Post on 17-Feb-2018
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 1/102
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ- NAPOCA
FACULTATEA DE MECANICĂ
SPECIALIZAREA:Maşini şi instalatii pnt!" a#!i$"lt"!% şi
in&"st!i ali'nta!%
PROIECT DE DIPLOMĂSt"&i"l p!i(in& $alitata t!n"!il)! şi ni(l"l p)l"%!ii
s)l"!il)! *n +"&,"l Cl"+
Conducător: Absolvent:
P!). &!. in#. Ila!i I(an S)!in Ni$)la P)p
/012
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 2/102
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE MECANICĂ
DEPARTAMENTUL: AUTOVEHICULE RUTIERE 3I TRANSPORTURI
PROIECT DE DIPOMĂ
Numele şi prenumele absolventului : P)p S)!in Ni$)la
Secţia şi forma de învăţământ : Maşini şi instalatii pnt!" a#!i$"lt"!% şi in&"st!i ali'nta!%
Tema proiectului de diplomă: St"&i"l p!i(in& $alitata t!n"!il)! şi ni(l"l p)l"%!ii s)l"!il)! *n
+"&,"l Cl"+
Locul de documentare : A#n,ia Na,i)nal% pnt!" P!)t$,ia M&i"l"i4s"$"!sala Cl"+
Oi$i"l & St"&ii P&)l)#i$ şi A#!)$5i'i$4s"$"!sala Cl"+
Conducătorul proiectului : P!). D!. In#. Ila!i I(an
Consultanţi de specialitate : D!. In#. Liana M"!şan
P!). D!. In#. T)&)! R"s"
Data primirii temei : 06.10./017
Data predării : 10.08./012
CND!C"T# $T%%N&%'%C: A(SL)*NT:
P!). D!. In#. Ila!i I(an S)!in Ni$)la P)p
Notă: Toate drepturile de autor privind proiectul de diplomă+lucrarea de disertaţie, multiplicarea pe orice cale,
traducerea unei părţi sau a între-ii lucrări, precum şi valorificarea sub orice formă a conţinutului şi ideilor cuprinse în
proiect, sunt atribute e.clusive ale !N%)*#S%T"&%% T*/N%C* D%N CL!01NA2CA3
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 3/102
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE MECANICĂ
DEPARTAMENTUL: AUTOVEHICULE RUTIERE 3I TRANSPORTURI
Fişa a9s)l(nt"l"i
privind activitatea de pre-ătire a proiectului de diplomă
iunie 4567
Numele şi prenumele P)p S)!in Ni$)la
Titlul proiectului dediplomă+lucrării de
disertaţie
St"&i"l p!i(in& $alitata t!n"!il)! şi ni(l"l p)l"%!ii s)l"!il)!
*n +"&,"l Cl"+
Numele şi prenumele Data la care studentul afost luat în evidenţă
Semnătura
Conducător P!). D!. In#. Ila!i I(an 06.10./017
Consultant despecialitate
D!. In#. M"!şan Liana 06.10./017
Consultant despecialitate
P!). D!. In#. T)&)!R"s"
06.10./017
P!)#!a'"l & p!#%ti! s%pt%'nal%
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 4/102
2erioada
săptămânală
Numele si prenumele Semnătura Avi8 birou
catedră
Semnătur a
9artie 6616 2rof3 Dr3 %n-3 %larie %van
9artie 6;16< 2rof3 Dr3 %n-3 %larie %van
9artie 4=14; 2rof3 Dr3 %n-3 %larie %van
9artie 516 2rof3 Dr3 %n-3 %larie %van
Aprilie 5615 2rof3 Dr3 %n-3 %larie %van
Aprilie 5>15? 2rof3 Dr3 %n-3 %larie %van
Aprilie 616= 2rof3 Dr3 %n-3 %larie %van
Aprilie 45144 2rof3 Dr3 %n-3 %larie %van
Aprilie 4>14? 2rof3 Dr3 %n-3 %larie %van
9ai 5=15> 2rof3 Dr3 %n-3 %larie %van
9ai 6416 2rof3 Dr3 %n-3 %larie %van
9ai 6?144 2rof3 Dr3 %n-3 %larie %van9ai 4;14< 2rof3 Dr3 %n-3 %larie %van
%unie 515= 2rof3 Dr3 %n-3 %larie %van
%unie 5<15? 2rof3 Dr3 %n-3 %larie %van
(irou Departament,P!). D!. In#. Ni$)la ;"!nt
P!). D!. In#. Ni$)la Filip
P!). D!. In#. Ila!i I(an
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCAFACULTATEA DE MECANICĂ
DEPARTAMENTUL: AUTOVEHICULE RUTIERE 3I TRANSPORTURI
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 5/102
Ssi"na: i"ni /012
Director Departament,
P!). &!. in#. ;"!nt Ni$)la
RECENZIE
Asupra proiectului de diplomă+lucrării de disertaţie cu titlul @@ @@@@ @@@@@@@@@@@@@@@3 @@@@@@@@@@@3333333333333333333333333333 @@@@@@@@@@@@
*laborat de absolventul @@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@3333333333333333
Conţinutul proiectului:
@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@2erioada de documentare şi pre-ătire a proiectului:
@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@
Aspecte po8itive:
@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@
@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@
Aspecte ne-ative:
@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@33@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@33333333333333333333
Contribuţii personale ale autorului
@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@333333333333333
2osibilităţi de valorificare a proiectului:
33@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@33@@@@@@@@@@@@@@@@
Se propune admiterea + respin-erea proiectului pentru susţinere publică3
Conducător : P!). &!. in#. Ila!i I(an
Declaraţie pe proprie răspundere privind
autenticitatea lucrării de licenţă
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 6/102
Subsemnatul P)p S)!in Ni$)la 4le-itimat cu C3% seria B nr3>76???,CN2 6?45;664=?=<
autorul lucrării: St"&i"l p!i(in& $alitata t!n"!il)! şi ni(l"l p)l"%!ii s)l"!il)! *n +"&,"l
Cl"+ elaborată în vederea susţinerii e.amenului de finali8are a studiilor de licenţă la 'acultatea9ecanică, Speciali8area Maşini şi instala,ii pnt!" a#!i$"lt"!% şi in&"st!i ali'nta!% din cadrul
!niversităţii Tenice din CluE1Napoca, sesiunea iunie a anului universitar 456=14567, declar pe
proprie răspundere, că această lucrare este re8ultatul propriei activităţi intelectuale, pe ba8a
cercetărilor mele şi pe ba8a informaţiilor obţinute din surse care au fost citate, în te.tul lucrării, şi în
biblio-rafie3
Declar, că această lucrare nu conţine porţiuni pla-iate, iar sursele biblio-rafice au fost folosite
cu respectarea le-islaţiei române şi a convenţiilor internaţionale privind drepturile de autor3
Declar, de asemenea, că aceasta lucrare nu a mai fost pre8entată în faţa unei alte comisii de
e.amen de licenţă+diplomă+disertaţie3
De asemenea, declar că sunt de acord ca proiectul de diplomă+lucrarea de disertaţie să fie
verificată prin orice modalitate le-ală pentru confirmarea ori-inalităţii, consimţind inclusiv la
introducerea conţinutului său într1o ba8ă de date în acest scop3
Fn ca8ul constatării ulterioare a unor declaraţii false, voi suporta sancţiunile administrative,
respectiv, anularea examenului de licenţă/diplomă/disertaţie.
Lucrarea conţine: ?< pa-ini, ? tabele,6? fi-uri3 Ane.a cu desene conţine : 5 formate A5, 5
formate A6, 5 formate A4, 5 formate A, 5 formate A=3 2roiectul are ane.ate şi: 6 CD+D)D1ur%
Nume, prenume :
2op Sorin Nicolae
Data
6535;34567 Semnătura
#e8umat al lucrării de licenţă cu titlul
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 7/102
Studiul privind calitatea terenurilor şi nivelul poluării solurilor în
Eudeţul CluE
Lucrarea de faţă abordea8ă problematica poluării solurilor din 8ona Eudeţului CluE, studiind
acest fenomen din diferite puncte de vedere considerate relevante3
Lucrarea este structurată în patru capitol , fiecare dintre acestea find structurat în mai multe
subcapitole, urmate de o serie de conclu8ii şi o listă de referinţe biblio-rafice3
Fn primul capitol al lucrării este pre8entată o introducere, care ne aEută să înţele-em mai bine
faptul că odată cu evoluţia specie umane creşte şi nivelul de poluare pe Glob3
Al doilea capitol cuprinde câteva considerente -enerale despre mediul înconEurător şi despre
poluarea acestuia cu diferiţi poluanţi3
Fn al treilea capitol sunt detaliate date privind poluarea solului cu metale -rele în Eudeţul CluE3
S1au prelevat probe de sol şi în urma anali8elor efectuate s1au întocmit tabele şi -rafice
corespun8ătoare diferitelor 8one din Eudeţ, încercând sa identificăm cau8ele care au influenţat
nivelurile de poluare3
Fn final,respectiv în capitolul patru sunt pre8entate o serie de re8ultate şi conclu8ii care pot fi
folosite de cei care practică sau vor practica a-ricultură pe terenurile acestui Eudeţ3
SummarH
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 8/102
StudH on land IualitH and soil pollution levels in CluE
Tis paper addresses te issue of te pollution in CluE countH, studHin- tis penomenon
from different points of vieJ3
Te paper is structured in four capter, eac of tem devided in subcapters, folloJed bH a
series of conclusions and a list of references3
Te first capter presents an introduction Jic elps us understand better tat Jit te
evolution of te uman species pollution around te -lobe Jill also increase
Te second capter includes some -eneral considerations about te environment and about
its pollution Jit various pollutants3
%n te tird capter detailed data on soil pollution Jit eavH metals in CluE countH3 Tere
Jere taKen soil samples and analH8es performed Jere draJn up tables and carts from different areas
of te countH, trHin- to identifH te causes tat influenced te levels of pollution3
'inallH, in te fourt capter results and conclusions are presented, tat can be used bH
tose Jo practice a-riculture or Jill practice in tis countH lands3
CUPRINS
CAPITOLUL I
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 9/102
INTRODUCERE@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@3366
CAPITOLUL II
CONSIDERENTE <ENERALE DESPRE POLUAREA MEDIULUI =NCONJURĂTOR
436 9*D%!L FNCN0!#"T#@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@36
434 2L!AN&%% 9*D%!L!% FNCN0!#"T#@@@@@@@@@@@@@@@@3333336=43436 2L!AN&% L%C/%%@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@36;
43434 2L!AN&% SL%%@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@3336<
4343 2L!AN&% GA$%@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@345
43 2L!A#*A 9*D%!L!%@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@3346
4336 2L!A#*A A2*%@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@334<
4334 2L!A#*A A*#!L!%@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@3
433 2L!A#*A SL!L!%@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@33?
