Post on 11-Apr-2016
description
Liceul tehnologic” ŞCOALA NATIONALĂ DE GAZ “MEDIAŞ
PROIECTPENTRU SUSŢINEREA EXAMENULUI DE OBŢINERE A
CERTIFICATULUI DE COMPETENŢE PROFESIONALE- nivel 4
SPECIALIZAREA: TEHNICIAN IN TURISM
Conducător proiect,Prof. Morar Minodora
Absolvent, Andronache Daniela Deboa
MediaȘ2014-2015
1
TEMĂ PROIECT:
VALORIFICAREAPOTENŢIALULUI TURISTIC
ÎN NORDUL MOLDOVEI
2
CuprinsARGUMENT……………………………………………………………..............4
CAPITOLUL I .
POTENŢIALUL TURISTIC AL ROMÂNIEI………………..….........................5
1.1 Patrimoniul turistic al României-definirea conceptelor............................5
1.2 Componentele potenţialului turistic natural……………………………......7
1.3 Componentele potenţialului turistic antropic al României…………….....9
CAPITOLUL II.
STUDIU DE CAZ – Valorificarea potenţialului turistic în nordul Moldovei
2.1 Potenţialul turistic în Nordul Moldovei (Bucovina)................................13
Potenţialul turistic în Suceava..................................................................15
Potenţialul turistic în Gura Humorului.......................................................16
Potenţialul turistic în Vatra Dornei............................................................17
Potenţialul turistic în Câmpulung Moldovenesc..........................................18
Potenţialul turistic în Rădăuţi ...................................................................19
2.2 Tradiţile din Bucovina..........................................................................21
2.3Mănăstirile din Bucovina......................................................................22
2.4 Cazare în Bucovina.............................................................................22
Concluzi..................................................................................................25
Biografie..................................................................................................26
3
ARGUMENT Am ales ca temă de studiu pentru lucrarea mea de atestat ”Valorificarea
potenţialului turistic în Nordul Moldovei” deoarece mi se pare o temă foarte
interesantă şi atractivă.
Principalele motive care au determinat alegerea mea a Bucovinei ca destinaţie
turistică au fost obiectivele turistice oferite şi calitatea serviciilor de cazare şi
alimentaţie specific bucoviniene.
Bucovina este o regiune turistică care cuprinde mai multe oraşe din România
fiind una dintre cele mai atractive şi frecvente zone vizitate de turişti datorită
numărului mare de obiective turistice.
Turismul, ca ramură a sectorului terţiar şi, totodată, ca ramură de interferenţă,
reprezintă o opţiune strategică importantă pentru dezvoltarea multor economii
naţionale, datorită efectelor sale benefice în plan economic, social, cultural,
precum şi, într-o anumită măsură, asupra mediului natural.
Sunt numeroase ţări care au depus eforturi investiţionale şi organizatorice
importante în dezvoltarea activităţii de turism, iar rezultatele pozitive s-au
concretizat în creşterea numărului de turişti, cât şi a volumului încasărilor obţinute
din turism, urmarea dinamicii deosebit de ridicată, înregistrată în ultimele două
decenii, s-a ajuns la efecte importante ale turismului în plan economic, la scară
mondială, respectiv la participarea acestuia cu circa 12% la crearea produsului
mondial brut şi circa 8% la numărul locurilor de muncă, devenind, totodată, cel mai
important component al comerţului internaţional.
Una dintr-e bogăţiile actuale de bază în domeniul turismului priveşte studiul
elementelor regionale, în funcţie de care se organizează activităţi turistice tipice
anumitor zone, şi se pun în evidenţă posibilităţile de amenajare complexă a
acestora. Tipurile de turism se diferenţiază de la ţară la ţară, asigurând varietatea şi,
prin acesta, atracţia asupra turiştilor , activitatea turistică este bine susţinută de un
valoros potenţial turistic – natural şi antropic– diferenţiat de la ţară la ţară, în funcţie
de care sunt organizate diferite tipuri de turism
România are multe de oferit din punct de vedere turistic, ţara este extrem de
diversificată din punct de vedere cultural se pot vizita fortăreţe medievale, mănăstiri
bizantine, casteluri şi case ţărăneşti decorate după specificul regional cât şi a
potenţialului natural care oferă turiştilor o paletă lagă de atracţii în mijlocul naturi.
4
CAPITOLUL I . POTENŢIALUL TURISTIC AL ROMÂNIEI
1.1. Patrimoniul turistic al României-definirea conceptelor
Potenţialul turistic constituie condiţia esenţială a dezvoltării turismului într-un
perimetru dat.“Potenţialul turistic- reprezintă ansamblul elementelor naturale si antropice de care
dispune un teritoriu, care se constituie ca atracţii turistice si se pretează unei
amenajări pentru vizitarea si primirea turiştilor.”1
Elementele naturale şi antropice sunt privite ca “resurse turistice” sau “atracţii
turistice” care potrivit conţinutului termeni diferă.
Resursa turistică, este un termen complet care reprezintă atât materia primă
care urmează să fie supusă la un procesde prelucrare în vederea obţinerii produsului
turistic cât şi atracţia propiu-zisă.
Termenul de atracţie turistică face referire atât la elementele naturale cât şi
antropice care atrag vizitatorii, producând impresii. Aceste elemente pot fii: o
cascadă, un munte, o mare, un obiectiv istoric sau un monument de artă.
Potenţialul turistic, componentă a ofertei turistice, constituie o condiţie
esenţială a dezvoltării turismului într-un perimetru dat datorită valorii, diversităţi şi a
originalitaţi componentelor sale.
„Oferta turistică cuprinde elementele specifice privind cadrul general( natură,
climă, monumente istorice şi de artă, realizări în domenii diverse ale economiei si
social politice etc.) precum şi baza materială turistică( mijloace de cazare,
alimentatie publica, transport, agrement) şi dotaţiile directe legate de această
activitate ( comerţ, reţea sanitară, telecomunicaţii etc.)”2
Prin urmare, potenţialul turistic reprezintă oferta turistică a unui teritoriu
bine delimitat.
