Л І Н І І X X V . — \ о . 5 0 . 5 BANI IU TOATA ŢARA 3 D u m i n i c a , 1 5 D e c e m b r e 1 9 1 8

ДОПШЬь ШЕЖ авошшіі

LEI 2 , 6 0 ANUAL Abonamentele s e fac

numai pe un an.

COLABORATORII ACESTUI NUMĂR N. Pora, Victor Eftiuiiu, Ana A. Codreanú, V7. Mestuirean, V. Anest in

tia briei la I . Ana«tasui-Vuculesci i , Albert e t c .

І.ШСІІ Kl Linia pe pagina 7 şi 8

|- I o n J H L a l i n c l e i r u

2. — ло. 59. UNIVERSUL LITERAR D u m i n e c ă , 1 5 Decerni» ie tui".

U B T E I K&znasî de A l p h o n s e Илтт —

U R Di A R E

- D-le, s u n t - c a m «curnp* . Nu face n imic .

P e n t r u î n t â i a o a i a a i u u n pe Ste­p h e n vo rb ind astfel , şi a c e a s t a cere o des luş i re .

L a desfacerea t e s t a m e n t u l u i r u d e i sa le , s 'a g ă s i t d a n i a u n u i contract, de u n ven i t de d o u ă mi i de fiorini şi o s u m ă de cincisprezece m i t de fio­r i n i în b a n î .

S t ephen e r a bogat , şi î n t r e b u i n ţ a ­se o p a r t e d i n b a n i i s ă i la c u m p ă ­r a r e a une i căsu ţe , şi au ailea. s'o ta­că î n t o c m a i confornu proec te lor pe c a r i şi le făcuse cu M a g d a l e n a . în cele d i n t â i zile alo iub i r e î lor .

Cusu ta e r a a şeza t ă pe o paj iş te ve rde , şi la poa l e cu rgea lin u n r â u ­leţ; aşezase odaia n u p ţ i a l ă ş i pe ér ceea a d-luî Mül l en . .

Un s i n g u r lucru t r i s t l ipsea exe­cu ţ i " ! p rocc tu lu î ; e r a c a m e r a luî E-t igen.

Zidul era a s c u n s pi ini i un g a r d viu de s p î n i ş o r şi de r ă s u r ă ; d in s p r e p a r t e a r â u l u i , g r ă d i n a n u e r a m ă r g i n i t ă de cât. tot pr i i i i i ' u t i g a r d лій , şi t o a t e a s t e a î n c e p e a u a înver­zi. Nu u i t a s e m a i t a s e a m ă , nici g r ă d i n a f lorăr ie a d-luî M ü l l e r , nicï b a n c a de b r a z d ă , cu două locur i , cu l e a g ă n u l de lil iac, d e i a somie , şi de t r a n d a f i r a ş î p e n t r u M a g d a l e n a ţ i el. I n j u r u l teilor, de p a r t e a cea la l t ă a râului ' , s e vedea c ă s u ţ a luï F r i t z , era u n vecin c u m se cade : el a j u t a s e pe S t e p h e n c u m să e h i b z u i a s e i m a i b ine . Acea m i c ă p r o p r i e t a t e e r a în a d e v ă r un loc fe rmecă to r . Aeru l cu-i.'it a l r â u l u i d a vege ta ţ iune î o vi­g o a r e p u t e r n i c ă ; n a t u r a e r a zâmbi ­t o a r e şi veselă.

- 0 ! D o a m n e ! zicea S tephen , m u l -t u m e s c u - ţ î ţie. că n u m ' a î рага-чі . cu toa te că de m u l t e or i t e - а ш bles­t e m a t .

Şt i a că M a g d a l e n e î îl p lăcea cu­l o a r e a a l b a s t r ă : p u s e de viipsi oda­ia lo r a a m â n d o r u r a în a l b a s t r u . Şi i n i m a i se s t r â n g e a , o r i de câ te or î .se g ă s e a în acea odaie , în c a r e avea să t r ă i a s că cu ea.

•—' Aci îşî v a p u n e .picioruşele: pe s c a u n u l ace s t a îşî va aşeza r o c h i a s c a r a ; în fa ta aces te i ogl inzi se va (găti d imine ţ i l e . P a t u l a c e s t a este a l ci şi a l m e u .

C â n d pes te câ t eva zile, t o tu l fu [pregăti t a ş a c u m v r o i a el, o p o r n i l a d r u m , în ce rce t a r ea M a g d a l e n e î , să îî s p u n ă peste ce fer ic i re dedese Si s'o ceară de la t a t ă l s ă u . M a i m i n ­t e zile î na in t e , s u b u n a l t n u m e , în­c h i n a s e odă i ţ a de la d. Müller .

Culese „ n u m ă u i t a " d u p ă m a r g i ­n e a r â u l u i şi S;pinişor d in g r ă d i n ă . Aceste d o u ă florî a v e a u şi p e n t r u ou şi p e n t r u el, o m a r o a m i n t i r e .

I ş î puse h a i n e l e p e c a r e le a v u ­sese în z iua ipiecăreî. p a n t a l o n i i de p â n z ă şi u n b a s t o n g r o s in m â n ă ; o ra m a i m u l t ca n e b u n de bucur ie .

Z i u a era o s p l e n d o a r e : soare le ca ld [pă t rundea p r i n t r e f runz işu l pomi lo r .

- O D u m n e z e u l m e u ! c â n d vot i n t r a în c a s a aceia a m să m o r ; c â n d voi revedea tei i ace ia s u b c a r i a m p e t r e c u t a t â t e a zile f r umoase , spi t i i -şoru.l înf lor i t d in c a r e ii f ăcusem c u n u n a êî de m i r e a s ă .

,,Azi, în a d e v ă r a m să-î d a u o cu­n u n ă de m i r e a s ă !

..Şi odăi ţa în c a r e n e - a m l u a t ad io . „Numele n o s t r u g r a v a t pe t r u n ­

ch iu l acc lu î tei b ă t r â n . „ I a r b a c ă l c a t ă s u b p ic ioare le n o a ­

s t r e . „Aerul r e s p i r a t de ea .

• „ P a r f u m u l f lor i lor pe ca r e îl r e s ­p i r a m î m p r e u n ă .

In acel m o m e n t la c o t i t u r a d r u ­m u l u i , ză r i v â r f u l te i lor .

î n c e t ă de a m a î r e sp i r a , p a r ' c ă n u m a i t r ă i a , şi se opr i .

AJpoî, f ă r ă a vorbi , ne rv i i ag i t a t î , t r e m u r â n d do emoţie , o p o r n i în fspre casă şi i n t r ă .

•Dintr'e» s ă r i t u r ă , a j u n s e în g r ă ­d i n ă .

EXXII

Sw.li tel .

Vă s p u n î n a d e v ă r , n u cu­n o s c pe aces t om" .

Saint iHcrre Cum i se b ă t e a p ieptu l ! N imic n u s a s c h i m b a t ; p â n ă ş i

c u i ş o a r a aceea ca r e a înf lor i t î u des­c h i z ă t u r a z idu lu i .

Ia t -o . M a g d a l e n a ! D a r u u e s i n g u r ă . U n t â n ă r şade

l â n g ă ea Este E d w a r d ! C u m văzu t>e S tepben . Magdalena

î ngă lben i , se r id ică d a r r ecăzu i a r pc b a n c ă .

— S u n t cu. zise S t ephen , s u n t eu. M a n i în to r s , n u Logat, d a r poseso­ru l une î mic i ave r i .

M a g d a l e n a , cu ochii în p ă m â n t , cu u n g las a b i a şopt i t . ЬДІЬаі:

— D-le. te felicit de a c e a s t ă îmbu­n ă t ă ţ i r e a soa r t e i d-tale.

L u i S tephen i se p ă r e a că i se sfâ­ş ie i n inm în piept , ochii Iui c ă u t a t ă pc a i M a g d a l e n e î : d a r e a fugea de pr iv i rea sa .

E d w a r d c a să casă d in aceas t ă în­c u r c a t u l â, încercă s ă s c h i m b e su­biec tu l convorb i re i .

— Nu m ă a ş t e p t a m să tc văd aci , Stqpbon.

— Nicï eu să te i n t â l n e s . . — Es t e o î n t â m p l a r e de c a r e m i

bucu r . — P e n t r u m i n e n u este o î n t â m ­

p l a r e si n u m ă bucu r . — P e n t r u ce?

' — P e n t r u că m ă t em s ă nu se fi supurat , d o m n i ş o a r a .

— Nu. d-le, zise M a g d a l e n a cu o voce a t â l de s l abă . în câ t v â n t u l din­t re frunze a r fi fost de a j u n s ca s'o îmfpeôice de a se auz i , n u m ' a î s u p ă ­ra t ib loc.

— Nn Ui m u l ţ u m e s c d e p r i m i r e a ta . EdwarrJ ; d a r p r i e t e n i a m e a îmî dă d rep tu l de a găs i că d- ra a r fi p u t u t s ă se a ş t e p t e la m a î m u l t ă po­l i teţă .

— C â n d î ţ i voï cere p ă r e r e a , o s ă fie des tu lă v r e m e să mi -o da i .

S t e p h e n e r a ' pa l id şi n ă d u ş a l a îî c u r g e a ş i r oa i e pe f run te ; ochi i i se r o ş i s e r ă şi scân te ia i i . d a r ţ in t i ţ i a-s u p r a Magda lene î . u r m ă :

— 'Cer i e r t a r e d-rei că m ' a m înfă­ţ i ş a t astfel fără a m ă ti a n u n ţ a t . P o a t e că mi-a u i t a t şi n u m e l e şi fi­g u r a ?

— N u ş t iu d a c ă eş t î n e b u n , zise E d w a r d : d a r d a c ă a ş i a v e a d r e p t u l s ă d a u u n sfat «taseî, a r fi ca s ă in­t r e in c a s ă şii să t e lase . ca să te s t r â m b i , ca Dotând , în faţa p o m i l o r din g r ă d i n ă .

E d w a r d în ace l a ş t i m p oferi bra­ţ u l s ă u M a g d a l e n e î : a c e a s t a sc r id i ­că ca să- l u r m e z e . Stepl ien a t u n c i o a p u c ă de b r a ţ , ea se întoarse- spe­r i a t ă .

— D-le, m a doare ! îmî faci r ă u ! S t ephen ame ţ i t , s e r e z e m ă de u n p o m şi o l ă s ă să plece. Sgoaaotul u-şe» c a r e se înch i se în u r m a lor îl desmet tc i .

. .Dar n u e cu p u t i n ţ ă . M a g d a l e n a , u n se .poate! P o a t e că n u am vorb i t f r u m o s lu ï E d w a r d . E d w a r d este u n s t r ă i n p e n t r u d â n s a ; d a r de ce e r a el aci? şi de ce s i n g u r cu ea? Nu , n u e cu p u t i n ţ ă ! Am făcu t r ă u . m a m înşe la t ; s u n t n e b u n ; a m vorb i t a s ­p r u , a m sjperiat 'o. O! n u . n u t r ebu ie s ă se sper ie de m i n e . N u m ă m a î iubeşte . . . E d w a r d . . . pe f igura luî se c i tea u n a e r de t r i u m f şi de supe ­r i o r i t a t e , şi c â n d i-a d a t b r a ţ u l , c a Га u r m a t cu u n a e r de s u p u n e r e .

„Nu, n u se poa te ; e a m e a , t o a t ă a m e a ; u i t e n u m e l e eî şi a l m e u sc r i s ac i a d â n c pe s c o a r ţ a aces tu i leî. S u n t doî an î , doî a n î o e n t r u m i n e ,

c a r î aii t r ecu t în l a c r ă m î obosea lă şi foame, p e n t r u ca. p e a t r a a o cu­ceri . Nu, n u c cu p u t i n ţ ă ! c a n u a r cu teza . Ş i a f a r ă de as t a , E d w a r d este el d e m n de ea? Sufletul lu i n u o în ţe îcge . Ş t m i c m i - a p r o m i s s ă m ă a ş t e p t e ; a m munc i t , a m .-nferit. şi a c u m revîw.

— „D-fe, m i - a zis ea, te felicit de aceas t ă î m b u n ă t ă ţ i s e a soa r t e î d?<-wilalc.

„ S o a r t a m e a ! A t u n c i ea pr icepe v i a ţ a m e a despă r ţ i t ă de a ei? Tre ­b u i e să-î vorbesc. Nebun ce-âm fost s 'o l a s să plece!