43= S%T!A&%A 2L!"#%% SL!L!% 2* 2LAN 9ND%AL@@@@@@@@@@@3@33=4
CAPITOLUL III
CERCETĂRI PROPRI>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>..77
36 SC2!L L!C#"#%%@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@3==
34 9*TDLG%A D* D*T*#9%NA#* A CAL%T"&%% SL!L!% $% D* ANAL%" A
N%)*L!L!% D* 2L!A#*@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@33@33==
3436 SC!#T" 2#**NTA#* A '%C%!L!% D* ST!D%% 2*DLG%C* $%
AG#C/%9%* >>>>@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@3@==
3434 SC!#T" 2#**NTA#* A AG*N&%*% NA&%NAL* 2*NT#! 2#T*C&%A
9*D%!L!%@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@333@@3=7
343 2#*L*)A#*A 2#(*L# D* SL $% T*#STA#*A ST"#%% D*
'*#T%L%TAT*@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@3@3=>
3 SC!#T" 2#**NTA#* A 0!D*&!L!% CL!0 @@@@@@@@@@@@@@@@376
336 DAT* G*N*#AL*@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@33@376
334 22!LA&%A@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@3374
33 *CN9%A@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@33@@@7
33= T#ANS2#T!#%@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@37=
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 10/102
3= 2#%NC%2AL*L* 2#C*S* D* D*G#ADA#* A SL!L!%@@@@@@@@@@@7;
37 #*2A#T%&%A 2* CLAS* D* 'LS%N&"@@@@@@@@@@@@@@@@@33337>
3; 2#*S%!N% AS!2#A ST"#%% D* CAL%TAT* A SL!L!% FN 0!D*&!L
CL!0@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@3;6
3> STA#*A 2"D!#%L#@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@33;4
3>36 'ND!L '#*ST%*# AL 0!D*&!L!% CL!0@@@@@@@@@@@33;4
3>34 D%ST#%(!&%A 2AD!#%L# D!2" 2#%NC%2AL*L* '#9*
D* #*L%*'@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@3333333333;
3>3 S!2A'*&* D%N 'ND!L '#*ST%*# NA&%NAL,2A#C!#S* C!
T"%*#%@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@33@;
3>3= 2#*S%!N% ANT#2%C* *B*#C%TAT* AS!2#A 2"D!#%L#,
S*S%(%L%A#*A 2!(L%C!L!%@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@333;=
3>37 %92ACT!L S%L)%C!LT!#%% AS!2A#A NAT!#%% $% 9*D%!L!%@33@;=
3>3; T*ND%N&*@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@333;=
3< #*!LTAT* $% D%SC!&%%@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@33@3;=
CAPITOLUL IV
CONCLUZII 3I RECOMANDĂRI>>>>>>>>>>>>>>>>..?/
;I;LIO<RAFIE>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>.?2
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 11/102
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 12/102
Capit)l"l I
Int!)&"$!
66
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 13/102
Fn urmă cu =,; miliarde un nor imens de materie -a8oasă şi pulberi care se învârtea în
spaţiu s1a condensat şi a dat naştere unei stele, Soarele3 Fn apropierea Soarelui, pulberile de roca
s1au a-lomerat şi1au format cele ? planete ale sistemului Solar, printre care şi 2ământul3 Dar, pe
vremea aceea,planetă noastră nu avea aspectul de a8i: rocile, apă şi aerul s1au format încetul cu
încetul şi apoi a apărut viaţă3
Din acele timpuri până astă8i, 2ământul a cunoscut o serie de scimbări maEore în ceea
priveşte aspectul mediului înconEurător32rin mediu înconEurător sau mediu ambiant se înţele-e
ansamblul de elemente şi fenomene naturale şi artificiale de la e.teriorul Terrei, care
condiţionea8ă viaţă în -eneral şi pe cea a omului în special3
De-radarea mediului înconEurător este o problema ce a apărut şi s1a accentuat odată cuaccelerarea creşterii demo-rafice,care a determinat antropi8area unor 8one din ce în ce mai
întinse de pe planete noastră3
2entru a1şi satisface nevoile de trăi mereu crescânde şi mai comple.e,omul a cules,a
vânat,a pescuit,a crescut animale,a cultivat pământul, a e.tras minereu şi le1a prelucrat,
producând bunuri materiale din ce în ce mai diversificate, dar în acelaşi timp producând şi
deşeuri3
De1a lun-ul timpului, omul a considerat natură că sursă inepui8abilă de resurse,dar şi că
receptor nelimitat al deşeurilor de toate tipurile3 Drept urmare, în paralel cu procesele tenice şi
cu modificările antropice cu rol po8itiv,au avut loc şi fenomene ne-ative: de-radarea solului pe
suprafeţe întinse ,dispariţia unor specii de plante şi animale, epui8area unor 8ăcăminte minerale
şi nu în ultimul rând, apariţia şi accentuarea fenomenului de poluare3
9odificările peste limitele permise ale calităţilor solului, apelor şi aerului, pe lân-ă
faptul că pot provoca şi pierderi de natură economică, aduc mai cu seama preEudicii sănătăţii
oamenilor şi animalelor sau de8voltării plantelor3
2rotecţia mediului înconEurător a devenit o necesitate ce s1a acuti8at în paralel cu
proliferarea şi diversificarea surselor de poluare3 2roblematica comple.ă a mediului a urcat
sensibil în topul actual al preocupărilor ştiinţifice, însumând un volum impresionant de idei,
întrebări, controverse interdisciplinare, ar-umente, care au conturat necesitatea unei abordări
-lobale3
De8voltarea actuală a ştiinţei şi tenicii, a cunoaşterii, permite că în anali8ă raporturilordintre om şi natură să se evidenţie8e nu numai locul real şi obiectiv al omului în natură, ci şi
64
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 14/102
locul real şi obiectiv al naturii în viaţă omului şi societăţii3 'iind vorba de una din problemele
actuale de importantă vitală, de i-ienă şi sănătatea publică, lupta împotriva poluării se duce cu
toate miEloacele, atât pe plan tenic, cât şi pe plan politic şi Euritic3Fmpotriva poluării se duce şi o
lupta preventivă, pentru eliminarea sau reducerea surselor de poluare, pentru împiedicarea prin
miEloace tenice moderne, a emisiei materiilor poluante3
Lucrarea MStudiul privind calitatea terenurilor şi nivelul poluării solurilor în Eudeţul CluE
se înscrie pe această linie dorindu1se a fi un -id care să cuprindă succint ansamblul problemelor
le-ate de poluarea solurilor din Eudeţul CluE,urmărindu1se în special presiunile cu efecte ne-ative
asupra stării de calitate a acestora3
Fn pre8ent, şi desi-ur şi în viitor, obli-aţia noastră a oamenilor este de a ecilibra şi
controla calitatea mediului pentru fiecare componentă, cât şi pe ansamblu3
6
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 15/102
Capit)l"l II
C)nsi&!nt #n!al &sp! p)l"a!a '&i"l"i *n$)n+"!%t)!
/.1 M&i"l *n$)n+"!%t)!
9ediul înconEurător este o noţiune fundamentală care stă la ba8a ecolo-iei că ştiinţă, fiind
susceptibilă în raport cu necesitatea punerii în valoare sau a ocrotirii elementelor sale
componente, de re-lementare Euridică3 Aşa cum reiese din literatură, această noţiune nu estedefinită într1un mod unitar, ambi-uitatea termenului fiind consecinţă conotaţiei date în diverse
domenii 1 ştiinţele naturii, aritectură, urbanism, drept etc3 Spre e.emplu, ecolo-ii văd ,,mediul
un ansamblu format din comunităţile biolo-ice şi factorii abiotici sau altfel spus ansamblul de
elemente şi ecilibre de forţe concurente, de natură diversă, care condiţionea8ă viaţă unui -rup
biolo-ic3 Sunt şi definiţii mai cuprin8ătoare, de e.emplu, un autor defineşte mediul înconEurător
că fiind ,,repre8entat de mulţimea factorilor naturali şi artificiali, de ordin biolo-ic, fi8ico1cimic
şi social, capabili să influenţe8e direct sau indirect starea componentelor abiotice şi biotice ale
biosferei3 Alte definiţii au în vedere elemente comune precum: viaţă omului, calitatea vieţii şi
fiinţă umană3 Aritecţii consideră mediul drept 8ona de contact între un spaţiu construit şi mediul
ambiant natural şi artificialO3
Fn D*B, mediul este definit că fiind ,,natură înconEurătoare alcătuită din totalitatea
factorilor e.terni în care se află fiinţele şi lucrurile3
9ediul, în acest ca8, apare că un sistem infinit sau că un mediu -eneral3 Se spune însă că
orice fiinţă vie are un mediu înconEurător al ei, care îi influenţea8ă creşterea, de8voltarea şicomportamentul3 Ansamblul forţelor care acţionea8ă imediat şi nemiElocit asupra unei fiinţe
constituie mediul eficient3
Conform dicţionarului Grand Larousse 6?>4O mediul este definit că ,,ansamblul de
elemente naturale ori artificiale care condiţionea8ă viaţă omului, fără a se avea în vedere şi
termenul de protecţie3 Sunt şi lucrări care consideră noţiunea de ,,mediu sinonimă cu mediul
înconEurător, ambiant, ecolo-ic sau de viaţă3
6
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 16/102
Fntr1o altă opinie mediul este repre8entat de: mediul artificial alcătuit din mediul de
cartier, locul de muncă, odină, recreereO şi mediul natural relieful cu peisaEele specifice, apele,
pădurile, fauna, flora, microor-anisme, aerul etc3O3
Conform 2ro-ramului Naţiunilor !nite pentru 9ediu 2N!*O, factorii de mediu care
devin componentele mediului înconEurător se clasifică în: mediul înconEurător natural care
cuprinde factorii naturali ai mediuluiO şi mediul înconEurător uman care cuprinde mediul
construit şi mediul socialO3
Fn opinia repre8entanţilor C*, mediul înconEurător este definit că fiind ,,ansamblul de
elemente care în comple.itatea relaţiilor lor, constituie cadrul, miElocul şi condiţiile de viaţă ale
omului, acelea care sunt ori cele ce nu sunt resimţite3 !n element de noutate în această definiţie
este acela că mediul este considerat un bun care aparţine între-ii colectivităţi şi, drept consecinţă,
acesta nu poate fi lăsat spre folosire la întâmplare3
Fn Constituţia #omâniei termenul de mediu nu este definit în mod e.pres, însă din te.tul
art3 67 reiese că ,,mediul este cadrul propice creării condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii
vieţii3 De asemenea, în acelaşi articol se preci8ea8ă că ,,refacerea şi ocrotirea mediului
înconEurător, precum şi menţinerea ecilibrului ecolo-ic sunt asi-urate de către statul român3
Fn Le-ea protecţiei mediului nr3 6>+6??7 mediul era definit că ,,ansamblul de condiţii şi
elemente naturale ale Terrei: aerul, apă, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisaEului,toate straturile atmosferice, toate materiile or-anice şi anor-anice, precum şi fiinţele vii,
sistemele naturale în interacţiune, cuprin8ând elementele enumerate anterior, inclusiv valorile
materiale şi spirituale, calitatea vieţii şi condiţiile care pot influenţă bunăstarea şi sănătatea
omului3 Definiţia a fost preluată şi în art3 6 alin3 4 din rdonanţă de ur-enţă a Guvernului nr3
6?7+4557 privind protecţia mediului3
Având în vedere diversitatea elementelor enumerate în definiţie re8ultă o multitudine de
raporturi Euridice care privesc: conservarea şi protecţia componentelor abiotice ale mediuluiînconEurător, conservarea şi protecţia componentelor biotice ale mediului înconEurător, protecţia
factorilor creaţi de om, re-imul produselor şi substanţelor to.ice, al pesticidelor, or-anismelor
modificate -enetic, re-imul deşeurilor periculoase, răspunderea Euridică, sistemul de monitorin-
ecolo-ic etc3
/./ P)l"an,ii '&i"l"i *n$)n+"!%t)!.
