Post on 19-Jan-2016
description
TERAPIA OCUPATIONALA IN TERAPIA OCUPATIONALA IN
AFECTIUNILE NEUROLOGICEAFECTIUNILE NEUROLOGICE
În activitatea motorie normală, În activitatea motorie normală, ccrreierul eierul
înregistrează mişcările de ansambluînregistrează mişcările de ansamblu şi nu contracţiile şi nu contracţiile
musculare individuale. musculare individuale.
Majoritatea progreselor se datoreaza unor Majoritatea progreselor se datoreaza unor
modificari cerebrale functionale care au la baza modificari cerebrale functionale care au la baza
plasticitatea neuronalaplasticitatea neuronala..
Plasticitatea include Plasticitatea include adaptarile structurii cerebrale adaptarile structurii cerebrale
aparute in timp ca raspuaparute in timp ca raspunns la modificarea mediului, si s la modificarea mediului, si
avavâând ca si consecinta modificnd ca si consecinta modificăări functionale (Kolb, ri functionale (Kolb,
1995)1995)
În cazul unei leziuni cerebrale, În cazul unei leziuni cerebrale, pentru capacitatea pentru capacitatea
functionala nu conteaza doar "cfunctionala nu conteaza doar "cââti" neuroni rti" neuroni răămmâân ci n ci
si modul in care acestia functioneaza si conexiunile si modul in care acestia functioneaza si conexiunile
pe care le vor creape care le vor crea ( (Johansson, 2000Johansson, 2000))
Screening neuropsihologic Screening neuropsihologic dovezi rezonabile, dincolo de impresia dovezi rezonabile, dincolo de impresia
clinică inițială, pentru un diagnostic de leziuni cerebraleclinică inițială, pentru un diagnostic de leziuni cerebrale//afectiune afectiune
neurologicaneurologica examinare completă neurologic examinare completă neurologicăă diagnosticul, diagnosticul,
tratamentultratamentul, , prognosticul.prognosticul.
O O examinare completă neuropsihologiceexaminare completă neuropsihologice, pe de altă parte, este necesară , pe de altă parte, este necesară
pentru a înțelege consecințele de viață de depreciere funcțională (locul de pentru a înțelege consecințele de viață de depreciere funcțională (locul de
muncă, școală, relații, potentialele de conducere, competență, și așa mai muncă, școală, relații, potentialele de conducere, competență, și așa mai
departe).departe).
Evaluarea pacientului neurologic Evaluarea pacientului neurologic
SScala Barthel cala Barthel sau indicesau indicele le ADLADL Barthel Barthel
măsmăsoaoara performanța în activitățilra performanța în activitățile e de bază de bază zilnicezilnice. .
utilizează zece variabile care descriu ADL și mobilitatea. utilizează zece variabile care descriu ADL și mobilitatea.
introdusă în 1965introdusă în 1965 - - un scor de 0-20. un scor de 0-20.
modificatmodificatăă dede Granger et al. în 1979 Granger et al. în 1979includincludee 0-10 puncte pentru fiecare 0-10 puncte pentru fiecare
variabilă, și îmbunătățiri suplimentare variabilă, și îmbunătățiri suplimentare ((19891989)). .
Scala este considerată ca fiind de incredere, desi utilizarea sa în Scala este considerată ca fiind de incredere, desi utilizarea sa în
studiile clinice in AVC este inconsecventă. studiile clinice in AVC este inconsecventă.
UnUn scor scor mai mare la externare mai mare la externareaa din spital din spital este asociat cu o este asociat cu o
probabilitate mai mare de a fi capabil probabilitate mai mare de a fi capabil de ADL de ADL la domiciliu, cu un grad de la domiciliu, cu un grad de
independență.independență.
Cele Cele zece variabile zece variabile abordate în scaabordate în scalla Barthel sunt:a Barthel sunt:
prezența sau absența de incontinentprezența sau absența de incontinentăă fecal fecalăă
prezența sau absența de incontinență urinarăprezența sau absența de incontinență urinară
ajutor necesar în îngrijireajutor necesar în îngrijire
ajutor necesar în cazul utilizării toaletajutor necesar în cazul utilizării toaleteiei
ajutorul necesar ajutorul necesar in in alimentarealimentare
ajutor necesar în transferuriajutor necesar în transferuri
ajutor necesar în timpul mersuluiajutor necesar în timpul mersului
ajutor necesar ajutor necesar la imbrăcarela imbrăcare
ajutor necesar în urcatul scarilorajutor necesar în urcatul scarilor
ajutorajutor necesarnecesar la la îmîmbbăăieierereScorul maxim este de 100 puncte si Scorul maxim este de 100 puncte si
corespunde unei autonomii complete. Scorul corespunde unei autonomii complete. Scorul
de 75 punctede 75 puncte = = cvasicvasi--independenta.independenta.
Scorul de 60 puncte Scorul de 60 puncte == "independenta asistata" "independenta asistata"
Activitate Descriere Scor1. Alimentatia Independent: se serveste de tacamuri
Are nevoie de ajutor pentru a taia alimente
105
2. Baia 12312w2210m Face baie fara ajutor 5
3. Toaleta personala Isi spala fata, dintii, se piaptana, se barbiereste 5
4. Imbracatul Independent: isi innoada sireturileAre nevoie de ajutor
105
5. Controlul intestinal Fara problemeProbleme ocazionale
510
6. Controlul vezical Fara problemeProbleme ocazionale
105
7. Transferul la toaleta Independent pentru a merge la toaletaAre nevoie de ajutor
105
8. Transferul in pat sau fotoliu IndependentAjutor minimAjutor maxim pentru transfer
15105
9. Mersul Independent 50 m cu bastonMerge cu ajutorFotoliu rulant
15105
10. Urcatul scarilor IndependentAre nevoie de ajutor
105
The National Institute of Health The National Institute of Health SStroke troke sscale (NIHSS)cale (NIHSS)::
= = metodă standardizată pentru a măsura nivelul de prejudiciere cauzat de metodă standardizată pentru a măsura nivelul de prejudiciere cauzat de
un accident vascular cerebral. un accident vascular cerebral.
masoara mai multe aspecte ale functiei cerebrale, inclusiv conștiința, masoara mai multe aspecte ale functiei cerebrale, inclusiv conștiința,
viziuneviziuneaa, senzația, mișcarea, vorbirea , senzația, mișcarea, vorbirea
servește mai multor scopuri, dar utilizarea sa principală este evaluservește mai multor scopuri, dar utilizarea sa principală este evaluareaarea
gradulgraduluiui de invaliditate de invaliditate, si , si permite compararea obiectivă a eficacității între permite compararea obiectivă a eficacității între
diferite tratamente și intervenții de reabilitare diferite tratamente și intervenții de reabilitare postpostAVC. AVC.