1Ștefania Mihai, Carmen Ionești, Aurelia Turcescu, Florentina Costea, Valentina Capotă- Manual clasa a IX a, Turism și alimentație, Editura CD PRESS 2010, pag 1862 Margareta Jahoda- Complexitatea cererii si ofertei turistice, Editura pentru turism, București, 1973, pag 150,151
5
Potenţialul turistic este constituit din două componente precum:
-potenţialul turistic natural
-potenţialul turistic antropic (creat de om)
Valorificarea potenţialului turistic presupune existenţa resurselor naturale,
antropice, a bazei materiale specifice cât şi a infrastructurii. Prin combinarea tuturor
acestor elemente se obţine patrimoniul turistic.FIGURA 1. -Structura patrimoniului turistic (Oferta turistică efectivă)
+
+
+
+
+
3
3Adaptare după V. Glăvan- „Geografia turismului in România”, Editura Institutului de Management- Turism EDEN, Bucuresti, 1996.
6
POTENŢIAUL TURISTIC NATURAL ŞI ANTROPIC sau OFERTA TURISTICĂ POTENŢIALĂ
INFRASTRUCTURA GENERALĂ ŞI TURISTICĂ (căi de acces)
BAZA TEHNICO-MATERIALĂ TURISTICĂ(mijloace de transport turistic, unitaţi de cazare, de alimentaţie, de agreement, de
tratament)
BUNURILE ALIMENTARE ŞI INDUSTRIALE
FORŢA DE MUNCĂ
CONDIŢIILE DE COMERCIALIZARE
1.2 Componentele potenţialului turistic natural„Potenţialul turistic natual cuprinde elemente oferite prin cadrul natural- relief,
climă, reţea de ape, vegetaţia, fauna, clima şi altele urmărind atragerea fluxurilor
de turişti în vederea petrecerii vacanţelor”4
relieful –oferă condiţii optime pentru o complexă exploatare turistică,
fiind exprimat printr-o paletă generoasă de forme precum: munţi,
dealuri şi podişuri, câmpii, chei şi defile, fâşie de litoral, deltă etc.
Carpaţii, un potenţial complet, original si bogat ocupând 1/3 din suprafaţa României
caracterizându-se prin fond cinegetic si piscicol deosebit de reprezentativ,alternarea
unităţilor montane, submontane si depresionare, mare bogăţie de ape minerale si
termo-minerale, a culoarelor de ape si lacuri, oferind condiţii favorabile pentru a
valorifica practicarea numeroaselor forme de turism.
Delta Dunării, este un ţinut exotic cu peste 1200 de specii de copaci şi plante cu
cea mai bogată faună ornitologică de pe continent, ocupând o suprafaţă de 4375
kmp, fiind declarată de UNESCO, in anul 1990 Rezervaţia Biosferei dar şi zonă
umedă de importanţă internatională de RAMSAR in anul 1991.Delta Dunării se
caracterizată prin: existenţa dunelor de nisip cu peisaj arid sau acoperite de
vegetaţie cu zone mlăştinoase şi cu peiasje litorale cu nisip fin.
Zona dealurilor subcarpatice şi podişurilor, se impune atenţie datorită varietăţii şi
bogăţiei resurselor balneare printre care se remarcă: apele minerale şi termale,
salinele,nămolurile terapeutice, emanaiile naturale terapeutice de tipul mofetelor și
solfatelor specifice munților vulcanici cât si a lacurilor terapeutice.
Zona de câmpie iși face simțită prezența in circuitul turistic cu puține atracții naturale, reprezentate de vegetatie (flora specifică și areale forestiere), font cinegetic
si pișcicol, rețea hidrografică (lacuri și rauri) și resurse balneare (lacuri sărate,
bioclimat, ape minerale și nămoluri). România deținând 1/3 din potențialul balnear al
Europei.
Litoralul românesc, prezintă o mare varietate de atracții oferind condiții pentru
practicarea unei game largi de forme de turism, intinzându-se pe o suprafață de 245 4 Cristian Stoian, Mădălina Spânu- Turism și marketing, Ed. Fundației Romania de Mâine, București 2003
7
km, elementele care îl definesc fiind bioclaimatul marin, resursele balneare, plaja,
apa de mare precum si vegetația.
Potențial speologic, are o valoare recunoscută atât estetic cât si științific
cuprinzând peste 14.000 de peșteri, situând România pe locul 3 in Europa după
Franța si Croația. Peșterile sunt unicate pe plan național și internațional fiind
declarate monumente naturale, intrate în circuitul turistic sau rezervații.Domeniul schiabil, este lipsit în general de avalanșe și ferit de viscole
desfăsurându-se de la 800 la 2200 metri altitudine, cele mai importante parții situandu-se între 1500 si 1800 metri, prezentând numeroși factori favorizanți practicarii sporturilor de iarnă.
clima, reprezintă un factor important de cură, temperatura aerului,
numărul de zile însorite cât și stratul de zăpadă permite practicarea
sporturilor de iarnă cât și celor de vară.
vegetația, este complexă si are multiplă funcție turistică prin bogăția si
varietatea speciilor, monumente ale naturii prezentând un interes
deosebit in cazul turismului de odihnă, agreement si recreare.
fauna, are o importanță cinegetică(vânătoare), estetică si stiintifică prin
bogația și varietatea specilor, valoarea trofeelor, reprezentând principala
atracție pentru pescuitul sportiv și turismul de vânătoare.
hidrografia este definită de o vastă rețea de râuri de graniță(Prut, Tisa si
Dunărea), interioare ( Someș, Mureș, Siret, Olt, Argeș, Jiu si Târnave) cât și de debitul acestora, de numeroasele lacuri naturale cu o floră si faună
foarte dezvoltată întâlnită pe toate treptele de relief.
8
Figura 2. Structura potenţialului turistic natural
5
1.3 Componentele potenţialului turistic antropic al României
România dispune de un valoros și bogat potențial antropic, rezultat al istoriei de
peste două milenii a poporului român în acest spațiu geografic.
“Potentialul turistic antropic reprezintă ansamblul de obiective create de societate
care îndeplinesc condițiile valorificării pe plan turistic. Acesta s-a conturat în timp
5Adapatre după Ștefania Mihai, Carmen Ionești, Aurelia Turcescu, Florentina Costea, Valentina Capotă- Manual calsa a IX a Turism și alimentație, Editura CD PRESS 2010 pag 187
9
STRUCTURA POTENŢIALULUI TURISTIC NATURAL
RELIEF ŞI
GEOLOGIE
-trepte de relief (munți, dealuri, deltă, plaje litorale);
-microforme de relief: relief vulcanic, carstic,eolin(stanci bizare), glaciare;
-alte elemente: structure si forme geologice ,inclinatia pantelor.
CLIMA
-temperatura aerului şi a apei;
-precipitaţii lichide;
-stratul de zapadă;
-durata de strălucire a soarelui;
-biclimat.