2oluarea, printre alte clasificări,este clasificată în poluare naturală şi poluare artificială3
6=
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 17/102
Sursele naturale principale ale poluării sunt erupţiile vulcanice, furtunile de praf,
incendiile naturale ale pădurilor şi altele cum ar fi -ei8erele sau descompunerea unor substanţe
or-anice3
*rupţiile vulcanice'i- 436O care -enerea8ă produşi -a8osi, lici8i şi soli8i e.ercitând
influenţe ne-ative asupra purităţii atmosferice3 Cenuşile vulcanice, împreună cu vaporii de apă,
praful vulcanic şi alte numeroase -a8e, sunt suflate în atmosfera, unde formea8ă nori -roşi, care
pot pluti până la mari distanţe de locul de emitere3 Timpul de rămânere în atmosfera a acestor
suspensii poate aEun-e ciar la 614 ani3'urtunile de praf sunt şi ele un important factor în
poluarea aerului3 Terenurile afa1nate din re-iunile de stepă, în perioadele lipsite de precipitaţii,
pierd partea aeriană a ve-etaţiei şi rămân e.puse acţiunii de ero8iune a vântului3 )ânturile
continue, de durata, ridică de pe sol o parte din particulele , care sunt reţinute în atmosfera
perioade lun-i de timp3 Depunerea acestor particule că urmare a procesului de sedimentare sau aefectului de spălare e.ercitat de ploi, se poate produce la mari distanţe faţă de locul de unde au
fost ridicate3
'i-ura 4363 2oluarea datorită erupţilor vulcaniceP6=Q
%ncendiile naturale sunt o importantă sursă de fum şi cenuşă, care se produc atunci când
umiditatea climatului scade natural sub pra-ul critic3 'enomenul este deosebit de răspândit, mai
ales în 8ona tropicală, deşi, în -eneral, -radul de umiditate al pădurilor din această 8ona nu este
de natură să favori8e8e i8bucnirea incendiului3
67
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 18/102
Din punct de vedere al felului surselor de poluare, produse de om artificialeO se distin-:
poluare industrială 45 R 47poluare casnică 75 R ;5 poluare datorată miEloacelor de
transport 451 47 3
Clasificarea poluanţilor poate fi făcută după foarte multe criterii, de e.emplu:
după natură a-enţilor poluanţi: fi8ici, cimici, biolo-ici după modul ecolo-ic de acţiune, adică după mediul în care sunt emişi şi locul în care
acţionea8ă după modul de acţiune asupra or-anismului animal: prin inalatie, in-estie, cutanat,
auditiv
Se pare că nici una din aceste clasificări nu poate fi atotcuprin8ătoare, deoarece aceeaşi
substanţă poate acţiona în diverse moduri şi în diverse medii3 De e.emplu, mercurul pre8ent în
sol poate trece în atmosfera sau în apă, el putând fi in-erat odată cu alimentele sau inalat subformă de vapori3
Din punctul meu de vedere am ales să pre8int în următoarele pa-ini o clasificare a
poluanţilor după starea lor de a-re-are3 Din această perspectiva se distin- trei tipuri de poluanţi:
lici8i,-a8osi,soli8i3
/./.1 P)l"an,i li$5i@i
Fn urmă utili8ări apei de către consumatori această îşi scimbă compo8iţia, suferindmodificări ale calităţilor sale naturale3 Acestea se numesc ape u8ate3%ntrarea lor în contact cu
mediu poate -enera un discomfort şi modificarea componentelor naturale ale acestuia3Fn
următoarele câteva rânduri o să amintesc câteva dintre aceste tipuri de ape u8ate periculoase
pentru mediu şi provenienţă acestora3
Apele u8ate casnice şi sanitareO sunt foarte periculoase pentru că ele se aruncă, de obicei,
în apropierea locuinţelor, se infiltrea8ă în sol şi aEun- în fântânile care alimentea8ă locuitorii sau
sunt diriEate spre apele cur-ătoare fără vreo epurare prealabilă3 AEunse în apele cur-ătoare daunaştere la acumulări de substanţe or-anice care intră în putrefacţie, astfel se consumă o.i-enul,
peştii mor asfi.iaţi şi se de8voltă în scimb viaţă bacteriană3
Apele u8ate menaEere re8ultate din satisfacerea nevoilor -ospodăreşti de apă ale centrelor
populate, precum şi a nevoilor -ospodăreşti ,i-enico1sanitare şi social1administrative ale
diferitelor feluri de unităţi industriale 8ootenice3
6;
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 19/102
Ape u8ate industriale, re8ultate de la industrii de orice natură, inclusiv industria e.tractivă
ape de mînă, ape de sondă, foraEe, etcO, precum şi de la alte activităţi asemănătoare din
construcţii, transporturi,etc3
Ape u8ate de la unităţi a-ro8ootenice şi piscicole, sedii, secţii şi centre de producţie,
centre a-ricole de mecani8are,etc3
Ape u8ate re8ultate din satisfacerea nevoilor tenolo-ice proprii de apă ale sistemelor de
canali8are cum sunt: spălarea canalelor colectoare, pre-ătirea soluţiilor de reactivi, ape neepurate
din staţiile de epurare, ape pentru evacuarea 8ăpe8ilor, etc3
Ape u8ate de la stropitul şi spălatul stră8ilor şi incintelor de orice natură, precum şi de la
stropitul spaţiilor ver8i din centrele populate, unităţi a-ro8ootenice3
Ape meteorice infectate, repre8entând ape de precipitaţii care vin în contact cu terenulunor 8one sau incinte amenaEate sau al unor centre populate, care, în procesul scur-erii,
antrenea8ă sau di8olvă substanţe minerale şi or-anice
Apele re8iduale industriale,deversate în apele cur-ătoare, pot fi ape de răcire şi în acest
ca8 ele aEun- cu o temperatura destul de ridicată, fapt ce slăbeşte solubilitatea o.i-enulu%
molecular şi astfel se produce o perturbare -enerală a vieţii acvatice3
'i-ura 434 Deversarea apelor re8idualeP64Q
6>
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 20/102
2oluarea cu substanţe radioactive este foarte periculoasă3 Apă este contaminată cu
substanţe radioactive prin deversarea apelor u8ate de la centralele nucleare sau de la minele
e.tractive de elemente radioactive3Fn multe ca8uri, ape cu conţinut radioactiv sunt deversate
direct în mare, în imediată apropiere a coastelor, unde pot produce acumulări importante atât în
apă sau în sedimente cât şi în or-anismele vii: peşti, crustacei, care vor constitui o alimentaţiecontaminată pentru om3
2oluarea atmosferei cu poluanţi lici8i este mai redusă ca intensitate şi se datorea8ă în
principal folosirii solventilor or-anici, a insecticidelor şi pesticidelor în a-ricultură ca
dispersii3/idrocarburile licide utili8ate ca solvenţi au efecte diferite în funcţie de natură lor3
Alcanii lici8i îndepărtea8ă -răsimea de pe suprafaţă de piele e.pusă şi produc iritaţii si
îmbolnaviri3 Fn -eneral, însă, alcanii sunt cei mai puţin to.ici dintre idrocarburi3
Scur-eri accidentale de re8iduuri de la diverse fabrici, dar şi deversări deliberate a unor
poluanţi3 Scur-eri de la re8ervoare de depo8itare şi conducte de transport subterane, mai ales
produse petroliere pot dauna -rav mediului înconEurător3
2oluarea cu substanţe radioactive este foarte periculoasă3 Apă este contaminată cu
substanţe radioactive prin deversarea apelor u8ate de la centralele nucleare sau de la minele
e.tractive de elemente radioactive3Fn multe ca8uri, ape cu conţinut radioactiv sunt deversate
direct în mare, în imediată apropiere a coastelor, unde pot produce acumulări importante atât în
apă sau în sedimente cât şi în or-anismele vii: peşti, crustacei, care vor constitui o alimentaţie
contaminată pentru om3
/././ P)l"an,i s)li@i
Fn urmă needucatiei populaţiei,-ospodărirea proastă a depo8itari deşeurilor, înmulţiri
autoveiculelor şi de8voltări industrie am aEuns să avem probleme -rave cu deşeurile în stare
solidă3 Acestea pot fi de-radabile sau nede-radabile şi pot apărea sub diferite forme3
9etale -rele aEun- în sol din aer, apă şi nămoluri3 De la suprafaţă coboară în sol prin
procese de difu8ie, adsorbtie, di8olvare şi antrenare cu apă, sau de către macroor-anisme3 Fn sol,
microor-anismele le solubili8ea8ă, sau le transformă în suspensii apoase, aEun-ând astfel în
rădăcinile plantelor3 Din plante, metalele -rele aEun- şi se acumulea8ă în or-anismele animalelor
şi ale oamenilor3 Câteva dintre aceste metale -rele care dăunea8ă enorm mediului înconEurător
sunt:
6<
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 21/102
Pl"'9"l - acumulat în sol din diferite surse, trece în plante prin absorbţie la nivelul
rădăcinilor, reducând ritmul de creştere a acestora şi prin aceasta diminuea8ă recoltele
a-ricole32lumbul din sol acţionea8ă şi asupra microor-anismelor, micşorând vite8a de
înmulţire a acestora şi reducând intensitatea proceselor de minerali8are din sol3 Zin$"l - se -ăseşte în sol în cantităţi normale până la 655 m-+K- s3u3 2este această
limită dere-lea8ă activitatea microor-anismelor din sol prin reducerea intensităţii
minerali8ării substanţelor or-anice, afectea8ă procesele de descompunere a celulo8ei şi
perturbă procesul de respiraţie a plantelor3 incul se acumulea8ă cu precădere în
or-anele ver8i ale plantelor, dar to.icitatea lui pentru animale este redusă3 C"p!"l 1 la o concentraţie în sol de peste 45 m-+K- s3u3 este to.ic pentru maEoritatea
plantelor iar în furaEe este to.ic pentru ovine3 Fn solurile bo-ate în materie or-anică şi
ar-ilă mobilitatea cuprului este redusă32oluarea cu acest metal duce la de-radarea
structurii şi a stabilităţii idrice a a-re-atelor structurale fapt ce favori8ea8ă ero8iunea
şi compactarea3 Ca&'i"l1 este unul dintre cele mai periculoase metale -rele fiind foarte to.ic pentru
om şi animale3 Fn mod natural el apare în soluri la o concentraţie sub 6 m-+K-
s3u3To.icitatea sa este mai mare decât a 8incului ciar la do8e mai mici3 M!$"!"l1 apare în soluri în mod obişnuit în concentraţii de 5,5616 m-+K- s3u iar limita
de toleranţă este de 4 m-+K- s3u3 Deoarece mercurul se pierde uşor prin volati8are la
suprafaţă solului conţinutul sau în sol este foarte redus3
Deşeurile şi re8idurile din industria alimentară şi uşoară sunt atât surse de poluarea
solurilor, cât şi fertili8anţi sau amendamente, dacă se folosesc în mod controlat3
Deşeurile şi re8iduurile a-ricole şi forestiere încarcă solul cu nitraţi, a-enţi pato-eni şi
facilitea8ă înmulţirea buruienilor3 Aceste materiale şi produsele lor de de-radare pot fi
transportate de ape, mărind astfel suprafaţă şi mediile poluate3
DeEecţiile animale se folosesc ca în-răşăminte, dar aplicate în e.ces, afectea8ă
proprietăţile solurilor, deoarece conţin NaCl, biostimulatori, uree, medicamente, materiale de
i-ieni8are a -raEdurilor sodă, deter-enţiO, a-enţi pato-eni etc3
DeEecţiile umane apar în Eurul micilor localităţi fără canali8are, a locurilor de campare,
târ-uri, şantiere3 Astfel de perimetre devin focare de -ermeni pato-eni ai difteriei, T(C, febrei
tifoide3
Nămolurile separate din apele u8ate conţin substanţe or-anice provin din industria
alimentară, 8ootenie, activităţile menaEereO, sau anor-anice provin din industria metalur-ică,
6?