„ D a r ea, n u t r e b u i a să -mî scoa tă a c e a s t ă g r i j ă d in suflet? Nu înţe lege ea tot ce s u f ă r î n aces t m o m e n t ?

Es te v i n o v a t ă ! „ D a r p r e z e n ţ a m e a subi tă , acea a

u n u i s t ră in . . . — O! d a c ă eu a ş i fi s t r ă i n u l , d a c ă

eu aş.î fi a ce l a ca r e îi j enez ! O! şi i -am b i sa t s ă plece! Il voï a ş t e p t a pe el : v a vorbi , voi afla tot , a m să-l aş-too»-

Şi S t ephen a ş duse dc se xşe^.l p e o p i a t r ă , a f a r ă d in casă . p â n ă ce E d w a r d a v e a să i a să .

Două o r e t r e c u r ă , in t i m p u l căro­r a S t ephen , aci s t â n d pe p i a t r ă cu c a p u l în m â i n i , a t t e n t a a m o r ţ i t şl nemişca t , aci se r i d i c a furios ş i u m ­b la cu p a ş i m a r î , si cu m â n a r u -p â n d u - ş î h a i n a la p i e p t .

E d w a r d eşi. — Ascul tă Ce iacï tu l a d. Mal­

ier? Ce făceai cu M a g d a l e n a ? Dn ce m a i p r i m i t a ş a ? Vorbeşte

— Nu ijji>t să ţî vorbesc d a c i :ui-rr>î d a i d r u m u l zise E d w a r d . Acum iaht r ă s p u n s u l meii la î n t r ebă r i l e ta le . Am obicei s ă fac ce-mi placi ' fără a d a socoteală n i m ă n u i . S u n t la rl. Mul le r p e n t r u că peste opt zile m ă î n s o r cu fiică-sa.

— Te însor i cu Magda lena . ' P e M a g d a l e n a o iei?

— Da. — Şi pe u r m ă ?

- P e u r m ă ? D a r n u a m nev ce să îţi dau socoteală dc consecinţele că­să to r i e i . Vo»i li fericiţi şi vom « r e o cofiii mui-ii.

T u ! M a g d a l e n a ' M a g d a l e n a ' să a ibă u n copil al c ă r u i t a t ă să fii tu* U n copil al ei de la t ine? N u ! n u ! m i n ţ i ! m i n ţ i !

— N u v ă d de ce n u a r fi firesc: o iuebse. m ă •place, a m învoi rea M ta tă -să i i .

— Nu a i s'o ieî. —* P e n t r u ce? — P e n t r u că M a g d a l e n a es te a

m e a : p e n t r u că a m c u m p ă r a ţ i i cu (preţul vieţeî mele . a fericirci me le î n t r eg i , p e n t r u că dacă mi-o ieî . m ă ucizi, es te s ă - m i scoţ î sufletul s u u n ­ghi i le . Tu n u v re î să m ă omor î , n u e a ş a E d w a r d ? T u n u vre î să-mî eî pe M a g d a l e n a ? Nu e a ş a că n u vre î?

— Liniş teş te- te pu ţ in . Şt iu t ă a ï făcut cu r t e d-rei Mül ler , că ţ i -a a r ă ­t a t c h i a r o a r e c a r e in te res , şi că fă­r ă î n ţ e l epa t a c u m i n ţ e n i e a t a t ă l u i eăft, a r fi cons imţ i t a î m p ă r t ă ş i să­r ă c i a t a : d a r la v â r s t a c â n d i u b i r e a ţ i n e loc de toa te , n u d u r e a z ă m u l t ă v r e m e : fă ră î n d o i a l ă p e n t r u a s t a te g răbeş t i să faci m u l t e n e b u n i i cât. ţ i ne ea. p e n t r u că prevezi că a r e s ă fie de s c u r t ă d u r a t ă .

P e ea a făcut -o să p r i c e a p ă pros­t ia pc ca r e e r a s'o facă. şi acea in­f luenţă pe ca r e tu o exerc i ta i a s u p r a eï, a înce ta t .

—' U r m e a z ă , zise S tephen cu din­ţ i i înc leş ta ţ i şi cu o voce l iniş t i tă , pe c â n d totul în el fierbea.

— Şi să.-tî s p u n drept , un a ti fi fost fericit nici u n u l nicï a l in i . Л-ccea ce i ubea ţ i a m â n d o i , e r a i r copii î n c h i p u i n d v o a s t r e : veî nu vă cu-noşte ţ î b ine. O l u n ă după c ă s ă t o r i - , a-ţî fi văzu t că v ' a t l înşe la t : rea l i ­t a t e a a r fi uc i s o i u b i r e fondată pe vedeni i le şi fr iguri le c r e e r u l u i , şi v 'a ţ î fi u r â t . I n s o ţ i n d u - m ă cu d- ra Mniler , t ţ t fac u n a d e v ă r a t servi­ciu, şi n ă d ă j d u e s c că d u p ă aces t m o m e n t , a l s ă - m î fii r ecunoscă to r , r ă m â n â n d u - m î p r i e t en ca p â n ă ac : , şi v e n i n d la n u n t a m e a .

— Tu nu mi-a ï r ă s p u n s la în t r e ­ba re , zise Ş tefan .

— i М-a ï î n t r e b a t ceva? — Da. Vreî s ă m ă ucizî lufin-

du mi pe M a g d a l e n a , c a r e csţe | . r i c i r ea vieţeî melc?

Nu vreau să te o m o r ; d a r i n ! lua pe d-ra Muller , .şi te înşeli < r -z â m l că ferici i e a ta este p r i n s ă de ea .

- - Bine . 'Căsă tor ia aceas t a nu sa v a t a i e . M a g d a l e n a n i î iubeşte; м sacr i f ică p e n t r u b a n i ] t ă i ; tu c c u m p e r i . C ă s ă t o r i a a c e a s t a rth se Vár face.

— Dacă e u n sacr i f ic iu , apoî ini s 'a m a î văzu t o v i c t imă a ş a de re­s e m n a t ă , şi î ţ i j u r că se împac- 4; foar te bine, M a g d a l e n a cu s u r r : « ficiu.

— Taci , t a c i ! sa ii de nu , te omor ca pe u n câ ine . Es te des tul că mi r ă p e ş t i p e M a g d a l e n a , c u m răpeş t i v u l t u r u l pui i ï de la s â n u ! m a u . - , d a r nu m a i s p u n e că tc iubeşte .

— P e n t r u ce n u a-şî spune , c â n i l uc ru l es te a d e v ă r a t ?

— Min ţ i ! — Ascul tă , a m î n d u r a t des tu l n e

b u n i a ta , e t i m p u l să s f â r ş im. — Da , da , este t i m p u l , zise S t e l a r .

Şi a p u c ù n d pe E d w a r d de corp, u-ces ta voind s ă se ape re . Stettin il ridică şi-1 a r u n c ă la p ă m â n t . In te l r ă m a s e ame ţ i t , ca m o r t .

Stefen fugi şî a l c n g ă în odă i i ». lu i , pe c a r e o găs i s e a ş a c u m o lă­sase P l â n s e ca u n copil

— O! D o a m n e ! M a g d a l e n a mii p â r ă s e ş t e !

Şi îşi detc cu p u m n i i în cap .

L X X I U

Stefvn către Mmşemlenn. -Es le a d e v ă r a t . M a g d a l e n o că na"•

p ă r ă s e ş t i ? Şi nicï un c u v â n t de adj nic ï o vorbă do mi l ă ' ' Cu toa t e a cestea. d a c ă m ' a î vedea , pe mi i : -d a r ă mi-a ï vedea fata m î ă c r ă m a t c . mi-a ï refuza oa r e o p r iv i re , un , < • v â n t ? Gla.-ul taft mi a r face at&t b ine ! S u n i a t â t dc n e r u n » îl si a t â t de a b ă t u t în aces t іінішсііі. îu ci ' : m - a s î m u l ţ u m i şi cu mi t a i n ; wn a-şî cerc de cât ca să tc slujesc c-, un rob, s a u a iriă t â r î i:i pi; io.irei 1

t a le ca un câ ine , n u m a î ca sa re -p i r ae ru l pe caro îl respir i tu, sh '• • văd şi să te a u d .

T u eşti a c r e a Magdal tu, al; de b u n ă , a.şa de dulce , caro m c luna кй mă usue ele d u r e r e fără ч a r u n c a o p r iv i r e pe ca re ţi-o ce p i â i m â n u ?

Din -i m-ai vedea, m-aş i ѴШ dup : t ine î n g e n u n c h i : m-a'i auzi . Nu... nu m a i pot nicï să vorbesc n i i î sc sc r iu . Ce să- ţ î m a î spui"' P l â n g şi t r og . t e i m p l o r c u m implo r i p D-zcii. şi t u n u m ă auz î

Te- iubesc M a g d a l - n o , te iubesc fie-ţî m i l ă de m i n e . fie-ţî m i l ă d u n s ă r m a n p rosc r i s ; a sufer i t a t â t : a sufer i t a t â l !

Dacă n u m a l s u n t d e m n de Iubi­r e a t a dă -mî pr ie tenul ta. dc mi m i l a t a . d a r îmî t r e b u e ceva de la t ine . încă lzeş te m î încă sufletul cu pr iv i rea t a : l i râneşlc- ini i cu vocea t a * cea dulce, p r imeş t^ -mă ca r o b . este to t ce îţî cer; ia-ţ î ţ i e via ţa şi viito r u ! meu

Ascu l t ă -mi g l a su l . M a g d a l e n o ; ia.-l u i t a t oa r e s u n e t u l ' ' Od in ioa ră el îţi vorbea i n ime t ta le . Ascu l tă -mi vocea a s t ă z i î n t r e t ă i a t ă de s u s p i n e : ea îţi s t r i g ă :

— I e r t a r e ' i e r t a r e ! Nu a ï oa r e n ic ï a m i n t i r i , n i e '

m i l ă ? De c â n d m ' a I v i t аеВОГОС rea . a m i n t i r i l e mele. frumoasi •' mele a m i n i i r î de iubire şi de spe­r a n ţ ă , v iu c a o n ă l u c a ca să m î a-pese suf le tu l !

M<î doa re , mă doare , ră î mă doa re ! fie-ţî m d a <!e m i n e : pu ţ in b a l s a m pe r ă n i l e m e l e s â n g e r i mie. Mă d o a r e ; fie-ţî m i l ă de m i n e .

ft. se ci l i u r m a r e a în „ U n i v e r s a l L i t e r a r " ce va apa re D u m i n i c a v i i ' i oa re .

- o o o -

D u m i n e c ă , 1 5 D e c e m b r i e 1 9 1 3 . 'NIVEUSUL LITERAR No. 50. — 8.

DR im TARE G - s u l e r i e i . de N. POJRA.

D e că ' . eva c e a s u r i bolnavul c o n -t c n i s o d i n g e m u t . N u s e m a i s v â r -c o l c a . n n s e m a i v a i t ă . Î n c e t a s e ş i c u g â f â i e l i l e ş i i c n e l i l e s f â ş i e t o a r e , c e d ă d e a u f i o r i d e g r o a z ă t i n e r i l o r soţi, s i l i n d u - I s ă s'apr.opie d e p a t u l b o l ­n a v u l u i , c a să- l m â n g â i e , s ă - î m a î a l i n e c h i n u l .

Se" î n c h e i a s e c u t o a t e . î n c r e m e n i s e cu o c h i i h o l b a ţ i , c u g u r a c ă s c a t ă p e s t e m ă s u r ă , d e ipărea a l t ă d i h a n i e . D i n v r e m e î n v r e m e , s e m a i a u z e a c â t e u n h â h â i t s t i n s ,o l r à r à i a l â n e ­î n t r e r u p t ă , c a a c e e a a u n e i m a ş i n i dc: c e a s o r n i c s t r i c a t , ş i a p o i s u i e r ă -t u r l c e î n f r i c o ş a u ş i m a l t a r e p e t i n e r i i s o ţ i .

T r e c u r ă î n t i n d ă ş i b r a t e î n b r a ­te , s e h o t ă r î r ă . V e d e a u c ă n u m a l o î n c o t r o ş i t r e b u i e && j e r t f e a s c ă .şi t o t c c b r u m a p u s e s e l a o p a r t e . B ă r b a ­t u l l u ă d i n l a d ă b a s m a u a i n c o l t u l c ă r e i a e r a u î n n o d a ţ i u n p u m n d e h a n i . A p o i . n u m ă r a n d u - I , s t r e c u r â n -du-I p a r ' c ă p r i n t r e d e g e t e l e g r o a s e , î n n e g r i t e ş i p l i n e d e b ă t ă t u r i :

- Uite- i !—sipiuse — s u n t c i n s ' p ' c e : v e z i s ' a j u n g ă ş i d e d o f t o r i i . Et i m ă d u c l a d o f t o r .