Un anumit număr de puncte sunt acordate pentru fiecare depreciere Un anumit număr de puncte sunt acordate pentru fiecare depreciere
Un scor maxim de 42 reprezintă cel mai sever și devastatorUn scor maxim de 42 reprezintă cel mai sever și devastator AVC. AVC.
0 = 0 = fără AVCfără AVC
1-4 = AVC minor1-4 = AVC minor
5-15 = AVC5-15 = AVC moderatmoderat
15-20 = AVC15-20 = AVC moderat/ severmoderat/ sever
21-42 = AVC sever21-42 = AVC sever
Scala Ashworth:Scala Ashworth:
= = una dintre metodele cel mai utilizate de măsurareuna dintre metodele cel mai utilizate de măsurare a a spasticitatii, spasticitatii, ffiiiindnd în în
mare parte simplă și reproductibilă. mare parte simplă și reproductibilă.
Tonusul muscular Tonusul muscular la 5 pla 5 punctuncte/e/ScalScală ă este definit prin este definit prin capacitateacapacitatea unui unui
muschi de a fi întins fără rezistențmuschi de a fi întins fără rezistențăă..
ScalScala a AshworthAshworth modificată (MAS) are o scamodificată (MAS) are o scallă de 6 puncte, care ă de 6 puncte, care evalueazăevaluează
pacienții cu AVC.pacienții cu AVC.
MAS măsoară mai bine hipertoniaMAS măsoară mai bine hipertonia musculară demusculară decât cât spasticitatea.spasticitatea.
ScorScor Tonus muscularTonus muscular
11 NormalNormal
22 Usor crescut la miscarile pasive ale membrelorUsor crescut la miscarile pasive ale membrelor
33 Crestere moderata, dar miscarile pasive nu sunt dificileCrestere moderata, dar miscarile pasive nu sunt dificile
44 Crestere marcata, miscari pasive dificileCrestere marcata, miscari pasive dificile
55 Crestere severa, membrele nu pot fi mobilizate pasivCrestere severa, membrele nu pot fi mobilizate pasiv
Grade de dizabilitate Caracteristici- dizabilitate
Grd. I Nesemnificativa: este in stare sa indeplineasca singur sarcini obisnuite ale vietii cotidiene
Grd. II Usoara: nu e in stare sa indeplineasca unele activitati dar poate sa se ingrijeasca singur
Grd.II Moderata: necesita supraveghere dar e in stare sa mearga fara ajutor
Grd. IV Medie-accentuata: nu este in stare sa mearga fara asistenta, nu-si poate ingriji propriul corp
Grd. V Severa: imobilizat la pat: are nevoie permanenta de ingrijire
SCALA DE APRECIERE A DIZABILITATII SCALA DE APRECIERE A DIZABILITATII
LA BOLNAVUL VASCULAR (RANKIN)LA BOLNAVUL VASCULAR (RANKIN)
0 asimptomatic0 asimptomatic
1 mers normal cu oboseala la activitati fizice1 mers normal cu oboseala la activitati fizice
2 mers fara sprijin 8 m in 100 (tulburari de echilibru)2 mers fara sprijin 8 m in 100 (tulburari de echilibru)
3 mers fara sprijin 8 m in 2003 mers fara sprijin 8 m in 200
4 mers cu ajutor unilateral (baston) 8 m in 2004 mers cu ajutor unilateral (baston) 8 m in 200
5 mers cu ajutor bilateral 8 m in < 200 sau unilateral 5 mers cu ajutor bilateral 8 m in < 200 sau unilateral
8 m > 2008 m > 200
6 mers cu ajutor bilateral 8 m in > 2006 mers cu ajutor bilateral 8 m in > 200
7 imposibil sa faca 25 m, ajutat cu scaun rulant7 imposibil sa faca 25 m, ajutat cu scaun rulant
8 legat de scaun rulant dar cu bratele functionale8 legat de scaun rulant dar cu bratele functionale
9 legat de scaun rulant dar cu bratele nefunctionale9 legat de scaun rulant dar cu bratele nefunctionale
SCALA EDSS SIMPLIFICATA DE EVALUARE A DIZABILITATII SCALA EDSS SIMPLIFICATA DE EVALUARE A DIZABILITATII
IN SCLEROZA MULTIPLA (Index ambulIN SCLEROZA MULTIPLA (Index ambulaatoriu)toriu)
Stadiul 1 Stadiul 1 Afectare unilaterala cu sauAfectare unilaterala cu sau fara jena fara jena
functionalafunctionala
Stadiul 2 Stadiul 2 Afectare bilaterala sau axiala cu Afectare bilaterala sau axiala cu
prinderea echilibruluiprinderea echilibrului
StadiulStadiul 3 3 Afectare bilaterala cu handicap Afectare bilaterala cu handicap
moderat, afectarea reflexelor de postura; moderat, afectarea reflexelor de postura;
independentindependent
Stadiul 4 Stadiul 4 Afectare sever invalidanta, dar poate Afectare sever invalidanta, dar poate
sta în picioare si merge fara ajutorsta în picioare si merge fara ajutor
Stadiul 5 Stadiul 5 Imobilizat la pat fara ajutorImobilizat la pat fara ajutor
SCALA HOEHN YAHRSCALA HOEHN YAHR - - evaluarea pacientilor cu bevaluarea pacientilor cu b.. Parkinson Parkinson
SScale de evaluare a starii generale de sanatatecale de evaluare a starii generale de sanatate și și calitcalităătii vietii tii vietii
Activitate Descriere ScorIgiena corporala Autonomie
Ajutat partial
Dependent
2
1
0
Imbracare
Autonomie
Autonomie pentru imbracare dar ajutor pentru incaltare
Dependent
2
1
0
Mersul la toaleta
Autonomie
Ajutat
Ajutat la pat
2
1
0
Continenta sfincteriana
Continent
Incontinenta ocazional
Incontinent
2
1
0
Alimentatia
Mananca singur
Ajutat pentru taiat cu cutitul
Dependent
2
1
0
SCOR ADLSCOR ADL
TOTO îîN ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRALN ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL
Paralizia:Paralizia:
= una din disabilitatile cele mai frecvente post AVC= una din disabilitatile cele mai frecvente post AVC
= de obicei de partea opusa leziunii = de obicei de partea opusa leziunii
poate afecta poate afecta fata, mb superior/inferior sau hemicorpul fata, mb superior/inferior sau hemicorpul
Probleme in Probleme in ADL, mers, apucat obiecteADL, mers, apucat obiecte. .