HIDRO-GRAFIE
-ape freatice şi ape
minerale;
-râuri, lacuri naturale( inclusive terapeutice) si antropice
-Marea Neagra si Delta Dunarii.
VEGETAŢIA
-Tipuri de păduri;
-flora specifică;
-monumente ale naturii şi rezervaţii natural;
-păduri de interes social-recreativ.
FAUNA
-Fondul cinegetic(vant cu par si cu pene;
-fond piscicol;
-specii faunistice ocrotite;
-rezervaţii naturale.
NATURA OCROTITĂ
-parcuri natural;
-rezervatii ale biosterei.
istoric, îmbogăținduse treptat în urma ascensiunii creative a omului, care a produs
mereu noi valori , ” îmbogățindu-și” mediul artificial, în concordanță cu creșterea
pretenților sale de cultură și civilizație”6
Obiectivele antropice au o importanță deosebită datorită vechimi, deoarece toate
obiectivele se raportează la o anumită etapă istorică.
Conform Legii 41 / 19957, patrimoniul istoric al României cuprinde următoarele
categorii:
clădiri, monumente și ansambluri memoriale;
monumente și situri arheologice;
monumente tehnice
monumente de artă plastic și comemorativă;
rezervații de arhitectură și urbanism;
locuri istorice;
parcuri și grădini;
monumente și ansambluri de arhitectură
Aceste categorii ale patrimoniului istoric se impun în funcție de importanța și
semnificația istorică, de aspectul estetic și prin modul de încadrare într-un
peisaj natural sau intr-un sat rural/urban. În România se întâlnesc peste
22.000 de monumente, peste 450 de monumente și ansambluri arhitectonice,
600 muzee, colecții și case memoriale, peste 140 de monumente și situri
arhitecturale.
6 Prof. Ioan Iosep Curs de turism: Potențialul turistic al Romaniei7Lege 41/1995 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 68 din 26 august 1994 privind protejarea patrimoniului cultural național
10
Figura 3. – Structura potenţialului turistic antropic.
8
Potențialul cultural-istoric, reflectă cultura, istoria și civilizația milinară a omenirii,
printre acestea se enumeră: monumente istorice de artă si arhitectura, vestigii
arheologice, institutii si evenimente cultural-artistice cât si elemente de etnografie și
folclor.
Monumentele istorice, de artă si arhitectură sunt obiective turistice de un mare
interes datorită valorii artistice date de stilul arhitectonic(sculpturi, decorațiuni,
portrete) cât și a valorii istorice pe care o au, de cele mai multe ori valoarea turistică
a acestora este dublată de peisajul care le ambientează.
8 Prelucrare dupa Ștefania Mihai, Carmen Ionești, Aurelia Turcescu, Florentina Costea, Valentina Capotă- Manual calsa a IX a Turism și alimentație, Editura CD PRESS 2010 pag 201
11
POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC
CULTURAL-ISTORIC
vestigii arheologice cetăți grecești, dacice,
romane, medievale; monumente istorice,
de arta plastică și arhitectură;
elemente de etnografie și folclor;
instituții și elemente culturale
TEHNICO-ECONOMIC
Amenajări hidroenergetice: baraje, lacuri de acumulare, etc.
canale de nevigație drumuri și poduri, etc.
diferite unitați economice: ferme agricole, centre viticole, etc.
SOCIO-DEMOGRAFIC
populație; asezări:
-urbane;
-rurale.
Instituțiile si evenimentele cultural-artistice prezinta un interes pentru turiștii prin
arhitectură, formă si functiile pe care le au( educativă, memorială, culturală sau
documentară).
Etnografia și folclorul românesc sunt rezultatul spiritului creator popular și se
caracterizează prin: bogație, varietate si originalitate atrăgând in special turiștii
străini.
Vestigiile arheologice, fie că aparțin antichității, renașterii, epocii moderne sau
contemporane reprezintă o bună ocazie pentru o incursiune în istorie. Cele mai
răspândite sunt cetațile care aparțin ca fortificații sub formă de ziduri, bastioane sau șanțuri periferice, având funcție de apărare.Vestigiile arheologice existente pe
teritoriul României sunt numeroase și de mare varietate atât pentru istoria, cultura si
civilizația poporului roman, cât și pentru cea universală.
Potentialul socio-demografic, este caracterizat de orașe și localitățiile rurale.
Orașele atrag turiștii prin arhitectură specifică, evenimentele pe care le găzduiesc
sau valorile de artă pe care le adapostesc(ex. Cluj-Napoca, Timișoara, Alba Iulia,
Oradea, Craiova, Sighișoara, Bistrița, Suceava, Iași și altele). Localitățiile rurale
oferă condiții naturale deosebit de atractive pentru petrecerea timpului liber(ex. Sate
turistice: Rucăr, Bran, Bogdan-Vodă; sate cu tradiții folclorice: Huda, Prislop și
altele.)
Potentialul tehnico-economic sunt obiective economice sau de altă natură care
atrag turiștii prin grandoare, estetică, functionalitate si altele (ex.poduri, viaducte,
canale, baraje, podgorii, centre viticole,centre de afaceri și multe altele.
12
CAPITOLUL IISTUDIU DE CAZ
VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC ÎN NORDUL MOLDOVEI
2.1 Potențialul turistic în Nordul Moldovei(Bucovina):
Bucovina este una dintre cele mai atractive și frecvente zone vizitate de turiști de
pe teritoriul țării noastre a treia privind fluxul turistic(dupa litoral și regiunea Brașov-
Valea Prahovei), a doua în ordinea dezvoltării și prima în ce privește numărul,
valoarea și diversitatea obiectivelor turistice. În anul 1957 a primit premiul
internațional “ Pomme d’Or” de către Federația Internațională a Ziariștillor și
Scriitorilor de Turism, iar multi secularele monumentele de arhitectură cu freșce
interioare și exterioare au fost trecute de UNESCO în lista monumentelor de artă
universală.
“ Pentru puține popoare se gaseste un ținut relativ mic ca acesta în care să se
cuprindă atâta frumusețe, atâta bogație de astăzi și amintiri din trecut așa de
îmbelsugate, de îndepărtate și sfinte.”- Nicolae Iorga
Bucovina se întinde pe 10.441 kmp și cuprinde 7 orașele din
Romania: Rădăuți, Suceava, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra
Dornei, Siret, Vicovu de Sus.
Întreaga regiune a Bucovinei constituie un adevărat monument al naturii, ce
îndeamna turiștii la drumeție și odihnă. Fiecare element a cadrului natural contribuie
la armonizarea unui peisaj încântător, rocile de cele mai diversificate naturi scoase la
vedere si prin activitatea neobosită a apelor, conferă regiuii calitatea unui veritabil
muzeu geologic natural.
