havre, în1926, cu prilejul Procesului împotriva vameiSUA, care a interzis expunerea Păsării măies-tre, pe pământ american, la Brummer Galleries,eu am avut revelaţia să revăd-rememorez im-aginea atelierului meu, la o altă dimensiune („alarge scale” – devenită cu totul monumentală)”.Este o premoniţie împlinită.

Mai mult, dincolo de proiectarea atelieruluişi artei sale la scară planetară, Brâncuşi a creatdin „Măiastra” sa un adevărat semn de cartepentru istoria artelor.

Aceasta îmi aminteşte că Giorgio Vasariparcă, spunea în „Vieţile pictorilor sculptorilorşi arhitecţilor” că, după 1504 când „David” allui Michelangelo a fost expus în Piaţa Signoriei,florentinii au început să împartă evenimenteleîn cele petrecute înainte sau după „Uriaş”.

Un alt semn de carte.

Mircea ZAHARIA

are este cea mai pericu-loasă vietate de pe planetă.Există estimări după caremai mult de jumătate din oa-menii care au murit pe pla-netă, aproximativ 45 demiliarde, s-ar datorat ţânţari-

lor; este vorba de femele, pentru cămasculul nu muşcă decât plantele.Ţânţarii transmit peste 100 de boli,multe din ele mortale, precum ma-laria, frigurile galbene, encefalita şielefantiazisul.

Paradoxal, până în anul 1877nu s-a ştiut că ţânţarii sunt pericu-loşi, până când medicul britanic Pa-trick Manson a dovedit căelefantiazisul este provocat demuşcătura femelelor de ţânţari. Ul-terior Patrick Manson a bănuit că şimalaria are aceeaşi cauză. Dinacest motiv a însărcinat pe elevul

său, doctorul Ronald Ross, care ac-tiva în India, să cerceteze bănuiala,ceea ce a şi demonstrat, folosindpăsări pe post de cobai.

Dar Manson a mers şi mai de-parte, provocând malaria propriuluifiu, care ulterior s-a vindecat înurma tratamentului cu chinină.Pentru meritelesale RonaldRoss a fost re-compensat în anul 1902 cu PremiulNobel iar Manson înnobilat, înfiin-ţând celebrul London School ofTropical Medicine.

Astăzi se cunosc aproximativ2500 de specii de ţânţari, dintrecare vreo 400 numai din familiaAnopheles, cu 40 de specii transmi-ţătoare de malarie. E de adăugat cădin punct de vedere lingvistic, cu-vântul ţânţar provine din limba spa-

niolă şi înseamnă musculiţă. O scurtă biografie a şofranu-

lui. Este o plantă originară din ţă-rile arabe şi rudă bună cu brânduşadin părţile noastre. Utilizată deopo-trivă, ca aliment, mai bine zis con-diment dar şi ca medicament.Esteconsiderat regele condimentelor,

cunoscut încădin antichitate şirivalizează la

preţ cu metalele preţioase.Fresce din Creta care datează

din anii 1600 î.Hr, înfăţişeazăscene în care oamenii recolteazăşofran.Se consemnează că Alexan-dru Macedon îşi spăla părul cu şo-fran pentru a-i da o patinăstrălucitoare şi culoarea portocalie;în antichitate era considerat şam-pon de lux, mai scump ca aurul şifolosit doar de cei avuţi.

În secolul XV în Germania şiAnglia falsificarea lui era conside-rată crimă şi pedepsită cu ardereape rug. În Anglia, centrul comerţu-lui cu şofran era în orăşelul SaffronWalden nume împrumutat de laplanta cu pricina. De la plantă serecoltează numai florile, aşa felîncât pentru 1 kg de şofran sunt ne-cesare între 130.000 şi 250.000 deflori; din această cauză un gram deşofran ajunge să coste până la 60-70 de lei. La origine numele de şo-fran vine din arabă care înseamnăgalben. Din alimentaţie şi medi-cină, şofranul a trecut până la urmăşi în morală, vizând orgoliul oră-şeanului atotştiutor: Ştie ţăranul ce-işofranul? (După CARTEA IGNO-RANŢEI de Lloyd şi Mitchinson).