S o c r ă p a d c z i u ă ş i p r i n b ă l t o a ­c e l e ce ţ i n e a u loc: d e s o s e a , o l u ă d ă r j , î n a i n t e , d i n u l b u i m a c , c u o c h i i î n n e g u r a ţ i d e n e s o m n ş i c u ş a l e l e r u p t e d e o b o s e a l a l u c r u l u i d i n a j u n .

D a r u n ş u i e r a t b â r â i t l a î n c e p u t c a a c e l a a l b o l n a v u l u i , a p o i e x p l o ­d â n d î n t r ' u n v u i e t s o n o r , î n c h i s , c e t r e z e a m a h a l a l e l e - — î i v e s t i c ă n u m a i a r e m u l t ă v r e m e l i b e r ă . î n t â i u l s e m n a l : b ă t u s e c e a s u l m u n e c î c e l e i de t o a t e z i l e l e .

0 l u ă l a g o a n ă c u m a j u n s e p e o u l i ţ ă p i e t r u i t ă , ţ i n â n d - o î n t r ' o f u g ă , a b i a m a l r ă s u f l â n d , p â n ă a j u n s e a -c a s ă l a d o f t o r .

S e s c u l a s e c i n e v a î n c a s ă ; e r a o f e r e a s t r ă l u m i n a t ă , P r i n s e i n i m ă ş i a p ă s ă b u t o n u l s o n e r i e i . . . .

M e d i c u l , c â n d î l v ă z u s o i o s ş i î n ­v â r t i n d î n c u r c a t o c ă c i u l ă r o a s ă î n n i ş t e m â i n i p a r ' c ă ş i m a î n e g r e ş i m a i s o i o a s e , î n v e s t i b u l u l a c e l a l u ­x o s , c u j e ţ u r i p c l â n g ă (păreţ i ş i c u t a b l o u r i ş i o g l i n z i m a r i — a p r o a p e s ă - l ş i p o f t e a s c ă s ă i a s ă .

B i e t u l o m î n s ă î n d r ă s n i : - .... P l ă t i m d o m n u l e dof tor . . . v e ­

n i ţ i n u m a i . . . v ă r o g . . . , că m o a r e c u zi le t a t a !

1 s e î n m u i e ş i i n i m a m o d i c u l u i c â n d v ă z u z ă p l a n u l c e l a d e o m a d u ­c â n d m â n a l a o c h i ş i ş t e r g â n d u - ş i - I s t â n g a c i . '

- B i n e v i n ! . . . } i î ş i î n s e m n ă a d r e s a , c â t p ' a c i

s ă s c h o t ă r a s c ă s ă r ă m â n ă , c â n d i -o l u ă î n a i n t e o m u l :

— V ă a d u c b i r j a a c u m ! "-i p â n ă s ă pr ir i ză d e v e s t e m o d i ­

cu l , u r u i t u l u n e i t r ă s u r i s e ş i o p r i la p o a r t ă , i a r o m u l n o s t r u , d u p ă co ÎI s p u s e ş i b i r j a r u l u i n u m e l e , .stră­z i i : „Groaipa l u i U a t u . . . . " p l e c ă î n t r a p s ă n u m a l a u z ă n i c i b o m b ă w -l e l e b i r j a r u l u i , n i c i p e a c o l o a l e m e ­d i c u l u i c l i n t i t d i n c a s ă c u n o a p t e a 'n c a p .

F e m e e a s f â r ş i s e d e p r e g ă t i t a ş t e r ­n u t u l b o l n a v t d n f , p r e m e n i n d u - l ş i d e s c h i z â n d u n p i c g e a m u l , c a p e n ­t r u o v i z i t ă c a a c e e a a d o f t o r u l u i , c â n d ş l e s p ă i a l a c a i l o r şi s f â r â i a l a r o ţ i l o r u n e i b i i j î , p r i n b ă l t o a c a d 'a -i a r ă , o v e s t i r ă c'a s o s i t .

M e d i c u l , d e a l t m i n t r e l i s u f l e t b u n , c e r c e t ă b o l n a v u l c u m s e c r e d e ş i s c o ­ţ â n d d i n b u z u n a r ora t o r cu p e n i ţ ă d e a u r ş i o ţ iduJă , î n s e m n ă r e p e d e c â t e v a ş i r u r i ; î n t i n s e ţ i d u l a femeii care d e ş e r t ă î n m â n a o m u l u i ş t i i n ­ţe i c â ţ i v a f r a n c i , jpe c a r e - I ţ i n u s e s t r â n ş i î n p a l m ă .

—- S ă t e d u e l c u r e ţ e t a l a s p i ţ ă r i e n u m a i d e c â t ş i m â i n e p e î n s e r a t e m a l t r e c eu...

C u m p l e c ă m e d i c u l , b o l n a v u l , t r e ­z i t d i n rr imn, î n c e p u .-ă s e v ă i c ă r e a ­s c ă i a r ă ş . g â f â i n d s i h â r â i . n d î n g r o -

O v e d e r e a. ©stiel m a r i d.e S T J - S

z i t o r , a d u c â n d î n t r ' u n a m â n a l a b e r e g a t ă ş i i a p i e p t .

P a r ' c ă s e i n n e c a ş i f e m e e a , s p e r i a ­t ă , c h e m ă p e o v e c i n ă m i l o a s ă , l ă ­s â n d - o l â n g ă b o l n a v , p â n ă s ă s e î n -t o r c ă d e l a s p i ţ ă r i e .

P l o u a c u g ă l e a t a ş i i e o r c ă i t ă , c a v a i d e c a , c â n d i n t r ă î n s p i ţ ă r i e , c u r ­g e a tíjOa d u p ă e a , d e m a l s 'o d e a a -f a r ă o d o m n i ş o a r ă b u c ă l a t ă , c u b u ­z e l e g r o a s e ş i r o ş i i , c a ş i o b r a j i i c e î n v e d e r a u o î n r u d i r e t e m e i n i c ă c u d i f e r i t e l e b o r c a n e c u d r e s u r i ş i c r e ­m e d i n g a l a n t a r e l e d u p ă c a r e s t ă ­t e a ca o „ R e c l a m ă " v i e a lor .

— D ă ' n c o a ! - î i ţ i p ă d a m i c e l a c u o b r a j i i a c o p e r i ţ i d e d r e s u r ă . A p o i ş i m a i s u p ă r a t ă , f i i n d c ă î l

î n t i e r u p s e s e . c o n v e r s a ţ i a c u u n t â ­n ă r , f e r c h e z u i t b i n e , e u m u s t a ţ a r a s ă ş i c u p ă r u l l u c i o s d e p o m ă d a t c e e r a , rna l a d a o g ă :

— P e s t e u n c e a s e g a t a ! — P ă i . . — î n d r ă s n i f e m e e a — o

s ' a ş t e p t . — O s ' a ş t c p ţ î c a m m u l t ! - - s e m a i

r ă s t i d a m i c e l a , î n t o r c â n d f a ţ a p e j u ­m ă t a t e z â m b i t o a r e sjpre t â n ă r u l c a r e o .soi b e a a c u m d i n o c h i p e b i a t a f e m e e .

Ş i m a i î n c i u d a t ă do a c e a s t ă n e ­a ş t e p t a t ă î n f r â n g e r e , d a m i c e l a n u s e d e t e î n v i n s ă :

— C u r n î ţ i s p u n e a m , a t u n c i t o c ­m a i e ş a m d e l à s e r v i e ! , c â n d î m i e ş i c ă p i t a n u l î n n a i n t e . . .

— A, h a ! . . . 'Căp i tanu l . . . A m î n ţ e l e s - - m u r m u r ă t â n ă r u l p o m ă d a t , n e -s l ă h i n d d i n o c h i p e n o u a s o s i t ă , a i c ă r e i « b r e j i i a r ă d r e s u r i î l i s p i t e a u p r i n t i p ă r i r e a de d u r e r e ce o p ă s ­t r a u Şi o f ă c e a u a t â t d c i n t e r e ­s a n t ă . . .

— Ş i c e m a l t u r a - v u r a — u r m ă d a m i c e l a , f ă r ă s ă s e q p r e a s e ă d i n l u c r u —• a m e s t e c â n d t o c m a i c â t e v a r n i l i g r a m e d e „ b e l a d o n a " c u a l t e l e do . . a m o n i a c " , s c ă p â n d , d i n î n t â m ­p l a r e d o u ă - t r e i p i c ă t u r i m a î mia H — a m p e t r e c u t ele m i n u n e . . . S i î n s i n e - ş î „ N u - I n i m i c , o p i c ă t u i i - d o u ă m a l m u l t . . " A p o i , t a r e : „ N ' a m să. u i t r e p e d e n o a p t e a a c e e a ! . . .

— S ă - ţ i f i e d e b i n e ! s u b l i m e t â ­n ă r u l , m o c o s i n d o ţ i g a r e , s u p ă r a t p e s t e m ă s u r ă d e n e p ă s a r e a n e n o r o ­c i t e i a c e l e a c a r e s e î n d ă r ă t n i c i so s ă a ş t e p t e m e d i c a m e n t u l , f ă r ă să - l b a g e î n s e a m ă .

I a r d a m i c e l a , ş i m a l î n c i u d a t ă , a -r u n c a p r i v i r i d e v i p e r ă , p e s u b s p r i n c e u e , b i e t e i f e m e i c a r e - i c u c e ­r i s e c u r t e z a n u l p r i n f r u m u s e ţ e a e l f i ioas .V şi în a c e i a ş t i m p a m e s t e c a

f e l u r i t e l e s u b s t a n ţ e p r e s c r i s e i n r e ­ţ e t ă , f ă r ă s ă i a a m i n t e p r e a m u l t l a c e p u n e ş i c c f a c e .

„ A u z i , o m o j i c ă , o d c s b r ă c a t â c a a s t a , s ă a i b ă m a l m a r e t r e c e r e c a m i n e ! A s t a n 'o i e r t ! " — S e g â n d e a , r u m e g â n d o r ă z b u n a r e , î n v r e m e c e l i p e a e t i c h e t a ipe s t i c l u ţ a c u m e d i c a ­m e n t u l p r e p a r a t , s o c o t i n d ş i î n t i n -z â n d u - i f e m e i i b o n u l de p l a t ă , ţ i ­p â n d :

— Gata! N u t r e c u s e n i c i u n s f e r t d o c e a s

d e a ş t e p t a r e ş i , f e m e e a e ş i d i n s p i ­ţ ă r i e , î n t o v ă r ă ş i t ă d e p r i v i r i l e pof­t i c i o a s e a l e t â n ă r u l u i s p i l c u i t ş i d e a c e l e de v i p e r ă a l e d a m i r e l e î c u o-b r a j i i b u c ă l a ţ l ş i c u b u z e g r o a s e ş i r o ş i i c a ş i o b r a j i i (plini de d r e s u r i .

D u p ă î n t â i a l i n g u r ă î n g h i ţ i t a , bo l ­n a v u l m a l c o n t e n i d i n g e m u l , î n c e ­p â n d p a r ' c ă s ă r ă s u f l e m a l u ş o r ; a-p o î p r i n s e s ă i c n e a s c ă , a d u c â n d m â n a i a p â n t e c e ş i v ă i t â n d u - s e că-1 a r d e .

I i d e t e b i a t a f e m e e a p ă , a p o i l a p ­te , a d u s liera m i l o s t i v a v e c i n ă ş i t u t d e g i a b a . B o l n a v u l b â r â i a , a c u m ş i s e Î K o e v r i g a d e d u r e r e , c« m â i a t k a î n ­f i p t e î n p â n t e c e g e m â n d „ m ă a r d e ! m ă a r d e ! "

N u m a l ş t i a b i a t a f e m e e c e s ă - î i a c ă ş i c e să-I m a r d e a , i a r d e v o i e d e n e v o i e m a l î l d e t e b o l n a v u l u i s ă m a l î n g h i t ă c â t e v a l i n g u r i . . . .

P e î n n o p t a t e , c â n d s e î n t o a r s e o -m u l a c a s ă , î n p o a r t ă î l î n t â m p i n ă n e v a s t ă - s a c u b a s m a u a l a o c h i .