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 22/102
prepararea minereurilor şi a cărbunilor etc3O3 Asemenea nămoluri se pot folosi în a-ricultură
numai dacă conţinutul de metale -rele şi nemetale este sub limitele admise de standarde3
Depo8itele de steril,cenusi de termocentrală, 8-uri metalur-ice acoperă suprafeţe care
altfel ar fi avut altă destinaţie, iar particulele fine sunt antrenate de vânt, poluând alte terenuri,
sau apă din 8ona3 2recipitaţiile pot antrena aldele create, mărindu1le aria ba8ei şi acoperind în
timp scurt obiectivele din apropiere3 Fn plus, depo8itele de deşeuri urbane permit de8voltarea
ţânţarilor, muştelor, şobolanilor care răspândesc microbi, viruşi pe distanţe mari3
/./.6 P)l"an,i #a@)si
9ono.idul de carbon este cel mai răspândit şi mai comun poluant al aerului3 *misiile în
atmosfera sunt estimate la 4 milioane tone + an şi are o persistenţa ma.imă de = ani3 Fn
atmosfera, reacţionea8ă cu o.i-enul molecular re8ultând C4 şi cu o8onul, dar vite8ă de reacţie
este mică la temperatura şi presiunea atmosferică3
2rincipalele surse de emisie de C sunt centralele electrice pe cărbune, petrol şi -a8e
naturale, motoarele cu ardere internă 6 R = din volumul -a8ului de eşapamentO, industria
metalur-ică, industria petrocimică ,industria celulo8ei şi ârtiei3 Cantităţi mari de mono.id de
carbon se produc şi din incendiile de pădure şi prin arderea deşeurilor în incineratoare3
#ăspândirea unor cantităţi aşa de mari de mono.id de carbon în atmosfera ar trebui să
ducă la dublarea concentraţiei -a8ului la fiecare = R 7 ani, dar fenomenul acesta nu are locdatorită o.idării C la C4 , cât şi altor procese de îndepărtare a mono.idului de carbon din
atmosfera3
*.punerea animalelor la concentraţii mari de mono.id de carbon produce moartea prin
formarea în sân-e a compusului stabil carbo.iemo-lobină, care blocea8ă funcţia de transport a
emo-lobinei3 La om, into.icatiile cu C produc cefalee, oboseală , insomnii, tulburări de
memorie şi personalitate3 La alte animale, e.punerea îndelun-ată la acest -a8 a relevat apariţia
unor modificări morfolo-ice de la nivelul creierului şi a inimii3
(io.idul de sulfS4 Opoate proveni din erupţiile vulcanice, arderile combustibililor,
acţiunile industriei metalur-ice3Fn pre8enţa ra8elor ultraviolete, S4 din atmosfera formea8ă
acidul sulfuros,cu eliberarea a 6< Kcal,care trece ulterior în acid sulfuric, acid care declanşea8ă
fenomenul ,,ploilor acide3Are efecte to.ice asupra plantelor, mai ales la conifere şi la
plop,castan,tei etc3
45
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 23/102
/idro-enul sulfurat /4SO sunt fermentaţiile sulfobacteriilor, emisiile industriale, mai ales
din industria cimică, farmaceutică, a coloranţilor, a cauciucului etc3Fn concentraţii crescute
afectea8ă sistemul nervos, aparatul respirator, sân-ele, atât la om, cât şi la animale3
Compuşii a8otului o.idul şi bio.idul de a8ot: N şi N4 O provin de la motoarele cu
ardere internă automobileleO3N4 este cel mai periculos poluant, deoarece, împreună cu alte
elemente cimice din atmosfera şi sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete, duce la formarea
smo-ului fotocimic, foarte to.ic, producând la om: modificări cromo8omiale, tulburări
funcţionale ale ţesuturilor sau reducerea acţiunii en8imelor3
Aldeidele, cum ar fi acroleină, foarte to.ică şi iritantă pentru om,este eliminată în natură
de rafinăriile de petrol, motoarele autoveiculelor, crematoarele de -unoaie menaEere3
Derivaţii alo-enilor Cl, (r, ', %, /cl, /'O provin mai ales din industria cimică, de
producere a aluminei3 Aceştia sunt foarte to.ici pentru om,distru- coniferele şi pomii fructiferi3
Ga8ele de seră, re8ultate din procesele industriale şi din a-ricultură dere-lea8ă ecilibrul
atmosferic,reţin -a8ele infraroşii şi le reflectă pe suprafaţă 2ământului3 Fn consecinţă creşte
temperatura medie -lobală3
Stratul -ros de a-enţi poluanţi eliberaţi de un oraş mare poate poate crea o ceaţă
sufocantă'i-ura 43O, mai ales când nu e.istă vânturi care să împrăştie poluanţii3 Ga8ele acide
care ies din coşurile fabricilor şi din autoveicule se amestecă cu precipitaţiile, re8ultând ploiacide care distru- clădiri , păduri şi omoară peştii3 !nii a-enţi poluanţi aEun- în stratosferă,
distru-ând o8onul natural care proteEea8ă animalele şi plantele împotriva ra8elor nocive
ultraviolete ale Soarelui3
'i-ura 43 Ceaţa format datorită poluării în oraşeP6;Q
/.6 P)l"a!a '&i"l"i
46
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 24/102
Definirea noţiunii de poluare s1a făcut în diferite moduri, pornind de la faptul că
etimolo-ic polluoere ,care înseamnă a murdari,a de-rada,a profană,ceea ce în vorbirea
curentă denumeşte orice acţiune de de-radare a mediului normal de viaţă3
Dintre numeroasele definiţii care s1au dat de1a lun-ul timpului,cea mai completă pare a fi
cea formulată la Conferinţă 9ondială 3N3!3 asupra mediului6?>4O ,prin care poluarea
semnifică: Mmodificarea componentelor naturale sau pre8enţa unor componente străine,că urmare
a activităţii omului şi care provoacă prin natură lor,prin concentraţia în care se -ăsesc şi prin
timpul cât acţionea8ă,efectele nocive asupra sănătăţii,crea8ă discomfort sau impietea8ă asupra
diferitelor utilităţi ale mediului la care acesta putea servi în formă să anterioară3 Din această
definiţie se poate constată că cea mai mare responsabilitate pentru poluarea mediului o poartă
omul,poluarea fiind în cea mai mare parte consecinţă activitaii umane3
Nu se poate ne-liEa totuşi faptul că în mediul înconEurător are loc şi o
autopoluare,datorată pre8enţei unor elemente naturale care se de-radea8ă3De asemenea,trebuie
să se facă o delimitare clară între poluarea mediului şi impurificarea acestuia3
'enomenul de poluare s1a intensificat odată cu apariţia omului pe pământ,însoţind orice
activitate umană3 %niţial produsele poluante era puţine,de natură or-anică şi uşor de-radabile de
către microor-anisme ,însă odată cu creşterea populaţiei umane şi de8voltarea societăţii,numărul
şi diversitatea poluanţilor a crescut considerabil3 Fn perioada actuală se răspândesc în biosferă un
număr imens de deşeuri,unele foarte -reu sau ciar nebiode-radabile deter-ent,pesticide de
sinte8ă,mase plastice,deşeuri radioactive etc3O 9ult timp s1a cre8ut că mediul are capacităţi
nelimitate de absortie şi de neutrali8are a poluanţilor,atenuarea şi neutrali8area efectelor
poluării,dar când cantitatea de poluanţi depăşeşte capacitatea de neutrali8are a mediului
,ecosistemele suferă un proces de alterare3Aceste modificări pot fi atât de accentuate încât să se
aEun-ă la distru-erea totală sau parţială a ecosistemelor respective şi apariţia unor 8one lipsite de
viaţă3
Acţiunea devastatoare a omului asupra naturii a început încă din paleolitic, odată cu
folosirea focului că modalitate de e.tindere a suprafeţelor de păşunat şi că tenică de vânătoare3
2racticarea a-riculturii, încă din neolitic, a însemnat o nouă imi.tiune a omului în natură,
cu consecinţe deosebit de -rave: eliminarea covorului ve-etal primitiv de pe suprafeţe întinse şi
înlocuirea lui cu un număr mic de specii de plante cultivate, modificarea productivităţii solului
până la deşertificare totală prin cultivarea unor terenuri cu structura fra-ilă, prin iri-are
necontrolată şi suprapasunat, precum şi modificarea 8ooceno8elor naturale prin eliminarea faunei
mari erbivore, considerată concurenţă la rană animalelor domestice3
44
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 25/102
Civili8aţia tenolo-ică contemporană a însemnat, din păcate, transformarea radicală a
raporturilor dintre om şi natură, cu consecinţe de8astruoase asupra tuturor componentelor
biosferei: reducerea diversităţii bioceno8elor, ruperea circuitului substanţelor în natură,
modificarea flu.ului ener-etic -lobal3
*.plo8ia demo-rafică umană din secolul al BB1lea este percepută de tot mai mulţi
ecolo-i că un fenomen de amploarea marilor catastrofe -eolo-ice care au afectat planetă Dorst,
6?;7O3Consecinţele acesteia nu sunt -reu de anticipat: epui8area re8ervelor ener-etice şi de
materii prime, reducerea re8ervelor de apă dulce şi a celor alimentare3
Fn 6<65, populaţia umană numără 6 miliard de locuitori, că apoi creşterea populaţiei să
se facă într1un ritm foarte rapid: 4 miliarde în 6?5, = miliarde în 6?>7, 7 miliarde în 6?<>, că la
sfârşitul anului 6??? populaţia planetei să aEun-ă la ; miliarde de locuitori3
*ste evidenţă o reducere puternică a timpului de dublare a populaţiei pe -lob3 Dacă
durata de dublare a populaţiei de la 6 miliard 6<65O la 4 miliarde 6?5O a fost de 645 de ani,
următoarea dublare de la 4 la = miliarde 6?>7O s1a făcut în numai =7 de ani3 nouă dublare a
populaţiei la < miliarde ar putea avea loc în 4547, deci intervalul s1ar putea scurtă la numai < de
ani3 Se constată, de asemenea, tendinţa unei urbani8ări e.cesive: în anul 4547 circa două treimi
din populaţia -lobului va trăi în oraşe, din care o treime în oraşe cu peste 6 milion locuitori3
Aceste a-lomerări urbane au drept consescinta o creştere e.a-erată a numărului deautoveicule şi odată cu acestea intensificarea poluării3 Se aprecia8ă că, la un drum de 6555
m, un sin-ur autoturism consumă o.i-enul a patru persoane pe an, în afară altor produse
poluante re8ultate3
2rotecţia mediului este o problema maEoră a ultimului deceniu de8bătută la nivel
mondial, fapt ce a dat naştere numeroaselor dispute între ţările de8voltate şi cele în curs de
de8voltare3 Acest lucru a impus înfiinţarea unor or-ani8aţii internaţionale ce au că principale
obiective adoptarea unor soluţii de diminuare a poluării şi creşterea nivelului calităţii mediului înansamblu3
Activitatea umană, în scopul menţinerii speciei prin procese adaptative, -enerea8ă flu.uri
de substanţă şi ener-ie, suplimentare şi de cele mai multe ori diferite de cele naturale, care sunt
introduse în mediul înconEurător3 Această afirmaţie este acceptată actualmente ca definiţie a
fenomenului de poluare3
Astfel, pentru reali8area amenaEărilor umane, omul a transformat spaţiul -eo-rafic3 2rima