Constantin GRASU

C

B

CALEIDOSCOP

l Proiect de promovare a istorieişi tradiţiilor comunei Hangu

iblioteca Publică Hangu a lansat, la începu-tul lunii februarie, proiectul „Hangu – filede istorie”, un proiect de promovare a isto-riei, obiceiurilor şi tradiţiilor comuneiHangu, de la a cărei atestare documentarăs-au împlinit, pe data de 13 februarie, 558de ani. Desfăşurat în parteneriat cu Primă-ria Hangu, Fundaţia Culturală „Gavriil Ga-

linescu”, Asociaţia Culturală Hangu, ŞcoalaGimnazială Hangu şi Biblioteca Şcolară Hangu,proiectul se vrea o călătorie virtuală, în spaţiu şitimp, prin „Ţara Hangului” de altă dată, o călăto-rie realizată împreună cu elevii, având dreptobiectiv redescoperirea istoriei locale, precum şismulgerea din uitare a tradiţiilor, faptelor şi eve-nimentelor petrecute de-a lungul vremii, pe acestemeleaguri.

„Ideea acestui proiect, care dăinuie de multăvreme în mintea şi în sufletul meu, îşi are sorgin-tea în afirmaţia, plină de adevăr şi înţelepciune, adomnului profesor de istorie Gheorghe Drugă,consemnată în volumul «Istoria Hangului»: Isto-ria locală este necesară şi trebuie cunoscută de-oarece aşa se poate ajunge la percepereapsihicului şi personalităţii locuitorilor. Faptele şievenimentele trecutului, tradiţiile şi credinţelestrămoşilor s-au impregnat durabil şi ireversibil,dând naştere sau influenţând mentalităţile con-temporane. În această călătorie virtuală vom fi în-soţiţi de cărţi, documente şi fotografii, care să ne«vorbească» despre comuna Hangu”, ne-a spus

Liliana Pântea, bibliotecar la Biblioteca Hangu şicoordonator al proiectului.

l Un exerciţiu de neuitare

Proiectul se va desfăşura pe mai multe etape.Astfel, în prima etapă elevii vor putea răsfoi re-vistele locale („Ţara Hangului” şi „Ecoul Hangu-lui”), precum şi cărţile din expoziţia „Hangu – filede istorie”, organizată cu acest prilej. Cea de-adoua etapă va consta în prezentarea video a le-gendelor care fac referire la zona Hangu şi împre-jurimi („Legenda Dochiei”, „Legenda PietreiTeiului”, „Legenda Bistriţei”), iar la cea de-a treiaîntâlnire copiii vor viziona expuneri ppt, pe dife-rite teme: „Hanganii – ocupaţii şi îndeletniciri”,„Hanganii în zile de sărbătoare”, „Catedrala de laHangu – drama din adâncuri”, „Dascăli şi elevidin Hangu” etc. Cele mai multe dintre fotografii,în special fotografiile de dinainte de strămutare,sunt adunate de către regretatul învăţător TeoctistGalinescu, sufletul spiritualităţii hanganilor, şi do-nate de către Fundaţia Culturală „Gavriil Gali-nescu”, Bibliotecii Hangu. O altă parte suntadunate de către copii, în cadrul proiectului „Cău-tătorii de comori” şi fac parte din „E-ArhivaHangu”, un proiect iniţiat de Biblioteca Hangu înanul 2012, privind realizarea unei arhive electro-nice cuprinzând informaţii, documente, monogra-fii, hărţi sau fotografii referitoare la trecutulcomunei. La finalul proiectului, elevii vor avea oultimă întâlnire la bibliotecă, în cadrul căreia vorcompleta un chestionar, pentru a vedea cât, cumşi ce au reţinut din tot ce s-a petrecut pe durataderulării activităţilor.

Comuna Hangu a fost atestată documentarprima oară la 13 februarie 1458, printr-un actemis de Cancelaria domnitorului Ştefan cel Mare.Între personalităţile de seamă ale comunei se nu-mără istoricul Constantin Matasă, întemeietor alMuzeului de Istorie din Piatra Neamţ, compozi-torul Gavriil Galinescu şi învăţătorul Teoctist Ga-linescu, fondator şi preşedinte de onoare alFundaţiei Culturale „Gavriil Galinescu” şi iniţia-torul publicaţiei locale „Ţara Hangului”.

