Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

47
TERAPIA OCUPATIONALA IN TERAPIA OCUPATIONALA IN AFECTIUNILE NEUROLOGICE AFECTIUNILE NEUROLOGICE

description

terapie ocupationala

Transcript of Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

Page 1: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

TERAPIA OCUPATIONALA IN TERAPIA OCUPATIONALA IN

AFECTIUNILE NEUROLOGICEAFECTIUNILE NEUROLOGICE

Page 2: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

În activitatea motorie normală, În activitatea motorie normală, ccrreierul eierul

înregistrează mişcările de ansambluînregistrează mişcările de ansamblu şi nu contracţiile şi nu contracţiile

musculare individuale.         musculare individuale.          Majoritatea progreselor se datoreaza unor Majoritatea progreselor se datoreaza unor

modificari cerebrale functionale care au la baza modificari cerebrale functionale care au la baza

plasticitatea neuronalaplasticitatea neuronala.. Plasticitatea include Plasticitatea include adaptarile structurii cerebrale adaptarile structurii cerebrale

aparute in timp ca raspuaparute in timp ca raspunns la modificarea mediului, si s la modificarea mediului, si

avavâând ca si consecinta modificnd ca si consecinta modificăări functionale (Kolb, ri functionale (Kolb,

1995)1995) În cazul unei leziuni cerebrale, În cazul unei leziuni cerebrale, pentru capacitatea pentru capacitatea

functionala nu conteaza doar "cfunctionala nu conteaza doar "cââti" neuroni rti" neuroni răămmâân ci n ci

si modul in care acestia functioneaza si conexiunile si modul in care acestia functioneaza si conexiunile

pe care le vor creape care le vor crea ( (Johansson, 2000Johansson, 2000))

Page 3: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

Screening neuropsihologic Screening neuropsihologic dovezi rezonabile, dincolo de impresia dovezi rezonabile, dincolo de impresia

clinică inițială, pentru un diagnostic de leziuni cerebraleclinică inițială, pentru un diagnostic de leziuni cerebrale//afectiune afectiune

neurologicaneurologica examinare completă neurologic examinare completă neurologicăă diagnosticul, diagnosticul,

tratamentultratamentul, , prognosticul.prognosticul.O O examinare completă neuropsihologiceexaminare completă neuropsihologice, pe de altă parte, este necesară , pe de altă parte, este necesară

pentru a înțelege consecințele de viață de depreciere funcțională (locul de pentru a înțelege consecințele de viață de depreciere funcțională (locul de

muncă, școală, relații, potentialele de conducere, competență, și așa mai muncă, școală, relații, potentialele de conducere, competență, și așa mai

departe).departe).

Page 4: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

Evaluarea pacientului neurologic Evaluarea pacientului neurologic

SScala Barthel cala Barthel sau indicesau indicele le ADLADL Barthel Barthel măsmăsoaoara performanța în activitățilra performanța în activitățile e de bază de bază zilnicezilnice. . utilizează zece variabile care descriu ADL și mobilitatea. utilizează zece variabile care descriu ADL și mobilitatea. introdusă în 1965introdusă în 1965 - - un scor de 0-20. un scor de 0-20. modificatmodificatăă dede Granger et al. în 1979 Granger et al. în 1979includincludee 0-10 puncte pentru fiecare 0-10 puncte pentru fiecare

variabilă, și îmbunătățiri suplimentare variabilă, și îmbunătățiri suplimentare ((19891989)). . Scala este considerată ca fiind de incredere, desi utilizarea sa în Scala este considerată ca fiind de incredere, desi utilizarea sa în

studiile clinice in AVC este inconsecventă. studiile clinice in AVC este inconsecventă. UnUn scor scor mai mare la externare mai mare la externareaa din spital din spital este asociat cu o este asociat cu o

probabilitate mai mare de a fi capabil probabilitate mai mare de a fi capabil de ADL de ADL la domiciliu, cu un grad de la domiciliu, cu un grad de

independență.independență.

Page 5: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

Cele Cele zece variabile zece variabile abordate în scaabordate în scalla Barthel sunt:a Barthel sunt: prezența sau absența de incontinentprezența sau absența de incontinentăă fecal fecalăă prezența sau absența de incontinență urinarăprezența sau absența de incontinență urinară ajutor necesar în îngrijireajutor necesar în îngrijire ajutor necesar în cazul utilizării toaletajutor necesar în cazul utilizării toaleteiei ajutorul necesar ajutorul necesar in in alimentarealimentare ajutor necesar în transferuriajutor necesar în transferuri ajutor necesar în timpul mersuluiajutor necesar în timpul mersului ajutor necesar ajutor necesar la imbrăcarela imbrăcare ajutor necesar în urcatul scarilorajutor necesar în urcatul scarilor ajutorajutor necesarnecesar la la îmîmbbăăieierere Scorul maxim este de 100 puncte si Scorul maxim este de 100 puncte si

corespunde unei autonomii complete. Scorul corespunde unei autonomii complete. Scorul

de 75 punctede 75 puncte = = cvasicvasi--independenta.independenta.

Scorul de 60 puncte Scorul de 60 puncte == "independenta asistata" "independenta asistata"

Page 6: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

Activitate Descriere Scor1. Alimentatia Independent: se serveste de tacamuri

Are nevoie de ajutor pentru a taia alimente105

2. Baia 12312w2210m Face baie fara ajutor 53. Toaleta personala Isi spala fata, dintii, se piaptana, se barbiereste 5

4. Imbracatul Independent: isi innoada sireturileAre nevoie de ajutor

105

5. Controlul intestinal Fara problemeProbleme ocazionale

510

6. Controlul vezical Fara problemeProbleme ocazionale

105

7. Transferul la toaleta Independent pentru a merge la toaletaAre nevoie de ajutor

105

8. Transferul in pat sau fotoliu IndependentAjutor minimAjutor maxim pentru transfer

15105

9. Mersul Independent 50 m cu bastonMerge cu ajutorFotoliu rulant

15105

10. Urcatul scarilor IndependentAre nevoie de ajutor

105

Page 7: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

The National Institute of Health The National Institute of Health SStroke troke sscale (NIHSS)cale (NIHSS):: = = metodă standardizată pentru a măsura nivelul de prejudiciere cauzat de metodă standardizată pentru a măsura nivelul de prejudiciere cauzat de

un accident vascular cerebral. un accident vascular cerebral. masoara mai multe aspecte ale functiei cerebrale, inclusiv conștiința, masoara mai multe aspecte ale functiei cerebrale, inclusiv conștiința,

viziuneviziuneaa, senzația, mișcarea, vorbirea , senzația, mișcarea, vorbirea servește mai multor scopuri, dar utilizarea sa principală este evaluservește mai multor scopuri, dar utilizarea sa principală este evaluareaarea

gradulgraduluiui de invaliditate de invaliditate, si , si permite compararea obiectivă a eficacității între permite compararea obiectivă a eficacității între

diferite tratamente și intervenții de reabilitare diferite tratamente și intervenții de reabilitare postpostAVC. AVC. Un anumit număr de puncte sunt acordate pentru fiecare depreciere Un anumit număr de puncte sunt acordate pentru fiecare depreciere Un scor maxim de 42 reprezintă cel mai sever și devastatorUn scor maxim de 42 reprezintă cel mai sever și devastator AVC. AVC.