transformare maEoră a fost procesul de despădurire pentru a face loc aşe8ărilor umane şi pentru aamenaEa terenuri pentru a-ricultură, ceea ce a redus la o treime suprafaţa pădurilor3 Nevoile de
4
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 26/102
alimentare cu apă au determinat atât modificarea structurilor ba8inelor idro-rafice prin
îndi-uiri, asanări, modificări ale cursurilor de apăO, cât şi un consum nere-enerabil al resurselor
de apă dulce3
Activităţile industriale, ba8ate în între-ime pe procesele de ardere a combustibililor fosili
şi a pădurilor au determinat e.tracţia anuală a peste ?.65? t de combustibil convenţional o dată
cu strămutarea a peste 63;.6564 m de roci şi cu un mare consum de o.i-en3 3
*misia în aer a substanţelor poluante a determinat producerea unor fenomene care au un
caracter -lobal, în sensul că se pot observa în oricare 8onă -eo-rafică a planetei, indiferent de
-radul de de8voltare al activităţii antropice:
ploile acide, determinate de pre8enţa în atmosferă a compuşilor de sulf, clor şi a8ot
efectul de seră, datorat creşterii concentraţiei de C4 provenit din procesele de ardere
subţierea stratului de o8on datorită pre8enţei în aer a clorofluorcarburilor, cu urmare
imediată a creşterii, la nivelul solului, a do8ei de radiaţie ultravioletă
*misia în apă a substanţelor to.ice a determinat:
periclitarea condiţiilor de viaţă în apă ca urmare a scăderii concentraţiei de o.i-en
di8olvat
nitrificarea şi ero8iunea solului
Depo8itarea pe sol a deşeurilor a determinat: de-radarea solului ca urmare a pre8enţei metalelor -rele şi a substanţelor care distru-
bacteriile care fi.ea8ă a8otul
2racticarea a-riculturii intensive a determinat:
accentuarea ero8iunii solului
AmenaEările idroener-etice au determinat:
modificări ale reţelei idro-rafice şi a reliefului local
mişcări seismice de suprafaţă3 Toate aceste fenomene au determinat modificări însemnate la nivelul fitosferei şi
8oosferei, conducând la dispariţia unui mare număr de specii şi, mai ales, au afectat sănătatea
omului atât direct, prin consumul de aer şi apă poluate, cât şi indirect, dar nu mai puţin dăunător,
prin consumul unor alimente cu caracteristici modificate3
Fn functie de suprafata care se afla sub efectul poluarii avem trei ca8uri: poluare locală,
poluare re-ionala,poluare -lobală3
aP)l"a! l)$al%
4=
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 27/102
'enomenele de poluare locală se manifestă în 8one limitate care se întind pe arii de câţiva
Km4 sau câteva 8eci de Km4 şi au drept cau8e atât fenomene naturale, cât şi activităţi antropice3 Fn
această cate-orie se înscriu:
erupţiile vulcanice de intensitate mică de e.emplu, erupţia vulcanului 9ont 2ele din
6??< care a afectat numai insula 9artinicaO emisiile de -a8e to.ice din surse naturale emisia de C dintr1un lac din Ciad care în
6?<< a ucis toţi locuitorii unui sat de pe mar-inea laculuiO
accidente care apar în e.ploatarea instalaţiilor industriale e.plo8ia unui re8ervor de -a8e
to.ice din oraşul (opal, %ndia, din 6?<7 care a afectat numai 8ona limitrofă acestei
aşe8ăriO
deversările accidentale de petrol din tancurile marine ca8ul Amocco Cadi8 din 8ona -olfului
AlasKa din 6??=O emisiile continue ale unităţilor industriale şi a-ricole ca şi ale amenaEărilor urbane, rurale
şi ale reţelelor de transport3
Din punctul de vedere al efectelor pe care aceste fenomene le au asupra ecosistemelor
naturale şi antropi8ate, distin-em trei cate-orii de efecte:
63*fecte reversibile, în care efectele datorate poluării dispar la scurt timp după dispariţia
poluantului şi or-anismele biosferei sau elementele ecosistemelor antropi8ate revin la starea
iniţială343*fecte ireversibile, în care efectele datorate poluării nu dispar după dispariţia poluantului şi
or-anismele biosferei se îmbolnăvesc sau mor, iar elementele ecosistemului antropi8at nu mai
pot fi folosite ca8ul alunecărilor de teren, al incendiilor de pădure sau al accidentelor industrialeO
39utaţii, în care or-anismele biosferei îşi modifică structura -enetică într1o manieră
de-enerativă, până la dispariţia acestora, sau iau o altă cale evolutivă3
Dacă cele mai multe din cau8ele naturale care determină fenomene de poluare locală nu
pot fi nici prevă8ute, nici înlăturate, ci, în cel mai bun ca8, numai diminuate din punct de vedere
al efectelor lor, în ceea ce priveşte cau8ele antropice, ele se datoresc, aproape întotdeauna,
nerespectării disciplinei tenolo-ice şi faptului că, în e.ploatare, nu se iau în considerare cele
mai noi cunoştinte ştiinţifice şi tenolo-ice din domeniul respectiv3
2rin urmare, fenomenele de poluare locală au un -rad foarte scă8ut de obiectivitate şi,
prin urmare, amploarea lor poate fi mult diminuată de o activitate de proiectare desfăşurată la
limita cunoaşterii ştiinţifice şi tenolo-ice, de o activitate de e.ploatare care să respecte ri-uros
instrucţiunile şi de o activitate mana-erială performantă din punctul de vedere al minimi8ării
consumurilor şi ma.imi8ării profitului3
47
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 28/102
9 P)l"a! !#i)nal%
'enomenele de poluare re-ională au, în -eneral vorbind, aceleaşi cau8e cu cele de poluare
locală, dar amploarea lor este mult mai mare, motiv pentru care 8onele afectate ocupă arii mult
mai mari, 8one însemnate dintr1o ţară, până la 8one în care sunt cuprinse mai multe ţări poluarea
transfrontalierăO sau părţi însemnate dintr1un continent3!n astfel de ca8 este recentul fenomen de poluare cu cianuri a unor 8one întinse din
nordul #omâniei, estul !n-ariei şi nordul %u-oslaviei datorat ruperii unui di- de protecţie al
e.ploatării miniere din 8ona (aia 9are ianuarie 4555O3 Fn acest ca8, un defect local în
proiectarea pe termen lun- a lacului de acumulare al e.ploatării miniere a fost potenţat în mod
nefericit de condiţiile climatice locale nivel mare al precipitaţiilor şi creşterea bruscă a
temperaturii care a determinat topirea bruscă a 8ăpe8ii şi, deci, creşterea rapidă a nivelului lacului
de acumulare, precum şi de cele -eo-rafice ba8inul bo-at în afluenţi al TiseiO3 Concentraţia decianuri a crescut de câteva ori în toată reţeaua idro-rafică, aEun-ând până în Delta Dunării3 Deşi
efectele asupra biosferei sunt reversibile, ciar dacă numai pe termen mediu R 7 aniO, pa-ubele
pricinuite ecosistemului antropi8at, pe termen scurt şi mediu, sunt însemnate3 asemenea
situaţie ar fi putut fi evitată dacă mana-erii firmei *smeralda Corporation ar fi făcut la timp
investiţia necesară pentru proteEarea baraEului3
altă cate-orie de fenomene de poluare re-ională este aceea a poluării radioactive
datorată e.ploatării defectuoase a centralelor nuclearo R electrice3 Ca8ul cel mai recent este acela
al e.plo8iei unuia din reactoarele centralei de la Cernobâl, !craina fosta !#SSO din 5 aprilie
6?<;3 2oluarea radioactivă iod, cesiu şi stronţiuO a cuprins 8one însemnate din *uropa, din
2olonia până în (ul-aria şi din #usia până în nordul %taliei3 Acest lucru s1a întâmplat datorită
potenţării ne-ative a emisiilor radioactive de către circulaţia atmosferică la nivel continental3
Cantitatea imensă de praf radioactiv a aEuns rapid în 8onele înalte ale troposferei de unde
circulaţia maselor de aer le1a transportat în 8one situate la mii de Kilometri de locul accidentului,
unde, prin intermediul ploilor, s1au depus rapid pe sol3 2e lân-ă numărul mare de morţi câteva
miiO din 8ona accidentului, datorat iradierii directe, milioane de oameni din ţări situate la mii de
Kilometri distanţă au avut de suferit pe termen mediu şi lun-3 De asemenea, în 8one întinse din
!craina, milioane de oameni au avut de suferit pe termen mediu şi lun-, efectele poluării
radioactive în aceste 8one fiind ireversibile3
Ca şi fenomenele de poluare locală, fenomenele de poluare re-ională pot fi diminuate sau
ciar înlăturate, dacă se desfăşoară o activitate antropică corectă3
$ P)l"a! #l)9al%
4;
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 29/102
Spre deosebire de cele două tipuri de fenomene pre8entate până acum, fenomenele de
poluare -lobală, deşi au surse punctuale, afectea8ă întrea-a planetă3 De asemenea, cau8ele
antropice ale acestor fenomene nu au un caracter subiectiv, ci unul obiectiv, fiind determinate de
activităţi de mare importanţă ale speciei umane, producerea ener-iei şi a ranei, care nu pot fi
diminuate sau eliminate3 Acest tip de poluare este produs de activităţi care se desfăşoară la limitacunoaşterii ştiinţifice şi tenolo-ice3 'enomenele de poluare -lobală sunt următoarele:
632loile acide:
2loile acide sunt determinate de pre8enta in atmosfera a o.i8ilor de sulf si a8ot S4 si N4 O,
care in pre8enta vaporilor de apa si sub influenta radiatilor ultraviolete, se transforma in aci8i
corespun8atori e.trem de to.ici ca: acidul sulfuric si acidul a8otic3'i-ura 43=O Cercetarile facute au evidentiat faptul ca reactiile de transformare a o.i8ilor in aci8i, au loc in
troposfera, la 65164 Km inaltime de la nivelul solului3
'i-ura 43= *fectul ploilor acideP67Q
43 Subţierea stratului de o8on:Stratul de o8on este 8ona stratosferei terestre care este alcătuită în mare parte din o8on3
Acest strat con ine ?5 din o8onul care se -ăse te în atmosferă i absoarbe ?>1?? dinț ș ș
radia iile ultraviolete de frecven ă înaltă3 Stratul de o8on se întinde de la circa 67ț ț Km la
apro.imativ =5 Km altitudine3
8onul face parte dintre -a8ele care compun atmosfera : el ia na tere din o.i-en, prinș
reac ii fotocimice provocate de radia iile solare3 2ământul este înconEurat de unț ț strat de
o8on situat la o altitudine foarte mare3 Acest strat filtrea8ă apro.imativ două treimi din ra8eleultraviolete !)O emise de Soare3 Dacă toate ra8ele ar aEun-e pe 2ământ, ar fi dăunătoare vie iiț
4>
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 30/102
de pe planetă3 Stratul de o8on este situat în stratosferă, însă cel mai concentrat fiind la 45R47 Km3
2ractic, este vorba de aer o8onat i nu de o8on pur, având un număr mai mare de molecule deș
o8on în compo8i ie decât aerul obi nuit care con ine mai ales a8ot i o.i-enO3ț ș ț ș
Fn stratul de o8on are loc o transformare continuă între diferitele forme de o.i-en3