Relieful calm constituie fundalul unui bogat înveliș vegetal, în care codrii întinși de
fag și rășinoase alternează cu pășuni și fânețe de o rară frumusețe, completate de
cele mai minunate flori. Această poetică natură este aureolată de o climă cu aer
13
curat, ozonat, încărcat cu parfumul florilor și mireasma rășinilor, ce predispune
turistul la o relaxare totală, necesară organismului.
Pe acest font pitoresc, se detașează o seamă de obiective solitare, de mare interes
turistic și știntific, unele fiind ocrotite de lege, precum:
- Obiective geologice: Rezervația “Adam și Eva” , “ În față, cum treci de defileul de
la Fundu Moldovei, se înalța doi munți gemeni, alăturați, avînd siluete conice cu
piscuri ascuțite și povîrnișuri repezi, cu stîncării ce albesc ici-colo de sub haina
sfîrtecate a pădurii dese. Asemanători cum sunt, cu formele lor neobișnuite, poporul
ia umanizat, trecîndu-i prin bogata-i creatoare, învăluindu-i în legendă sub numele
de Adam si Eva, adică sorgintea vieții[...] Forma neobișnuită a celor doi munțișori se
datorește rocii alcătuitoare, destul de rar întâlnită în Carpați, dolomița, care dă
întotdeauna reliefuri surprinzătoare, mai pitorești chiar decît se făuresc în
încrestăturile neasteptate în stîncă.”9,Calcarele mezozoice din cheile Lucavei, Brezei și Botusului, Calcarele și cheile de pe Valea Putnei, Stancile de origine vulcanică“
Doisprazece apostoli” din Călimani, Șisturile negre de “La trei movile”(Obcinile
Feredului), Oușorul(1639m)-extremitatea sudică a Suhardului, gresie de Prisacă în
cheile “Strâmtura Roșie” si din cariera de pe valea Boului, Rezervația “ Codrului
Secular Slătioara” : “Monumentele naturii întâlnite în codrul secular Slătioara sunt:
tisa, vulturica de stancă, tulichina, foaia grasă-alga roșie de apa dulce. Hrana
naturală abundentă cât și linistea au permis o largă reprezentare a faunei. Aici
viețuiesc în condiții excelente sălbaticiuni mari și mici ca: ursul, lupul, râsul-
monument al naturii- mistrețul, vulpea ș.a., iar dintre păsări găsim corbul, cocoșul de
munte, iepuri, ereții, vinderii etc., specii ce completează tabloul viețuitoarelor din
batrânul codru.”10si multe altele.
-Obiective geomorfologice: Pasul Izvor (1130 m) la izvoarele Sucevei si Moldovei,
Pasul Mestecăniș (1099m), Pasul Ciumârna(sau Poiana Ovăzului,1150m, peste
obcina Mare), relieful carstic din estul Obcinei Mestecănițului si multe altele.
9 Victor Tufescu-Popasuri prin Țară, Editura Albatros București 1976 pag 47,48
10Lucian Irinel Ilinca, Alexandra Tătaru, Ioan Pipirigeanu- Culegere de lecturi geografice, Editura Mustang, București 2011, pag 156
14
Potențialul turistic în Suceava
Adevarata placă turnată a turismului prin Bucovina, orașul Suceava “reședință de
județ cu 117.000 locuitori , pe malul drept al râului cu același nume, pe calea unor
importante drumuri comerciale care legau Europa Centrală și de Nord cu Marea
Neagră, cu aspect plăcut și interesant, un important obiectiv turistic prin vechile
monumente ce amintescde glorioasa cetate de scaun a domnilor Moldovei, cu
frumuseți naturale calme și subtile, în ținuturi pline de farmec și tradiții-Țara
Dornelor- în zonele de pescuit și vânătoare-Valea Putnei, Valea Moldovei, în
masivele Rarău și Giumalău, un uriaș muzeu de istorie, cu minunate mănăstiri în
Bucovina, adevărate bijuterii de arhitectură feudală moldovenească-Voroneț, Humor,
Moldovița.”11
Suceava atrage turiștii printr-o paletă largă de obiective turistice precum:
Cetatea de scaun este situată pe un platou înalt în partea de est a orașului și este o
ctitorie a voievodului Petru I Mușat fiind menționată pentru prima oară într-un
document în anul 1388. Astazi pot fi admirate masivele ziduri, o parte din turnuri și
ruinele construcților interioare.
Hanul Domnesc-Suceava, este una dintre cele mai vechi clădiri laice din Moldova,
construită pe la inceputul sec. XVII, care a servit drept loc de întâlnire și de petrecere
a fiilor de domni întorși de la vânătoare făcute în codri deși ai Sucevei. Astazi
gazduiește Muzeul de artă populară a Bucovinei.
Muzeul Județean, construit in 1900, expune interesante piese care evocă trecutul
bogat în evenimente și fapte eroice ale locuitoriilor, Turiștii prezintă interes pentru
„sala tronului”
în care mobilierul, costumele și alte obiecte reconstituie o atmosferă plăcută de la
curtea lui Ștefan cel Mare.
Rămășițele Cetății Scheia, se află în partea de nord-vest a orașului fiind una dintre
cele mai vechi cetăți din Moldova și a fost dărâmată în timpul domniei lui Alexandru
cel Bun. În prezent mai există doar ruinele unui contrafort din partea de vest a
cetății.11Florentina Din-Iorga, Eduard Toma, Dan Ioan Sovar- Ghidul turistic al României, Editura Publirom Advertising, București 2001, pag 489
15
Biserica Beizadelelor, așezată în aproprierea pieței centrale a orașului, are
denumirea și de Biserica Domnițelor, a fost fondată în anul 1642 de voievodul Vasile
Lupu cu rol de paraclis al Curții Domnești.
Biserica Învierii, fondată în 1551 de Elena Brancovici, soția voievodului Petru
Rareș, biserica nu are turlă și nu sau păstrat urme de pictură, având în dreapta o
clopotniță frumoasă.
Statuia ecvestă a lui Ștefan cel Mare, opera sculptorului Eftimie Barladeanu,
dezvelită în 1977 fiind amplasată pe înălțimea de unde Cetatea de Scaun domina
orașul.
Statuia lui Petru Mușat, situata in punctul zero al orașului îl reprezintă pe domnitor,
arătând cu degetul spre pământ, locul de zidire a Cetății de Scaun a Sucevei.