0 = 0 = fără AVCfără AVC

1-4 = AVC minor1-4 = AVC minor

5-15 = AVC5-15 = AVC moderatmoderat

15-20 = AVC15-20 = AVC moderat/ severmoderat/ sever

21-42 = AVC sever21-42 = AVC sever

Page 8: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

Scala Ashworth:Scala Ashworth: = = una dintre metodele cel mai utilizate de măsurareuna dintre metodele cel mai utilizate de măsurare a a spasticitatii, spasticitatii, ffiiiindnd în în

mare parte simplă și reproductibilă. mare parte simplă și reproductibilă. Tonusul muscular Tonusul muscular la 5 pla 5 punctuncte/e/ScalScală ă este definit prin este definit prin capacitateacapacitatea unui unui

muschi de a fi întins fără rezistențmuschi de a fi întins fără rezistențăă..ScalScala a AshworthAshworth modificată (MAS) are o scamodificată (MAS) are o scallă de 6 puncte, care ă de 6 puncte, care evalueazăevaluează

pacienții cu AVC.pacienții cu AVC.MAS măsoară mai bine hipertoniaMAS măsoară mai bine hipertonia musculară demusculară decât cât spasticitatea.spasticitatea.

ScorScor                                             Tonus muscularTonus muscular

      11 NormalNormal

      22 Usor crescut la miscarile pasive ale membrelorUsor crescut la miscarile pasive ale membrelor

      33 Crestere moderata, dar miscarile pasive nu sunt dificileCrestere moderata, dar miscarile pasive nu sunt dificile

      44 Crestere marcata, miscari pasive dificileCrestere marcata, miscari pasive dificile

      55 Crestere severa, membrele nu pot fi mobilizate pasivCrestere severa, membrele nu pot fi mobilizate pasiv

Page 9: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

Grade de dizabilitate Caracteristici- dizabilitate

Grd. I Nesemnificativa: este in stare sa indeplineasca singur sarcini obisnuite ale vietii cotidiene

Grd. II Usoara: nu e in stare sa indeplineasca unele activitati dar poate sa se ingrijeasca singur

Grd.II Moderata: necesita supraveghere dar e in stare sa mearga fara ajutor

Grd. IV Medie-accentuata: nu este in stare sa mearga fara asistenta, nu-si poate ingriji propriul corp

Grd. V Severa: imobilizat la pat: are nevoie permanenta de ingrijire

SCALA DE APRECIERE A DIZABILITATII SCALA DE APRECIERE A DIZABILITATII

LA BOLNAVUL VASCULAR (RANKIN)LA BOLNAVUL VASCULAR (RANKIN)

Page 10: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

0        asimptomatic0        asimptomatic

1        mers normal cu oboseala la activitati fizice1        mers normal cu oboseala la activitati fizice

2        mers fara sprijin 8 m in 100 (tulburari de echilibru)2        mers fara sprijin 8 m in 100 (tulburari de echilibru)

3        mers fara sprijin 8 m in 2003        mers fara sprijin 8 m in 200

4        mers cu ajutor unilateral (baston) 8 m in 2004        mers cu ajutor unilateral (baston) 8 m in 200

5        mers cu ajutor bilateral 8 m in < 200 sau unilateral 5        mers cu ajutor bilateral 8 m in < 200 sau unilateral

8 m > 2008 m > 200

6        mers cu ajutor bilateral  8 m in > 2006        mers cu ajutor bilateral  8 m in > 200

7        imposibil sa faca 25 m, ajutat cu scaun rulant7        imposibil sa faca 25 m, ajutat cu scaun rulant

8        legat de scaun rulant dar cu bratele functionale8        legat de scaun rulant dar cu bratele functionale

9        legat de scaun rulant dar cu bratele nefunctionale9        legat de scaun rulant dar cu bratele nefunctionale

SCALA EDSS SIMPLIFICATA DE EVALUARE A DIZABILITATII SCALA EDSS SIMPLIFICATA DE EVALUARE A DIZABILITATII

IN SCLEROZA MULTIPLA (Index ambulIN SCLEROZA MULTIPLA (Index ambulaatoriu)toriu)

Page 11: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

Stadiul 1 Stadiul 1 Afectare unilaterala cu sauAfectare unilaterala cu sau fara jena fara jena 

functionalafunctionala

Stadiul 2 Stadiul 2 Afectare bilaterala sau axiala cu Afectare bilaterala sau axiala cu

prinderea echilibruluiprinderea echilibrului

StadiulStadiul 3 3 Afectare bilaterala cu handicap Afectare bilaterala cu handicap

moderat, afectarea reflexelor de postura; moderat, afectarea reflexelor de postura;

independentindependent

Stadiul 4 Stadiul 4 Afectare sever invalidanta, dar poate Afectare sever invalidanta, dar poate

sta în picioare si merge fara ajutorsta în picioare si merge fara ajutor

Stadiul 5 Stadiul 5 Imobilizat la pat fara ajutorImobilizat la pat fara ajutor

SCALA HOEHN YAHRSCALA HOEHN YAHR - - evaluarea pacientilor cu bevaluarea pacientilor cu b.. Parkinson Parkinson

Page 12: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

SScale de evaluare a starii generale de sanatatecale de evaluare a starii generale de sanatate și și calitcalităătii vietii tii vietii

Page 13: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

Activitate Descriere ScorIgiena corporala Autonomie

Ajutat partial

Dependent

   2

   1

   0

Imbracare

Autonomie

Autonomie pentru imbracare dar ajutor pentru incaltare

Dependent

   2

   1

   0

Mersul la toaleta

Autonomie

Ajutat

Ajutat la pat

   2

   1

   0

Continenta sfincteriana

Continent

Incontinenta ocazional

Incontinent

   2

   1

   0

Alimentatia

Mananca singur

Ajutat pentru taiat cu cutitul

Dependent

   2

   1

   0

SCOR ADLSCOR ADL

Page 14: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

TOTO îîN ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRALN ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL

Paralizia:Paralizia:

