Post on 28-Jan-2016
description
Parodonţiul aspecte morfo-funcţionale generale
Parodonţiul marginal PM: ţesuturile care asigură susţinerea şi menţinerea
dinţilor în alveole
Parodonţiul apical PA: Ţesuturile parodontale ce înconjoară apexul unui
dinte.
Limita structurală nedefinită, apar diferenţe de patologie.
Structura parodonţiului marginalParodonţiul superficial(de înveliş) → Gingia
Epiteliu Corion Ligamentele supraalveolare
Parodonţiul profund (de susţinere) →Parodonţiu funcţional
Cementul radicular Desmodonţiul Osul alveolar
Parodonţiul marginal superficial
Epiteliul gingival: Extern Intern Joncţional- joncţiunea epitelială
Inserţia epitelială: celulele epiteliului joncţional situate mai apical de baza
şanţului gingival, care vin în contact direct cu suprafaţa dintelui.
Şanţul gingival: 1-3mm adâncime clinică/ histologic mai mare
Ligamentele supraalveolare: Dento-gingivale dento-periostale circulare Dento-alveolare alveolo-gingivale
semicirculare dento-dentare intergingivale
Parodonţiul profundCementul radicular:
Joncţiunea smalţ-cement: 60-65% în cement 30% cap la cap 5-10% în dentină
Funcţii: Fixarea ligamentelor periodontale Apoziţie continuă→creşte implantarea/explică
erupţia continuă/mezializarea fiziologică Nu se produce resorbţie decât la solicitări
excesive şi patologie asociată (rizaliză- cementoliză)
Parodonţiul profundOsul alveolar
Lamina dura: formaţiune lineară cu radioopacitate crescută radiologic ce înconjoară rădăcina dintelui
Funcţii: Remodelare permanentă:
apoziţie/resorbţie→contribuie la menţinerea stabilităţii dintelui în alveolă, asigură erupţia continuă, mezializarea fiziologică
Fixarea ligamentelor periodontale Preluarea solicitărilor ocluzale
Parodonţiul profundDesmodonţiul:
Celulele desmodontale: mezenchimale, nediferenţiate, cu potenţial înalt de
transformare Fibroblaşti, majoritatea celulară, sinteza colagenului
Fibrele desmodontale: Colagen-53-74%→grupate →ligamente periodontale:
Crestale oblice Orizontale apicale
Oxytalan-puţine Elastice- rare
Parodonţiul profundFuncţiile desmodonţiului:
Structurare/restructurare tisulară Preluarea solicitărilor ocluzale:
Sunt implicate toate structurile desmodontale, sub controlul modulator al proprioreceptorilor parodontali,
sensibili la poziţia bolului alimentar/poziţia mandibulei, cu rol de protecţie.
Pragul sensibilităţii parodontale se modifică în condiţii funcţionale.
Fibrele ligamentare au traseu ondulat în repaus şi se întind la solicitare ocluzală, tranformând forţa de presiune ocluzală în forţă de tracţiune asupra osului alveolar şi asupra cementului radicular.
Nutriţie Senzorială
Implantarea dentarăLungimea radicularăNumărul şi divergenţa rădăcinilorSuprafaţa radicularăForma/volumul rădăciniiPrelungiri osoase de ramforsare:
Linia oblică externă Linia oblică internă Creasta zigomato-alveolară Extremitatea frontală a apofizei palatine
VârstaStarea constituţională/de sănătate generală
Mobilitatea dentarăFiziologică:
0,15mm la dinţii monoradiculari 0.10mm la dinţii pluriradiculari Factori de influenţă:
Constituţionali Masticaţia Momentul zilei(dimineaţa/seara) Ciclul menstrual/sarcina
Patologică: Prin boală parodontală Prin ocluzie traumatică(suprasolicitare cronică) Prin traumatism direct(luxaţie) Prin hipofuncţie(lipsa contactelor ocluzale)
Ocluzia traumaticăDefiniţie: forţe ocluzale nocive ca
intensitate, direcţie, durată, punct de aplicare, frecvenţă, care epuizează mecanismele de reglare parodontale.
Forţele ocluzale se caracterizează prin următorii parametrii:
Intensitate Durată Direcţie Frecvenţă Punct de aplicare
Ocluzia traumatică Intensitatea forţelor ocluzale:
20kgF la dentat cu contacte dento-dentare 2-3kgF la edentat protezat adjunct 2-20kgF la protezele fixe convenţionale sau cu sprijin implantar.
Durata contactelor ocluzale: 20minute/24 ore În bruxism contactele dento-dentare se pot prelungi pînă la 4 ore
Forţe ocluzale cu intensităţi mici, de durată /frecvenţă mare(pauze scurte) sunt considerate forţe continue şi sunt nocive.
Direcţia forţelor ocluzale: în axul dintelui /paraaxial
Mecanismul de reglare ineficient: Se modifică calitatea recepţiei parodontale şi durerea apare la valori
mult mai ridicate ale intensităţii forţelor(bruxism)
Trauma ocluzalăOcluzia traumatică generează traumă ocluzală la
toate structurile ADM: Parodontală Dentară Musculară Articulară
Trauma ocluzală parodontală: Primară: ocluzia traumatică (forţa ocluzală de intensitate
mare, direcţie paraaxială, sau durată mare) acţionează pe un parodonţiu iniţial integru, sănătos
Secundară: ocluzia normală sau traumatică acţionează pe un parodonţiu bolnav prin boală parodontală primară (parodontopatie) – chiar şi forţele ocluzale normale pot fi nocive -
Trauma ocluzală primarăEvoluţie:
fără dureri Leziuni izolate (1 2 dinţi) de necroză osoasă a
ligamentelor periodontale, liză osoasă şi consecutiv: mobilitate patologică → ex. fenomenul Thielemann Modificarea poziţiei dintelui
Fără migrarea inserţiei epiteliale Fără formarea de pungi osoase
Tratament: Profilactic şi curativ: echilibrare ocluzală, tratament
ortodontic
Clinica de Protetică Dentară Fixă şi Ocluzologie - 2004
ap
Trauma ocluzală secundarăEvoluţie:
Accelerarea bolii parodontale primare Inserţia epitelială este deplasată apical Pungi osoase şi gingivale preexistente Apare la un grup dentar sau la toţi dinţii
Tratament: Profilactic: echilibrare ocluzală Curativ: tratament parodontal specific şi echilibrare
ocluzală, modificarea ghidajelor dentare suprasolicitate.
Clinica de Protetică Dentară Fixă şi Ocluzologie - 2004
ap