Parcul central, aflat în centrul orașului, adăpostește bustul lui Ciprian Porumbescu și bustul lui Petru Rareș.
Fânețele seculare de la Bosanci, situată la 9 km de Suceava, rezervația floristică
păstrează o vegeteție complexă de stepă umedă și uscată de mlaștină, aici cresc
plante originare din Asia, neîntâlnite în altă parte a Europei.
Casa memorială “Ciprian Porumbescu” situată la 25 km de Suceava pe DN17 în
memoria muzicianului și autorului al primei opera românești.
Todirescu, rezervație floristică, poziționată lângă Codrul secular de la Slâtioara
impresionează turiștii în mod special vara cu pajiștiile înflorite ce formează un
splendid covor natural.
Manastirea Sfantul Ioan cel Nou din Suceava(1522), aici se afla moastele Sfantului
Ioan Cel Nou, aduse in 1589 de la Biserica Mirauti, Intre ani 1522-1677 a indeplinit
rolul de resedința mitpopolitană a Moldovei iar in present este resedința a
arhiepiscopiei Suceava.
Potențialul Turistic în Gura Humorului
Turismul în zona orașului Gura Humorului constituie o prorietate de dezvoltare a
regiunii Bucovina. Orașul se încadrează în Zona Mănăstirilor Bucovinei și cuprinde
Obcinile Bucovinei între văile Sucevei și Moldoviței fiind străbătută de trei drumuri
turistice dispuse în circuit.
Din obiectivele pe care le oferă orașul se enumeră: muzeul etnografic, muzeul
obiceiurilor populare din Bucovina înființat în 1959, deținând peste 2000 de piese
16
adunate din bazinul mijlociu al Moldovei și Dornelor. Gura Humorului este un punct
de bază pentru plecarea spre cele două obiective turistice renumite din apropriere:
Mănăstirea Humor( în nord) și Mănăstirea Voroneț(în sud).
Mănăstirea Voroneț se afla pe teritoriul orașului, ridicată de Ștefan Vodă, cu hramul
Sfântul Gheorge, este o biserică cu dimensiuni reduse și este supranumită Capela
sixtină a estului european, fiind foarte renumită și cunoscută în lume. Pictura
exterioară a fost realizată de Grigorie Roșca reprezentând Judecata de Apoi, unică
în arta orientului creștin.
Mănăstirea Humor, asezată la 6 km de centrul orașului, urmând drumul DJ 177, cu
hramul Adormirii Maicii Domnului a fost ridicată în 1530 fiind ctitoria logofătului
Teodor Bubiog și a soției sale, Anastasia. Mănăstirea Humor este armonios
proporționată deși este lipsită de turlă, turiștii sunt impresionați de pictura interioara și exterioară, tema principală a picturii din exterior este asedierea
Contanstinopolului, în interior îți atrage atenția Portretul Doamnei Elena, soția lui
Petru Rareș.
Potențialul Turistic în Vatra Dornei
MunicipiulVatra Dornei, situat în inima Carpațiilor Orientali pe cursul superior al
Bistriței având o poziție deosebit de favorabilă față de cateva importante căi de
comunicare
Legenda povestește despre o întâmplare din vremea domnitorului Dragoș Vodă.
Aflat la vânătoare în pădurile din zona, lui Dragoș i-a apărut în față o cărprioară.
Sprintenă, caprioara s-a ferit mereu de săgețile vânătorului, dar ostenită, s-a oprit
să-și tragă sufletul sub un brad cu trunchiul gros. Dragoș și-a întins arcul, a ochit și a
tras. De după copac s-a auzit un strigăt omenesc de durere, iar căprioara a facut un
salt și s-a pierdut în pădure. Dragoș s-a apropiat și a vazut că în locul căprioarei a
ucis o fată frumoasă pe care o chema Dorina. În amintirele ei, domnitorul a botezat
locul Vatra Dornei, devenită mai târziu Vatra Dornei de azi.
Principalele puncte de atracție de natură antropica sunt: gara Vatra Dornei
Băi,construită în 1910, Vila Cembra-1895, Clădirea în stil florentin al Primăveri-1897,
Izvorul Sentinela-1896, Stabilimentul balnear și Cazinoul-1899, Muzeul de etnografie și folclor, Muzeul de științe ale naturii.
17
Vatra Dornei este o stațiune balneo-climaterice renumită pentru izvoarele minerale și
pentru condițiile de practicare a sporturilor de iarnă, Pârtia de ski de pe Dealul Negru
care are o lungime de 3000m, fiind cel mai lungă partie de ski din țară.
Poiana Stampei Vatra Dorne, situată la 18km sud-vest de Vatra Dornei este o
rezervație floristică reprezentată printr-un complex de tinove dezvoltate pe traseele și lunca râului Dorna. Turiștii pot admira flora interesantă și pot întâlni o plantă rară
carnivoră, monument al naturii, numită Roua Cerului.
Rădurea Valea Putnei, situată la 26 km de Vatra Dornei are o faună bogată fiind o
rezervație forestieră sub Vf Giumalău.
Doisprăzece Apostoli este o rezervație geologică, stânci înalte de 8-12m, formând
o adevărată galerie de ” figuri” la 14 km de Vatra Dornei.
Cheile Zugrenilore sau Cheile Bistritei, este sectorul cel mai impresionant al
cursului râului Bistrita si este protejat de lege. Cheile se întind pe o suprafata de 4
km prin cuprinsul lor se observă numeroase vartejuri, ochiuri adânci de apă si
repezișuri. Turiștii sunt impresionați de stâncile cu forme bizare cum ar fi Piatra lui
Osman, Grindul Pușcătei, Coltul Acrii, Rapa Scara, Stanca Coifului.
Potențialul Turistic în Campulung MoldovenescMunicipiul Campulung Moldovenesc situat într-o zonă pitorească, pe valea raului
Moldova, la poalele muntelui Rarău(621 m alt), la 70 km de Suceava este o stațiune
climatică carcterizându-se prin aerul răcoros și decorul montan.
Obiective Turistice:
Muzeul “Arta lemnului”, deține un material etnografic bogat, oglindind preocuparea
localnicilor de-a lungul veacurilor în domeniul preocupării lemnului precum și opera
artistică a unor sculptori din trecut și prezent.
Colecția” I. Tugui”, o colecție puțin obișnuită cuprinzând peste 4500 de linguri
confecționate din lemn și peste 1.300 modele de cusături, monede vechi și covoare.