= una din disabilitatile cele mai frecvente post AVC= una din disabilitatile cele mai frecvente post AVC

= de obicei de partea opusa leziunii = de obicei de partea opusa leziunii poate afecta poate afecta fata, mb superior/inferior sau hemicorpul fata, mb superior/inferior sau hemicorpul   Probleme in Probleme in ADL, mers, apucat obiecteADL, mers, apucat obiecte. . Deficitul senzitiv Deficitul senzitiv duce la pierderea capacitatii de a recunoaste obiectele duce la pierderea capacitatii de a recunoaste obiectele

din palma sau chiar a propriului organism, afectarea abilitatii de a simti din palma sau chiar a propriului organism, afectarea abilitatii de a simti

atingerea, durerea, temperatura,pozitia partilor corpuluiatingerea, durerea, temperatura,pozitia partilor corpului DurereDurere datorata imobilizarii unei articulatii datorita  paraliziei muschilor, datorata imobilizarii unei articulatii datorita  paraliziei muschilor,

tendotendoaanelor, ligamentelor.        nelor, ligamentelor.          Uneori cUneori căăile de transmitere a senzatiilor spre  creier sunt lezate rezultand ile de transmitere a senzatiilor spre  creier sunt lezate rezultand

transmiterea de semnale falsetransmiterea de semnale false durere in membrul afectat cu deficit durere in membrul afectat cu deficit

senzitiv (senzitiv (sindrom dureros talamicsindrom dureros talamic))

Page 15: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

  DisfagieDisfagie-afectarea muschilor deglutitiei.-afectarea muschilor deglutitiei. Ataxia:Ataxia: afectarea cerebelului afectarea cerebelului coordonare, echilibrul, stabilitatea, mers coordonare, echilibrul, stabilitatea, mers ApraxiaApraxia=incapacitatea de a planifica pasii unei activitati complexe si de a-i =incapacitatea de a planifica pasii unei activitati complexe si de a-i

urmaurma  Afectarea ariei Broca= Afectarea ariei Broca= afazie de expresieafazie de expresie (nu pot sa-si exprime gandurile  (nu pot sa-si exprime gandurile

verbal sau scris)verbal sau scris) Afectarea ariei Wernicke= Afectarea ariei Wernicke= afazia de receptieafazia de receptie (dificultati de intelegere a  (dificultati de intelegere a

limbajului vorbit sau scris)limbajului vorbit sau scris)    Afazia globalaAfazia globala=cea mai severa, nu pot intelege si nici exprima gandurile.=cea mai severa, nu pot intelege si nici exprima gandurile. Anomic, amnezic afaziaAnomic, amnezic afazia=uita doar cuvinte, nume izolate=uita doar cuvinte, nume izolate Afectarea Afectarea memoriei,memoriei, invatarii, constiinteiinvatarii, constiintei, , deficit de atentiedeficit de atentie, nu pot face planuri, nu pot face planuri  Incontinenta urinara Incontinenta urinara e frecventa post AVC e frecventa post AVC = = rezultatul deficitului senzitiv si rezultatul deficitului senzitiv si

motor.        motor.          AnosognosiaAnosognosia = nu-si da seama de afectarea fizica post AVC= nu-si da seama de afectarea fizica post AVC frica, anxietate, frustrare, furie, tristete, depresiefrica, anxietate, frustrare, furie, tristete, depresie

Page 16: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

  Recuperarea in faza acutaRecuperarea in faza acuta  Recuperarea in faza post acutaRecuperarea in faza post acuta  NeuroplasticitateaNeuroplasticitatea    Recuperarea in faza cronica precoceRecuperarea in faza cronica precoce

-   Ridicarea in ortostatism-   Ridicarea in ortostatism

-   Ortostatismul-   Ortostatismul

-   Mersul-   Mersul

-   Miscarile mb superior-   Miscarile mb superior

-  Recuperarea vorbirii-  Recuperarea vorbirii

Perioade favorabile si momente decisive ale Perioade favorabile si momente decisive ale

recuperarii bolnavului cu AVC ischemicrecuperarii bolnavului cu AVC ischemic::

Page 17: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

Dintre supravietuitori, o mare parte sunt dependenti de sprijinul

socialCalitatea vietii dupa AVC este strans legata de deficitele restanteNecesitatea asocierii cu preventia secundara.Se scurteaza perioada de imobilizare.Recuperarea stimuleaza procesele de reorganizare (care exprima

plasticitatea cerebrala) cu scop final recuperarea/substitutia functionala

Necesitatea Necesitatea

reabilitarii in AVCreabilitarii in AVC

Page 18: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

Evolutia după AVCEvolutia după AVC

Recuperarea spontana poate varia semnificativ, chiar si la pacienti cu Recuperarea spontana poate varia semnificativ, chiar si la pacienti cu

leziuni asemanatoare.leziuni asemanatoare. Dimensiunile leziunilor, starea de sanatate anterioara si alti factori pot Dimensiunile leziunilor, starea de sanatate anterioara si alti factori pot

da unele informatii privind evolutia.da unele informatii privind evolutia. Variabilitatea evolutiva ar putea fi influentata de:Variabilitatea evolutiva ar putea fi influentata de:

- Evolutia locala diferita - edem perilezional, etc- Evolutia locala diferita - edem perilezional, etc

- Eficacitatea sistemului de colaterale- Eficacitatea sistemului de colaterale

- Reprezentari ale aceleiasi functii in diferite arii - Reprezentari ale aceleiasi functii in diferite arii

corticalecorticale

- Prezenta si numarul cailor neuronale - Prezenta si numarul cailor neuronale

alternativealternative

Page 19: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

Deficite si mecanisme adaptative:Deficite si mecanisme adaptative: Dupa leziuni ale SNC, principalele deficite sunt:Dupa leziuni ale SNC, principalele deficite sunt:

  Deficitul motorDeficitul motor   Pierderea abilitatiiPierderea abilitatii   Tulburari de tonus (spasticitatea)Tulburari de tonus (spasticitatea)

