Post on 06-Feb-2018
GLOSAR
FARMACOGNOZÍE s.f. Studiul medicamentelor naturale în cadrul chimiei
farmaceutice.
FARMACOLOGÍE s. f. Știință care se ocupă cu studiul originii, proprietăților fizice și
chimice, compoziției, clasificării și acțiunii terapeutice a medicamentelor asupra organismului.
ANTIINFLAMATÓR, -OÁRE, antiinflamatori, -oare, adj., s. n. (Medicament,
substanță) care împiedică inflamațiile
ANTIAGREGÁNT, -Ă adj., s. n. (medicament) care inhibă agregarea trombocitelor
TROMBOCÍT, trombocite, s. n. Celulă sangvină de forma unei plăcuțe, care are un rol
important în coagularea sângelui; plachetă sangvină.
ANTICOAGULÁNT, -Ă, anticoagulanți, -te, adj., s. n. (Medicament) care împiedică
coagularea sângelui.
ISCHEMÍE, ischemii, s. f. (Med.) Întrerupere a circulației sangvine într-un țesut sau
organ, datorită unui spasm arterial sau astupării unui vas.
ANGÍNĂ, angine, s. f. 1. Inflamație a faringelui și a amigdalelor care împiedică
înghițirea și respirația. 2. (În sintagma) Angină pectorală = boală care se caracterizează prin
dureri în regiunea inimii și prin accese de asfixie și care se datorează unor alterări funcționale
sau anatomice ale arterelor coronare;
TERAPEÚTIC, -Ă, terapeutici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ramură a medicinei care studiază
mijloacele și metodele de tratament, precum și modul de utilizare a medicamentelor; știința
vindecării bolilor; terapie.
TERAPÍE, terapii, s. f. Terapeutică (1). ◊ Terapie tisulară = histoterapie. Terapie
intensivă = terapie prin care bolnavii imediat operați sau în stare foarte gravă sunt permanent
asistați de personal medical în saloane speciale; reanimare.
FARMACOPÉE, farmacopei, s. f. Tratat care cuprinde datele oficiale privind descrierea
și formulele de preparare a medicamentelor, precum și modul lor de conservare și de utilizare.