9oleculele obi nuite de o.i-en, ș 4, scindea8ă în atomi de o.i-en, 3 Ace tia se unesc cuș
moleculele de o.i-en formând o8onul, 3 Fn timp, o8onul se descompune din nou în o.i-en
normal 4 i atomi sin-ulari de o.i-en, 3ș
Fn ultimii =5 de ani a crescut produc ia industrială care utili8a mul i compu i cimici ceț ț ș
con in clor, cum sunt clorofluorocarburile C'CO aflate în spraH1uri, a-en ii fri-orifici i solven iiț ț ș ț
folosi i în industria electronică3 Aceste substan e au fost inter8ise prinț ț 2rotocolul de la 9ontreal3
3 *fectul de seră
Dintre tipurile de poluare -lobală, efectul de seră este efectul care ar putea avea, petermen mediu şi lun-, consecinţe e.trem de -rave pentru ecosistemul antropi8at şi pentru
biosferă, în -eneral3
*fectul de seră -reen ouse effectO constă în încăl8irea -lobală a atmosferei Eoase
troposferăO ca urmare a creşterii emisiilor de C4 şi C/=3 Sursele acestui tip de poluare -lobală
sunt în între-ime antropice şi anume procesele de ardere a combustibililor fosili şi emisiile
provenite de la deEecţiile re8ultate din activitatea antropică de creştere a animalelor în marile
comple.e 8ootenice3 Aceste cau8e sunt departe de a fi obiective, ele fiind e.presia modernă a
două dintre cele mai importante activităţi antropice, producerea ener-iei şi a ranei3 2rin urmare,
creşterea emisiilor de bio.id de carbon şi metan este direct le-ată de satisfacerea unor nevoi
esenţiale ale unei populaţii în continuă creştere33
Dacă emisiile de bio.id de carbon şi metan se menţin la actuala rată de creştere,
temperatura medie a atmosferei ar putea creşte în următorii 75 de ani cu R 7oC, ceea ce ar putea
da naştere, în această ordine, la următoarele fenomene: topirea unei părţi însemnate a calotei
-laciarecreşterea nivelului mărilor şi oceanelor, ceea ce va determina inundarea ţărmurilor unde
se află aşe8ări umane intens populate şi cu o economie înfloritoare3 &ări ca landa sau Sin-apore
vor disparea în-iţite de ape3
/.6.1 P)l"a!a api
2oluarea apelor este fenomenul prin care se produc modificări calitative ne-ative ale
proprietăţilor naturale ale apelor, ce au ca urmare scoaterea lor parţială sau totală din folosinţă3
După ori-inea sursei de contaminare a apei, poluarea poate fi naturală şi artificială3
4<
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 31/102
2oluarea naturală a apelor se produce prin acţiunea unor surse naturale de poluare cu
caracter permanent, precum sărurile minerale solubile provenite din spălarea rocilor de către
apele de suprafaţă sau freatice, particule solide re8ultate din ero8iunea solului sau datorită
ve-etaţiei acvatice submerse şi emerse care prin descompunere duce la scăderea a cantităţii de
o.i-en din apă sau produce substanţe to.ice C/=, N/, /4SO3 !nele surse de poluare naturală pot avea un caracter accidental, precum particulele de substanţe ce pătrund în apă ca urmare a
unor fenomene -eolo-ice erupţii vulcanice, cutremureO, meteorolo-ice ura-ane, inundaţii,
furtuni de prafO sau comple.e, precum alunecările de teren3
2oluarea artificială sau antropică este cau8ată de introducerea în apele naturale a unor
substanţe poluante în mod direct sau prin deversarea apelor u8ate menaEere, industriale, a-ricole
sau provenite din alte activităţi umane3
2oluarea biolo-ică este provocată de pătrunderea în apele naturale a unor a-enţi biolo-ici, precum microor-anismelebacterii, viruşi, ciuperci microscopiceO sau a substanţelor
or-anice fermentascibile3 Substanţele or-anice care impurifică apele de suprafaţă provin din
apele menaEere urbane, apele u8ate din industria alimentară abatoare, fabrici de prelucrarea
laptelui, fabrici de bere, de 8aărO, din industria celulo8ei şi ârtiei3 %mpurificarea apelor naturale
cu substanţe or-anice favori8ea8ă înmulţirea unor specii de -ermeni pato-eni, apariţia şi
răspândirea bolilor provocate de aceştia colibacilo8e, epatite virale, oleră, febră tifoidă,
de8interie, etc3O3
Substanţele or-anice pătrunse în ba8inele acvatice din diferite surse determină, ca efecte
-enerale, scăderea concentraţiei o.i-enului di8olvat, proliferarea microor-anismelor pato-ene şi
a celor saprofite, mărirea turbidităţii apei, afectea8ă or-anismele acvatice filtratoare, împiedică
respiraţia peştilor prin colmatarea braniilor, acoperă unele specii bentonice de pe substrat şi le
provoacă moartea3
2oluarea cimică este re8ultatul deversării în apele naturale a unor compuşi minerali sau
or-anici, utili8aţi în a-ricultură a8otaţi, fosfaţi, amendamente, pesticideO sau în diferite ramuri
industriale metale -rele, idrocarburi, aci8i şi ba8e anor-anice, substanţe or-anice de sinte8ă,
etc3O3
2oluarea cu nitraţi constituie o cau8ă maEoră a de-radării apelor de suprafaţă şi freatice3 *i provin
din în-răşăminte cimice a8otoase, deEecţii animaliere, din arderea combustibililor fosili3 Apele
de precipitaţii spală aceşti compuşi de la suprafaţa solului şi aEun- pe calea apelor de şiroire în
apele cur-ătoare3
4?
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 32/102
evaluare -lobală arată că apele cur-ătoare continentale aduc în ceanul 2lantar ape cu
concentraţii de a8otaţi de ori-ine antropică de aproape 65 ori mai mari decât concentraţia lor în
apele nepoluate3
'osfaţii pre8enţi ca poluanţi în apele naturale provin din în-răşămintele cimice cu
fosfor utili8ate în a-ricultură, din descompunerea deter-enţilor biode-radabili, din apelemenaEere epurate3 S1a constatat că în apele care ies din staţiile de epurare, concentraţia fosforului
aproape se dublea8ă, datorită proceselor de de-radare a substanţelor or-anice şi a deter-enţilor3
Din această sursă sunt deversate în apele naturale circa 614 K- de fosfor mineral pe an şi pe
locuitor3
/idrocarburile repre8intă o altă sursă de contaminare a apelor continentale şi oceanice3
Acestea provin din procesele tenolo-ice de e.tracţie şi prelucrare a petrolului, din transportul
marin cu nave sau prin conducte, din transportul de suprafaţă prin conducte şi din utili8areacarburanţilor şi lubrifianţilor la funcţionarea motoarelor cu ardere internă3
Transportul marin cu nave speciali8ate constituie principala sursă de contaminare cu
petrol a ceanului 2lanetar3 Anual se transportă pe mare circa 6 miliard de tone de petrol, din
care 5,6 R 5, se deversea8ă în mod le-al în mare3 Apa de mare utili8ată de petroliere ca lest
este aruncată în 8one bine delimitate, înainte de încărcarea navelor cu petrol3 Fn 9editerana
e.istă două 8one de deversare le-ală a acestor ape, la sud1vest de Cipru şi între %talia şi Libia3 Fn
aceste 8one se estimea8ă că numai între 6?;5 şi 6?> au fost deversate în mare peste 553555
tone de petrol3 Deseori, petrolierele deversea8ă apele de santină în alte 8one decât cele stabilite,
contribuind astfel la poluarea accentuată a 8onelor litorale3
Fn mod accidental, mările şi oceanele sunt afectate de adevărate Mmarei ne-re datorită
unor accidente ale navelor de transport a petrolului3 Numai în perioada 6?<5 R 6?<7, datorită
naufra-iilor unor petroliere au fost deversate în mare aproape 7553555 de tone de petrol32ierderi
de petrol au loc şi de la platformele de foraE marin, fie în timpul e.tracţiei, fie în timpul
transportului prin conducte3 Fn 6?<5, în urma unei e.plo8ii la o platformă de foraE marin, s1au
deversat în Golful 9e.ic, timp de aproape ? luni, o cantitate de 7553555 tone de petrol3
Se aprecia8ă că, la nivel -lobal, cantitatea de petrol care aEun-e anual în ceanul
2lanetar este de ,; milioane tone3 Cum o tonă de petrol se răspândeşte pe o suprafaţă de 64 Km4,
peste puţin timp întrea-a suprafaţă a mărilor şi oceanelor va fi acoperită de o peliculă permanentă
de idrocarburi3
Contaminarea cu petrol a apelor continentale de suprafaţă are loc cu idrocarburi de la
rafinării, din conductele de transport, de la batalurile cu nămol de sondă sau provine din
funcţionarea motoarelor cu ardere internă3 Cantitatea de idrocarburi purtate de apele cur-ătoare
5
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 33/102
în mare este evaluată la circa 6,; milioane tone pe an, aceasta constituind cau8a principală a
poluării apelor litorale3
2rodusele petroliere de pe sol sunt antrenate de apele de infiltraţie şi aEun- cu uşurinţă în
pân8a freatică3 (en8ina se infiltrea8ă de şapte ori mai repede în sol decât apa şi astfel
contaminea8ă apa freatică3 cantitate de idrocarburi de numai 6 ppb este de aEuns să modifice-ustul şi mirosul apei potabile3
Substanţele or-anice de sinte8ă repre8intă o altă sursă importantă de poluare cimică a
apelor3 Acestea sunt deter-enţi, pesticide, a-enţi plastifianţi şi alte substanţe de sinte8ă3
Deter-enţii sintetici au început să fie fabricaţi din 6?75 şi erau iniţial nebiode-radabili3
Din 6?;7, s1a stabilit prin le-i internaţionale ca cel puţin <5 din cantitatea de deter-enţi să fie
biode-radabilă în trei săptămâni3 Actualmente, cei mai utili8aţi deter-enţi sunt cei anionici care
sunt mai puţin to.ici3 2rin descompunerea deter-enţilor re8ultă cantităţi mari de fosfaţi care ducla eutrofi8area ecosistemelor acvatice, în special a celor sta-nante3
2esticidele aEun- în apele naturale din atmosferă odată cu precipitaţiile, de pe sol prin
apele de şiroire ce aEun- în apele de suprafaţă sau prin infiltrare pătrund în apele freatice3
2rincipale surse de impurificare sunt apele re8iduale de la fabricile de pesticide şi tratamentele
aplicate culturilor a-ricole şi pădurilor3
Deşi unele pesticide nu sunt solubile în apă, de e.emplu insecticidele or-anoclorurate
care sunt liposolubile, ele sunt totuşi emulsionate în apa marină datorită pre8enţei petrolului şi
astfel pătrund în corpul or-anismelor marine3 Aşadar, concentrarea insecticidelor or-anoclorurate
în biomasa or-anismelor marine este un efect secundar al poluării mării cu petrol3
9aEoritatea pesticidelor au capacitatea de acumulare în corpul idrobionţilor şi de
bioconcentrare în lanţurile trofice acvatice, încât la capătul unui astfel de lanţ trofic concentraţia
pesticidului poate fi de peste 455 de ori mai mare decât în concentraţia lui în apă
A-enţii plastifianţi sunt substanţe or-anice de sinte8ă, cu o structură moleculară