Deficitul senzitiv Deficitul senzitiv duce la pierderea capacitatii de a recunoaste obiectele duce la pierderea capacitatii de a recunoaste obiectele
din palma sau chiar a propriului organism, afectarea abilitatii de a simti din palma sau chiar a propriului organism, afectarea abilitatii de a simti
atingerea, durerea, temperatura,pozitia partilor corpuluiatingerea, durerea, temperatura,pozitia partilor corpului
DurereDurere datorata imobilizarii unei articulatii datorita paraliziei muschilor, datorata imobilizarii unei articulatii datorita paraliziei muschilor,
tendotendoaanelor, ligamentelor. nelor, ligamentelor.
Uneori cUneori căăile de transmitere a senzatiilor spre creier sunt lezate rezultand ile de transmitere a senzatiilor spre creier sunt lezate rezultand
transmiterea de semnale falsetransmiterea de semnale false durere in membrul afectat cu deficit durere in membrul afectat cu deficit
senzitiv (senzitiv (sindrom dureros talamicsindrom dureros talamic))
DisfagieDisfagie-afectarea muschilor deglutitiei.-afectarea muschilor deglutitiei.
Ataxia:Ataxia: afectarea cerebelului afectarea cerebelului coordonare, echilibrul, stabilitatea, mers coordonare, echilibrul, stabilitatea, mers
ApraxiaApraxia=incapacitatea de a planifica pasii unei activitati complexe si de a-i =incapacitatea de a planifica pasii unei activitati complexe si de a-i
urmaurma
Afectarea ariei Broca= Afectarea ariei Broca= afazie de expresieafazie de expresie (nu pot sa-si exprime gandurile (nu pot sa-si exprime gandurile
verbal sau scris)verbal sau scris)
Afectarea ariei Wernicke= Afectarea ariei Wernicke= afazia de receptieafazia de receptie (dificultati de intelegere a (dificultati de intelegere a
limbajului vorbit sau scris)limbajului vorbit sau scris)
Afazia globalaAfazia globala=cea mai severa, nu pot intelege si nici exprima gandurile.=cea mai severa, nu pot intelege si nici exprima gandurile.
Anomic, amnezic afaziaAnomic, amnezic afazia=uita doar cuvinte, nume izolate=uita doar cuvinte, nume izolate
Afectarea Afectarea memoriei,memoriei, invatarii, constiinteiinvatarii, constiintei, , deficit de atentiedeficit de atentie, nu pot face planuri, nu pot face planuri
Incontinenta urinara Incontinenta urinara e frecventa post AVC e frecventa post AVC = = rezultatul deficitului senzitiv si rezultatul deficitului senzitiv si
motor. motor.
AnosognosiaAnosognosia = nu-si da seama de afectarea fizica post AVC= nu-si da seama de afectarea fizica post AVC
frica, anxietate, frustrare, furie, tristete, depresiefrica, anxietate, frustrare, furie, tristete, depresie
Recuperarea in faza acutaRecuperarea in faza acuta
Recuperarea in faza post acutaRecuperarea in faza post acuta
NeuroplasticitateaNeuroplasticitatea
Recuperarea in faza cronica precoceRecuperarea in faza cronica precoce
- Ridicarea in ortostatism- Ridicarea in ortostatism
- Ortostatismul- Ortostatismul
- Mersul- Mersul
- Miscarile mb superior- Miscarile mb superior
- Recuperarea vorbirii- Recuperarea vorbirii
Perioade favorabile si momente decisive ale Perioade favorabile si momente decisive ale
recuperarii bolnavului cu AVC ischemicrecuperarii bolnavului cu AVC ischemic::
Dintre supravietuitori, o mare parte sunt dependenti de sprijinul
social
Calitatea vietii dupa AVC este strans legata de deficitele restante
Necesitatea asocierii cu preventia secundara.
Se scurteaza perioada de imobilizare.
Recuperarea stimuleaza procesele de reorganizare (care exprima
plasticitatea cerebrala) cu scop final recuperarea/substitutia functionala
Necesitatea Necesitatea
reabilitarii in AVCreabilitarii in AVC
Evolutia după AVCEvolutia după AVC
Recuperarea spontana poate varia semnificativ, chiar si la pacienti cu Recuperarea spontana poate varia semnificativ, chiar si la pacienti cu
leziuni asemanatoare.leziuni asemanatoare.
Dimensiunile leziunilor, starea de sanatate anterioara si alti factori pot Dimensiunile leziunilor, starea de sanatate anterioara si alti factori pot
da unele informatii privind evolutia.da unele informatii privind evolutia.
Variabilitatea evolutiva ar putea fi influentata de:Variabilitatea evolutiva ar putea fi influentata de:
- Evolutia locala diferita - edem perilezional, etc- Evolutia locala diferita - edem perilezional, etc
- Eficacitatea sistemului de colaterale- Eficacitatea sistemului de colaterale
- Reprezentari ale aceleiasi functii in diferite arii - Reprezentari ale aceleiasi functii in diferite arii
corticalecorticale
- Prezenta si numarul cailor neuronale - Prezenta si numarul cailor neuronale
alternativealternative
Deficite si mecanisme adaptative:Deficite si mecanisme adaptative:
Dupa leziuni ale SNC, principalele deficite sunt:Dupa leziuni ale SNC, principalele deficite sunt:
Deficitul motorDeficitul motor
Pierderea abilitatiiPierderea abilitatii
Tulburari de tonus (spasticitatea)Tulburari de tonus (spasticitatea)
Mecanismele adaptative apar atât datorită leziunilor neuronale cât si Mecanismele adaptative apar atât datorită leziunilor neuronale cât si
implicării sistemului musculo-scheletalimplicării sistemului musculo-scheletal
Deficitul motorDeficitul motor:: Scaderea numarului de motoneuroni activati, a ratei de descarcare, si Scaderea numarului de motoneuroni activati, a ratei de descarcare, si
afectarea sincronizarii unitatilor motorii duc la afectarea sincronizarii unitatilor motorii duc la dezorganizarea activitatii dezorganizarea activitatii
motorii la nivel perifericmotorii la nivel periferic
Dobandirea cu intarziere a Dobandirea cu intarziere a fortei contractile fortei contractile asociata miscarilorasociata miscarilor
Forta dezvoltata poate varia in functie de pozitia articulatiilor si starea de Forta dezvoltata poate varia in functie de pozitia articulatiilor si starea de
precontractie muscularaprecontractie musculara
Pierderea abilitPierderea abilităătiitii:: Abilitatea (dexteritatea) este capacitatea de a efectua o activitate precis, Abilitatea (dexteritatea) este capacitatea de a efectua o activitate precis,
rapid, rational si indemanatic (Bernstein);rapid, rational si indemanatic (Bernstein);
implicimplicăă pierderea coordonpierderea coordonăării activitrii activităătii contractile tii contractile necesare pentru necesare pentru
realizarea scopului si adaptarea la mediu, datoratrealizarea scopului si adaptarea la mediu, datoratăă incapacit incapacităătii de a regla tii de a regla
fin coordonarea dintre grupele musculare.fin coordonarea dintre grupele musculare.