E l p r i c e p u î n d a t ă , s e î n g ă l b e n i ş i d u e â i i d u - s e a p o i lây.ga t r u p u l a c e l a c e î n c e p e a s ă s e r ă c e a s c ă , p l â n s e -şi el o t o a n ă ; a p o i d e s m e t i c i n d u - : e, c ă u t ă d i n o c h i s t i c l a c u d o c t o r i a .

N e v a s t ă - s a i -o î n t i n s e . O l u ă , s e u i t ă l u n g l a e a , s u t u -

r â n d - o ş i u i l â n d u - s e b i n e l a s p u m a g ă l b u i e a d o c t o r i e i r ă m a s e ş i , d â n d d i n c a p :

— S e v e d e c'a f o s t d o f t o r i a c a m t a r e ! Ce sjpiţor l 'a f ă c u t ?

— D a ' d ă i m d f s p i ţ e r , c ă l'a f ă c u t o s p i ţ e r c a s ă ! — s p u s e f e m e e a n e ­c ă j i t ă .

— I m m ! —i t n c h e e o m u l î n g â n d u ­r a t — B i e t u t a i c a ! . . . S e v e d e c ă i -a f o s t s c r i s s ă m o a r ă c u z i l e ! . . .

El da! Mi-s dragi din calc-afară De ce adică-aş tăinui? Aşa-s de blânzi, căpriî... Şi ducă Mi-s dragi, ce crimă poate ţi?

Au, s'ar putea să-î văd într'una Atât de dulci, dc mdngâiosî Şi să rămân nepăsătoarc Când sunt atâta de frumoşi?

El da! mi-s dragii a cui e vinab E lueru-atâta dc firesc.

Să-mî râdă ,când ü văd, in suflet Când sunt departe, sd-î doresc.

Eî mi-s si vina şi iertarea — Dacă, iubindu-l, am făcut, Vrc-un rău, tot eî îmi dau osânda, Căci încă nu m'aă priceput.

m ţ m i

( R e m i n i s c e n ţ ă )

Iubite, vino! in ramuri înverzite Raze dc soare fes pdnz' aurită Pădurca-î azi biserică sfinţită, Spre creator o a r i e rrăjilă InaUă-un cor de pusărl. Vin. iubUci

Singură eu cunosc taina ţi glasul Codrului drag, că.ct din copilărie Ca el leţjtit-fim >transă prietenie, Şi prinsă'n vruju-l dulce, cine ştie De câte orî prin el mi-am pierdut

\pasul

Cât e de dvlre cia.ia în pădure, Perit de lume, patimi si iscate, De ochi ătişmeni privirile-ţî ferite. In cânturi, flori, treci zile fericite, Cânturi şi flori pot minţile să fure.

A n a Al . C o d r e a n n

Sacul cu glume Norocul fetelor. M ă r g ă r i t a u n e i logodnice m o d e r n e G s c r i s o a r e : m ă i u b e ş t e ! U n i n e l : p u ţ i n , p u ţ i n ! O b r ă ţ a r ă : m u l t ! A h , c r e ş t e p a t »

m a l u i , d e m i n u n e ! U n c o l i e r : c u p a s i u n e ! U n f r u m o s ş i s c u m p d e s t i n . I n a i n t e ' m ţ v ă d a c u m . U n b u c h e t : u i c î d e c u m !

i: — So. hb. UNIVERSUL LITERAR Duminică , 15 Decembrie 1 9 1 3 ' . , _ j

Carmen Sylva NOTE EIOBRAF CE

de V- IHestuffean

— Urmare —

Educaţia miceî principese Elisabeta, în primii anî aï copilăriei, a fost încredinţată unor guvernante de o severitate revoltă­toare, carî înţeleseră greşit intentiunile mamei. Şi cum Principesa Maria, de şl mamă duioasă, era de multe on foarte o-cupată cu îngrijirea soţului eî princiar, a cărui sănătate, cum am spus, lăsa de do­rit, mica principesă Elisabeta avea mult de suferit din pricina severităteî guver­nantelor şi institutoarelor sale. Acestea exercitau asupra elevei lor o supraveghe­re cu totul contrarie principiilor pedago­giei luminate.

Astfel, de şi născută pe treptele unui tron, Regina Elisabeta, în prima eî copi­lărie, a avut multe de îndurat din cauza acestor guvernante şi expusă, adesea pe nedrept, la pedepsele cele maî aspre.

In această privinţă, ea a fost poate maî nefericită chiar de cât copiii celor maî iiodeste familii de muritori de rând.

Totuşi, constrângerile cele maî aspre nu puteau să înfrâneze pornirile mice? principese, care era sglobie, veselă şi pli­nă de viată.

Viata sedentară pentru ea era un ade-/ăfat chin. lî plăcea să alerge prin aleelo ce înconjurau castelul părintesc.

Era iute şi n'avea astâmpăr un mo­ment.

Pe când era de patru anî, se dusese în­tr'o zi cu fratele eî maî mic, prinţul Wil-.lelin, să poseze. Mica principesă făgădui­se să stea cuminte. Nu se putea însă tine dc făgăduinţă. Abia dacă putu să stea .îeclintită vre-o câteva minute şi căzu jos, aproape leşinată, din cauza sfortărei grozave ce o făcuse să rămână în ne­mişcare.

Altă dală, fiind mică copilă, se juca jrin casă cu maî multe perne de puf pe cart le rezemase de nişte scaune şi le să­ruta şi le îmbrăţişa spunând că sunt co­piii eî.

In încăpere, pe lângă alte persoane înalte, maî era şi Regina Prusiei. Aceas­t a , fie din glumă, fie din nebăgare de sea­mă atinse cu vârful piciorului una din pe­rnele miceî principese.

Mişcarea aceasta păru atât de extra­ordinară şi de îndrăzneaţă prinţesei Eli­sabeta, în cât, cât era ea de mititică, fu cuprinsă de mare indignare. Ea se sculă în picioare şi, înaintând către regină ame­ninţătoare şi cu degeţelul ridicat, îl spit­ze pe şleau: ..Nu-ti dau voe, doamnă,'sa ;c maî atingi de copiii meî".

Şe poate uşor înţelege hazul produs de aceste cuvinte ale micei principese care, •jin instinct, chiar la acea etate fragedă avea iubire nemărginită pentru copii.

Dragostea eî pentru copii crescu în a-ceiaşî proporţie cu vârsta. Iî plăceau tntiîî :opiii de ţărani cu carî vorbea şi se juca cu voioşie. Avea marc dorinţă de a fre-cuenta .şcoala sătească unde învăţau a-3 e ş t î copii.

Această dorinţă o cuprinse aşa de mult, în cât, într'o dimineaţă ceru voe mamei sale să se ducă până la şcoala satului.

Prinţesa Maria, foarte ocupată în acel

moment, şi nepricepând bine cele spuse de fiica sa, făcu un semn uşor din cap.

Mica principesă, luând acest semn drept o învoire în toată regula, fără a pierde vreme, ieşi din castel îndreptându-se spre şcoală.

Mare fu mirarea copiilor şi învăţă­torului când văzură pe prinţesă intrând tam nesam în clasă.

Era la lecţia de muzică vocală. Copiii jubilau văzând pe prinţesă printre ei. De altfel, mica principesă Elisabeta era ado­rată de totî copiii satului carî o cuno­şteau foarte bine. învăţătorul, după cc salută pe augusta vizitatoare, îşî conti­nuă lecţia.

Printesa Elisabeta însă, care nieî mi-şî dădea seamă de turburarea ce o pro­dusese în clasă," se opri în dreptul unei băncî şi începu să cânte şi ea,, cântecul fiindu-i cunoscut.

Era dotată cu o voce plăcută, argintie. Cânta însă prea tare, stricând astfel ar­monia corului. Unul dintre mieii elevi, vă­zând dezastrul, se văzu silit să astupe cu mâna gura prinţesei.

In intervalul acesta, la castel era zarvă mare din cauza dispariţiei micei princi­pese.

Printesa Maria d e Wied ca tânără femeie

Numeroşi servitori o căutau pretutin­deni, pe când alţii cutreerau pădurea. Printesa nicăerî. In cele din urmă o des­coperiră în curtea şcoaleî, unde începuse să joace cu copiii de ţărani.

Printesa era obosită de atâta joc şi su­doarea îî curgea şiroaie pe fată. Servit J-rii o luară pe sus şi o duseră la castel.

Printesa Maria, care, cum se ştie, era foarte severă, o pedepsi cu asprime pen­tru această escapadă copilărească, în-chizând-o timp de maî multe ore într'o cameră.

In legătură cu pedepsele aspre suferite de mica principesă Elisabeta, vom mai menţiona brutalitatea cu care s'a purtat fată de ea una din guvernantele sale din cale afară de severă.

Pentru motivul că eleva făcuse o gre­şeală neînsemnată în cursul uneï îeeţiuiii dc gramatică, găsise de cuviinţă să o lege într'un sac expunând-o astfel privirilor tuturor.

Nu sc ştie cât timp a fost ţinută prin­ţesa în această posiţie atât de umilitoare şi de dureroasă. E cert însă că prinţesa n'a uitat nieî odată pedeapsa aceasta.

După anî dc zile, în una din călătoriile sale la Neuwied, Regina întâlni la castei pe fosta sa guvernantă cu inimă de ti-gresă.

Guvernanta, acum- femeie matură, ve­nise cu zâmbetul pe buze să primească pc fosta eî elevă.

Regina Elisabeta. cum-o văzu o şi re­

cunoscu. E posibil oare să iuitî mutra unul călâu? De aeeea, văzând-o în fata eî, i se împrospătară în memorie toate amă­nuntele pedepsei îngrozitoare ce suferise şi nu se putu abţine de a-i adresa urmă­toarele cuvinte: „Doamnă, vă mai adu­ceţi aminte de sac?"

Bătrâna ar fi dorit să fie mai bine la zece metri sub pământ de cât să pri­mească acest reproş bine meritat, chi-jr după trecerea unui interval atât de lung.

Abia la vârsta de opt anî prinţesa Eli-sabeta a scăpat de guvernantele sale atât de aspre şi a fost încredinţată d-şoarei Josse, o pedagogă foarte pricepută şi foarte blajină sub direcţiunea căreia prin­ţesa a făcut progrese remarcabile.

Sarcina d-şoarei Josse, era uşurată şi prin faptul că eleva sa, nu numai că era de o rară inteligentă, dar avea cea mai mare dorinţă de a învăţa şi a-şi cultiva cât de mult spiritu-î setos de toate tai­nele literelor, ale artei şi ştiinţei.

După şease anî, d-şoara Josse, care dăduse dovezile cele mai strălucitoare de sârgufntă şi prieepre, trebuind să pă­răsească castelul, educaţia prinţesei fu încredinţată prefesorului Saurwein.

Câitd noul profesor se dase la castel, spre a-şi începe lecţiile, prinţese Maria îl întâmpină cu următoarele cuvinte:

„Domnule profesor, vă veţi face o pă­rere contradictorie despre eleva d-stră; ea nu are credinţa tradiţională, primele ei întrebări vor fi: „de ce?" „e adevă­rat?"

Profesorul Saurwein, care trăise multă vreme în Anglia, era un adânc cunoscă­tor al limbei, literatureî şi istoriei engle­zeşti. El îşi preda cursul în limba engleză.

Printesa, care cunoştea bine limbele franceză şi italiană, învăţă cu mare în­lesnire şi engleza şi latina.

Afară de marii autori englezi ea citea fragmente din Ovidiu, Oraţia şi Cicerone, traducându-i în limba engleză. Cu limba elenă a dus-o mai greu, totuşi gusta pc Omer citindu-1 în traducerea germană.

Compoziţiile literare cu le făcea în in­tervalul acesta, umpleau dc admiraţie şi mândrie pe profesorul său, care ştia, cu o rară dibăcie, să înlesnească manifestă­rile literare atât de fericite ale elevei sale. Avea cugetări frumoase şi un stil elegant şi curgător cari denotau încă dc pe atunci pe viitoarea marc scriitoare.

Priţesa Elisabeta s'a maî ocupat în a-ceşti anî de studii şi cu ştiinţele mate­matice, în cari, deasemenea, a excelat.

Avea, în aceiaş timp, o mare pasiune pentru studiul filosofiei şi a fost o vreme când, în toate discuţiile sale, prefera să abordeze chestiuni filosofice carî o inte­resau în gradul cel maî înalt.

Dar, orî cât de mare i-ar fi fost dra­gostea pentru ştiinţă şi filosofic, prinţesa admira maî presus de toate arta şi lite­ratura, in carî rolul dc căpetenie îl în­deplinesc simţirea şi imaginaţia.