Mecanismele adaptative apar atât datorită leziunilor neuronale cât si Mecanismele adaptative apar atât datorită leziunilor neuronale cât si

implicării sistemului musculo-scheletalimplicării sistemului musculo-scheletal

Page 20: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

Deficitul motorDeficitul motor:: Scaderea numarului de motoneuroni activati, a ratei de descarcare, si Scaderea numarului de motoneuroni activati, a ratei de descarcare, si

afectarea sincronizarii unitatilor motorii duc la afectarea sincronizarii unitatilor motorii duc la dezorganizarea activitatii dezorganizarea activitatii

motorii la nivel perifericmotorii la nivel periferic  Dobandirea cu intarziere a Dobandirea cu intarziere a fortei contractile fortei contractile asociata miscarilorasociata miscarilor  Forta dezvoltata poate varia in functie de pozitia articulatiilor si starea de Forta dezvoltata poate varia in functie de pozitia articulatiilor si starea de

precontractie muscularaprecontractie musculara

Pierderea abilitPierderea abilităătiitii:: Abilitatea (dexteritatea) este capacitatea de a efectua o activitate precis, Abilitatea (dexteritatea) este capacitatea de a efectua o activitate precis,

rapid, rational si indemanatic (Bernstein);rapid, rational si indemanatic (Bernstein);implicimplicăă pierderea coordonpierderea coordonăării activitrii activităătii contractile tii contractile necesare pentru necesare pentru

realizarea scopului si adaptarea la mediu, datoratrealizarea scopului si adaptarea la mediu, datoratăă incapacit incapacităătii de a regla tii de a regla

fin  coordonarea dintre grupele musculare.fin  coordonarea dintre grupele musculare. ddeficit in transferul rapid si sustinut al informatieieficit in transferul rapid si sustinut al informatiei intre cortex si structurile  intre cortex si structurile

perifericeperiferice

Page 21: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

SpasticitateaSpasticitatea::= = Tulburare motorie caracterizata printr-o exagerare proportionala cu viteza Tulburare motorie caracterizata printr-o exagerare proportionala cu viteza

a reflexelor tonice de scurtare (cu exagerarea reflexelor osteotendinoase) a reflexelor tonice de scurtare (cu exagerarea reflexelor osteotendinoase)

(Lance, 1980)(Lance, 1980)

= = inconstanta la pacientii cu AVCinconstanta la pacientii cu AVC

-- ar putea fi un raspuns adaptativ. ar putea fi un raspuns adaptativ.-pare sa nu aiba relatie cu disabilitatea pare sa nu aiba relatie cu disabilitatea

functionala in AVCfunctionala in AVC

- - are uneori efect favorabilare uneori efect favorabil

Page 22: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

= m= modificari fiziologice, mecanice si functionale ale tesuturilor moiodificari fiziologice, mecanice si functionale ale tesuturilor moi  Lipsa de utilizare poate duce la Lipsa de utilizare poate duce la modificari muscularemodificari musculare::

  Pierderea de unitati motorii functionalePierderea de unitati motorii functionale   Modificari ale tipului de fibre musculareModificari ale tipului de fibre musculare Modificari fiziologice ale fibrelor musculareModificari fiziologice ale fibrelor musculare

si a metabolismului muscular,si a metabolismului muscular, Cresterea redorii musculareCresterea redorii musculare

  Modificari ale articulatiilorModificari ale articulatiilor:: Proliferarea tesutului adipos in spatiul articularProliferarea tesutului adipos in spatiul articular Atrofia cartilajuluiAtrofia cartilajului Slabirea punctelor de insertie a ligamentelorSlabirea punctelor de insertie a ligamentelor OsteoporozaOsteoporoza Modificari de aliniere a articulatiilorModificari de aliniere a articulatiilor

Modificari reactive si adaptativeModificari reactive si adaptative::

Page 23: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

OBIECTIVELE OBIECTIVELE TOTO ÎÎN AVCN AVC Evitarea deconditionarii datorita imobilizarii prelungiteEvitarea deconditionarii datorita imobilizarii prelungite   Incurajarea autoingrijiriiIncurajarea autoingrijirii Functionarea independenta in ADLFunctionarea independenta in ADL Suport emotional Suport emotional al al familieifamiliei Reintegrare in comunitateReintegrare in comunitate

Recuperarea trebuie sa inceapa imediat Recuperarea trebuie sa inceapa imediat

dupa AVC cand pacientul e stabil medicaldupa AVC cand pacientul e stabil medical

Evaluarea iniţială Evaluarea iniţială urmăreşte determinarea:urmăreşte determinarea: abilităţilor pacientului;abilităţilor pacientului; deficienţelor;deficienţelor; a potenţialului.a potenţialului.

Page 24: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

METODE TRADITIONALEMETODE TRADITIONALE

ExercitiiExercitii de crestere a mobilitatii, crestere a fortei si rezistentei in de crestere a mobilitatii, crestere a fortei si rezistentei in

membrele neafactate, antrenarea pentru independenta functionalamembrele neafactate, antrenarea pentru independenta functionalaMetoda neuroevolutiva Metoda neuroevolutiva - Bobath - reducerea spasticitatii prin integrarea - Bobath - reducerea spasticitatii prin integrarea

modelelor normale de miscare.modelelor normale de miscare.Facilitarea neuromusculara si proprioceptiva Facilitarea neuromusculara si proprioceptiva -Kabat & Voss- stretching -Kabat & Voss- stretching

rapid si rezistenta manuală aplicată muschiilor activati din membrele rapid si rezistenta manuală aplicată muschiilor activati din membrele

afectate pe directii functionale care sunt în spirala si diagonala.afectate pe directii functionale care sunt în spirala si diagonala.Tehnica BrunnstromTehnica Brunnstrom= facilitarea patternurilor de miscare sinergice ce se = facilitarea patternurilor de miscare sinergice ce se

dezvolta in timplu recuperarii de la hemiplegie. Dezvoltarea sinergiilor de dezvolta in timplu recuperarii de la hemiplegie. Dezvoltarea sinergiilor de

flexie si extensie e incurajata in faza incipienta cu scopul tranzitiei spre flexie si extensie e incurajata in faza incipienta cu scopul tranzitiei spre

activarea voluntara a  miscarii.activarea voluntara a  miscarii.Tehnica Rood Tehnica Rood - foloseste stimularea cutanata senzitiva pentru a activa - foloseste stimularea cutanata senzitiva pentru a activa

miscarea.miscarea.

Page 25: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

ALTE METODEALTE METODE Constraint Induced Movement Therapy (CIMT) Constraint Induced Movement Therapy (CIMT) - partea neafectata este imobilizata cu o orteza pe o perioada de 90% partea neafectata este imobilizata cu o orteza pe o perioada de 90%

timp de 2 saptamani in afara de weekend. timp de 2 saptamani in afara de weekend. - Partea afectata este utilizata repetat in exercitii timp de 6-7 ore pe zi 10 Partea afectata este utilizata repetat in exercitii timp de 6-7 ore pe zi 10

zile zile - necesita miscare de cel putin 10 grade in E degetelor si 20 grade in E necesita miscare de cel putin 10 grade in E degetelor si 20 grade in E

pumnului in partea afectatapumnului in partea afectata- Se foloseste schimbarea comportamentului mai degraba decat Se foloseste schimbarea comportamentului mai degraba decat

normalizarea patternurilor de miscare. normalizarea patternurilor de miscare. - Din cauza deficitului motor si senzitiv ADL, mersulDin cauza deficitului motor si senzitiv ADL, mersul,, transferurile se transferurile se

invata altfelinvata altfel- Pacientii  AVC sunt antrenati sa mearga intr-un sistem de hamuri ce Pacientii  AVC sunt antrenati sa mearga intr-un sistem de hamuri ce

scade greutatea necesara mersului. scade greutatea necesara mersului.

