V.31
1
knit !Out de sludd De anul trecut, Capa.tala noastra culturalä s'a imbogatit cu o noua si important& institutie, care se ocupa cu studiile bizantine. Este Institutul francez de studii bizan- tine", care are o frumoa.sa clädire proprie, in stilul renasterii en- gleze" unde se afla sälile de lectura bogata bibliotecd de specialitate. Institutul a fost infintat in 1895, in Calcedonia antica, astäzi Kadi- kog, cartier marginas al Constan- tinopo1ului..Era un timp cand bizantine luasera un deosebit avant, prin contributia a numerosi savanti francezi, rusi i germani. Un grup de tineri calugari, apart:1- nand ordinului ,,Assomption" °Teat acest institut, chiar pe locul vechiului Bizant. In.Noembrie 1897 a lritemetat revista Echos d'Orient, care de atunci pan& astazi, timp de patruzeci de ani, a exprimat rezumat toata activitatea insti- tutului. In coloanele sale, arätând prebeuparile Institatului byzantin, se aflä numeroase studii asupra crestinätatii bizantine din trecut. Istoria, institutiile religioase, li- turgia, dreptul canonic, hagiogra- fia. monahismul, topografia i geo- grafia eclesiasticä epigrafia, sigi- lografia, inteun euvant intreaga civilizatie, esentialmente creatina, pe tare a dat-o Bizantul, este Cu deamammtul studiata. Inteo jumätate de secol nume- roase were au imbogatit stiinta, gratie harnicei activitati a echipei Institutului. Majoritatea fondatorlior Insti- tutului nu se mal aflá astazi in viata. Dar discipolli lor au conti- nuat aceeas cale de necontenite studii j cercetäri. E suficient sa aratam numeroasele lucrari ce se executa astazi in cadrul Instituta- Pärintele Laurent, directoral In- stitutului, a fost insärcinat de College de France" sa realizeze un Corpus de sigilografie bizantind". Sigilografia este stiinta sigiliilor de -plumb, cu ajutorul carora cei vechi inchideau scrisorile lor. Aceste mici bucati de plumb, au imprimate name de familii, devize si arme. cari ajut& la cunoasterea civilizatiei bizantine. Parintele Laurent este specializat in aceasta dificila stiinta. Tot d-sa continua opera inceputä de regretatul prof. Ger- land, asupra Fastarilor episcopale ale bisericid grecesti". Pärintele Gruanel terminä in curand cel de al treilea voluna al sau Regestes des Ades du Patriarcat de Constanti- Directorul institutului, pdrintele - reverent Laurent. nople". In =alas- oadru al cerceta- rilor diplomatice, de istorie si de geografie eclesiastica, vor apare in- tr'un viitor apropiat textele critice ale tuturor actelor Patriarcatului. Pe de alta parte se elaboreaza in fisiere, o vasta Prosopografie bizan- tina, sau un vast dictionar al tu- turor personagiilor istorice si al tu- turor numelor de familie din im- perial bizantin. Noul Oriens Chris- tianus progreseaza deasemeni, pe langa celelalte lucrari puse sub e- gida Institutului. Institutul francez de studli bi- zantine" s'a orientat spre productia instrumentelor de lacru. Trebuesc puse bazele destinate unor alte studii mai speciale, istorice sau fi- Opera de duratä, dar care ii rdscumpara din plin incetineala, Volum din colecitia institutului, tipärit la 1705 la mândstirect Reim- nicului i purtând sterna bui Constantin Bctsctrab. A upartinut Patriar- .-hului Crisantbs, al Ierusalimulta prin importanta continutului sau metoda serioasä intrebuintata. Secretul acestei activitäti nezgo- motoase residá in traditiile moste- nite, servite de o minunata continand cele mai insemnate opere ale stiintei internationale. Printre altele se afla vechi manu- scrise, staanpe, harti si volume pri- vMd activitatea culturalä a Vala- chiel i Moldovei. Printre altele, reproducem, in ca- drul acestui articol, fotografia unui volum, care a apartinut Patriarhu- lui Chrisantos al Ierusalimului, ti- parit la 1705 la tiparnitele dela Rämnic. Volumul poarta in frunte sterna lui Constantin Basarab. Nu- meroase adte volume inedite se afla la dispozitia cercetatorilor, in cele mai hune conditii de studii, biblio- teca