knit !Outde sluddDe anul trecut, Capa.tala noastra

cultural s'a imbogatit cu o nouasi important& institutie, care seocupa cu studiile bizantine. EsteInstitutul francez de studii bizan-tine", care are o frumoa.sa cldireproprie, in stilul renasterii en-gleze" unde se afla slile de lectura

bogata bibliotecd de specialitate.Institutul a fost infintat in 1895,

in Calcedonia antica, astzi Kadi-kog, cartier marginas al Constan-tinopo1ului..Era un timp cand

bizantine luasera un deosebitavant, prin contributia a numerosisavanti francezi, rusi i germani.Un grup de tineri calugari, apart:1-nand ordinului ,,Assomption"Teat acest institut, chiar pe loculvechiului Bizant. In.Noembrie 1897a lritemetat revista Echos d'Orient,care de atunci pan& astazi, timpde patruzeci de ani, a exprimat

rezumat toata activitatea insti-tutului. In coloanele sale, artndprebeuparile Institatului byzantin,se afl numeroase studii asupracrestintatii bizantine din trecut.

Istoria, institutiile religioase, li-turgia, dreptul canonic, hagiogra-fia. monahismul, topografia i geo-grafia eclesiastic epigrafia, sigi-lografia, inteun euvant intreagacivilizatie, esentialmente creatina,pe tare a dat-o Bizantul, este Cudeamammtul studiata.

Inteo jumtate de secol nume-roase were au imbogatit stiinta,gratie harnicei activitati a echipeiInstitutului.

Majoritatea fondatorlior Insti-tutului nu se mal afl astazi inviata. Dar discipolli lor au conti-nuat aceeas cale de necontenitestudii j cercetri. E suficient saaratam numeroasele lucrari ce seexecuta astazi in cadrul Instituta-

Printele Laurent, directoral In-stitutului, a fost insrcinat deCollege de France" sa realizeze unCorpus de sigilografie bizantind".Sigilografia este stiinta sigiliilor de-plumb, cu ajutorul carora cei vechiinchideau scrisorile lor. Aceste micibucati de plumb, au imprimatename de familii, devize si arme.cari ajut& la cunoasterea civilizatieibizantine. Parintele Laurent estespecializat in aceasta dificilastiinta. Tot d-sa continua operainceput de regretatul prof. Ger-land, asupra Fastarilor episcopaleale bisericid grecesti". PrinteleGruanel termin in curand cel de altreilea voluna al sau Regestes desAdes du Patriarcat de Constanti-

Directorul institutului, pdrintele -reverent Laurent.

nople". In =alas- oadru al cerceta-rilor diplomatice, de istorie si degeografie eclesiastica, vor apare in-tr'un viitor apropiat textele criticeale tuturor actelor Patriarcatului.Pe de alta parte se elaboreaza infisiere, o vasta Prosopografie bizan-tina, sau un vast dictionar al tu-turor personagiilor istorice si al tu-turor numelor de familie din im-perial bizantin. Noul Oriens Chris-tianus progreseaza deasemeni, pelanga celelalte lucrari puse sub e-gida Institutului.

Institutul francez de studli bi-zantine" s'a orientat spre productiainstrumentelor de lacru. Trebuescpuse bazele destinate unor altestudii mai speciale, istorice sau fi-

Opera de durat, dar careii rdscumpara din plin incetineala,

Volum din colecitia institutului, tiprit la 1705 la mndstirect Reim-nicului i purtnd sterna bui Constantin Bctsctrab. A upartinut Patriar-

.-hului Crisantbs, al Ierusalimulta

prin importanta continutului saumetoda serioas intrebuintata.Secretul acestei activitti nezgo-

motoase resid in traditiile moste-nite, servite de o minunata

continand cele mai insemnateopere ale stiintei internationale.

Printre altele se afla vechi manu-scrise, staanpe, harti si volume pri-vMd activitatea cultural a Vala-chiel i Moldovei.

Printre altele, reproducem, in ca-drul acestui articol, fotografia unuivolum, care a apartinut Patriarhu-lui Chrisantos al Ierusalimului, ti-parit la 1705 la tiparnitele delaRmnic. Volumul poarta in fruntesterna lui Constantin Basarab. Nu-meroase adte volume inedite se aflala dispozitia cercetatorilor, in celemai hune conditii de studii, biblio-teca i sable speciale de lectur alaInstitutului flind puse IFa dispozitiataturor. Printele Laurent a alca-tuit o foarte interesant colectie defilme, cari reprodua exemplare u-nice si incunabile din marile bi-blioteci ale occidentului, privitolarela civilizatia Bizantului.

Dorind s reorganizeze Institutul,pe baza dezvoltdrii sale si a unorconditli mal bane de lacru, s'a de-cis mutarea sa la Bucuresti. PozitiaCapitalei noastre, hibliotecile deaid bine utilate, bizantiniStli nostrirenumiti, ospitalitatea noastra, aufcut ca oragul nostru sa fie pre-ferat.

Gratie acestor conjuncturi faiVo-rabile Institutul francez de studilbizantine" a deeds s, continue inRomania, un trecut, pentru carepoate fi intr'adevr mandru. Acce-sul biblioteati sale, pentru publiculnostru, ciclurile de conferinte or-ganizate, activitatea de schimbintre institutiile noastre culturale,au inceput s exteriorizeze activi-tatea Institutului i s justificesperantele ce au facrut sa Itasca a-cest nou centru de bizantinism inospitaliera Romnie.

Olddirea impundtoare a Institutului francez de bizantinologie

www.digibuc.ro

DEMO : Purchase from www.A-PDF.com to remove the watermark