Monumentul statuar Dragoș Vodă și Zimbrul, este situat lângă clâdirea noi case de
cultură fiind opera sculptorului Ion Jalea.
18
Codrul secular de la Slătioara, rezervație forestieră la 400 m altitudine, ocupând o
suprafață de 600 ha, cu brazi și molizi cu înălțimi ce depășesc 50m ăi vârste ce
ajung până la 400-500 ani.
Prisaca Dornei este una dintre cele mai mari păstrăvării din țara situată la 12 km de
Câmpulung Moldovenesc.
Vama este un important centru etnografic și de artă populară, aflat la 16 km de
Câmpulung Moldovenesc.
Mănăstirea Moldovița, aflată la 33 km de Campulung Moldovenesc, Valorosul
monument a fost ctitoriat la 1532 de domnitorul Petru Rareș. Pictura exterioară este
prezentată de diferite scene, galbenul fiind culoarea distinctă a cromaticii. Muzeul
adăposteste diferite obiecte de artă feudală moldovenească, tot aici este expus
Mărul de aur, trofeu acordat zonei turistice a Bucovinei de Federația Internațională
a Scriitorilor și Ziariștiilor de Turism
Orașul Câmpulung Moldovenesc este un punct de plecare în excursii spre munții Rarău, al căror culmi sunt dominate de Pietrele Doamnei: “ În mijlocul frumoaselor
priveliști ale Rarăului se înalță spectaculos și enigmatic aceste “ turnuri gotice”
formate din calcare alpine. Peisajul sălbatic, formele bizarre ale stâncilor au învăluit
aceste locuri în abirul misterios al legendelor, Înalte de 70m, Pietrele Doamnei se
afla la 1634m altitudine. Împreună cu zona înconjurătoare formează o rezervație
complex ce atrage an de an numeroși iubitori ai anturii”12
Potențialul Turistic în RădăuțiOrașul Rădăuți este situat la 37 km de Suceava, în câmpia dintre râurile Suceava și
Sucevița la o altitudine de 375m, este o așezare moldovenească veche cunoscută
încă din sec XIV.
Obiective Turistice:
Muzeul “Tehnici Populare bucovinene”, expune în cele 11 săli o bogată colecție
de obiective oglindind ocupațiile locuitorilor, colecțiile de ceramic de Rădăuți, Marginea și de Kuty.
Monumente de arhitectură medieval Bogdana este cea mai veche și mai
interesantă metropola domnească din Moldova, fiind ctitoria lui Bogdan I.
12Florentina Din-Iorga, Eduard Toma, Dan Ioan Sovar- Ghidul turistic al României, Editura Publirom Advertising, București 2001, pag 491
19
Marginea, situată la 10 km de Rădăuțieste un vestit centru de artă popular unde se
confecționează obiecte de ceramic neagră precum și roșie, cu smalț policrom.
Socola, orăsel aflat la 20km de Rădăuți, este o veche așezare atestată documentar
la 1418.Printre obiectivele turistice se enumeră un monument istoric ctitorie a lui
Stefan Tomsa din sec XVII, și o caza-muzeu, cu profil etnografic realizată prin
îmbinarea unor bârne rotunde de lemn.
Baia, datează din prima jumatate a sec. al XIII-lea, meștesugurile erau bine
dezvoltate, bisericile erau impresionante ca marime si vechime, una dintre dintre
acestea, Manastirea a franciscanilor, ctitoria Muşatei, mama lui Petru Voievod din
1377. Biserica de piatra, de mari proportii” cea mai mare dintre toate bisericile
catolice din Ţara Moldovei înălţată de Alexandrul Cel Bun între 1417-1420.”13
“ Baia a jucat rolul de tîrg al Văii Moldovei, apoi de reşedinţă a unui cneaz sau
voievod local, conducător al formaţiunii politice de pe valea râului Moldova.
Amintirea acestei perioade e reflectată în sigiliul oraşului, în care aşezarea e
calificată drept cetate de frunte a Ţării Moldovei.”14 “ Un trecut luminous, care poate fi
doar întrezărit din fragmente de cronică ori din însemnările fugare ale unor călători,
este istoria vechiului oraş Baia.”15
“ Baia, astăzi un sat mic cu ruine mari, altădată o înfloritoare aşezare.”16
Mănăstirea Putna este situată în comuna Putna la 32km de Rădăuți. Un complex
medieval din Putna fiind cea dintâi ctitorie a lui Ștefan cel Mare și ultimul locaș de
odihnă al domnitorului și urmașilor săi. Mormântul lui Ștefan cel Mare este acoperit
de o placă sculptată din marmură albă.Mănăstirea mai adăpostește și un muzeu cu
documente, cărți rare, obiecte diverse și broderii cu fir de aur.
Mănăstirea Sucevița la 19 km de Rădăuți aflată în comuna cu acelaș nume, sa
pastrat cel mai bine dintre toate monumentele de arhitectură cu pictură exterioară
din Nordul Moldovei. A fost ridicată de frații Ieremia și Simon Movilă între ani 1582-
1584, frescele exterioare și interioare sunt caracterizate printr-un număr mare de
imagini vii colorate.
13 C.C. Giurescu, Tîrguri sau Orașe și Cetăți Moldovene din secolul al X-lea pînă la mijlocul secolului al XVI-lea, Ed Acad R.S România, 1967, pag 18914 Articolul lui Vasile Maciu, Acea parte a Țării Românești numită Moldova, în “ Magazin Istoric”, anul X, nr. 6(III), iunie 1976, pag 715 Victor Tufescu- Popasuri prin Țară, Ed. Albatros București 1976, pag 7916N. Iorga- Drumuri și orașe din România, Ed.”Minerva”, București 1904, pag 158
20
Mănăstirea Arbore, situată la 10 km de Rădăuți , este un monument de arhitectură
medieval, construită în 1503 de Luca Arbore, stfeșnic a lui Ștefan cel Mare, tot aici
se afla colecția muzeala Toader Hrib( istorie și etnografie).
Biserica Bălinești aflată la 13 km de Orașul Siret, este o biserică medieval
construită de Ioan Tautu între ani 1493-1499.
2.2Tradiții din Bucovina
Bucovina pastreaza marturii ale prezenței omului din cele mai vechi timpuri.
Existența celor 96 de morminte de incinerație scoase la lumină la Zvoriștea,
descoperirile arheologice de la Suceava, Scheii, Silistea, Bosanci, Probota sau
Dolhestii Mari scoate la iveala asezari-getice și dacice bine conturate. Meleagurile
Bucovinei au fost martorii închegarii și dezvoltarii în secolul XIV, a statului feudal
independent al Moldovei.