Page 26: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

Antrenarea mainii Antrenarea mainii la cei cu hemipareza usoara.: prizele, viteza pumn-la cei cu hemipareza usoara.: prizele, viteza pumn-

degete, coordonarea.degete, coordonarea. Folosirea robotilor Folosirea robotilor la partea de miscare pe care pacientul nu o poate la partea de miscare pe care pacientul nu o poate

realiza singur.realiza singur.    Miscarea bilaterala - Miscarea bilaterala - se bazeaza pe teoria coordonarii intre membre , se bazeaza pe teoria coordonarii intre membre ,

adica miscarile voluntare ale membrului sanatos  faciliteaza miscarea in adica miscarile voluntare ale membrului sanatos  faciliteaza miscarea in

membrul afecatat. membrul afecatat.

Page 27: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

ReeducareaReeducarea CoordonariiCoordonarii Reeducarea motricitatii fineReeducarea motricitatii fine TTehnici de conservare a energieiehnici de conservare a energiei ADLADL Echipamente adaptative/Echipamente adaptative/de asistarede asistare::

► hrănire, îngrijire, imbraca, precum și alte ADLhrănire, îngrijire, imbraca, precum și alte ADL

► ► prevenirea căderilorprevenirea căderilor

Page 28: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

Recuperarea deficitului vizual si de perceptie Recuperarea deficitului vizual si de perceptie integrarea senzoriala si perceptuala in cadrul ADLintegrarea senzoriala si perceptuala in cadrul ADL Pentru a constientiza partile corpului si a reduce Pentru a constientiza partile corpului si a reduce

neglijarea lor neglijarea lor

training functional repetitiv cu ADL: training functional repetitiv cu ADL:

- activitati cu creionul, hartia, - activitati cu creionul, hartia,

- activitati la computer, cu cartile de - activitati la computer, cu cartile de

joc, joc,

- stimulare senzoriala pe partea - stimulare senzoriala pe partea

afectata. afectata. Indicii vizuale pentru cei cu deficite vizuale. Indicii vizuale pentru cei cu deficite vizuale. Pentru apraxie Pentru apraxie simplificarea activitatilor, indicii simplificarea activitatilor, indicii

verbale, senzorialeverbale, senzoriale

Page 29: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

TERAPIA NEUROEVOLUTIVA TERAPIA NEUROEVOLUTIVA LA LA PACIENTUL HEMIPLEGICPACIENTUL HEMIPLEGIC

Obiective:Obiective:

-cresterea gradului de constientizarea asupra p-cresterea gradului de constientizarea asupra păărtii paralizatertii paralizate

-o mai bun-o mai bunăă integrare a ambelor p integrare a ambelor păărti ale corpuluirti ale corpului

- - cresterea stimulcresterea stimulăării senzoriale pe partea hemiplegicrii senzoriale pe partea hemiplegicăă

1.) 1.) Rearanjarea locuinteiRearanjarea locuintei

  Pacientul trebuiePacientul trebuie  astfel asezat incat partea astfel asezat incat partea

plegica să fie expusă stimulilor din mediu: spre plegica să fie expusă stimulilor din mediu: spre

usa, spre telefon, spre televizor; etc., pentru a usa, spre telefon, spre televizor; etc., pentru a

determina bolnavul să se întoarcă spre determina bolnavul să se întoarcă spre

acea parte.  In acest mod se realizeaza o acea parte.  In acest mod se realizeaza o

mai  buna integrare a hemicorpului paralizat in mai  buna integrare a hemicorpului paralizat in

ansamblul organismuluiansamblul organismului

Page 30: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

2.) 2.) ADLADL

- Antrenamentul pentru ADL incepe cu activitati in care terapeutul asistă, - Antrenamentul pentru ADL incepe cu activitati in care terapeutul asistă,

dirijând manual partea bolnavă pentru a dirijând manual partea bolnavă pentru a reface senzatia kinestezica reface senzatia kinestezica a a

miscării corectemiscării corecte

- - ADL si IADL necesita abilitati vizuale, perceptuale, cognitive, de ADL si IADL necesita abilitati vizuale, perceptuale, cognitive, de

coordonarecoordonare,, mobilitate, forta, echilibrul, senzatie normala, probleme mobilitate, forta, echilibrul, senzatie normala, probleme

culturale, de mediu, ingrijire.culturale, de mediu, ingrijire.

- - Ortezele reduc spasticitatea  si previn disabilitateaOrtezele reduc spasticitatea  si previn disabilitatea

33.) Pozitia in pat.) Pozitia in pat

Pozilionarea corecta in pat are efecte favorabile:Pozilionarea corecta in pat are efecte favorabile:

-  incarcarea -  incarcarea normalizeaza tonusul muscularnormalizeaza tonusul muscular

-  incarcarea -  incarcarea creste constientizarea partii afectatecreste constientizarea partii afectate

- incarcarea partii paralizate - incarcarea partii paralizate creste aferentele senzoriale creste aferentele senzoriale de partea de partea

afectataafectata

- incarcarea scade teama bolnavului- incarcarea scade teama bolnavului

- alungirea hemicorpului paralizat - alungirea hemicorpului paralizat scade spasticitateascade spasticitatea

Page 31: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

Decubit laterat pe partea paralizata Decubit laterat pe partea paralizata

-- spatele paralel cu marginea patului      spatele paralel cu marginea patului      

-- capul se plaseaza simetric pe perna (se va evita hiperextensia coloanei capul se plaseaza simetric pe perna (se va evita hiperextensia coloanei

cervicale )cervicale )

-- umarul in antepulsie completa si in flexie de minimum 90° (flexie mai mica umarul in antepulsie completa si in flexie de minimum 90° (flexie mai mica

de 90°, incurajeaza sinergja de flexie a membrului superior) si in RE de 90°, incurajeaza sinergja de flexie a membrului superior) si in RE

antebratul in supinatie cu cotul flectat antebratul in supinatie cu cotul flectat 

-- mana plasata sub pernamana plasata sub perna

Page 32: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

Decubit lateral pe partea sanatoasa Decubit lateral pe partea sanatoasa 

-- membrul superior paralizat sprijinit pe o pernamembrul superior paralizat sprijinit pe o perna