ddeficit in transferul rapid si sustinut al informatieieficit in transferul rapid si sustinut al informatiei intre cortex si structurile intre cortex si structurile
perifericeperiferice
SpasticitateaSpasticitatea::= = Tulburare motorie caracterizata printr-o exagerare proportionala cu viteza Tulburare motorie caracterizata printr-o exagerare proportionala cu viteza
a reflexelor tonice de scurtare (cu exagerarea reflexelor osteotendinoase) a reflexelor tonice de scurtare (cu exagerarea reflexelor osteotendinoase)
(Lance, 1980)(Lance, 1980)
= = inconstanta la pacientii cu AVCinconstanta la pacientii cu AVC
-- ar putea fi un raspuns adaptativ. ar putea fi un raspuns adaptativ.
-pare sa nu aiba relatie cu disabilitatea pare sa nu aiba relatie cu disabilitatea
functionala in AVCfunctionala in AVC
- - are uneori efect favorabilare uneori efect favorabil
= m= modificari fiziologice, mecanice si functionale ale tesuturilor moiodificari fiziologice, mecanice si functionale ale tesuturilor moi
Lipsa de utilizare poate duce la Lipsa de utilizare poate duce la modificari muscularemodificari musculare::
Pierderea de unitati motorii functionalePierderea de unitati motorii functionale
Modificari ale tipului de fibre musculareModificari ale tipului de fibre musculare
Modificari fiziologice ale fibrelor musculareModificari fiziologice ale fibrelor musculare
si a metabolismului muscular,si a metabolismului muscular,
Cresterea redorii musculareCresterea redorii musculare
Modificari ale articulatiilorModificari ale articulatiilor::
Proliferarea tesutului adipos in spatiul articularProliferarea tesutului adipos in spatiul articular
Atrofia cartilajuluiAtrofia cartilajului
Slabirea punctelor de insertie a ligamentelorSlabirea punctelor de insertie a ligamentelor
OsteoporozaOsteoporoza
Modificari de aliniere a articulatiilorModificari de aliniere a articulatiilor
Modificari reactive si adaptativeModificari reactive si adaptative::
OBIECTIVELE OBIECTIVELE TOTO ÎÎN AVCN AVC Evitarea deconditionarii datorita imobilizarii prelungiteEvitarea deconditionarii datorita imobilizarii prelungite
Incurajarea autoingrijiriiIncurajarea autoingrijirii
Functionarea independenta in ADLFunctionarea independenta in ADL
Suport emotional Suport emotional al al familieifamiliei
Reintegrare in comunitateReintegrare in comunitate
Recuperarea trebuie sa inceapa imediat Recuperarea trebuie sa inceapa imediat
dupa AVC cand pacientul e stabil medicaldupa AVC cand pacientul e stabil medical
Evaluarea iniţială Evaluarea iniţială urmăreşte determinarea:urmăreşte determinarea:
abilităţilor pacientului;abilităţilor pacientului;
deficienţelor;deficienţelor;
a potenţialului.a potenţialului.
METODE TRADITIONALEMETODE TRADITIONALE
ExercitiiExercitii de crestere a mobilitatii, crestere a fortei si rezistentei in de crestere a mobilitatii, crestere a fortei si rezistentei in
membrele neafactate, antrenarea pentru independenta functionalamembrele neafactate, antrenarea pentru independenta functionala
Metoda neuroevolutiva Metoda neuroevolutiva - Bobath - reducerea spasticitatii prin integrarea - Bobath - reducerea spasticitatii prin integrarea
modelelor normale de miscare.modelelor normale de miscare.
Facilitarea neuromusculara si proprioceptiva Facilitarea neuromusculara si proprioceptiva -Kabat & Voss- stretching -Kabat & Voss- stretching
rapid si rezistenta manuală aplicată muschiilor activati din membrele rapid si rezistenta manuală aplicată muschiilor activati din membrele
afectate pe directii functionale care sunt în spirala si diagonala.afectate pe directii functionale care sunt în spirala si diagonala.
Tehnica BrunnstromTehnica Brunnstrom= facilitarea patternurilor de miscare sinergice ce se = facilitarea patternurilor de miscare sinergice ce se
dezvolta in timplu recuperarii de la hemiplegie. Dezvoltarea sinergiilor de dezvolta in timplu recuperarii de la hemiplegie. Dezvoltarea sinergiilor de
flexie si extensie e incurajata in faza incipienta cu scopul tranzitiei spre flexie si extensie e incurajata in faza incipienta cu scopul tranzitiei spre
activarea voluntara a miscarii.activarea voluntara a miscarii.
Tehnica Rood Tehnica Rood - foloseste stimularea cutanata senzitiva pentru a activa - foloseste stimularea cutanata senzitiva pentru a activa
miscarea.miscarea.
ALTE METODEALTE METODE Constraint Induced Movement Therapy (CIMT) Constraint Induced Movement Therapy (CIMT)
- partea neafectata este imobilizata cu o orteza pe o perioada de 90% partea neafectata este imobilizata cu o orteza pe o perioada de 90%
timp de 2 saptamani in afara de weekend. timp de 2 saptamani in afara de weekend.
- Partea afectata este utilizata repetat in exercitii timp de 6-7 ore pe zi 10 Partea afectata este utilizata repetat in exercitii timp de 6-7 ore pe zi 10
zile zile
- necesita miscare de cel putin 10 grade in E degetelor si 20 grade in E necesita miscare de cel putin 10 grade in E degetelor si 20 grade in E
pumnului in partea afectatapumnului in partea afectata
- Se foloseste schimbarea comportamentului mai degraba decat Se foloseste schimbarea comportamentului mai degraba decat
normalizarea patternurilor de miscare. normalizarea patternurilor de miscare.