Așezarile precum Baia, Siret, Suceava, Putna, Radauți păstrează până în zilele
noastre construcții din vremea primilor voievozi moldoveni.
Bucovina este cunoscută pentru folclor, costume, mobilier, olarit, covoare și
tapițerii, meșteșugarii moștenind tradițiile din generație în generație: măști, ouă
vopsite, obiecte din lemn sculptat, covoare și broderii care sunt înca elemente a
vieții cotidiene.
În Bucovina prelucrarea lemnului este mult apreciata mai ales ca materialul este
din belșug:” Pădurile au impresionat dintotdeauna omul prin întinderea lor și
compoziția specilor, dar mai ales că i-au oferit cele trebuincioase: adapost în vremuri
de restriștie, caldură, hrană și materiale de construcție.”17
Olăritul, o ocupație veche pe aceste meleaguri. Atelierele de la Rădăuți, Marginea, Boroia și Dolhești sunt bine cunoscute pentru abilitatea lor.
Bucovina este una dintre puținele regiuni unde tradiția vopsitul ouălor este înca
practicat. Ouale sunt transformate în adevarate capodopere cu desene complicate în
verde, albastru, roșu, negru și galben.
“ Una dintre cele mai frumoase şi mai vechi tradiţii pascale s-a păstrat în satele
bucoviniene. Este vorba despre ”Focurile de Paşti” sau ” Focurile de Veghe”, care se
aprindeau pe colinele şi dealurile, iar azi se mai aprind noaptea, iar în jurul lui se
17Lucian Irinel Ilinca, Alexandra Tătaru, Ioan Pipirigeanu- Culegere de lecturi geografice, Editura Mustang, București 2011, pag 155
21
strâng sătenii pentru a povesti despre Iisus Hristos. Acest obicei şi-ar avea originea
în focul la adăpostul căruia apostolul Petru şi-a încălzit trupul, în noaptea în care
Iisus a fost trîdat de Iuda. Pe timpuri, sătenii obişnuiau să tragă toată noaptea cu
puşca, în ton cu clopotele bisericilor ce răsunau triumfătoare până la ivirea zorilor,
anunţând biruinţa Mântuitorului asupra morţii. ”18
2.3 Manastirile din Bucovina
Numarul impresionant al bisericilor din Bucovina cu interesantele freșce interioare și
exterioare, a fost păstrat încă din timpurile medievale. În majoritatea cazurilor,
bisericile au fost întemeiate ca loc pentru îngropare a famiilor nobile, fiecare pictor
interpretînd scene în feluri diferite folosind culori precum Albastrul de Voroneț, Verde
de Arbore sau Roșu de Humor. Aceștia au descris povești biblice ale pamantului și
ale raiului, prima dată scenele au fost pictate pe pereții interiori, apoi extinse pe
pereții exteriori. Motivele pentru astfel de scene se foloseau pentru a promova
ortodoxismul și pentru a educa oamenii de rând.
2.4 CAZARE ÎN BUCOVINAOferta de cazare din Bucovina este variată adapostind 208 hoteluri, fiecare turist
putând să solicite servicile hoteliere in funcție de bugetul său. Există hoteluri de lux
care indeplinesc standardele occidentale, pensiuni de moda veche, vile si case de
vacanță care sunt mici hoteluri private in interiorul fermelor și blocuri datând din
perioada comunistă. Toate cladirile sunt clasificate in funcție de sistemul național de
la una la cinci stele.
Pentru oricine vrea să viziteze regiunea singur și pentru prima dată este
recomandată cazarea la casele de tip fermă. Se poate găsi cazare în oricare din
satele învecinate mănăstirilor. Există case normale cu o parte din cameră care sunt
de închiriat dar adesea nu sunt echipate cu extraconfort, ca de exemplu: băi
private.Unii proprietary care vor să atrgă mai mulți clienți le prepară acestora cina,
preturile sunt sacăzute dar variază in funcție de sezon.
Pentru a cunoaște viața localnicilor turiști pot opta pentru o pensiune. O pensiune
este o vilă cu o locuință în care locuiesc proprietari într-o parte iar în cealaltă parte 18 Revista România Rurală, Anul II, Aprilie 2015, nr. 26, pag 28
22
sunt camera de oaspeți pentru închiriat. Pensiunile se găsesc în special în sate mici și orase în care se poate ajunge mai usor folosind transportul în comun. Prețul de
cazare la o pensiune este mai scăzut decât la un hotel, o cameră poate costa între
10 și 15 euro/noapte.
Pensiunea Liliana***,este situată în incinta Păstrăvăria Lacului de Argint,
într-un loc liniștit, pensiunea Liliana oferă cazare excepțională în Câmpulung
Moldovenesc. Situată în apropierea atracțiilor turistice precum Stațiunea
Câmpulung Moldovenesc, Rezervația Pietrele Doamnei sau Cheile Moara
Dracului din Rarau. Pensiunea este primitoare și așteapta turiștii cu cele mai
bune varietați culinare.
Pensiunea Ștefan Prisaca Dornei***, este așezată în una din cele mai vechi
așezări rurale din regiunea Bucovinei a aărei calitate este dată de pitorescul
cadru natural și obiceiurile locale. Plasată într-un cadru mirific, înconjurată de
peisaje deosebite precum si de obiective accesibile datorită diverselor trasee
turistice se prezintă că locul ideal pentru relaxare și odihnă.
Hotel Eden Câmpulung Moldovenesc***, se află la poalele Masivului Rarău,
în Municipiul Câmpulung. Poziția de amplasare este una privilegiată,
împrejurimile fiind de o frumusețe natural rar întâlnită, cu peisaje deosebite,
specific ținutului de vis al Bucovinei. Hotelul Eden oferă , o accesibilitate bună
catre principalele obiective turistice din zonă: Mănăstirea Putna, Mănăstirea
Voroneț, Salina Cacica sau ceramic de la Marginea.
Casa Di David Vatra Dornei****, se află amplasat în stațiunea balneară
Vatra Dornei și oferă spații de cazare amenajate simplu. Casa de oaspeți se
află amplasată la 1,5 km de pârtiile de ski Veverița și Parcul Poienița Pensiunea Casa Vero Vama****, complex turistic situate în Obcinile
Bucovinei, Între localitatea Molid și Localitatea Vama. Oferă o cazare
deosebită în judetul Suceava, permite relaxarea în mijlocul naturii și vizitarea
23
unor atracții turistice celebre precum: Mănăstirea Voroneț, Mănăstirea Humor și Stațiunea Gura Humorului.