-- membrul inferior paralizat cu soldul in  flexie, genunchiul in  flexie, in membrul inferior paralizat cu soldul in  flexie, genunchiul in  flexie, in

sprijin pe pernasprijin pe perna

-g-g lezna si piciorul sustinute pentru a nu favoriza inversialezna si piciorul sustinute pentru a nu favoriza inversia

Page 33: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

Decubit dorsalDecubit dorsal

-- caput asezat simetric pe pernacaput asezat simetric pe perna

-- tot corpul asezat simetric in raport cu linia tot corpul asezat simetric in raport cu linia

mediana pentru a evita scurtarea muschilor mediana pentru a evita scurtarea muschilor

paralizatiparalizati

-- o perna sub umarul paralizat pentru a nu fi mai o perna sub umarul paralizat pentru a nu fi mai

sus decat cesus decat cell sanatos sanatos

-- bratul paralizat in sprijin pe perna, cu cotul bratul paralizat in sprijin pe perna, cu cotul

extins si antebratul in supinatieextins si antebratul in supinatie

-- o mica perna se poate plasa sub sold pentru a o mica perna se poate plasa sub sold pentru a

reduce retractura muschilor pelvienireduce retractura muschilor pelvieni

-- nu se recomanda perna sub genunchi pentru a nu se recomanda perna sub genunchi pentru a

nu favoriza scurtarea flexorilor la genunchi si nu favoriza scurtarea flexorilor la genunchi si

sinergia de extensiesinergia de extensie

Page 34: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

4.) 4.) Tehnicile de normalizare a tonusului Tehnicile de normalizare a tonusului muscularmuscular ((propuse de Bobathpropuse de Bobath))::

-încărcarea părţii paralizate a corpului;-încărcarea părţii paralizate a corpului;

-rotaţia trunchiului;-rotaţia trunchiului;

-antepulsia scapulară;-antepulsia scapulară;

-înclinaţia spre înainte a pelvisului;-înclinaţia spre înainte a pelvisului;

-facilitarea mişcărilor lente; controlate;-facilitarea mişcărilor lente; controlate;

-poziţion-poziţionaarea corectă.rea corectă.

Echipamentele de asistare sunt folosite numai pentru securitatea Echipamentele de asistare sunt folosite numai pentru securitatea

bolnavului şi nu ca resort primar sau ca substitut al tratamentului.bolnavului şi nu ca resort primar sau ca substitut al tratamentului.

Page 35: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

Facilitarea neuromusculară proprioceptivă Facilitarea neuromusculară proprioceptivă

se bazează pe mişcările normale şi pe dezvoltarea motorie din cursul se bazează pe mişcările normale şi pe dezvoltarea motorie din cursul

evoluţiei ontogeneticeevoluţiei ontogenetice utilizează mişcările de ansamblu, care se desfăşoră în diagonală şi în utilizează mişcările de ansamblu, care se desfăşoră în diagonală şi în

spirală şi care se aseamănă cu mişcările din activitatea cotidianăspirală şi care se aseamănă cu mişcările din activitatea cotidiană Principiile de tratament Principiile de tratament au fost stabilite de Voss în 1966:au fost stabilite de Voss în 1966:

1.Toate fiinţele umane au 1.Toate fiinţele umane au potenţiale potenţiale care nu au fost complet dezvoltate. care nu au fost complet dezvoltate.

2.Dezvoltarea neuromotorie normală se desfăşoară în 2.Dezvoltarea neuromotorie normală se desfăşoară în direcţie direcţie

cervicocaudală şi proximodistalăcervicocaudală şi proximodistală (î (în evaluare şi tratament vor fi urmărite n evaluare şi tratament vor fi urmărite

aceste direcţiiaceste direcţii). ). Când există o invaliditate severă, atenţia se concentrează pe Când există o invaliditate severă, atenţia se concentrează pe

regiunile corpului şi gâtului, cu receptorii auditivi, vestibulari, vizuali şi regiunile corpului şi gâtului, cu receptorii auditivi, vestibulari, vizuali şi

asupra trunchiului superior şi a extremităţilor. Dacă nu există un control asupra trunchiului superior şi a extremităţilor. Dacă nu există un control

adecvat la nivelul corpului, gâtului şi trunchiului, depriderile motorii de fineţe adecvat la nivelul corpului, gâtului şi trunchiului, depriderile motorii de fineţe

nu pot fi dezvoltate.nu pot fi dezvoltate.

Page 36: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

3.Depriderile motorii timpurii 3.Depriderile motorii timpurii sunt dominate de activităţile refelxe. sunt dominate de activităţile refelxe.

Deprinderile motorii ale adultuluiDeprinderile motorii ale adultului, , modificările de tonus de la nivelul modificările de tonus de la nivelul

membrelor sunt susţinute sau întărite de refexele posturalemembrelor sunt susţinute sau întărite de refexele posturale

AplicaţieAplicaţie:: Dacă extensorii cotului sunt slabi vom postura bolnavul, astfel încât să-şi Dacă extensorii cotului sunt slabi vom postura bolnavul, astfel încât să-şi

privească partea bolnavă. Reflexul tonic asimetric al gâtului, declanşat prin această privească partea bolnavă. Reflexul tonic asimetric al gâtului, declanşat prin această

poziţie, va avea efect de întărire asupra muşchilor slabi ai membrului superior.poziţie, va avea efect de întărire asupra muşchilor slabi ai membrului superior.

4.Deprinderile motorii precoce 4.Deprinderile motorii precoce sunt caracterizate prin sunt caracterizate prin mişcări spontane mişcări spontane

care oscilează între extrema flexiune şi extrema extensiune. Sunt mişcări care oscilează între extrema flexiune şi extrema extensiune. Sunt mişcări

ritmice şi au un caracter ireversibil.ritmice şi au un caracter ireversibil.

5.Dezvoltarea deprinderilor motorii 5.Dezvoltarea deprinderilor motorii este exprimată într-o este exprimată într-o succesiune succesiune

ordonată de modele de mişcare şi posturăordonată de modele de mişcare şi postură. . Utilizarea extremităţilor în Utilizarea extremităţilor în

mişcări complexe, de ansamblu necesită interacţiunea cu schemele de mişcări complexe, de ansamblu necesită interacţiunea cu schemele de

mişcare ale capului, gâtului şi trunchiului.mişcare ale capului, gâtului şi trunchiului.

Page 37: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

6.Dezvoltarea deprinderilor motorii are 6.Dezvoltarea deprinderilor motorii are tendinţă de ciclicitatetendinţă de ciclicitate, evidenţiată prin , evidenţiată prin

trecerea de la dominanţa flexorilor la cea a extensorilor.trecerea de la dominanţa flexorilor la cea a extensorilor.