Prinţesa încă de la început a avut cea mai marc înclinare pentru literatură tu care şi-a găsit mângâierea în cele maî triste clipe ale vieţeî sale.

Şi cum putea să fie altfel când, prin­ţesa Elisabeta, nu numai că era poetă din naştere, dar încă trăia într'un mediu cu totul poetic?

Castelul Neuwied e situat într'o posi­ţie din cele mai pitoreşti. La poalele Iui

DumÎDecà, 15 Drcerobrio, 1913 UNIVERSUL LITERAR -N i. OU. (

curge Rinul cu apelc-i albăstrii şi, dc-jurîmprejur, e înconjurat cu imense pă­duri seculare.

Prinţesa a crescut pe malul grandio­sului fluviu şi în sânul pădurei. Prima muzică ce a ascultat-o a fost aceea a a-pelor ce curgeau spumoase şi a freamătu­lui pădurilor tainice. Sufletul simţitor al tinerei prinţese nu putea rămâne indife­rent în faţa frumuseţilor firei în mijlocul căreia îî plăcea să trăiască.

Asprimea guvernantelor sale din copi­lărie, nu isbutiseră să smulgă din sufle­tul eî dorul Iibertăţeî, plăcerea ce o avea de a rătăci prin codri şi a respira aerul înviorător al pădurilor. Prinţesei îî plă­cea firea maî presus de toate şi chiar în momentele furioase ale natureî.

Iarna, când ningea din belşug, prinţe­sei îî plăcea să plece în pădure, să cu-treere câmpiile înzăpezite, fiind păzită numaî de câinii credincioşi aî castelului. Toate priveîiştele natureî o încântau. Şi dacă îî plăceau iernele grele cu troiene, cu viscole cumplite şi rămânea extaziată în faţa acestor tablouri atât de fnwnoase şi de măreţe în grozăvia tor, nu era in-deferentă faţă de mela-гкоШе toamnei plină de frunzele veştede ce cădeau în stoluri de pe copacii păeoreî, în suspi­nele agoniei frumosului anotimp.

Primăvara şi vara aveaţi fireşte pentru principesa poetă deliciile lor. Ea vedea şi simţea maî muH de cât orî-ehie frumu­seţile natureî. Aurora cu strălucirile eî, crepusculul cu leşinul luî îî dădeau miî de impresii. Nimic nu-î scăpa şi adora până şi modesta floricică care îşî ridica timidă petalele în rarele luminişuri din pădure. Şi, după fiecare din plimbările sale, prin­ţesa se întorcea la castel cu o abondentà recoltă de impresii cari urmau să se răs* pândească mai târziu, pe aripele sublime ale Poesieî, în cele patru colţuri ale lu-meî, îmbătând pe toţî cu suavitatea lor, cu înălţimea ideilor şi cu întreaga acea frumuseţe făurită din albastrul Rinului şi freamătul pădureî, învăluite adesea şi cu valul melancoliei încuibată în sufletul poc tei în urma grelelor încercări de cari a fost isbită în diferitele epoci ale vieţeî sale.

Tot la Neuwied, în acel cuib de răz­boinici, plin de amintiri istorice şi legende, prinţesa a dobândit gustul poveştilor fru­moase pe cari Ie-a cultivat cu un succes atât de desăvârşit în multe din operele sale literare.

Dar, îndeletnicirile sale literare şi ar­tistice şi mai ales studiile adânci ce le j rma cu atâta sârguinţă, nu o ţinură de­parte dc actele de filantropie.

De altfel, cu o mamă ca Principesa Maria, care a fost o mare filantropă, era cu neputinţă ca principesa Elisabeta să rămână nepăsătoare faţă de suferinţele omeneşti.

Printesa Maria, dorea nu numai o edu­caţie solidă şi înaltă fiicei sale, dar ţinea să o oţelească iniţiind-o în ce priveşte şi grelele împrejurări ale vieţei.

Şi de aceea, ori dc câte ori vizita spi­talele şi instituţiile de caritate, o lua cu >inc pe mica principesă, care, cu modul acesta, s'a deprins de mieă copilă să com­pătimească pe cei isbiţî de soartă şi să le aline suferinţele.

Văzând aptitudinele extraordinare ale fiicei sale, principesa Maria presimţise

parcă de la început înalta chemare pe care urma să o aibă în viitor principesa Elisabeta şi, de aceea, ä căutat să o pre­gătească pentru o atare chemare.

In sufletul principesei se deşteptă de timpuriu mila pentru cei ce suferă. Com­pătimirea ci era aşa dc mare în cât ade­sea dorea să împartă săracilor chiar din imbrăcămintele şi lucrurile sale.

Când vizita spitalele, nu numai că nu se înfricoşa de aspectul bolnavilor, dar se oprea în deeptul fiecărui pat vorbind cu blândeţe suferinzilor şi vărsându-lc în suflet balsamul mângâierei.

Crescută în frica luî D-zeu, prinţesa E-lisabeta a fost deprinsă din copilărie cu ideia morţeî. Mama eî, Principesa Maria a învăţat-o că moartea este resplata cea maî mare dată de D-zeu.

Prinţesa Elisabeta a fost de faţă când bunica eî vitregă ducesa de Nassau, se afla pe patu-î de mearte. Cadavrul neîn­sufleţit al dueeseï n'a înfricoşat de fel pe principesa.

Ea nicî nu s'a emoţionat peste măsură Si nicî n'a plâns. Pentru ea moartea era o transformare şi avea un caracter mis­terios. Despre sfârşit»! nostru prinţesa avea o concepţie cu totul poetică.

Prin',esa Elisabeta la vârsta de 17 ani.

Când ducesa îşî dete ultima-í suflare, prinţesa alergă în grădină, culese tranda­firii cei maî frumoşi cu cari împodobi pa­tul de moarte al bunicei sale.

După cum am spus, prinţesa era foarte evlavioasă. Nicî odată nu lipsea de la ser­viciul divin şi asculta predicile cu cea mai mare băgare de seamă şi adeseori 'e şi nota în carnetul eî. i

Ceeace a amărât mult viaţa principe­sei Elisabeta, încă de la vârsta de 7 ani a fost boala prinţul* Oton-Niculae, fratele ei mai mic.

Prinţul Oton s'a născut în 1850. Era de­bil din primul moment şi a suferit mai multe operaţiuni chirurgicale ca mic co­pil. Prinţul Oton s'a stins în 1862 după o viaţă scurtă dar plină de cele mai atroce suferinţe.

Intervalul acesta de 12 ani a fost o e-pocă dc mare tristeţe în castelul de la Neuwied.

Numai rare ori se mai risipea tristeţea când, gratie îngrijirilor primite, starea prinţului dobândea un aspect înşelător dc îmbunătăţire.

Tristeţea tuturor celor din jurul micu­lui bolnav era cu atât mai mare cu cât prinţul Oton era foarte drăgălaş şi din cale afară de inteligent.

Cu toată boala luî ,care îl făcea să su­fere atât, prinţişorul învăţase să scrie şi să citească şi, în zilele când se simţea mai bine, declama versuri cu un remar­cabil talent. Părinţii ca si fratele său

Wilhelm şi sora sa, principesa • Elisabeta, îl adorau. Principesa Elisabeta nicî oda­tă n'a uitat de chinurile îndurate de mi­cul martir- şi mai târziu i-a descris sufe­rinţele în nişte pagini sfâşietoare în lu­crarea ei „Viaţa fratelui meu Oton".

Micul principe, conform dorinţei expri­mate de el însuşi pe p.atu-i de moarte, a fo'st înmormântat în pădurea din Mon-repos sub umbra unor bătrâni tei.

Să nu uităm a spune că castelul Mon-repos se află tot la Neuwied şi a fost clă­dit de contele Frédéric Alexandru.

Tot pe la 1850, după naşterea prinţu­lui Oton, s'a agravat şi boala de piept a prinţului Hermann, tatăl prinţesei Elisa­beta.

Prinţesa Maria era bolnavă în urma naştereî luî Oton de un fel de paralizie nervoasă care o condamnase la o com­plectă nemişcare. Boala, din fericire, a fost de scurtă durată.

Se poate decî uşor vedea cât a trebuit să sufere prinţesa Elisabeta. între iubiţii săî părînţî şi adoratul său frate, eâţeşî trei bolnavi.

Ea însă, din fericire, era de o sănătate înfloritoare şi prin voioşia eî. înveselea ş» mângâia pe iubitiî ei bolnavi.

In 1851, prinţul Hermann făcu o lungă călătorie prin America de Nord şi Atitile, sperând să obţină, prin schimbare d:- aer, o îmbunătăţire a stărci sale dc sănătate.

In aceiaş an, familia princiara îşi pără­si reşedinţa de la Neuwied şi se suvbîft pentru câtva timp la Bonn.

Palatul princiar era îrecuentat dc cele maî mari somităţi din lumea literelor şi artelor. împăratul Frédéric III, iiio:,.te:;;»r al tronului Prusiei, pc atunci smdc;r: la universitatea din localitate, vizita desfo­iatul. Printesa de Wied fiind încă s.me­rinda, prinţesa Elisabeta. de şi în v ă - l î ă numai de nouă ani, ajuta cu mare îmit-mânare pe mama sa în ce priveşte onoru­rile casei.

Printre vizitatorii palatului mai en şi marele poet Ernest-Mauriciu Arndt, c;:re se ducea aproape zilnic la Palat şi-si ci tea poeziiie-i patriotice.

Arndt era un bătrân octogenar a cănii inimă însă vibra dc cel mai adânc patrio­tism. Astfel, pocsiilc sale aii avut o m;:»e înrâurire asupra generaţiilor de a tune şi au contribuit la propagarea ideei unit лс« germane.

Prinţesa Elisabeta a profitat mult îine-lectualiceşte de pe urma noului mediu în care trăia. Ea asculta cu mare interes convorbirile personagiilor înalte cari vi­zitau pe mama sa. Ii plăcea însă mal imilt bătrânul poet Arndt şi rămânea par'că extaziată când acesta îşi recita pocsiiie-j pline de avânt.

Arndt," de asemenea, iubea ' mult pe prinţesa. O lua pc genunchi şi o mângâia pe frunte dându-î sfaturi părinteşti.

Tot la Bonn prinţesa Elisabeta a cu­noscut pe d. Dimitric Sturdza, vii torni mare bărbat de Stat al ţării româneşt* şi pe fratele lui, ambii studenţi la ішіѵсгм-tatea din acel oraş.

De la Bonn familia princiară a trecut la Par is unde principesa de Wied s'a însă­nătoşit pc deplin.

(Va urm;;!.

oo

5. _ K'Í. 59. ü M V E l i S U L Ы Т Е В А Л Duminecă 15 Decembrie 1913.

Găsirea Giocondeï

G i o c a m l a e x p u s ă l a m u z e u l « H u F l o r e n ţ a i i n i i i i t t » «Ii' a Гі t r i m i s ă l a P a r i *

Vioiul zilelor dc toamna, Mi 'nchide suflelu 'n sicriu... Aş vrea 'să-ţl scriu.., să-tî spun ce

['nseamnd. Vn dor înfrânt, stingher, pustiu.... Şi plânsul meu nepotolit Să-ţl sune 'n gându-ţî de departe Ca un ecou de frunze moarte In. pacea urmi asfinţit

...Te văd... Cu ochii lacomi sorbi. [rândurile aceste

Nedumerirea 'ţi pune pe. buze-vn [zâmbet şters

Ai vrea să 'nloi'cî din culc al vre-[murilor me>"s

Ca să învie iarăş fantastica poveste...

Nu... Mi s'a stins credinţa Şi sufletul mi-e gol

Şi-abia gonesc din minte al gâ»dd-[rilor sloi.

Şi-abia încerc o clipă să pui un [írdii. voinţei

Că iar mă năpădeşte vâltoarea [suferinţei,,.

Ci oisu-ï mort... Şi dacă deschid o veche rană.

Şi. dacă câle-odată mă biruc amarul Şivoiu-atător plânsuri a' năruit

[altarul Ce-ţl închinasem fie — şi unde ca

[icoană Stă chipul tău — străinul dc azi...

Mi se sfâşie {Iot gândul când ştiu bine, c'ait fel

[era să fie ...Sfios se 'nalţă gla.su-mi spre Cer

[şi-ţi cer ertarc Din ceasul dc pe urmă, am suferit

[prea tare.