Irina NASTASIU

Ultima oră la Roman

SumarINT – Asociaţia Învăţătorilor din Judeţul Neamţ în AGIRo (pag.3) * 25 de ani de activitate la Asociaţia Învăţătorilor din JudeţulNeamţ (pag. 4) * Strategia Asociaţiei Învăţătorilor din Neamţ(pag. 5) * Parteneriate educaţionale 2015-2016 (pag. 9)

Gheorghe AMAICEI – Bucuria datoriei frumos împlinite(pag. 1-2)

Constantin ANTONOVICI – Sinteze din activităţile Aso-ciaţiei Învăţătorilor din ultimii ani (pag. 7)

Irina BĂLŢĂTESCU – Relaţia profesor – elev-suport în dezvol-tarea afectiv-emoţională la copilul cu cerinţe educative speciale (pag.8-9)

Constantin BRÂNCUŞI – Măiastra (pag. 1-20)Vasile CIUBOTARU – Unire-n cuget şi-n simţiri (pag. 8-9)Mihai FLOROAIA – 2016 – Anul omagial al educaţiei religioase

a tineretului creştin ortodox şi anul comemorativ al Sfântului IerarhMartir Antim Ivireanul (pag. 13)

Mihaela GHERGHELESCU – Asociaţia Învăţătorilor dinNeamţ – o lecţie de istorie şi demnitate (pag. 8-9)

Constantin GRASU – Caleidoscop (pag. 18)

Mihai MANCAŞ – Acel decembrie, sau Cum am furat noi, laPiatra-Neamţ, Revoluţia din Decembrie 1989 III (pag. 16-17)

Dorina MORMOCEA – Clubul Tinerilor Antreprenori CNI Pia-tra Neamţ, model de bună practică ȋn domeniul programelor de edu-caţie antreprenorială JAR (pag. 10-11)

Irina NASTASIU – Infocult (pag. 2, 3, 4, 5, 6, 7) * 163 de ani dela naşterea lui Nicu Albu (pag. 15) * Hangu- file de poveste (pag. 19)

Paul-Daniel NEDELOIU – 24 Ianuarie, marcat la Liceul Teoretic„Gh. Ruset Roznovanu” din Roznov (pag. 12)

Gabriel PLOSCA – La ceas aniversar (pag. 1)RED. – Panoramic cultural (pag. 13) * Aniversări culturale – fe-

bruarie (pag. 19) * Sărbătoarea Naţională Constantin Brâncuşi * Fe-licitare * Ultima oră (pag. 20)

Dumitru RUSU – Moş Calistru (pag. 14) * Iar ne jucăm de-aşcoala! (pag. 15)

Liviu CONSTANTIN RUSU – Asociaţia Învăţătorilor din Jude-ţul Neamţ – o casă durabilă, frumoasă şi adevărată (pag. 1-2)

Constantin TOMŞA – Două cărţi semnate Nicolae Scurtu (pag.14) * Rememorări nemţene, februarie 2016 (pag. 12, 13, 14, 15, 16,17)

Dumitriţa VASILCA – Sfântul nostru învăţător (pag. 6)Mircea ZAHARIA – Brâncuşi împotriva Statelor Unite (pag. 18)