AplicaţieAplicaţie:: Un obiectiv principal al tratamentului prin facilitare neuromusculară Un obiectiv principal al tratamentului prin facilitare neuromusculară

proprioceptivă este acela de a stabili o balanţă între antagonişti; alternanţproprioceptivă este acela de a stabili o balanţă între antagonişti; alternanţaa dintre dintre

antantaagonişti ajută la dezvoltarea balanţei musculare.gonişti ajută la dezvoltarea balanţei musculare.

7.Etapele dezvoltării motorii au o 7.Etapele dezvoltării motorii au o succesiune ordonatăsuccesiune ordonată

AplicaţieAplicaţie:: Pentru a stabili în ce postură să poziţionăm bolnavul, trebuie să ţinem Pentru a stabili în ce postură să poziţionăm bolnavul, trebuie să ţinem

cont de etapele dezvoltării motorii normale. Dacă o tehnică sau o postură nu este cont de etapele dezvoltării motorii normale. Dacă o tehnică sau o postură nu este

eficientă, trebuie să încercăm reeducarea activităţii respective într-o altă postură.eficientă, trebuie să încercăm reeducarea activităţii respective într-o altă postură.

Page 38: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

8.Locomoţia depinde de contracţia reciprocă a flexorilor şi a extensorilor8.Locomoţia depinde de contracţia reciprocă a flexorilor şi a extensorilor, iar , iar

menţinerea posturii necesită o ajustare continuă a nuanţelor dezechilibrului. menţinerea posturii necesită o ajustare continuă a nuanţelor dezechilibrului.

AplicaţieAplicaţie:: Acesta este principiul fundamental care stă la baza unui obiectiv Acesta este principiul fundamental care stă la baza unui obiectiv

principal al principal al FNFNPP - refacerea echilibrului dintre antagonişti.- refacerea echilibrului dintre antagonişti.

9.9. Perfecţionarea abilităţilor motorii este dependentă Perfecţionarea abilităţilor motorii este dependentă de învăţarea motoriede învăţarea motorie..

Stimularea multisenzorială de către terapeut facilitează învăţarea motorie a Stimularea multisenzorială de către terapeut facilitează învăţarea motorie a

pacientului şi este parte integrantă a FNP pacientului şi este parte integrantă a FNP

10.10. Frecvenţa Frecvenţa stimulărilor şi activităţilor repetitive stimulărilor şi activităţilor repetitive sunt folosite pentru a sunt folosite pentru a

promova promova învăţarea actelor motorii învăţarea actelor motorii şi pentru a şi pentru a dezvolta forţa şi rezistenţadezvolta forţa şi rezistenţa. .

11.11. Activităţile orientate spre un anumit scop, cuplate cu FNP, sunt folosite Activităţile orientate spre un anumit scop, cuplate cu FNP, sunt folosite

pentru a grăbi pentru a grăbi învăţarea mersului şi a activităţilor de autoîngrijireînvăţarea mersului şi a activităţilor de autoîngrijire..

Când se aplică FNP la autoîngrijire, obiectivul este Când se aplică FNP la autoîngrijire, obiectivul este

îmbunătăţirea abilităţii funcţionaleîmbunătăţirea abilităţii funcţionale

Page 39: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

Prin Prin FNP FNP aportul tactil aportul tactil este completat prin contactele normale ale este completat prin contactele normale ale

terapeutului care ghidează şi întăresc răspunsul dorit:terapeutului care ghidează şi întăresc răspunsul dorit:• atingerea uşoară a pacientului, pentru a ghida mişcarea;atingerea uşoară a pacientului, pentru a ghida mişcarea;• folosirea stretchingului pentru a iniţia mişcarea;folosirea stretchingului pentru a iniţia mişcarea; • opunerea de rezistenţă pentru a intensifica mişcarea ;opunerea de rezistenţă pentru a intensifica mişcarea ;• pentru creşterea vitezei şi acurateţei mişcării, este necesară pentru creşterea vitezei şi acurateţei mişcării, este necesară

exersarea repetată, prin care pacientul câştigă schemele habituale, pe exersarea repetată, prin care pacientul câştigă schemele habituale, pe

care apoi le efectuează automat, fără efort voluntar.care apoi le efectuează automat, fără efort voluntar.

Page 40: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

Pentru învăţarea motorie trebuie respectate câteva Pentru învăţarea motorie trebuie respectate câteva componentecomponente din din

punct de vedere al abordării FNP:punct de vedere al abordării FNP: stimularea multisenzorială stimularea multisenzorială prin: comenzi verbale, stimulare vizuală şi prin: comenzi verbale, stimulare vizuală şi

contacte normale;contacte normale; atingereaatingerea este cea mai eficientă dintre stimulări şi ajută pacientul să este cea mai eficientă dintre stimulări şi ajută pacientul să

simtă mişcările normale;simtă mişcările normale; pacientul trebuie să practice pacientul trebuie să practice activităţile motorii în situaţii diferite activităţile motorii în situaţii diferite şi care şi care

au răspuns au răspuns feed-back imediatfeed-back imediat..

Page 41: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

Schemele de mişcare şi de postură în FNPSchemele de mişcare şi de postură în FNP - - Schemele diagonaleSchemele diagonale= = scheme de mişcare globale observate în cadrul activităţilor cotidiene.scheme de mişcare globale observate în cadrul activităţilor cotidiene.

- - Cunoaşterea lor este importantă pentru a identifica aria de deficitCunoaşterea lor este importantă pentru a identifica aria de deficit

-- Există două mişcări diagonale prezente în părţile principale ale corpului.Există două mişcări diagonale prezente în părţile principale ale corpului.

- - Fiecare diagonală are componente de flexie, extensie, rotaţie şi mişcări Fiecare diagonală are componente de flexie, extensie, rotaţie şi mişcări

de abducţie sau adducţie.de abducţie sau adducţie.

-Schemele corpului, gâtului şi trunchiului Schemele corpului, gâtului şi trunchiului sunt:sunt:

-flexie cu rotaţie spre dreapta sau spre stânga;-flexie cu rotaţie spre dreapta sau spre stânga;

-extensie cu rotaţie spre dreapta sau spre stânga;-extensie cu rotaţie spre dreapta sau spre stânga;

DDiagonalele extremităţilor superioare şi inferioare iagonalele extremităţilor superioare şi inferioare

= = în funcţie de trei mişcări componente ale şoldului şi umărului:în funcţie de trei mişcări componente ale şoldului şi umărului:

-flexie-extensie;-flexie-extensie;

-abducţie-aducţie-abducţie-aducţie

-rotaţie internă-rotăţie externă.-rotaţie internă-rotăţie externă.