Gabr ie l l a I. Anas t a s iu -Vucu l e scu

STRIGOIUL de VICTOR E F T I M I U

Să ten i i îî z iceau „ L u p u l - a l b " . E r a u n câ ine m a r e , cenuş iu ; c a r e păzea t u v n i a die oî a m ă n ă s t i r e ! P r e d a t a . 11 î n t â l n e a m adeseor i |pe dea lu r i l e d i n dosu l m â n ă s t i r e î , î a câ t e o p ă ­dur ice , în vil, în a l u n i ş u l m u n t e i u î L e s c a t a şi în m a t c a P o v r o c u l u ! se­cat . N u m a ! v e d e a m o pa t ă - cenus i e d e s p r i n z â n d u - s e de pe c â t e o s t âncă , o r i de p r i n t r e ve rde ţu r i şi a l e r g â n d s p r e m i n e , cu g u r a c ă s c a t ă , cu o-chi i st icloşi , î n d â r j i t ă cu g lasu l ră­guş i t . D e c u m m ă ză rea , începea să m i e şi se repezea la m i n e , i l go­n e a m cu pie t re , îl a m e n i n ţ a m cu puşca , d a r el l ă t r a m e r e u şi g l a s u l r ă g u ş i t i se pre făcea în t r ' o sche lă -l ă i a l ă a scu ţ i t ă , văi le r ă s u n a u a s u r ­z i to r şi t o t d e a u n a c â n d i a t r a el, a u ­z e a m u n d e v a , depa r t e , c u m se ro s ­togoleşte (pietrişul de p e v r e o coasta.

Mul t m ' a necă j i t pe m i n e câ iaa le ă s t a , m a î a c u m ş e a p t e a n î c â n d u m ­b l a m la v â n a t în j u r u l m â n ă s t i r e î P rec i s t a , de là poale le Gramez -uk i î . O d a t ă se a p r o p i a s e t a r e şi poa te ш і - а г fi s f â ş i a t p ic ioru l , d a c ă nu- î u m p l e a m g u r a de s â n g e cu p a t u l puş t i i . Din z iua ace ia m ă u r a şi m a î mu l t .

I m î cunoş t ea b u b u i t u r a pu.ştc! p a r c ă , a ş a venea de reue u r î uncie nşî fi fost.,

I .upul -a lb e r a i m câ ine să iba iec , m a r e la t r u p , cu p ă r u l p l in de na-roiu, cu labele g roase . Avea g â t u l ţeapăn, ca lupi i , şi deseor i m â n c a iezï d 'a ï m â n ă s t i r e î .şi a d o u a zi du­cea pe c ioban la r ă m ă ş i ţ e l e s t â r v u -î u î şi u r l a , a m e n i n ( â n d l u p u l în­chipui t .

C ioban i i şt c ă l u g ă r i i ş t i a u de şi­r e t en i a d u l ă u l u i d a r îl ţ i n e a u î ncă la t u r m e l e m ă n ă s t i r i i căci d a c ă se o s p ă t a d in a n în paş t e c u câ t e u n ied, aipioî scăjpa deseor i oî şi c a p r e d i n g u r a l i gh ioane lo r să lba t ice . Se t u p t a s e de m u l t e or î cu l u p i ! şi n u Odată îî răzbise . Lup te le aces tea îl î n v r ă j b i s e r ă .şi-î u m p l u s e r ă oct «îî cu l u m i n i viclene, c run t e . U r a pe to ţ i s t r ă in i i , şi de m u l t s or i s fâş ia ze­

g h e a v rc - imu î c ioban cu ţov lah cobo­r â t d in m u n t e s p r e t â r g şi r ă t ă c i t pe potecile delà m a r g i n e a P r o o r o c u ­l u i : ori , m u ş c a vre-o babă care fu ra a l u n e d in p ă d u r e a s a t u l u i .

F i i n d c ă d r u m u r i l e mele tot în ju­r u l m â n ă s t i r e î s e î n v â r t e a u în v a r a aceea , d e d e a m o c h i ! a m â n d o i a-p r o a p e î a fiecare zi.

J n t í l m ă s p e r i a s e m c â n d Vani a u ­zit c ă z â n d de pe o s t â n c ă , g a t a - g a t a e ă -ml s a r ă în spa te . M ' a m g â n d i t să-1 î m p u ş c , d a r cele d o u ă ţevi a b i a p u t e a u r ă p u n e u n i epure , n u şi slă­b i c iunea aceia c u pie lea de u n de­get.

L ' a m fript oda tă , ce e d rep t , cu al ice m ă r u n t e d a r p a r ' c ă le-aş fi a s v â r l i t cu m â n a , a ş a de .puţin îl d u r u s e r ă . Ş i n ' a v e a de g â n d sa m ă lase . 'Cânii mi -e rea l u m e a m a î d r a ­g ă în câ te o d i m i n e a ţ ă l impede , p l i n ă de soa re şi de u m b r e des luş i te , c â n d n i i -e ra suf le tu l m a l p ă t r u n s de fru­m u s e ţ e a firii şi d e l in iş tea d impre ­ju r , g i a s u l l u i c run t , venea să m ă sper ie , s ă -mi t u r b u r e t o t s ânge le . Cu cfttu poftă n u i-aş fi t r i m i s c inci a l i ce câ t a l u n a î n t r e ochi i aceia m u r d a r i . în g u r a lu î roş ie eu d in ţ i i a l b i şi a scu ţ i ţ i ! E r a m î n s ă b ine c u e g u m e n u l m ă n ă s t i r i i şi de m u l t e o r ! m ă r u g a s e s ă nu- î uc id cel m a î c red inc ios câ ine .

i m î povest ise e g u m e n u l de câ te o r i îl s căpase Lupu l - a lb de t â l h a r ! , de câ te orî l u a , e l a g o a n ă pe p r ă ­d ă t o r i i b o s t a n u l u i şi c â t ă d r a g o s t e p u r t a el t u r m e l o r t r i m i s e în ' pădure .

B ă t r â n u l e g u m e n îmi vorbea de c â i n e ca d e u n p r i e t e n vechî, c a m p o s o m o r â t , d a r b u n de i n i m ă I m î s p u n e a dc vitejiile lu i d i n t i t is iele , şi toate, poveşt i le aces tea , a s c u l t a t e în c u r t e a r ă c o r o a s ă a m â n ă s t i r e î . în m i r o s u l de z m i r n ă s t i n s ă dc-acolo, .Şi'n p i c u r a r e a f â n t â n e i rec!, de s u b i c o a n a Sf in te ! Fec ioa re , îm i veneau î n m i n t e -de câ te o r ! m ă g â n d e a m s ă - m ! î n c a r c p u ş c a p e n t r u u r s şi să d a u b u n ă z iua L u p u l u î - a l b .

O, de câ te or î nu m i - a m că lca t pe i n i m ă şi m ' a m m u l ţ u m i t cu câ t eva bu idue l i , t r i m i s e nepof t i tu lu i tova­r ă ş de v â n ă t o a r e !

E r a câte-o « c a r ă de v a r ă c â a d n u ­m a i zgomotu l u n u l izvor îţî a r e f a c e l in iş te p lu teş te /sieste m u n ţ i şi pă ­d u r i , şi n u m a i câ te u n noru le ţ în­s â n g e r a t a r ă t ă ce l impede si cc a l ­b a s t r u c cerul . U m b l a m încet, i'e-r i d u - m ă de u s c ă t u r i şi de pietre . P ă ­ş e a m t ipt i l pe sub vre-o boltă de s t e j a r ş i m ă u i t a m p r i n t r e crengi le s tufoase , să zăresc g h e m u l î n t u n e c a t a l v re -une î t u r t u r e l e a d o r m i t e . Sau m ă p i t e a m în v re -un tufiş , l â n g ă uw izvor u n d e se a-Aăpail p o t â r n i - h i t e . Sau, încovoiat ca u n bot, p â n d e a m de d u p ă s t ânc i , p o r u m b e ! s ă lba t i c i ţ ,»posiţ î în j u r u l ace lo r s ă r a t e , de là poalele m u n t e l u i Sf. Ilie. Şi în c l ipa c â n d începea ьа-m ï b a t ă i n i m a şi m â i n i l e î m i t r e m u r a u r i d i c â n d co­coşul , p a s ă r i l e se Î n ă l ţ a u spe r i a t e , s i m ţ i n d p ' a p r o a p e câinele , auz iudu - î l ă t r ă t u r i l e f ioroase. I a r m i e mi so p ă r e a e ă s e d ă r â m ă m u n ţ i i , u m ­brele ШгН m ă înfr icoşau şi to t su­fletul m i se î n v e n i n a d e necaz .

O d a t ă , a m d a t de o vulpe, î n t r ' o vie, şi v ă z u s e m c o a d a ro ş i a t i c ă p-rin-t r e d o u ă viţe, i a r o jumăi ta te d in t r u p î n t r ' u n tuf iş de m u r e . M ' a m as ­cuns , a m läsa t -о s ă plece, şi a d o u a

zi, cu a m â n d o u ă ţevile î n c ă r c a t e cu a l ice m a r i , m ' a m pi tu la t in tu­fişul dc m u r e . Vu lpea n ' a venit . M 'am g r ă b i t s ă plec ş i-am auzi t -o î n t r ' a l t ă vie, l ă t r a n d în t r i s t ă to r , în l in i ş tea în se ră r i i .

A t re ia zi, a m aş tep ta t -o iar , —- şi a venit . D a r a veni t şi câinele, ti-reş te . S t a cocoţat pe o s t â n c ă , dea­s u p r a văi i a d â n c i şi ţ inea ochii in cer, u r l â n d a m o r t . -Si e ra necaz că n u p u t e a s ă r i pe m a l u l celult. m ă ­c a r că m i m a i câ ţ î -va paş i ne des­pă r ţ eau - F i i n d c ă vulpea fugise şi cocoşul m a l e r a r id ica t , m ' a m în­t o r s spre câ ine , a m ochit, — ш«ші:Т b u b u i r ă şi o [j:iată cenuş i e se des i ip i de pe s t â n c ă , roslugolindu-s- ' ' pi ' coas t a p i e t r o a s ă şi a ş t e i ' nându-sc In fundu l p r ă p a s t i e ! .

I u s fârş i t ! E r a m l iniş t i t . Xu m.t m a l g â n d e a m nic i la t inere i -a !.••.-p u l u l - a l b şi nicî la iMveştii.- b.'iir t-n u l u î e g u m e n , auz i t e în ourt -a ivt— a m â n ă s t i r e î , în p i c u r a r e a ШЛміі

de s u b i c o a n a P r e a Cura t e i . Abia a ş t e p t a i să se facă z iuă, î a

n o a p t e a aceea : voies cu p u ş c a s t r ă ­l uc i t oa r e în l u m i n a d imine ţe l , ocolii toa te d r u m u r i l e pe u n d e m ă necă­j ise 'Câinele [până a tunc i ' şi ca o r ă s ­

p l a t ă a faptei mele , p ă c u r c a imî t r i m i s e p a s ă r i m u l t e şi m a r i în bă­t a i a al icelor . T o a t ă firea e r a m u l ţ u ­m i t ă că de ac i î n a i n t e n ' au să m a î t u r b u r e ur le te le a s ru ţ i t e , l ă t r a t u r i l e r ă g u ş i t e a le l u p u l u i a lb . Două t r e i zile m ' a m g â n d i t cu m u l ţ u m i r e la cel ucis . Apoi, îl u i t a i . P a r c ă nicî nu. fusese vre -oda tă .

Dai ' î n t r ' o zi d u p ă vreo s ă p t ă m â n ă pa eâ i id u r c a m poteca sp re p ă d u r e a de a l u n i ş , t r e să r i ! . Ca un s t r igoiu , cel ,>e car?-l c r ezusem m o r t . m i se ivi î n cale . E r a s lab , p r ă p ă d i t , u m ­bla cu c a p u l în p ă m â n t , ab i a tâ­r â n d u n picior .

C â n d m ă zări , se opr i în loc spe­riat, se î n t o a r s e repede , şi o luă la fugă. ş f b i o p ă t â n d . De a t u n c i n u l ' am m a i văzut. , .

uoo

Moartea unul fruntaş al ţârei

f ION K A L I N D E R U

—000

Du mi nici, Ш üeceiohck 1913 He. 50. — t

Ы ml îmmm штй (După Heine)

D'm ocltiî ci. РКТІПТ de steh?. VIN toate «ênleecle melc (іи.ѵЦа el ru buze jinc

bti inspiră tahiiec terţine.