Hotel Bucovina Vatra Dornei** se afla pe malul drept al râului Dorna. Hotelul
Bucovina asigură turistiilor confortul necesar cazați. Pensiune Rubynn Vatra Dornei***,situate în Vatra dornei, oferă turistiilor,
un loc de odiăhna si relaxare.
Hotelul Cosmos Campulung Moldovenesc*** amplasat in central orasului
Campulung la 8 km distață față de partia de schi Runc. Această localitate
este considerată stațiune turistica naționala situată la poalele muntelui Rarău,
oferă turistilor o atmosferă intimă și familiar. Este principal legatură dintre
Moldova și Transilvania și un loc de popas pentru cei care vor să viziteze
mănăstirile Bucovinei.
Pensiunea turistică Inima Bucovinei **** situată într-un cadru mirific lângă
pădure . Atmosfera caldă face ca fiecare clipă petrecută să fie una de neuitat.
Este situată la o distanța de 450m de gara si de drumul european.
Conacul Domnesc***, este situat la 5 km de centrul orasului Suceava si la 17
km de aeroportul din Salcia si oferă turiștilor un confort deosebit, aceștia pot
vizita mănăstirea armenească Hagigadar situată la 9 km sau Mănăstirea Sf
Ioan cel Nou la 11 km de Conacul Domnesc.
Complexul Turistic Forest Ecvestru****, este amplasat într-o fostă fabrică
de cherestea langă Sucevița la 4 km de Mănăstirea Sucevița la 15 km de
Mănăstirea Bogdana la mai putin de 40 km de Mănăstirea Putna si
Mănăstirea Moldovița si la 60 km de aertoportul Stefan cel Mare din orasul
Salcia Jud Suceava, dispune de o herghelie cu cai sportivi si ponei si facilitați de călărie pentru turiștii pasionați de călărie.
24
CONCLUZI
Înzestrat cu un potențial turistic deosebit de variat, diversificat și concentrat
prin existența unor forme de relief îmbinate pe tot teritoriul, a unei clime favorabile
practicǎrii turismului pe aproape tot parcursul anului, a unui potențial faunistic și
floristic bogat în specii si ecosisteme singulare în Europa, cu factori naturali de curǎ
balnearǎ, cu un patrimoniu cultural – istoric si arhitectural de referințǎ mondialǎ,
nordul Moldovei se poate încadra în rândul destinațiilor turistice atractive din
România si chiar din Europa.
Pentru a deveni o destinație turisticǎ din ce în ce mai cautatǎ nordul Moldovei
are nevoie de o bazǎ tehnico-materialǎ mult mai dezvoltatǎ, mai ales din punct de
vedere al agrementului care, în ultimii ani, a devenit o motivație foarte importantǎ în
paracticarea turismului. Moldova este renumită pentru pensiunile agroturistice unde
turiștii pot reveni la o viațǎ simplǎ, departe de banalul cotidian si de toate problemele
legate de aglomeratia urbanǎ. În cadrul acestor pensiuni, turiștii nu numai cǎ se
odihnesc dar pot lua parte si la activitǎțile specifice ținutului: olǎrit, cioplitul lemnului,
cusut, brodat etc.
Datoritǎ potentialului natural si antropic foarte variat formele de turism ce se
pot practica în Moldova sunt diverse: turism montan, balnear, cultural, stiintific, rural,
agroturism.
Principalele mǎsuri ce ar trebui aplicate pentru realizarea unei activițǎti turistice
dezvoltate în zona Moldovei sunt: crearea de programe si fonduri pentru co-
finanțarea de proiecte de dezvoltare regionalǎ, corelarea programelor nationale cu
cele de interes local si regional, extinderea comunicațiilor în zonele de interes
turistic, a transporturilor eficiente si moderne, promovarea potențialului turistic zonal
prin participari la târguri de turism, prin realizarea de campanii publicitare, întocmirea
de brosuri cu informații despre potențialul turistic al zonei si cu imagini sugestive în
acest sens, mediatizarea pensiunilor si fermelor agroturistice.
25
Desi suntem la început de drum, avem totuși succese în turismul rural din
România. De la luna, la luna tot mai multi turiști români sau straini ne solicita pentru
petrecerea vacantelor.
Bibliografie:
1. Adaptare după V. Glăvan- „Geografia turismului in România”, Editura Institutului
de Management- Turism EDEN, Bucuresti, 1996.
2. Articolul lui Vasile Maciu, Acea parte a Ţării Româneşti numită Moldova, în “
Magazin Istoric”, anul X, nr. 6(III), iunie 1976
3. Ștefania Mihai, Carmen Ionești, Aurelia Turcescu, Florentina Costea, Valentina
Capotă- Manual clasa a IX a, Turism și alimentație, Editura CD PRESS 2010
4. Cristian Stoian, Mădălina Spânu- Turism și marketing, Ed. Fundației Romania de
Mâine, București 2003.
5. C.C. Giurescu, Tîrguri sau Oraşe şi Cetăţi Moldovene din secolul al X-lea pînă la
mijlocul secolului al XVI-lea, Ed Acad R.S România, 1967
6. Florentina Din-Iorga, Eduard Toma, Dan Ioan Sovar- Ghidul turistic al României,
Editura Publirom Advertising, București 2001.
7. Legea 41/1995 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 68 din 26 august
1994 privind protejarea patrimoniului cultural național
8.Lucian Irinel Ilinca, Alexandra Tătaru, Ioan Pipirigeanu- Culegere de lecturi
geografice, Editura Mustang, București 2011
.
9.Margareta Jahoda- Complexitatea cererii si ofertei turistice, Editura pentru turism,
București, 1973.
10.N. Iorga- Drumuri şi oraşe din România, Ed.”Minerva”, Bucureşti 1904
11. Prof. Ioan Iosep Curs de turism: Potențialul turistic al Romaniei
12. Revista România Rurală, Anul II, Aprilie 2015, nr. 26
13. Victor Tufescu-Popasuri prin Țară, Editura Albatros București 1976
Site-uri:
26
http://www.helloromania.eu
http://www.inimabucovinei.ro/
http://www.bucovinaturism.ro/aptb_brosura_web.pdf
http://www.romanianmonasteries.or
http://www.inbucovina.ro
http://www.bucovinaturism.ro/index.html
http://www.interferente.ro/bucovina.html
http://bucovinaturism.ro/ghidvirtual.htm
27