Page 42: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

Voss a descris, în 1967, o prescurtare pentru schemele extremităţilorVoss a descris, în 1967, o prescurtare pentru schemele extremităţilor (c (ca a

puncte de referinţă fiind umărul pentru membrul superior şi şoldul pentru puncte de referinţă fiind umărul pentru membrul superior şi şoldul pentru

mebrul inferiormebrul inferior):):

-Diagonala 1- D1- flexie-extensie-Diagonala 1- D1- flexie-extensie

-Diaginala 2 – D2- flexie extensie-Diaginala 2 – D2- flexie extensie

- - Mişcările asociate cu fiecare diagonală se observă în activităţile de Mişcările asociate cu fiecare diagonală se observă în activităţile de

autoîngrijire şi alte ADL-uri.autoîngrijire şi alte ADL-uri.

Page 43: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

Membrul superior Membrul superior D1 extensieD1 extensie

-coborârea, adducţia şi rotirea scapulei-coborârea, adducţia şi rotirea scapulei

-extensia, abducţia şi rotirea internă a umărului-extensia, abducţia şi rotirea internă a umărului

-extensia/flexia cotului-extensia/flexia cotului

-pronaţia antebraţului-pronaţia antebraţului

-extensia şi abducţia degetelor-extensia şi abducţia degetelor

-abducţia policelui-abducţia policelui

Scheme unilateraleScheme unilaterale

Membrul superior D2 extensieMembrul superior D2 extensie

-coborârea, abducţia, rotaţia scapulei-coborârea, abducţia, rotaţia scapulei

-extensia, adducţia umărului-extensia, adducţia umărului

-pronaţia antebraţului-pronaţia antebraţului

-flexia şi adducţia degetelor-flexia şi adducţia degetelor

Page 44: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

Membrul superior D2 flexieMembrul superior D2 flexie

-ridicarea, adducţia, rotaţia scapulei;-ridicarea, adducţia, rotaţia scapulei;

-cotul în flexie/extensie;-cotul în flexie/extensie;

-supinaţie antebraţului;-supinaţie antebraţului;

-extensia şi abducţia degetelor;-extensia şi abducţia degetelor;

-extensia policelui.-extensia policelui.

Membrul superior Membrul superior D1 flexieD1 flexie

-ridicarea, abducţia şi rotirea scapulei;-ridicarea, abducţia şi rotirea scapulei;

-flexia-extensia cotului;-flexia-extensia cotului;

-supinaţia antebraţului;-supinaţia antebraţului;

-înclinarea radială a articulaţiei -înclinarea radială a articulaţiei

radiocarpiene;radiocarpiene;

-flexia şi adducţia degetelor;-flexia şi adducţia degetelor;

-adducţia policelui.-adducţia policelui.

Page 45: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

5)5) Membrul inferior D1 flexie Membrul inferior D1 flexie //extensieextensie

-flexie, adducţie, rotirea externă a şoldului-flexie, adducţie, rotirea externă a şoldului

-genunchiul în flexie/extensie-genunchiul în flexie/extensie

-extensia degetelor-extensia degetelor

6)6) Membrul inferior DMembrul inferior D22 flexie flexie //extensieextensie

-flexie, abducţie, rotirea internă a şoldului-flexie, abducţie, rotirea internă a şoldului

-genunchiul în flexie/extensie-genunchiul în flexie/extensie

-flexia plantară şi eversia piciorului-flexia plantară şi eversia piciorului

-extensia degetelor-extensia degetelor

Page 46: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

1)Scheme simetrice1)Scheme simetrice - - Membrele (pereche) efectuează mişcări în acelaşi timpMembrele (pereche) efectuează mişcări în acelaşi timp

2)Scheme asimetrice2)Scheme asimetrice - - Membrele efectuează mişcări spre o parte a corpului, Membrele efectuează mişcări spre o parte a corpului,

în acelaşi timp.în acelaşi timp.

3)Scheme reciproce3)Scheme reciproce - - Membrele (perechi) efectuează mişcări în acelăşi Membrele (perechi) efectuează mişcări în acelăşi

timp, în scheme opuse cu efect stabilizator asupra corpului, gâtului şi timp, în scheme opuse cu efect stabilizator asupra corpului, gâtului şi

trunchiului.trunchiului. Pentru activităţile care necesită un nivel crescut de balans, un Pentru activităţile care necesită un nivel crescut de balans, un

membru efectuează D1 extensie, iar celălat D2 flexie.membru efectuează D1 extensie, iar celălat D2 flexie.

Scheme bilateraleScheme bilaterale::

-scheme contralaterale- -scheme contralaterale- extremitătile de extremitătile de

aceeaşi parte se mişcă în acelaşi timp, în aceeaşi parte se mişcă în acelaşi timp, în

aceeaşi direcţie;aceeaşi direcţie;

-scheme diagonale reciproce- -scheme diagonale reciproce- extremităţile extremităţile

de părţi opuse se mişcă în acelaşi timp.de părţi opuse se mişcă în acelaşi timp.

Scheme combinate ale extremităţilor superioare şi inferioareScheme combinate ale extremităţilor superioare şi inferioare::

Page 47: Terapie Ocupationala La Bolnavi Neurologici

-Are loc traversarea liniei mediane-Are loc traversarea liniei mediane

-Remedierea deficitului motor, ca în sindromul de neglijare unilaterală, unde -Remedierea deficitului motor, ca în sindromul de neglijare unilaterală, unde

conştientizarea părţii neglijate este obiectiv de tratament.conştientizarea părţii neglijate este obiectiv de tratament.

-Schemele diagonale folosesc grupuri de muşchi caracteristice mişcărilor -Schemele diagonale folosesc grupuri de muşchi caracteristice mişcărilor

din ADL-uri.din ADL-uri.

Avantajele folosirii diagonalelor în tratamentAvantajele folosirii diagonalelor în tratament::

= = scheme de mişcare şi postură din cursul dezvoltăriischeme de mişcare şi postură din cursul dezvoltării; l; la fel de importantă a fel de importantă

ca menţinerea unei posturi este şi adaptarea acesteia.ca menţinerea unei posturi este şi adaptarea acesteia.

- - necesită interacţiunea dintre componenetle proximale (cap, gât, trunchi) necesită interacţiunea dintre componenetle proximale (cap, gât, trunchi)

şi cele de la extremităţi. şi cele de la extremităţi.

-- creşte capacitatea de a adapta şi a menţine posturi care sunt importante creşte capacitatea de a adapta şi a menţine posturi care sunt importante

în toate activităţile.în toate activităţile.

Scheme totaleScheme totale::