Iar dini obra-ji-i cute a startţe l'entru sublimete-жі г^ыапіс. Şo inimă âme'ar avea

In pieptul el cochet, Cu-atâla d'rag i-asî гѣС-ЬАше

Cel met» [rumos sonet. Arte. Sul cina

Convorbiri asirwwmice KORKILE DE S T E L E D E m i t de a n i , coosteiaţm»il-c

sunt v ă z u t e aceleaşi", n e s c h i m b a t e , AŞA L E - A I I v ă z u t C h a l d e e m î c u d o u ă mii-treî m i i dc a n i î n a i n t e do G u s ­TOS, a ş a I E vedem şi noî azi... cu o-chiî l iberi . A s t r o n o m i i ş t iu î u sâ a s ­TĂZI , că toa t e stelele a u m i ş c ă r i i * 1er proprii, dela 10—12 k m . pe s e c u n d ă până LA 50—00 k m . -pe secundă' , - fea sunt une le ce a u m i ş c ă r i în s p a ţ i u DE peste 208 k m . pc s e c u n d a i

Aceste m i ş c ă r i n u se p o t d o w d a iasă cu О Е І Ю І l ibe r i î n câ teva m i i de A N I n u m a i ; ; e nevoie de zeci de mîT DE an i , ca s ă vezi că f o r m a une i constelaţ i i . A s t r o n o m i i le dove­D E S C C U m ă s u r ă t o r i toarte de l ica te şi C des tu l să ş t ie eă o s t e a se m i ş c ă CU a t â t a i>o- an , ca să şt ie în m i i şi ZECI de m i i de a n i ce posi ţ ie v a a v e a PC cer.

S a r p u t e a î n t o c m i h ă r ţ i c a r i s ă arate, c a r e va fi î n f ă ţ i ş a r e a ce ru lu i PE.-,te 30.000 sai i 4Û.Û0Û d e a n i ş i a s e ­menea h ă r ţ i a u ş i făcut a s t r onomul Proctor şi F l a innaa r io i.

l ' roc tor , ian a s t r o n o m engfez de scama, u n F l a m m a r i o n a l Angl ie i , care a scr i s în su î n a i n t e a a c e s t e i » , a obse rva t el cel d in tâ i ' , c ă c inc î dintre stelele pr incipate- ale Urse i mari ('Carwl m a r e , c u m if a i c e m noî), au o m i ş c a r e c o m u n ă î a s p a ­ţiu. Cu a j u t o r u l spec t roscopie i s'a dovedit în u r m ă «& P r e c t o r a r e d rep­TATE. Cele c inc i s t e l e s u n t eeie c ă r u i a as t ronomii lc zfe vita», g a m a , cteita, epsilon şi zi ta . Cele d i u mi j loc . Te ar­TE A I I m i ş c ă r i l e dán s p r e ace l a ş p u n c t AL boitei cereş t i ş i a n u m e din, spate nişte stele d in cons t e l a ţ i a L i n i t t -LU'I, t oa t e a i i o i u ţ e a l ă mij locie de vre-o 21 knt . pe s ecundă , ati a ce i a ş i vârstă şi s e af lu c a m l a ace iaş i de­păr tare de noî , ca re după- a s t r o n o ­mul german» Ludteattorff aar fi de \ reo 110 a n ï de h u n i n ă , a d i c ă l a m i n a tă­când câ te 300.000 k m . pe s ecundă ,

, ne-ar sosi î a 00 de a n ï de la u n a din arele stele.

'Cu a l te c u v i n t e aces t e c iuc î s te le , cu t o a t ă d e p ă r t a r e a la c a r e se af lă miele de altele, f o r m e a a ă u u g-rup,, care a r e a ee l a ş ţe l ş i c a r e va ß a -vând ace i a ş i o r ig ină .

Celelalte dtouă a le le , alia şi Ш, u l ­tima s tea a osiei şi « I t i raa s t e a cfiai ROATE, p a r ' c ă ai i ş» eic o m i ş c a r e co­mună în s p a ţ i u , d a r a c e a s t a i m s ' a dovodijt î n c ă cu s i g u r a n ţ ă .

H e r t z s p r u n g , a l t a s t ro j ion i ge ï -man, a g ă s i t î n u r m ă , c ă a î te ep t stele, d i n t r e c a r î .şi S i r iu s , cea m a i străluci toare s ten de pe în t rea ţg* boltă cerească , fae- şi efe p a r t e d i n qriuiiul celor c inci s tele d i n U r s a mare.

Kra des tu l de curios, e a cele eJaact STELE d in U r s a m a r e , s ă formeze- »m grupi real .deoarece de la s t eaua , v i t a si până la s t e a u * zi ta d in aeea. constelaţie e o d i s t a n ţ ă ca a t r e i a parte d in d i s t a n t a lo r p â n ă l a n o L adică l u m i n a face vreo 30 de a n ï e a să a j u n g ă dela v i t a l a zi ta .

In ce p r i c e ş t e d e p ă r t a r e a d i n t r e aceste stele şi S i r iu s , a p o i e ne în ­chipuit de m a r c , de oarece t r e b u i e sil t roacă peste 100 a n ï de l u m i n ă , a-dică e m u l t m a î d e p a r t e S i r i u s de a-cele stele, decâ t s u n t e m noî. S i r i u s

de altfel se află n u m a i la vreo & a»T l u m i n ă f a ţă dc noî şi cu toa t e a-cestea n u e u n frate al soatfefui nos­t r u , ci a l s te le lor d in U r s * m a r e .

T o a t e stelele ca r i formează. mn&sIo-l a ţ i a C a r u l u i m a r e a ş a c u i » o cu­n o a ş t e p o p o r u t , s u n t cu m u l t m a î m a r i şi m a r l u m i n o a s e deeAt . se*> î'ete n o s t r u . Aşa . ir i ta d i n 'Ca ru l m a r e e de TI de o r i m a i 1 п м ш ш а з а deetâ Soare* 1 , epsütoe de 105 or», i a r alfa, ' .are face paarte- d i n alt. g r u p e tle 120 ori m a î l u m i n o a s a d e c â t Soaie le- Sunt, *tftT sor t e n o r m i , pe. l â n g ă car î b ie tu l a s e t r a a s t r u a l zilei o u n p i g m e u , deşi e de î . 390009 U R Î m a î m a r e d e c â t Pămân t iu l .

P e n t r u cei ca r t cunosc stelele ş i d a c ă nu le cunosc , io recoauawl „Cura să înve ţ i s te le le" pe ca r e a edi ta t -o C a s a Şcoalc lor -— da ii nu­mele t u t u r o r stelelor ce f o r m e a z ă f a imosu l g r u p de sp re ca re a m vor­bit, ne n ia i pu r t ând kt soco tea lă pe eel ţ c inc î d in Ursa m a r e şi pe Si­r i u s : Vi te d i n Ei-idanuL. vita d in Vizit iul , d e t t e d i n Leul . alfa d in Coroana- boreeilă, s telele Ü7 şi 74 d i n Urs« m a r e şi al tele.

Maî sunt . ş i a l te g r u p u r i de stele, d a r vom v o r b i cri a l l p r i l e j . E deci ѵиИД i n t e n s ă m univers- şi pe c â n d moi в е cer tăm, pe î n g u s t u l g lob ce.-l Ickuiiu; t u l i n d îu spahiu cu» 30 km. pe f iecare secimcK*,- în }uru í Soa re ­lu i , p o c â n d î n s u ş i Soare le îşi duce cor te ju l luî d e p l a n e t e spre un rplunct tfin constclaţjia L i re i cu 20 k m . pe s e c u n d a , se m i ş c ă în s p a ţ i u f ă r ă m a r g i n i i s p r e ţ e lu r i n e c u n o s ­cute încă . g i g a n t i c i sor i ce aii iu ţe l i şi m a î m a r i , î n d e p ă r t a ţ i un i i de a l ­ţ i i şi to tuş i l ega ţ i p r i n l i rele nevă­zu te a i e a tcac ţ i iu te î an iversa**

Vic tor Anes l in •——ooo

E X - L 1 B R I S S'CÄNTEi de căpitan. O. Aui/clc-

seu, вѵвеяі. S u â t sc r i i to r i a s u p r a cărora e- g r e i i să te ^ r e n u n ţ i ; do oarece n u poţ i să-I lauz i , de o a r e r e a r й să- î î n c e r a j e z l a t u n e t cnaret ceia. ce a a föcat, n t t m e r i t ă acea»**» şi to tuş i , au o u m b r ă de ta lent , vezi l-ine că. î t lipseşte- ceva petit «tt a pu­tea să scr ie m a i bine. Aşa o cazul cu a u t o r u l vel tumul ui Scântei. Vo-ftinwrt « c e s t a de v e r s u r i n u va t rece la n e m u r i r e pe a u t o r u l s ă u , d a r vezi « u n 'seamaru u n e l e . .scântei" . ' ГК G. A n g e k s c w a«* © p e r s o n a t i t e t e . a r e u m o r , e sp i r i t ua l , tíar n u c s tă­p â n pe a r t a sc r i su lu i . TUN e uu in­cult,, ea mulfj£ d i n t r e poetfî prezen­tu lu i , d in con t r a , n u - î tipiseşte n ic i t a l en tu l , d a r t e chn i ca s c r i s u l u i n u c a s e . N u şt ie stl aleagă expres i i le , n u ş t ie să indep&Ftesc pe cele ne­pot r iv i te . S i m t u n e l e banalităţi', c a r i t c -a r face s ă închiz i vo lumul şi cu toarte- aces tea s u n t r â n d u r i d r ă g u ţ e , ca r i meş t e şug i t e pu ţ in , a r fi a d o r a ­bil». E ию ames t ec c i m t e t Ui acea ca*!e J l ™ т а » d a c ă a ï r ă b d a ne. po t l să vezi că printre m u l t e i e r b u r i reîe, s e а Щ şi flo>rî frumoaise.

S u n t poer i l patrioticei , srrnt ver­sné l eso t îce , s u n t e p i g r a m e , sa t i r e , wţ,I găisi йе t e a t e î n cele 96. dc pa­g in i , b a veţ i d a şi de o fantezie şi tragţicu şt comică , a l c ă r u i егон e a r t i s t u l B r e z e a n u .

Se p a r e că s a t i r a îî r e u ş e ş t e roa î Ыж„ eaVI d i n t r e poeziile c a r i a h p r e t e n ţ i u n î l a se r ioz i t a te nici u n a n u a r e vre-o v a l o a r e l i t e r a r ă .

D . c ă p i t a n Ange lesen Щ face. im-j r e s i a с и і т а ca r e diu»uie pe- î n t u n e ­r ic . Nu şi-a 'găsit î ncă g e n u l .

No t fim s fă tu i să se c o n s a c r e sa­t i re i , cu cond î ţ i unc î n să s ă c i t ească pe col c a r i at i cul t iva t -o ser ios , pe ce i c a r i a u a j u n s m a e ş t r i i .

Ş i deş i g r a d u l de c ă p i t a n imp l i că o v â r s t ă o a r e care , c r edem că d. Ange lescu v a i sbu t i bă ne dea o ser i ­ei'» m a i b u n ă d e c â t S â n t e i " , Uupu ce va fi făcut sacr i f ic i i pe a l t a r u l în ca re a r d e focul a r t e i .

r i N C I I I U L Г. HI STEA. N. G. Iliidu-

Icicu-Nigev. Ko. 872 d in Biblioteca pentru (o(I. tun sc r i i to r conş t i inc ios , i m raoraU&t, cei* ce e d rep t , n u se po t r iveş te eu soc ie ta tea m o d e r n ă , ca­re nrr a r e o m a r e d r a g o s t e p e n t r u m o r a l ă şi care nu p a n e m a r e p r e ţ pe conş t i in ţ ă .

IX N i g e r se r ă z b u n ă , descr ie » i -c ie ta t ea a ş a c u m e ea . Ş t i e î n s ă că sămânţa e a m e n î l o r cum se cade n u s 'a u s c a t cw toiul. De aeeia îu ir#i-cMml С.гШеи. veţi gă s i d i fe r i te ca­r a c t e r e , nn dfe KKMtetiî, ci de- о а ш е п і і în mi j locu l cărora trăim,, e v cavi n-vc-m afaceri ş i le s t r â n g e m m â n a . Itofratî. sau s ă r ac i , cul ţ i saii i ncu l t ' , t o ţ i Îşi ipxeumblä m u t r e l e .şi pa t i ­m i l e fti» ' sa loane şi l oca lu r i pub l i ­ce, ne iubîndu -so u n i i pe al ţ i i , ba

-vorbindu-se de r ă u . dar c ă u t â n d u - s e t o c m a i p e n t r u a se pu tea s fâş ia cu vorba.