A

B

Aniversări culturale‐ februarie

2. (†) ÎNTÂMPINAREA DOMNU-LUI

04. BOLLIAC, CEZAR (1813–1881) poet, gazetar; 135 ani de lamoarte

06. DADAISM – curent literar şiartistic; 100 ani de la înfiinţare

06. MANIU, ADRIAN (1891–1968)scriitor, academician; 125 ani de la naştere

09. DOSTOIEVSKI, FIODOR MI-HAILOVICI (1821–1881) scriitor rus; 135ani de la moarte

12. „CRONICA” (Iaşi) revistă săptă-mânală; 50 ani de la apariţie

14. JUNIMEA ROMÂNĂ – societatepolitică şi culturală a tinerilor studenţi dinParis; 165 ani de la înfiinţare

14. MAIOR, PETRU (1761–1821) căr-turar iluminist, istoric, filolog, scriitor; 195ani de la moarte

15. HARET, SPIRU (1851–1912) aca-demician, matematician, sociolog, pedagog,om politic; 165 ani de la naştere

16. HAŞDEU, BOGDAN PIETRI-CEICU poet, prozator şi dramaturg (1836-1907), 180 de ani de la naştere

17. MANOLESCU, ION (1881–1959)actor; 135 ani de la naştere

19. BRÂNCUŞI, CONSTANTIN(1876–1957) sculptor, academician; 140 anide la naştere. ZI NAŢIONALĂ

19. SORESCU, MARIN (1936–1996)poet, academician; 80 ani de la naştere

21. ZIUA INTERNAŢIONALA ALIMBII MATERNE

25. RENOIR, PIERRE-AUGUSTE(1841–1919) pictor francez; 175 ani de lanaştere

26. DEBUTUL LUI MIHAI EMI-NESCU – 150 ani de la publicarea poeziei„De-as avea...”, în revista „Familia”.

„Hangu – file de istorie”

0


În prag de primăvară, profităm detradiţionalele sărbători de Mărţişor şi8 Martie, pentru a transmite tuturorcolegelor noastre, implicate înnobilul demers al şcolii româneşti,cele mai sincere urări de sănătate şiprosperitate. Să fiţi iubite, doamnelorşi domnişoarelor, să fiţi mereu buneşi frumoase, şi să vă bucuraţiîntotdeauna de dragostea şi preţuireadin ochii copiilor, vă doreşte, înnumele Asociaţiei Învăţătorilor şi alSindicatului din Învăţământ Neamţ,revista dumneavoastră,

APOSTOLUL

Zig-Zag

APOSTOLUL – revistă a cadrelor didactice din judeţul Neamţ, serie nouă, apare prin colaborarea SindicatuluiÎnvăţământ Neamţ şi Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul Neamţ (martie 1999).

FONDATORI l noiembrie, 1934: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Avădaneil martie, 1999: Florin Florescu, Ştefan Corneanu, Gheorghe Amaicei, Dumitriţa Vasilca

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE: Gabriel PLOSCĂ – director general, Iosif COVASAN – director economic,Gheorghe AMAICEI, Liviu RUSU, Gabriela GRIGORE.

CONSILIUL DE REDACŢIE: Mircea ZAHARIA – redactor-şef, Constantin TOMŞA – redactor-şef adjunct, Mihai FLOROAIA, Irina NASTASIU, Dorel NEMŢEANU – DTP;

Dorin DAVIDEANU – editor online.

ISSN - 1582-3121

Redacţiaşi administraţia:

str. Petru Rareş nr. 24,Piatra Neamţ.

Tel/fax:0233.22.53.32

[email protected]

ormele contradictorii trebuiau să seunifice într-o comuniune nouă, finală,în filosofia mea asupra vieţii, separa-rea materiei de spirit şi orice soi dedualitate rămân o iluzie. Sufletul şilutul formează o unitate. Prin acestoval al trupului Păsării măiestre, euam separat şi am combinat două miş-

cări imperioase – una deasupra ovalului şialta dedesubt. Mă întrebam singur: cum tre-buie să balansez oare formele pentru a daPăsării un sens al zborului – fără efort? Dupăcum observaţi, am reuşit cumva să fac ca Pa-sărea măiastră să plutească.n Măiastră!... Ea se zbate aprig, ca tot

ceea ce am realizat, până astăzi, ca să se înal -ţe spre ceruri.n Păsările măiestre sunt o serie de

obiecte diferite, născute dintr-o căutareunică, rămasă prin timp încontinuu aceeaşi.Idealul realizării acestor sculpturi ar fi o mă-rire care să umple întreaga boltă cerească, înultimele două variante ale Păsărilor – ceaalbă şi cea neagră – m-am apropiat cel maiprofund de o dreaptă măsură – şi am realizatacest lucru cu atât mai mult, cu cât reuşeamca să mă detaşez de persoana mea.n Eu nu creez Păsări – ci zboruri.nAm dorit ca Măiastra mea să îşi ridice