apropiată DDT1ului şi sunt utili8aţi în industria maselor plastice ca materiale de impre-nare şi
i8olare a cablurilor electrice3 *i se răspândesc în biosferă odată cu masele plastice sau prin
arderea incompletă a deşeurilor în incineratoare3 2oluarea cu a-enţi plastifianţi are efecte
similare cu ale insecticidelor or-anoclorurate3 *i contaminea8ă lanţurile trofice, ducând la
scăderea potenţialului biotic al speciilor de la capătul acestora3
2oluarea cu metale -rele a apelor continentale şi oceanice s1a intensificat în ultimele
decenii3 Concentraţia de plumb din apele interioare şi marine a crescut continuu, ori-inea lui
fiind preponderent tenolo-ică3 Aceasta este demonstrată de faptul că în apele marine
concentraţia plumbului este mai mare la suprafaţă decât în 8onele profundale, invers decât la alţi
6
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 34/102
poluanţi ai mediului acvatic3 2lumbul pre8ent în apă provine din industria e.tractivă şi de
prelucrare a lui, din industria producătoare de baterii şi din arderea ben8inei, unde plumbul
serveşte ca antidetonant şi pentru ridicarea cifrei octanice3
9ercurul este unul din metalele -rele cu impact deosebit asupra mediului acvatic,
datorită măririi to.icităţii prin transformări cimice şi datorită concentrării în lun-ul lanţurilortrofice3
Cea mai -ravă into.icaţie în masa cu mercur a avut loc în anul 6?7;, la 9inamata în
0aponia, având ca punct de plecare o fabrică de aldeidă acetică care folosea drept catali8ator
săruri de mercur3 2rin concentrarea mercurului în lanţurile trofice marine al-e R 8ooplancton R
peştiO a avut loc o into.icare în masă a locuitorilor care au consumat peşte, fenomen în urma
căruia au murit mai multe sute de persoane şi s1au into.icat câteva mii3
2roducţia mondială de mercur depăşeşte 7555 t + an, la care se adau-ă circa =555 t + anre8ultate din arderea combustibililor fosili3 Din această cantitate totală nu se reciclea8ă decât
45, astfel încât în apele oceanice aEun- anual circa 755 tone de mercur3
2oluarea fi8ică a apelor naturale este produsă de a-enţi fi8ici precum temperaturile
ridicate, ca8 în care se numeşte poluare termică, sau de diferiţi radionucli8i şi poartă denumirea
de poluare radioactivă3
2oluarea termică se produce ca urmare a utili8ării apelor continentale sau oceanice
litorale ca ape de răcire în termocentrale şi centrale nucleare3 Apele de răcire deversate în
ecosistemele acvatice determină o încăl8ire a apelor naturale cu circa 7 R 655C, afectând
populaţiile de or-anisme idrobionte şi producând perturbări -rave ale bioceno8elor3
#idicarea temperaturilor apelor naturale prin aport de ape calde modifică concentraţia
o.i-enului di8olvat în apă, prin micşorarea coeficientului lui de solubilitate, creşte activitatea
microor-anismelor din apă şi prin aceasta intensifică descompunerea substanţelor or-anice,
proces ce are loc cu consum de o.i-en3
2oluarea radioactivă a apelor naturale poate avea loc prin contaminarea accidentală a
acestora cu re8iduuri radioactive de la centralele nucleare3 altă sursă de contaminare
radioactivă a apelor o repre8intă căderile radioactive care se produc în urma e.plo8iilor nucleare
e.perimentale sau a accidentelor de la centrale nucleare3 Substanţele radioactive din atmosferă
revin pe sol prin intermediul precipitaţiilor, apoi prin apele de şiroire aEun- în apele naturale de
suprafaţă3
%ndustria e.tractivă a materialelor radioactive poate constitui, de asemenea, o sursă de
contaminare a apelor3 La nivel -lobal, anual sunt e.trase şi prelucrate milioane de tone de
4
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 35/102
minereuri3 Sterilul care încă mai poate conţine cantităţi reduse de material radioactiv poate
contamina, prin intermediul precipitaţiilor şi a apelor de şiroire, apele de suprafaţă3
Contaminarea apelor subterane cu a-enţi poluanţi de ori-ine biolo-ică sau cimică
constituie o formă deosebit de -ravă de poluare, cu atât mai mult cu cât apele subterane sunt cele
mai valoroase surse de apă potabilă pentru comunităţile umane3Apele freatice din #omânia sunt contaminate în principal cu a8otaţi, fosfaţi, amoniu,
substanţe or-anice şi produse petroliere3 Fn numeroase 8one din ţară Craiova, Arad, Timişoara,
(raşov, Satu 9are, CluE, Constanţa, ba8inul 2rutuluiO concentraţia de a8otaţi din apele freatice
depăşeşte =7 m- + l concentraţia ma.imă admisă pentru apa potabilăO3 Sursele de contaminare cu
a8otaţi a acestor ape freatice sunt precipitaţiile atmosferice contaminate cu o.i8i de a8ot, apele de
suprafaţă contaminate cu a8otaţi, apele de iri-aţii şi de precipitaţii care spală terenurile a-ricole şi
se încarcă cu a8otaţi3 Fn 8ona platformelor combinatelor de în-răşăminte cimice, concentraţiaa8otaţilor din apa freatică depăşeşte 655 m- + l, aEun-ând ciar la valori de 55 m- + l3 Din
fericire, aceste acvifere -rav contaminate sunt de tip insular, nu au o e.tindere mare3
/.6./ P)l"a!a a!"l"i
De8voltarea civili8aţiei industriale a dus la amplificarea fenomenului de poluare a
atmosferei, care a devenit un fenomen -lobal3 Asistăm la e.tinderea rapidă a poluării din 8onele
industriali8ate spre cele mai îndepărtate 8one, considerate până nu demult nepoluate3
Atmosfera cuprinde mai multe 8one care se succed în altitudine şi în care presiunea
descreşte pro-resiv: troposfera, stratosfera, me8osfera, termosfera şi e.osfera3 2rimele două
straturi pre8intă un interes deosebit din punct de vedere al circulaţiei şi dispersiei poluanţilor3
Troposfera este pătura cea mai Eoasă a atmosferei, se întinde până la altitudinea de < R 67
Km şi cuprinde circa <5 R ?5 din masa -a8elor din atmosferă3 Temperatura scade pro-resiv şi
rapid, aEun-ând la R ;5o C la limita superioară a troposferei, numită tropopau8ă, situată la ? Km la
poli şi 67 Km la ecuator3
Stratosfera se întinde de la nivelul tropopau8ei până la altitudinea de 7 R 75 Km, aerul
este rarefiat, iar temperatura atin-e R<7o C, ciar la 6< Km deasupra re-iunilor ecuatoriale3 Fn
stratosferă, o8onul are concentraţii foarte ridicate, formând pătura sau ecranul de o8on3
Concentraţia ma.imă a o8onului în stratosferă este atinsă la 5 de Km în re-iunea ecuatorială şi la
6< Km în re-iunea polilor3 Cantitatea de vapori de apă din stratosferă este foarte mică, datorită
temperaturilor scă8ute la această altitudine3
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 36/102
Fn atmosferă compo8iţia cimică a aerului este relativ constantă fiind formată din a8ot
><,56O, o.i-en 45,?7O, ar-on 5,?O, bio.id de carbon 5,54O şi alte -a8e 5,5<O3
Compo8iţia cimică a aerului nu este statică, ci se află într1un ecilibru dinamic, re8ultat din
acţiunea or-anismelor vii asupra atmosferei, idrosferei şi litosferei sau din acţiunea unor
fenomene din litosferă, precum vulcanismul, asupra atmosferei3 2oluanţii atmosferici repre8intă toate substanţele străine mediului natural, a căror variaţie
de concentraţie în atmosferă este susceptibilă de a provoca un efect dăunător or-anismelor
ve-etale sau animale sau mediului ambiant, în -eneral3
2oluarea atmosferei poate re8ulta din modificări cantitative ale concentraţiei unor
constituenţi normali ai atmosferei precum bio.idul de carbon, o.i8i de a8ot şi o8onul, din
modificări calitative ale compo8iţiei atmosferei, prin introducerea pe diferita căi a unor substanţe
străine precum radionucli8ii şi substanţele or-anice de sinte8ă sau prin combinarea modificărilorcantitative cu cele calitative3
%ntensitatea poluării atmosferei este -reu de apreciat, deoarece concentraţia poluanţilor
varia8ă în funcţie de factorii meteorolo-ici şi de condiţiile topo-rafice ale 8onei şi datorită
faptului că unele substanţe poluante, cu to.icitate iniţial redusă, se pot transforma în substanţe
foarte to.ice sau se combină între ele dând substanţe cu un -rad mare de to.icitate3 *ste ca8ul
bio.idului de sulf care se o.idea8ă la trio.id de sulf şi care în combinaţie cu apa formea8ă acidul
sulfuric, cu acţiune to.ică puternică3 De asemenea, o.idul de a8ot, în pre8enţa idrocarburilor
saturate eliminate de motoarele cu ardere internă, formea8ă compusul pero.i1acil1nitrat 2ANO,
mult mai to.ic decât poluanţii iniţiali din care provine3
2oluanţii atmosferici re8ultă în cea mai mare parte din utili8area combustibililor fosili
pentru producerea de ener-ie, dar şi din arderile din industria metalur-ică, din industria cimică,
din industria cimentului3
(io.idul de carbon se -ăseşte liber în atmosferă în proporţie de 5,5, principalele surse
de emisie fiind diferitele procese de combustie, respiraţia vieţuitoarelor şi descompunerea
materiilor or-anice3
2rocesele de combustie din centralele electrice pe cărbune şi petrol şi întreprinderile
siderur-ice sunt cele mai importante surse -eneratoare de bio.id de carbon3 Din arderile
combustibililor fosili în scopuri ener-etice se eliberea8ă anual în atmosferă cca3 7 milioane tone
de C43
Din respiraţia vieţuitoarelor şi din descompunerea substanţelor or-anice se produc cca3
46 miliarde tone C4 +an, din care mare parte se consumă în asimilaţia clorofiliană3
=
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 37/102
Fn mediul natural nealterat se menţine un ecilibru relativ constant între cantităţile de C4
produse şi consumate de or-anisme, dar datorită creşterii e.plo8ive a populaţiei umane, poluării
industriale accelerate şi reducerii suprafeţelor împădurite s1a produs un de8ecilibru, manifestat
prin creşterea continuă a concentraţiei de C4 din atmosferă3
La nivel -lobal, concentraţia bio.idului de carbon din atmosferă a crescut continuu înultimii 65 de ani, de la 4;5 ppm în 6<;5 la =; ppm în 6??53 Din anul 6?7<, de când se face
monitori8area continuă a bio.idului de carbon la nivel planetar şi până la sfârşitul secolului trecut
s1a înre-istrat o creştere a concentraţiei de C4 de ?3
Cantitatea de bio.id de carbon emisă în atmosferă varia8ă de la ţară la ţară în funcţie de
numărul populaţiei, de -radul de industriali8are, de natura combustibililor fosili utili8aţi ca sursă
ener-etică3 Cei mai activi producători de bio.id de carbon sunt S3!3A3 7,4; tone+an+locuitorO,