- Din cauza deficitului motor si senzitiv ADL, mersulDin cauza deficitului motor si senzitiv ADL, mersul,, transferurile se transferurile se
invata altfelinvata altfel
- Pacientii AVC sunt antrenati sa mearga intr-un sistem de hamuri ce Pacientii AVC sunt antrenati sa mearga intr-un sistem de hamuri ce
scade greutatea necesara mersului. scade greutatea necesara mersului.
Antrenarea mainii Antrenarea mainii la cei cu hemipareza usoara.: prizele, viteza pumn-la cei cu hemipareza usoara.: prizele, viteza pumn-
degete, coordonarea.degete, coordonarea.
Folosirea robotilor Folosirea robotilor la partea de miscare pe care pacientul nu o poate la partea de miscare pe care pacientul nu o poate
realiza singur.realiza singur.
Miscarea bilaterala - Miscarea bilaterala - se bazeaza pe teoria coordonarii intre membre , se bazeaza pe teoria coordonarii intre membre ,
adica miscarile voluntare ale membrului sanatos faciliteaza miscarea in adica miscarile voluntare ale membrului sanatos faciliteaza miscarea in
membrul afecatat. membrul afecatat.
ReeducareaReeducarea CoordonariiCoordonarii
Reeducarea motricitatii fineReeducarea motricitatii fine
TTehnici de conservare a energieiehnici de conservare a energiei
ADLADL
Echipamente adaptative/Echipamente adaptative/de asistarede asistare::
► hrănire, îngrijire, imbraca, precum și alte ADLhrănire, îngrijire, imbraca, precum și alte ADL
► ► prevenirea căderilorprevenirea căderilor
Recuperarea deficitului vizual si de perceptie Recuperarea deficitului vizual si de perceptie
integrarea senzoriala si perceptuala in cadrul ADLintegrarea senzoriala si perceptuala in cadrul ADL
Pentru a constientiza partile corpului si a reduce Pentru a constientiza partile corpului si a reduce
neglijarea lor neglijarea lor
training functional repetitiv cu ADL: training functional repetitiv cu ADL:
- activitati cu creionul, hartia, - activitati cu creionul, hartia,
- activitati la computer, cu cartile de - activitati la computer, cu cartile de
joc, joc,
- stimulare senzoriala pe partea - stimulare senzoriala pe partea
afectata. afectata.
Indicii vizuale pentru cei cu deficite vizuale. Indicii vizuale pentru cei cu deficite vizuale.
Pentru apraxie Pentru apraxie simplificarea activitatilor, indicii simplificarea activitatilor, indicii
verbale, senzorialeverbale, senzoriale
TERAPIA NEUROEVOLUTIVA TERAPIA NEUROEVOLUTIVA LA LA PACIENTUL HEMIPLEGICPACIENTUL HEMIPLEGIC
Obiective:Obiective:
-cresterea gradului de constientizarea asupra p-cresterea gradului de constientizarea asupra păărtii paralizatertii paralizate
-o mai bun-o mai bunăă integrare a ambelor p integrare a ambelor păărti ale corpuluirti ale corpului
- - cresterea stimulcresterea stimulăării senzoriale pe partea hemiplegicrii senzoriale pe partea hemiplegicăă
1.) 1.) Rearanjarea locuinteiRearanjarea locuintei
Pacientul trebuiePacientul trebuie astfel asezat incat partea astfel asezat incat partea
plegica să fie expusă stimulilor din mediu: spre plegica să fie expusă stimulilor din mediu: spre
usa, spre telefon, spre televizor; etc., pentru a usa, spre telefon, spre televizor; etc., pentru a
determina bolnavul să se întoarcă spre determina bolnavul să se întoarcă spre
acea parte. In acest mod se realizeaza o acea parte. In acest mod se realizeaza o
mai buna integrare a hemicorpului paralizat in mai buna integrare a hemicorpului paralizat in
ansamblul organismuluiansamblul organismului
2.) 2.) ADLADL
- Antrenamentul pentru ADL incepe cu activitati in care terapeutul asistă, - Antrenamentul pentru ADL incepe cu activitati in care terapeutul asistă,
dirijând manual partea bolnavă pentru a dirijând manual partea bolnavă pentru a reface senzatia kinestezica reface senzatia kinestezica a a
miscării corectemiscării corecte
- - ADL si IADL necesita abilitati vizuale, perceptuale, cognitive, de ADL si IADL necesita abilitati vizuale, perceptuale, cognitive, de
coordonarecoordonare,, mobilitate, forta, echilibrul, senzatie normala, probleme mobilitate, forta, echilibrul, senzatie normala, probleme
culturale, de mediu, ingrijire.culturale, de mediu, ingrijire.