'Cinci famil i i se t rudesc cum să. p u n ă t a EMIT: cete câts-va шйіе-аіш ale unu! unchiu c a r e trăeş-re. d a r r a r e n u ш а Г л г е m u l t de t r ă i t . O du­z ină de l i à r e a t ï şi fetitei, pe c a r i se­tea de b a n i îi zăpăceş te . F i eca re s e g â n d e ş t e cum a r face ca. mitioamlü u n c h i u l u i Cr is tea s ă i r ă m â n ă mi ­m a t lui. Şi unch iu l , care V E D E şi în­ţelege toate, îl p e d e p s e ş t e c u m se c u ­v i n e şi-şl l asă averea ace lo ra pe c a r i ît crede m a l de t r e a b ă . Mora la o s a l v a t ă , o a m e n i i c u m s e cade sun t răsplătiţi. E drept , că n u t o t d e a u n a •se î n t â m p l ă a c e a s t a , ae Şlk' c i . in­t r i g a şi i n s i n u a r e a pe r f idă eâştişşă m u l t mal m u l t dec:H c ins tea , T ' A R e воѵоіе câ te odată să D Ă M c ' ş t i g Л ' c a u z ă şi v i r tu ţ i i . V E D E Ţ I , de ace ia s p u n e a m că d. Niîger u u ţ o a l e să й е pe p l acu l t u t u r o r . Se vi.-r găs i insă des tu i o a m e n i c u m se M D E , C A R I .-ă c i tească a c e a s t ă scr iere , p rea m o n -pentru o nuve lă , ipiea m i c ă p e u t r u w i roman, î n or ice caz. o- poves te d in viaţa de t oa t e zilele, c a r î poate fi. c i t i tă cu plăcere de ori şi c ine.

A L B E R T .

_ Q O O

Viata artisKcă si Kterarî Colabora to ru l n o s t r u d*. lor) Dra -

gos lav p regă t e ş t e u n nou v o u u n de s ă r b ă t o r i î n t i t u l a t : ..l'orcştî j , - Cră­ciun''.

* ,.CM'fanit neamului" i\-!e l i t lul li­

n u l m a r e roman ca l'ai: n ' : i a l cu­n o s c u t u l u i s c r i i t o r d. \ . i l ădu lbscn-Niper . Ilr-uvaiiul aces ta nou ne s m u l g e diu. laotiotcoiia l i t e r a r a «ie azi şi ne» a r a t ă c h e m a r e » n d e v ă r a U a s c r i i t o ru lu i c a r e ştie să iacă d in t a l e n t u l său o p e r a d o p a t r i o t i s m si de apos to la t .

* V e t e r a n u l t e a t r u l u i eosJtru, a r t i s ­

tu l I. D u m i t r e s c u 'Cre[u, şi-a s ă r b ă ­toriţi la Cra iova 50 de a a l d e еалч-c ră t e a t r a l ă . Es t e u n record ex t ra ­o r d i n a r c â n d na gâiMUi» k t g r e u t ă ­ţ i le ce a d a v u t de î n t â m p i n a t bă­t r â n i i n o ş t r i a c t o r i .

Ся şi b ă t r â u u l Anes t in , I- D. Crc-ţu a înseensad o epocă în viafit t ea­t r a l ă de? ta n o i s i geaera t i i le - cSoaaf îşi vor a d u c e c n iJrag a m i n t e d e a-eeş t i a r t i ş t i c a r i aii l e g ă n a t a n i i co­pi lă r ie i lor pe scenele t e a t r a l e d in Ol ten ia în d e o s e b i

'Cretu se retra>gc dim t e a t t u cu o pens ie de... 130 lei l u n a r , clupá O» m u n c ă i s tov i toa re de ЗД a n i .

* D e s c h i J e r e a s t ag ium v f *7«>mwa»IIC4

O r i g o r i e s*a fSent e r l eu „Frumoasa КІсла" de Ofienbach.

„Bascauâ et {ils" e noua . p iesă a lui P i e r r e V'ebeo ca re a fi ju ra tă , ta t e a t r u l ...Rcnaissanee:- d i u J-'-si іч,

L a L o n d r a s'a j u c a t cu m u l t s u ­ces p iesa „LLbisloirc de Manon i e « -Сйі/f" a l u ï Didier Gold, d u p ă cele­b r u l r o m a n al a b a t e l u i P i é v o s t .

*

Zilele і*ее*йе s.'a » Ы la- *.ii,t**?l S-i­doli u n concer t OliiţiiU»; ÚI:i tiu -r şi c ava l a l m a e s t r u l u i I ) . СЬ.і•.(>.• i ca re a i sbu t i t s ă i n v i n g â toat-.» d i ' ; -

ci i l tă ţ i ie t e l i n k e t и е ы і е а і е , cftntârnî a r i i gre le d i n oper i le ii>ari, c ' un eiiu-p iu f luer cioiiărtcsc.

I u l i a n i-a dht. « i i frttjuos concur» c u m i n u n a t e l e sale c r e a ţ r a n t derna» h a l a .

l ' ă c a t n u i n a l că a a&istat u n p u ­b l i c p rea puf in n u m e r o s !

In p r i m ă v a r ă s e va i a a - u g u r a a\ P a r i s o espo-ziţie a pirtiiriliu;-pezil" din Europei şi Л т л ч і е л .

P i e t o r i ï n o ş t r i vor e x p u n e şi e l d i o „у.йрічііе"" lor?

* ' C i n e n i a t o g r a i b r t r ï s e a^ i i t de cât­

va t i m p p e n t r u c ă se p r eec toază o t î 'xă «'e 5 b a n i p e mic f r a t de f i lm, pe l â n g ă t i m b r u l pe c a r o ' l e a l n i l Xaţ^-o n a l îl î n c a s e a z ă de ta c i u e i i t a l u g r a f 4 .

Va. li t u ' ie ысіішіч-іі bic-iilor siK»-:-t a to r î .

D . Л. D- X e n o p o î va ţ t n c Vfeere • ee via*? ooaaerikraröa s a la A :&<•'<• • in ie a s u p r a „ О т с Г и / w-nic po'.it'h .

Cwno-cirtul B r u m i i r e s c n v a ' .;!' chido o n o u ă expoziţ ie a lucrăr i ! -1 • s a l e p e s t r . L i p s e a » 1

Expozi ţ ia va t i n e i Iau d u p ă a: '• n o u .

Să c i t e a s c ă ţ o a l ă lsmic-a .Schi • FUmc" dte d. V. Mestugcarui. o s.-e-.-ere a d â n c p s iho log i eă şi foar î" i:.-. tvue t fv l . d e s p r e r a r e critica l iter.: şî m a r i i i luştr i s c r i i P i í s ' a û ex; m a t f o a r t e clcsgios!

Opera r o m â n e a s c ă a avu t u n f " m o s s u c c e s . „La $czi-:l'-asc", ріеь;'і .' f r 'un act c>e d-iiii C Saedn-.*HlPa ; 'C. Bercea . cu m u z i c a dc Tibet t-l l r ed i ceanu , a fost m i n u n a t in • p r e t a t ă .

Aceste r ep rezeu l a t i l s e dau cu c i c u r s u l d-neî V e t u r i a T i i t e a n u . d-luî St . M a r c u s , tetior l a opera <' . Te-nli'z (Воешіа ) . .

A v e m deci clenteute- p e n t r u o o p -r ă r o m â n ă , d a r ele .-m:tt angapi t , • i . s t r ă i n ă t a t e , d in l i p s ă dte operă • • ţ a r a lor.

— •—ooo——'

Funcţionari, Medic". ' Voiajcri. Turi ti

şi ceferişti ! Fciu vfv.ta'u ul

S unie a IPfiliirm» iaicihat in e i c-ai \v fun Aii iul ş i n e i aie. ..i , exae Я '

Лі-0-t c;aüornic are c;a M W ^ . L I S M , ejc.-ieet eai.* nuii e ;!'.;. este, чвщи--' nu-cri-, '• ani. lmbrsc't-Пііа.е de o,cl o i t a : ui

' 4eí.m "si-v еч.икч»1л'й n Supra P sania. Iiidica'.oi-U 4(. C Şl ?.V Uki ii.te. - Si.iiS

pvevà%t*№ «i* <*!*- a»a» ! i e* («« r «*» t. - â c « ..«<•.. atu m'' j« имщ *• " minima'., ; S i S in îvnipcie. l'en ru c 1 <-e-; coaiandu, a<-.- * cca-t oinic e.-Le o »urpri/ä şi o bucuri .

P-sIa preí.el extrem de eftin ori-cine po , - -sä şi-1 procure. Trimete prin rambuis fraiicu» 1 Buc LI Î I 1 2 . 7 5 : S IS ic ІЛЛ 2 4 .

Acelaşi cea-; i e buzunar „Іііиііче.;- et deşteptător LK1 IM.» -.

Шш & Wo t. Ыш. ш\ и І Ш Т

FFUMAF ter 7.75 (ÍARIIITARA ailnii-rabtlă p. domni,

1 eulr'i a convinge ï j.» i : e-. are do- impoir-

i;,ţ >a'ii;i. firr» ei noasire, bh e-.pe ne m at'it ifit

tt»:*b/ vom a v e a iu depo it •?.sy i vii':n n istm i'aiii••-

s>e чп- ч re'ni de van are ]i;uia acum Lin «i>( ou inoca-aien» л auee.ua. I - т ш . е , c^ci pic sonda. e».t a-piat. uic'.'gau i e>a- .1 -pieuma cu »n luit tti.icriuitr: ac .fir

l i I I u l un Cl I l i n f ' Ş ' n e t il i i n U t re

; ! c a 41-ir-.i t.si ttr.;.i-i L'.'.niate ( N O C O . !-an 1 • r: n lanihai--. i urs-:u I an; icirli, P e e ' t a n;ersei f reci,* »1 caaeiuu» *e iaraitri-a-zu ta serm & aai..

je 1 e I / / Г

s.- ч utu-.ciie ăe rí*-—*" it*t*nit* *A ( 1 i mea I all

1 VIL t 1 3 / 6 Л. ! І Г , ; А І SC Г • '(llll*U UI CiL«

diii-IIS.

N o . 5 0 . — 8 . UNIVERSUL LITERAR Duminică , . 1 0 J k c p p i b r i e 1У13

FLORA SĂPUN

TUSE] A cea mai rebelă bronşitele acute şi cronice, tnsea

mágáreascá, vindeca sigur

STICLA IEI 3 . — L a drogueriî şi farmacii

PUBG*T , V-'OEAV

eu r e n u m e universa l d e o ef icacitate abso lu t s igură

C u t i a c u 2 5 p u r g a t i v e l e i 1 , 5 0 Observaţi ca fiecare pastilă ьа aibá insi-ri) ţia :

P u r g e n B a y e r s inguru l veri tabi l

A M F M I A ( , i p s a s a n s e I u ï ) , c I°-" » ^1 L-.IV I I гЛ poza neurastenia, b steria, slăbiciunea generala, \indecă

recomandat de prof. doctor B i l i c l i U , p.*of. dr. L e o n t e , p of. V. N e g e l , h ş i şi alţii, ca unul dia c tb ; mai put m i c e reconstituante a!e corpuUiI slăbit.

S T I C L A L E Z

DURERI REUMATICE Nevralgii, .migrenă, dureri s d e щ şi de d i i i t t e

vindeca eig-VLX

PASTILELE N e v r a l g i n e

J U R I S T Un i laeon lei 2 .50 , o doză 5 0 bani

X J S . d r o g - u e i l i ş i f a r m a c i i N B . — A s e obse rva en ib ib -mu l ОГІЦІІІІІ aci r ă i a l .

lii|iscii de păr Rapid Garan ta t absolut

nevă tămă toa re Văpspşte imediat părul cărunţit sau albit, în n e ­

gru, brun, castaniu sau blond într'un mod atât de perfect şi de natural în cât nu se cunoaşte de loc că părul e văpsit. întrebuinţarea mai simplă şi mai uşoară ca la orice altă văpsea de păr.

PREŢUL LEI 2,50 £"иГ11итІре 8 6 r e s m u e

RENUMITELE

COMţOAM ORIENTALE

parfumează admirabil gura si distrug orice miros urât al gureî provenit din

tutun, dinţi stricaţi sau stomac deranjat Cut ia 5 » b u n i

• la drogherii şi farmacii Observaţi marca Semiluna cu stea, s ingure veritabile.