i sable speciale de lecturä ala Institutului flind puse IFa dispozitia taturor. Pärintele Laurent a alca- tuit o foarte interesantä colectie de filme, cari reprodua exemplare u- nice si incunabile din marile bi- blioteci ale occidentului, privitolare la civilizatia Bizantului. Dorind sä reorganizeze Institutul, pe baza dezvoltdrii sale si a unor conditli mal bane de lacru, s'a de- cis mutarea sa la Bucuresti. Pozitia Capitalei noastre, hibliotecile de aid bine utilate, bizantiniStli nostri renumiti, ospitalitatea noastra, au fäcut ca oragul nostru sa fie pre- ferat. Gratie acestor conjuncturi faiVo- rabile Institutul francez de studil bizantine" a deeds sä, continue in Romania, un trecut, pentru care poate fi intr'adevär mandru. Acce- sul biblioteati sale, pentru publicul nostru, ciclurile de conferinte or- ganizate, activitatea de schimb intre institutiile noastre culturale, au inceput sä exteriorizeze activi- tatea Institutului i s justifice sperantele ce au facrut sa Itasca a- cest nou centru de bizantinism in ospitaliera Românie. Olddirea impundtoare a Institutului francez de bizantinologie www.digibuc.ro DEMO : Purchase from www.A-PDF.com to remove the watermark
description
V.31
Transcript of V.31
-
knit !Outde sluddDe anul trecut, Capa.tala noastra
cultural s'a imbogatit cu o nouasi important& institutie, care seocupa cu studiile bizantine. EsteInstitutul francez de studii bizan-tine", care are o frumoa.sa cldireproprie, in stilul renasterii en-gleze" unde se afla slile de lectura
bogata bibliotecd de specialitate.Institutul a fost infintat in 1895,
in Calcedonia antica, astzi Kadi-kog, cartier marginas al Constan-tinopo1ului..Era un timp cand
bizantine luasera un deosebitavant, prin contributia a numerosisavanti francezi, rusi i germani.Un grup de tineri calugari, apart:1-nand ordinului ,,Assomption"Teat acest institut, chiar pe loculvechiului Bizant. In.Noembrie 1897a lritemetat revista Echos d'Orient,care de atunci pan& astazi, timpde patruzeci de ani, a exprimat
rezumat toata activitatea insti-tutului. In coloanele sale, artndprebeuparile Institatului byzantin,se afl numeroase studii asupracrestintatii bizantine din trecut.
Istoria, institutiile religioase, li-turgia, dreptul canonic, hagiogra-fia. monahismul, topografia i geo-grafia eclesiastic epigrafia, sigi-lografia, inteun euvant intreagacivilizatie, esentialmente creatina,pe tare a dat-o Bizantul, este Cudeamammtul studiata.
Inteo jumtate de secol nume-roase were au imbogatit stiinta,gratie harnicei activitati a echipeiInstitutului.
Majoritatea fondatorlior Insti-tutului nu se mal afl astazi inviata. Dar discipolli lor au conti-nuat aceeas cale de necontenitestudii j cercetri. E suficient saaratam numeroasele lucrari ce seexecuta astazi in cadrul Instituta-
Printele Laurent, directoral In-stitutului, a fost insrcinat deCollege de France" sa realizeze unCorpus de sigilografie bizantind".Sigilografia este stiinta sigiliilor de-plumb, cu ajutorul carora cei vechiinchideau scrisorile lor. Aceste micibucati de plumb, au imprimatename de familii, devize si arme.cari ajut& la cunoasterea civilizatieibizantine. Parintele Laurent estespecializat in aceasta dificilastiinta. Tot d-sa continua operainceput de regretatul prof. Ger-land, asupra Fastarilor episcopaleale bisericid grecesti". PrinteleGruanel termin in curand cel de altreilea voluna al sau Regestes desAdes du Patriarcat de Constanti-
Directorul institutului, pdrintele -reverent Laurent.
nople". In =alas- oadru al cerceta-rilor diplomatice, de istorie si degeografie eclesiastica, vor apare in-tr'un viitor apropiat textele criticeale tuturor actelor Patriarcatului.Pe de alta parte se elaboreaza infisiere, o vasta Prosopografie bizan-tina, sau un vast dictionar al tu-turor personagiilor istorice si al tu-turor numelor de familie din im-perial bizantin. Noul Oriens Chris-tianus progreseaza deasemeni, pelanga celelalte lucrari puse sub e-gida Institutului.