- - Ortezele reduc spasticitatea si previn disabilitateaOrtezele reduc spasticitatea si previn disabilitatea
33.) Pozitia in pat.) Pozitia in pat
Pozilionarea corecta in pat are efecte favorabile:Pozilionarea corecta in pat are efecte favorabile:
- incarcarea - incarcarea normalizeaza tonusul muscularnormalizeaza tonusul muscular
- incarcarea - incarcarea creste constientizarea partii afectatecreste constientizarea partii afectate
- incarcarea partii paralizate - incarcarea partii paralizate creste aferentele senzoriale creste aferentele senzoriale de partea de partea
afectataafectata
- incarcarea scade teama bolnavului- incarcarea scade teama bolnavului
- alungirea hemicorpului paralizat - alungirea hemicorpului paralizat scade spasticitateascade spasticitatea
Decubit laterat pe partea paralizata Decubit laterat pe partea paralizata
-- spatele paralel cu marginea patului spatele paralel cu marginea patului
-- capul se plaseaza simetric pe perna (se va evita hiperextensia coloanei capul se plaseaza simetric pe perna (se va evita hiperextensia coloanei
cervicale )cervicale )
-- umarul in antepulsie completa si in flexie de minimum 90° (flexie mai mica umarul in antepulsie completa si in flexie de minimum 90° (flexie mai mica
de 90°, incurajeaza sinergja de flexie a membrului superior) si in RE de 90°, incurajeaza sinergja de flexie a membrului superior) si in RE
antebratul in supinatie cu cotul flectat antebratul in supinatie cu cotul flectat
-- mana plasata sub pernamana plasata sub perna
Decubit lateral pe partea sanatoasa Decubit lateral pe partea sanatoasa
-- membrul superior paralizat sprijinit pe o pernamembrul superior paralizat sprijinit pe o perna
-- membrul inferior paralizat cu soldul in flexie, genunchiul in flexie, in membrul inferior paralizat cu soldul in flexie, genunchiul in flexie, in
sprijin pe pernasprijin pe perna
-g-g lezna si piciorul sustinute pentru a nu favoriza inversialezna si piciorul sustinute pentru a nu favoriza inversia
Decubit dorsalDecubit dorsal
-- caput asezat simetric pe pernacaput asezat simetric pe perna
-- tot corpul asezat simetric in raport cu linia tot corpul asezat simetric in raport cu linia
mediana pentru a evita scurtarea muschilor mediana pentru a evita scurtarea muschilor
paralizatiparalizati
-- o perna sub umarul paralizat pentru a nu fi mai o perna sub umarul paralizat pentru a nu fi mai
sus decat cesus decat cell sanatos sanatos
-- bratul paralizat in sprijin pe perna, cu cotul bratul paralizat in sprijin pe perna, cu cotul
extins si antebratul in supinatieextins si antebratul in supinatie
-- o mica perna se poate plasa sub sold pentru a o mica perna se poate plasa sub sold pentru a
reduce retractura muschilor pelvienireduce retractura muschilor pelvieni
-- nu se recomanda perna sub genunchi pentru a nu se recomanda perna sub genunchi pentru a
nu favoriza scurtarea flexorilor la genunchi si nu favoriza scurtarea flexorilor la genunchi si
sinergia de extensiesinergia de extensie
4.) 4.) Tehnicile de normalizare a tonusului Tehnicile de normalizare a tonusului muscularmuscular ((propuse de Bobathpropuse de Bobath))::
-încărcarea părţii paralizate a corpului;-încărcarea părţii paralizate a corpului;
-rotaţia trunchiului;-rotaţia trunchiului;
-antepulsia scapulară;-antepulsia scapulară;
-înclinaţia spre înainte a pelvisului;-înclinaţia spre înainte a pelvisului;
-facilitarea mişcărilor lente; controlate;-facilitarea mişcărilor lente; controlate;
-poziţion-poziţionaarea corectă.rea corectă.
Echipamentele de asistare sunt folosite numai pentru securitatea Echipamentele de asistare sunt folosite numai pentru securitatea
bolnavului şi nu ca resort primar sau ca substitut al tratamentului.bolnavului şi nu ca resort primar sau ca substitut al tratamentului.
Facilitarea neuromusculară proprioceptivă Facilitarea neuromusculară proprioceptivă
se bazează pe mişcările normale şi pe dezvoltarea motorie din cursul se bazează pe mişcările normale şi pe dezvoltarea motorie din cursul
evoluţiei ontogeneticeevoluţiei ontogenetice
utilizează mişcările de ansamblu, care se desfăşoră în diagonală şi în utilizează mişcările de ansamblu, care se desfăşoră în diagonală şi în
spirală şi care se aseamănă cu mişcările din activitatea cotidianăspirală şi care se aseamănă cu mişcările din activitatea cotidiană
Principiile de tratament Principiile de tratament au fost stabilite de Voss în 1966:au fost stabilite de Voss în 1966:
1.Toate fiinţele umane au 1.Toate fiinţele umane au potenţiale potenţiale care nu au fost complet dezvoltate. care nu au fost complet dezvoltate.
2.Dezvoltarea neuromotorie normală se desfăşoară în 2.Dezvoltarea neuromotorie normală se desfăşoară în direcţie direcţie
cervicocaudală şi proximodistalăcervicocaudală şi proximodistală (î (în evaluare şi tratament vor fi urmărite n evaluare şi tratament vor fi urmărite
aceste direcţiiaceste direcţii). ). Când există o invaliditate severă, atenţia se concentrează pe Când există o invaliditate severă, atenţia se concentrează pe
regiunile corpului şi gâtului, cu receptorii auditivi, vestibulari, vizuali şi regiunile corpului şi gâtului, cu receptorii auditivi, vestibulari, vizuali şi
asupra trunchiului superior şi a extremităţilor. Dacă nu există un control asupra trunchiului superior şi a extremităţilor. Dacă nu există un control
adecvat la nivelul corpului, gâtului şi trunchiului, depriderile motorii de fineţe adecvat la nivelul corpului, gâtului şi trunchiului, depriderile motorii de fineţe
nu pot fi dezvoltate.nu pot fi dezvoltate.
3.Depriderile motorii timpurii 3.Depriderile motorii timpurii sunt dominate de activităţile refelxe. sunt dominate de activităţile refelxe.
Deprinderile motorii ale adultuluiDeprinderile motorii ale adultului, , modificările de tonus de la nivelul modificările de tonus de la nivelul
membrelor sunt susţinute sau întărite de refexele posturalemembrelor sunt susţinute sau întărite de refexele posturale
AplicaţieAplicaţie:: Dacă extensorii cotului sunt slabi vom postura bolnavul, astfel încât să-şi Dacă extensorii cotului sunt slabi vom postura bolnavul, astfel încât să-şi
privească partea bolnavă. Reflexul tonic asimetric al gâtului, declanşat prin această privească partea bolnavă. Reflexul tonic asimetric al gâtului, declanşat prin această
poziţie, va avea efect de întărire asupra muşchilor slabi ai membrului superior.poziţie, va avea efect de întărire asupra muşchilor slabi ai membrului superior.
4.Deprinderile motorii precoce 4.Deprinderile motorii precoce sunt caracterizate prin sunt caracterizate prin mişcări spontane mişcări spontane
care oscilează între extrema flexiune şi extrema extensiune. Sunt mişcări care oscilează între extrema flexiune şi extrema extensiune. Sunt mişcări
ritmice şi au un caracter ireversibil.ritmice şi au un caracter ireversibil.
5.Dezvoltarea deprinderilor motorii 5.Dezvoltarea deprinderilor motorii este exprimată într-o este exprimată într-o succesiune succesiune
ordonată de modele de mişcare şi posturăordonată de modele de mişcare şi postură. . Utilizarea extremităţilor în Utilizarea extremităţilor în
mişcări complexe, de ansamblu necesită interacţiunea cu schemele de mişcări complexe, de ansamblu necesită interacţiunea cu schemele de
mişcare ale capului, gâtului şi trunchiului.mişcare ale capului, gâtului şi trunchiului.
6.Dezvoltarea deprinderilor motorii are 6.Dezvoltarea deprinderilor motorii are tendinţă de ciclicitatetendinţă de ciclicitate, evidenţiată prin , evidenţiată prin
trecerea de la dominanţa flexorilor la cea a extensorilor.trecerea de la dominanţa flexorilor la cea a extensorilor.