capul, fără a exprima cumva prin aceastămişcare mândrie, sfidare sau orgoliu. A fostuna dintre cele mai dificile probleme şinumai după o îndelungată străduinţă am iz-butit să redau această mişcare – integrată înavântul zborului.n Păsările de aur, Măiestrele şi Coloana

fără de sfârşit... sunt nişte proiecte care, odată mărite (agrandies), ar putea să umpletoată bolta cerească şi să o susţină. Ţelulsculpturii rămâne o nobilă simplitate şi ograndoare caldă.n Dumnezeirea este pretutindeni; şi

când uiţi cu desăvârşire de tine însuţi, şicând te simţi umil, şi când te dăruieşti. Di-vinitatea rămâne în opera ta; ea este ma-gică... Ei bine, o doamnă de la New York,care a simţit într-adevăr acest lucru, a plânsşi a îngenuncheat în faţa uneia dintre Măies-trele mele.n Sculptura mea Cocoşul nu mai este

cocoş; iar Pasărea măiastră nu mai este opasăre: au devenit simboluri. Eu am căutatmereu naturalul, frumosul primar şi direct,nemijlocit şi etern!... Doresc ca Păsările şiCocoşii mei să umple odată întreg Universulşi să exprime marea Eliberare!... Păsărilemăiestre zboară, însă Cocoşii cântă!...

Cocoşul sunt eu.

Măiastra(urmare din pag. 1)

f

Sărbătoarea Naţională CONSTANTIN BRÂNCUŞIiua de 19 februarie este declarată ZIUABRÂNCUŞI (Legea 305/2015, publicatăîn Monitorul Oficial, Partea I, nr. 901 din4 decembrie 2015) şi este considerată, înmod oficial, sărbătoare naţională. Cuaceastă ocazie, autorităţile centrale şi lo-cale vor putea să organizeze şi/sau să

sprijine logisticşi material mani-festări cultural-artistice.

ConstantinBrâncuşi, «pă-rintele sculpturiimoderne», cum afost denumitprima dată deAmerica, s-anăscut pe 19 fe-bruarie 1876 înHobiţa, Româ-nia. Este consi-derat unul dintrecei mai marisculptori ai

lumii, iar ziua naşterii sale este sărbătorită întoată lumea şi înscrisă în calendarul culturaluniversal. Constantin Brâncuşi ne-a dus în uni-versalitatea lumii, făcând din naţiunea românăo mitologie. Drept urmare, este datoria noas-tră, pentru a nu fi mai prejos de omagiul pecare îl aduce lumea contemporană lui Brân-cuşi, să declarăm ziua lui de naştere sărbătoarenaţională, scrie în expunerea de motive ce a în-soţit propunerea legislativă.

Nu e lipsit de interes să precizăm că, pre-şedintele Klaus Iohannis a promulgat aceastălege pe 27 noiembrie 2015, după ce, anterior,Senatul respinsese pe data de 16 iunie proiectulde lege pentru declararea zilei de 19 februarie– Ziua Brâncuşi ca sărbătoare naţională, cu26 de voturi „împotrivă”, 29 de voturi „pentru”şi 16 abţineri. Proiectul de lege avea un singurarticol, care prevede ca ziua de 19 februarie –Ziua Brâncuşi – se declară sărbătoare naţionalălegală lucrătoare. Pe de altă parte, atunci, sena-torii au fost de acord ca pe data 13 noiembriesă fie sărbătorită în România Ziua Limbii Ma-ghiare.

RED.

Z

l ULTIMA ORĂProiectul „25 de ani de la reînfiinţarea Asociaţiei Învăţătorilor din Judeţul Neamţ” este sprijinit

financiar de Primăria şi Consiliul local Piatra-Neamţ. Adunarea festivă dedicată acestui evenimentva avea loc vineri 26 februarie 2016, ora 13,30 la Grand Hotel Ceahlău din municipiul Piatra-Neamţ. Îi aşteptăm cu drag pe toţi membrii şi prietenii Asociaţiei noastre.


Dumitru BEZEM

APOSTOLUL...am desăvârşit-o încă. Eu aş vroi să reprezint imponderabilul într-o formă...

Documents

Transcript of APOSTOLUL...am desăvârşit-o încă. Eu aş vroi să reprezint imponderabilul într-o formă...