Institutul francez de studli bi-zantine" s'a orientat spre productiainstrumentelor de lacru. Trebuescpuse bazele destinate unor altestudii mai speciale, istorice sau fi-
Opera de durat, dar careii rdscumpara din plin incetineala,
Volum din colecitia institutului, tiprit la 1705 la mndstirect Reim-nicului i purtnd sterna bui Constantin Bctsctrab. A upartinut Patriar-
.-hului Crisantbs, al Ierusalimulta
prin importanta continutului saumetoda serioas intrebuintata.Secretul acestei activitti nezgo-
motoase resid in traditiile moste-nite, servite de o minunata
continand cele mai insemnateopere ale stiintei internationale.
Printre altele se afla vechi manu-scrise, staanpe, harti si volume pri-vMd activitatea cultural a Vala-chiel i Moldovei.
Printre altele, reproducem, in ca-drul acestui articol, fotografia unuivolum, care a apartinut Patriarhu-lui Chrisantos al Ierusalimului, ti-parit la 1705 la tiparnitele delaRmnic. Volumul poarta in fruntesterna lui Constantin Basarab. Nu-meroase adte volume inedite se aflala dispozitia cercetatorilor, in celemai hune conditii de studii, biblio-teca i sable speciale de lectur alaInstitutului flind puse IFa dispozitiataturor. Printele Laurent a alca-tuit o foarte interesant colectie defilme, cari reprodua exemplare u-nice si incunabile din marile bi-blioteci ale occidentului, privitolarela civilizatia Bizantului.
Dorind s reorganizeze Institutul,pe baza dezvoltdrii sale si a unorconditli mal bane de lacru, s'a de-cis mutarea sa la Bucuresti. PozitiaCapitalei noastre, hibliotecile deaid bine utilate, bizantiniStli nostrirenumiti, ospitalitatea noastra, aufcut ca oragul nostru sa fie pre-ferat.
Gratie acestor conjuncturi faiVo-rabile Institutul francez de studilbizantine" a deeds s, continue inRomania, un trecut, pentru carepoate fi intr'adevr mandru. Acce-sul biblioteati sale, pentru publiculnostru, ciclurile de conferinte or-ganizate, activitatea de schimbintre institutiile noastre culturale,au inceput s exteriorizeze activi-tatea Institutului i s justificesperantele ce au facrut sa Itasca a-cest nou centru de bizantinism inospitaliera Romnie.
Olddirea impundtoare a Institutului francez de bizantinologie
www.digibuc.ro
DEMO : Purchase from www.A-PDF.com to remove the watermark
![Ghid consolidat Tablete · 2020. 12. 7. · ñ ] } Ì ] ] À u } ] o U ] v ( ] ] ] o v µ v ` v ` u µ v ] ( ] ] v ] ] ( ] ] ] ] x x x x ] o }](https://static.fdocumente.com/doc/165x107/60b0a352d0badb53fe56c82d/ghid-consolidat-tablete-2020-12-7-oe-u-o-u-v-o.jpg)
![E X ` v P ] ] ] l X K / v ] ] o l v µ u - pmb.ro · E X X K / v ] ] o l v µ u ] W } v : µ ] ] ` v P ] ] ] l o µ v r Ì ] r v l }](https://static.fdocumente.com/doc/165x107/5c000e5d09d3f28a0c8b902a/e-x-v-p-l-x-k-v-o-l-v-u-pmbro-e-x-x-k-v-o-l-v-u.jpg)
![Ç - ERASMUS Pulsevbucata/elth/indrumar.pdf · h v u v µ u ] } } v ] v µ v ` v P U Æ u o µ ñ µ r í î ï U µ v v µ u ` v À ] P µ o](https://static.fdocumente.com/doc/165x107/5e26c61bf7cedd1f7741a36b/-erasmus-vbucataelthindrumarpdf-h-v-u-v-u-v-v-v-v-p-u-.jpg)