AplicaţieAplicaţie:: Un obiectiv principal al tratamentului prin facilitare neuromusculară Un obiectiv principal al tratamentului prin facilitare neuromusculară
proprioceptivă este acela de a stabili o balanţă între antagonişti; alternanţproprioceptivă este acela de a stabili o balanţă între antagonişti; alternanţaa dintre dintre
antantaagonişti ajută la dezvoltarea balanţei musculare.gonişti ajută la dezvoltarea balanţei musculare.
7.Etapele dezvoltării motorii au o 7.Etapele dezvoltării motorii au o succesiune ordonatăsuccesiune ordonată
AplicaţieAplicaţie:: Pentru a stabili în ce postură să poziţionăm bolnavul, trebuie să ţinem Pentru a stabili în ce postură să poziţionăm bolnavul, trebuie să ţinem
cont de etapele dezvoltării motorii normale. Dacă o tehnică sau o postură nu este cont de etapele dezvoltării motorii normale. Dacă o tehnică sau o postură nu este
eficientă, trebuie să încercăm reeducarea activităţii respective într-o altă postură.eficientă, trebuie să încercăm reeducarea activităţii respective într-o altă postură.
8.Locomoţia depinde de contracţia reciprocă a flexorilor şi a extensorilor8.Locomoţia depinde de contracţia reciprocă a flexorilor şi a extensorilor, iar , iar
menţinerea posturii necesită o ajustare continuă a nuanţelor dezechilibrului. menţinerea posturii necesită o ajustare continuă a nuanţelor dezechilibrului.
AplicaţieAplicaţie:: Acesta este principiul fundamental care stă la baza unui obiectiv Acesta este principiul fundamental care stă la baza unui obiectiv
principal al principal al FNFNPP - refacerea echilibrului dintre antagonişti.- refacerea echilibrului dintre antagonişti.
9.9. Perfecţionarea abilităţilor motorii este dependentă Perfecţionarea abilităţilor motorii este dependentă de învăţarea motoriede învăţarea motorie..
Stimularea multisenzorială de către terapeut facilitează învăţarea motorie a Stimularea multisenzorială de către terapeut facilitează învăţarea motorie a
pacientului şi este parte integrantă a FNP pacientului şi este parte integrantă a FNP
10.10. Frecvenţa Frecvenţa stimulărilor şi activităţilor repetitive stimulărilor şi activităţilor repetitive sunt folosite pentru a sunt folosite pentru a
promova promova învăţarea actelor motorii învăţarea actelor motorii şi pentru a şi pentru a dezvolta forţa şi rezistenţadezvolta forţa şi rezistenţa. .
11.11. Activităţile orientate spre un anumit scop, cuplate cu FNP, sunt folosite Activităţile orientate spre un anumit scop, cuplate cu FNP, sunt folosite
pentru a grăbi pentru a grăbi învăţarea mersului şi a activităţilor de autoîngrijireînvăţarea mersului şi a activităţilor de autoîngrijire..
Când se aplică FNP la autoîngrijire, obiectivul este Când se aplică FNP la autoîngrijire, obiectivul este
îmbunătăţirea abilităţii funcţionaleîmbunătăţirea abilităţii funcţionale
Prin Prin FNP FNP aportul tactil aportul tactil este completat prin contactele normale ale este completat prin contactele normale ale
terapeutului care ghidează şi întăresc răspunsul dorit:terapeutului care ghidează şi întăresc răspunsul dorit:
• atingerea uşoară a pacientului, pentru a ghida mişcarea;atingerea uşoară a pacientului, pentru a ghida mişcarea;
• folosirea stretchingului pentru a iniţia mişcarea;folosirea stretchingului pentru a iniţia mişcarea;
• opunerea de rezistenţă pentru a intensifica mişcarea ;opunerea de rezistenţă pentru a intensifica mişcarea ;
• pentru creşterea vitezei şi acurateţei mişcării, este necesară pentru creşterea vitezei şi acurateţei mişcării, este necesară
exersarea repetată, prin care pacientul câştigă schemele habituale, pe exersarea repetată, prin care pacientul câştigă schemele habituale, pe
care apoi le efectuează automat, fără efort voluntar.care apoi le efectuează automat, fără efort voluntar.
Pentru învăţarea motorie trebuie respectate câteva Pentru învăţarea motorie trebuie respectate câteva componentecomponente din din
punct de vedere al abordării FNP:punct de vedere al abordării FNP:
stimularea multisenzorială stimularea multisenzorială prin: comenzi verbale, stimulare vizuală şi prin: comenzi verbale, stimulare vizuală şi
contacte normale;contacte normale;
atingereaatingerea este cea mai eficientă dintre stimulări şi ajută pacientul să este cea mai eficientă dintre stimulări şi ajută pacientul să
simtă mişcările normale;simtă mişcările normale;
pacientul trebuie să practice pacientul trebuie să practice activităţile motorii în situaţii diferite activităţile motorii în situaţii diferite şi care şi care
au răspuns au răspuns feed-back imediatfeed-back imediat..
Schemele de mişcare şi de postură în FNPSchemele de mişcare şi de postură în FNP - - Schemele diagonaleSchemele diagonale
= = scheme de mişcare globale observate în cadrul activităţilor cotidiene.scheme de mişcare globale observate în cadrul activităţilor cotidiene.
- - Cunoaşterea lor este importantă pentru a identifica aria de deficitCunoaşterea lor este importantă pentru a identifica aria de deficit
-- Există două mişcări diagonale prezente în părţile principale ale corpului.Există două mişcări diagonale prezente în părţile principale ale corpului.
- - Fiecare diagonală are componente de flexie, extensie, rotaţie şi mişcări Fiecare diagonală are componente de flexie, extensie, rotaţie şi mişcări
de abducţie sau adducţie.de abducţie sau adducţie.
-Schemele corpului, gâtului şi trunchiului Schemele corpului, gâtului şi trunchiului sunt:sunt:
-flexie cu rotaţie spre dreapta sau spre stânga;-flexie cu rotaţie spre dreapta sau spre stânga;
-extensie cu rotaţie spre dreapta sau spre stânga;-extensie cu rotaţie spre dreapta sau spre stânga;
DDiagonalele extremităţilor superioare şi inferioare iagonalele extremităţilor superioare şi inferioare
= = în funcţie de trei mişcări componente ale şoldului şi umărului:în funcţie de trei mişcări componente ale şoldului şi umărului:
-flexie-extensie;-flexie-extensie;
-abducţie-aducţie-abducţie-aducţie
-rotaţie internă-rotăţie externă.-rotaţie internă-rotăţie externă.
Voss a descris, în 1967, o prescurtare pentru schemele extremităţilorVoss a descris, în 1967, o prescurtare pentru schemele extremităţilor (c (ca a
puncte de referinţă fiind umărul pentru membrul superior şi şoldul pentru puncte de referinţă fiind umărul pentru membrul superior şi şoldul pentru
mebrul inferiormebrul inferior):):
-Diagonala 1- D1- flexie-extensie-Diagonala 1- D1- flexie-extensie
-Diaginala 2 – D2- flexie extensie-Diaginala 2 – D2- flexie extensie
- - Mişcările asociate cu fiecare diagonală se observă în activităţile de Mişcările asociate cu fiecare diagonală se observă în activităţile de
autoîngrijire şi alte ADL-uri.autoîngrijire şi alte ADL-uri.
Membrul superior Membrul superior D1 extensieD1 extensie
-coborârea, adducţia şi rotirea scapulei-coborârea, adducţia şi rotirea scapulei
-extensia, abducţia şi rotirea internă a umărului-extensia, abducţia şi rotirea internă a umărului
-extensia/flexia cotului-extensia/flexia cotului
-pronaţia antebraţului-pronaţia antebraţului
-extensia şi abducţia degetelor-extensia şi abducţia degetelor
-abducţia policelui-abducţia policelui
Scheme unilateraleScheme unilaterale
Membrul superior D2 extensieMembrul superior D2 extensie
-coborârea, abducţia, rotaţia scapulei-coborârea, abducţia, rotaţia scapulei
-extensia, adducţia umărului-extensia, adducţia umărului
-pronaţia antebraţului-pronaţia antebraţului
-flexia şi adducţia degetelor-flexia şi adducţia degetelor
Membrul superior D2 flexieMembrul superior D2 flexie
-ridicarea, adducţia, rotaţia scapulei;-ridicarea, adducţia, rotaţia scapulei;
-cotul în flexie/extensie;-cotul în flexie/extensie;
-supinaţie antebraţului;-supinaţie antebraţului;
-extensia şi abducţia degetelor;-extensia şi abducţia degetelor;
-extensia policelui.-extensia policelui.
Membrul superior Membrul superior D1 flexieD1 flexie
-ridicarea, abducţia şi rotirea scapulei;-ridicarea, abducţia şi rotirea scapulei;
-flexia-extensia cotului;-flexia-extensia cotului;
-supinaţia antebraţului;-supinaţia antebraţului;
-înclinarea radială a articulaţiei -înclinarea radială a articulaţiei
radiocarpiene;radiocarpiene;
-flexia şi adducţia degetelor;-flexia şi adducţia degetelor;
-adducţia policelui.-adducţia policelui.
5)5) Membrul inferior D1 flexie Membrul inferior D1 flexie //extensieextensie
-flexie, adducţie, rotirea externă a şoldului-flexie, adducţie, rotirea externă a şoldului
-genunchiul în flexie/extensie-genunchiul în flexie/extensie
-extensia degetelor-extensia degetelor
6)6) Membrul inferior DMembrul inferior D22 flexie flexie //extensieextensie
-flexie, abducţie, rotirea internă a şoldului-flexie, abducţie, rotirea internă a şoldului
-genunchiul în flexie/extensie-genunchiul în flexie/extensie
-flexia plantară şi eversia piciorului-flexia plantară şi eversia piciorului
-extensia degetelor-extensia degetelor
1)Scheme simetrice1)Scheme simetrice - - Membrele (pereche) efectuează mişcări în acelaşi timpMembrele (pereche) efectuează mişcări în acelaşi timp
2)Scheme asimetrice2)Scheme asimetrice - - Membrele efectuează mişcări spre o parte a corpului, Membrele efectuează mişcări spre o parte a corpului,
în acelaşi timp.în acelaşi timp.
3)Scheme reciproce3)Scheme reciproce - - Membrele (perechi) efectuează mişcări în acelăşi Membrele (perechi) efectuează mişcări în acelăşi
timp, în scheme opuse cu efect stabilizator asupra corpului, gâtului şi timp, în scheme opuse cu efect stabilizator asupra corpului, gâtului şi
trunchiului.trunchiului. Pentru activităţile care necesită un nivel crescut de balans, un Pentru activităţile care necesită un nivel crescut de balans, un
membru efectuează D1 extensie, iar celălat D2 flexie.membru efectuează D1 extensie, iar celălat D2 flexie.
Scheme bilateraleScheme bilaterale::
-scheme contralaterale- -scheme contralaterale- extremitătile de extremitătile de
aceeaşi parte se mişcă în acelaşi timp, în aceeaşi parte se mişcă în acelaşi timp, în
aceeaşi direcţie;aceeaşi direcţie;
-scheme diagonale reciproce- -scheme diagonale reciproce- extremităţile extremităţile
de părţi opuse se mişcă în acelaşi timp.de părţi opuse se mişcă în acelaşi timp.
Scheme combinate ale extremităţilor superioare şi inferioareScheme combinate ale extremităţilor superioare şi inferioare::
-Are loc traversarea liniei mediane-Are loc traversarea liniei mediane
-Remedierea deficitului motor, ca în sindromul de neglijare unilaterală, unde -Remedierea deficitului motor, ca în sindromul de neglijare unilaterală, unde
conştientizarea părţii neglijate este obiectiv de tratament.conştientizarea părţii neglijate este obiectiv de tratament.
-Schemele diagonale folosesc grupuri de muşchi caracteristice mişcărilor -Schemele diagonale folosesc grupuri de muşchi caracteristice mişcărilor
din ADL-uri.din ADL-uri.
Avantajele folosirii diagonalelor în tratamentAvantajele folosirii diagonalelor în tratament::
= = scheme de mişcare şi postură din cursul dezvoltăriischeme de mişcare şi postură din cursul dezvoltării; l; la fel de importantă a fel de importantă
ca menţinerea unei posturi este şi adaptarea acesteia.ca menţinerea unei posturi este şi adaptarea acesteia.
- - necesită interacţiunea dintre componenetle proximale (cap, gât, trunchi) necesită interacţiunea dintre componenetle proximale (cap, gât, trunchi)
şi cele de la extremităţi. şi cele de la extremităţi.
-- creşte capacitatea de a adapta şi a menţine posturi care sunt importante creşte capacitatea de a adapta şi a menţine posturi care sunt importante
în toate activităţile.în toate activităţile.
Scheme totaleScheme totale::