0aponia 4,? tone+an+locuitorO, urmate de #usia, Cina şi Germania3 &ările în curs de de8voltare produc în medie 5,4= tone C4+locuitor+an: Fn ţările din fostul bloc sovietic, în ultimii 67 ani, s1a
înre-istrat o scădere semnificativă a cantităţii de bio.id de carbon emisă, datorită recesiunii
economice 3
Fn concentraţii moderate, bio.idul de carbon pare să nu aibă efecte to.ice asupra
or-anismelor animale, totuşi se bănuieşte că în concentraţii mai mari decât cele atmosferice ar
produce modificări ale electroencefalo-ramei şi electrocardio-ramei3 La nivel planetar, creşterea
concentraţiei de C4 produce aşa numitul Mefect de seră3
/idrocarburile terpenice din atmosferă au ca sursă de emisie ve-etaţia terestră, în cantităţi
de cca3 6 miliard tone+an3 Contaminarea atmosferei cu idrocarburi alifatice şi aromatice , în
concentraţie de până la = m-+cm de aer, este produsă de motoarele cu e.plo8ie, combustiile
casnice şi industriale, evaporarea din re8ervoarele autoveiculelor3
Din arderea incompletă a carburanţilor se produc şi compuşi cu acţiune canceri-enă
precum :ben8antracen, fluoroantren, colantren, substanţe pre8ente şi în -udroanele şi funin-inea
emanată de motoarele Diesel3
S1a estimat că numai într1un sin-ur an 6?<=O, în S!A, au fost aruncate în atmosferă
cca3 45 milioane tone de idrocarburi, din care aproape 75 se datorea8ă motoarelor cu ardere
internă, < din industrie şi 64 din alte surse3 S1a calculat că pentru fiecare Kilometru parcurs,
un autoturism emană 4 - de idrocarburi, 5 - de C şi = - de N3
Derivaţii sulfuroşi pre8enţi ca poluanţi ai atmosferei sunt o.i8ii de sulf şi idro-enul
sulfurat3 .i8ii de sulf aEun- în atmosferă, în proporţie de circa o treime din cantitatea totală, din
activităţi umane ca urmare a proceselor de combustie a materialelor ce conţin sulf3 %ndustria
metalur-ică, rafinăriile de petrol, fabricile de acid sulfuric şi cocseriile sunt cele mai importante
7
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 38/102
surse industriale de o.id de sulf3 Din procese naturale, în special din erupţii vulcanice, provine
apro.imativ două treimi din cantitatea de sulf ce pătrunde în atmosferă3
(io.idul de sulf pre8ent în concentraţii mici în aer duce la apariţia de pete brune pe
frun8ele plantelor, iar la concentraţii mari produce necro8e ale ţesuturilor, datorită proprietăţilor
lui reducătoare şi acidităţii3 2rin o.idarea S4 la S şi combinarea acestuia cu vaporii de apă se formea8ă acidul
sulfuric, care corodea8ă suprafeţele metalice, deteriorea8ă faţadele clădirilor, piatra, marmura,
ţesăturile şi obiectele din piele3
/idro-enul sulfurat pre8ent în atmosferă poate proveni din fabricile de celulo8ă şi ârtie
ba8ate pe procedeul sulfat, de la cocsificarea cărbunilor cca3 K- de /4S pentru fiecare tonă de
cărbune cocsificatO, din cracarea catalitică a petrolului, din arderea deşeurilor de antracit şi din
diferite ramuri ale industriei cimice coloranţi, pesticide, fibre de vâsco8ăO3 Din descompunerea bacteriană a proteinelor ve-etale şi animale re8ultă cantităţi
însemnate de /4S, care se acumulea8ă în apa bălţilor neaerate sau poluate, de unde se evaporă în
atmosferă3 /idro-enul sulfurat mai este pre8ent în -a8ele naturale şi în -a8ele emanate în timpul
erupţiilor vulcanice3
.i8ii de a8ot sunt compuşi care pot re8ulta din procese biolo-ice naturale, precum
acţiunea bacteriilor nitrificatoare, dar în cea mai mare parte din surse artificiale cum ar fi arderea
combustibililor fosili în special a -a8ului metanO, funcţionarea motoarelor cu ardere internă,
diverse surse industriale fabricarea acidului a8otic, fabricarea în-răşămintelor cimice
a8otoaseO3
Dintre derivaţii alo-enaţi cei mai importanţi poluanţi ai atmosferei sunt fluorurile,
solvenţii cloruraţi şi clorurfluorcarbonaţii3 'luorurile sunt emanate în atmosferă din tenolo-ia de
obţinere a aluminiului prin electroli8ă, proces în care se foloseşte drept catali8ator fluorura dublă
de aluminiu şi sodiu3 Dintre solvenţii cloruraţi pot apare în atmosferă dicloretanul, clorura de
etilen, etc3
altă sursă de poluare a atmosferei cu derivaţi alo-enaţi o constituie clorurfluorcarbonii
C'CO sau freonii, folosiţi ca licid de răcire pentru fri-idere, -a8e propulsoare pentru diferite
parfumuri, a-enţi de spumare pentru spume industriale şi poliuretani3
C'C1urile au fost produse pentru prima dată în 6?55, dar producţia lor industrială a
început 5 de ani mai târ8iu3 Aceste -a8e nu sunt to.ice pentru oameni, nu sunt inflamabile, sunt
stabile cimic, uşor solubile şi au un preţ de producţie scă8ut3 2roducţia mondială de
clorurfluorcarboni a crescut continuu, aEun-ând la un ma.im de 63455 milioane de tone în 6?<;,
după care a început să scadă nesemnificativ3
;
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 39/102
Clorurfluorcarbonii eliminaţi în atmosferă nu se distru- la nivelul troposferei, fiind
substanţe foarte stabile şi inerte cimic, aEun- în stratosferă, unde radiaţiile ultraviolete cu
lun-imi de undă mai scurtă le descompun, eliberând atomii de clor3 Aceştia, fiind foarte a-resivi
cimic, sunt responsabili de desfacerea moleculelor de o8on3 2erioada de timp necesară aEun-erii
freonilor în stratosferă este în medie de 67 ani, astfel încât C'C1urile produse în 6?<; au fostdecelate în stratosferă abia în 45563
Arderea materialelor plastice în incineratoarele de -unoaie repre8intă o altă sursă de
poluare a atmosferei cu derivaţi alo-enaţi3 2oliclorura de vinil de-aEă prin ardere cantităţi
importante de acid cloridric3 2rin arderea incompletă a materialelor plastice re8ultă şi a-enţi
plastifianţi, substanţe cu proprietăţi fi8ico1cimice şi to.icolo-ice asemănătoare insecticidelor3
8onul este un component natural al atmosferei, aflat în concentraţii cuprinse între 67
ppb deasupra 8onelor de deşert şi 4551555 ppb deasupra re-iunilor muntoase3 Concentraţia luicreşte odată cu altitudinea, atin-ând ma.imum în stratosferă, la 6< Km în re-iunea polilor şi 5
Km în re-iunea ecuatorială3
Fn atmosfera marilor oraşe poluate cu smo- fotocimic s1a pus în evidenţă creşterea
concentraţiei de o8on în troposferă până la 6 ppm, cu efecte ne-ative asupra or-anismelor
ve-etale şi animale3
Fn ultimii 75 de ani se constată o scădere cu cca3 5 a concentraţiei de o8on din
stratosferă #udler, 6?<;O, iar în 8ona Antarcticii, în perioada primăverii australe, ciar o
reducere cu 75 StolarsKi, 6?<<O3
Aşa numita -aură de o8on de deasupra Antarcticii este mai pronunţată decât cea de
deasupra ceanului Arctic, datorită diferenţei mari de de temperatură dintre ocean şi calota de
-eaţă antarctică3 Fn timpul iernii australe se formea8ă un curent turbionar vorte.O care urcă
până în stratosferă, antrenând aerul mai cald şi îl coboară pe cel mai rece3 dată cu aerul rece din
stratosferă este antrenat şi o8onul, care aEun-e în troposferă şi se distru-e prin combinarea cu
o.i8ii de a8ot şi freonii pre8enţi aici3 #e-enerarea o8onului în timpul iernii australe nu mai are
loc, datorită lipsei luminii solare care contribuie la formarea moleculelor de o8on3
Cau8ele reducerii stratului de o8on din atmosferă par a fi ridicarea o.i8ilor de a8ot
proveniţi din combustie, industrie şi a-ricultură şi a freonilor C'CO la altitudini de 47175 Km,
urmată de reducerea o8onului la o.i-en molecular prin diferite reacţii3
Distru-erea stratului de o8on mai este produsă şi de clorofluorocarbonii alo-enaţi
/C'CO şi de aloni3 /C'C1 urile sunt compuşi cimici asemămători C'C1urilor, care produc
atât distru-erea o8onului din stratosferă, cât şi intensificarea efectului de seră3 /alonii sunt
compuşi alo-enaţi, care prin descompunerea lor în stratosferă eliberea8ă molecule de brom, care
>
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 40/102
sunt de 651655 de ori mai a-resive decât clorul în ceea ce priveşte descompunerea moleculelor
de o8on3
*misia de pulberi sau particule solide în atmosferă repre8intă un alt element important al
poluării acesteia3 2ulberile pot avea ori-ine naturală, provenind din ero8iune eoliană şi vulcanism
sau ori-ine antropică, provenind din diferite activităţi industriale sau ener-etice ardereaincompletă a combustibililor fosiliO3
Aerosolii sunt particule licide aflate în suspensie în aer şi pot proveni din funcţionarea
motoarelor când, odată cu -a8ele, se elimină şi picături de idrocarburi, uleiuri şi -udroane3
Aerosolii pot proveni şi din eliminarea -a8elor i-roscopice în mediul umed, cum este ca8ul
combinării S cu vaporii de apă şi formarea de picături de /4S=3
2ulberile dispersate în aer, după mărimea lor, pot fi pulberi cu diametru mare
sedimentabileO, pulberi semifine slab sedimentabileO şi pulberi inframicroscopicenesedimentabileO
2oluarea atmosferică modifică me8oclimatul 8onelor urbane puternic industriali8ate
determinând apariţia frecventă a ceţii, a smo-ului si a inversiunilor termice3
'enomenul de inversiune termică apare datorită modificării -radientului termic al
troposferei, le-at de pre8enţa smo-ului3 Fn condiţii normale, temperatura scade odată cu
altitudinea3 Fn anumite condiţii, un val de aer rece se interpune între suprafaţa solului şi pătura de
aer cald3 Apare astfel în vecinătatea solului, la altitudini de până la 455 R 55 de metri, o pătură
de inversiune în care temperatura creşte pro-resiv până la o anumită altitudine, numită plafon de
inversie, apoi -radientul termic revine la normal, adică temperatura începe să scadă3
Fn condiţii de inversiune termică, fumul şi -a8ele poluante nu se mai ridică în atmosferă,
rămân în vecinătatea solului deoarece densitatea acestor -a8e este aproape e-ală cu cea a aerului
din pătura de inversiune termică3 9işcările ascensionale sunt blocat, vaporii de apă se
condensea8ă sub formă de ceaţă, fenomen favori8at de pulberi şi aerosoli, care devin centri de
condensare pentru vaporii de apă3
Smo-ul astfel format din amestec de pulberi, -a8e şi vapori de apă favori8ea8ă
concentrarea ma.imă a poluanţilor din aer în pătura de la suprafaţa pământului, deoarece pătura
de inversiune termică nu permite răspândirea lor în straturile superioare ale atmosferei3 Datorită
acestui fapt, în atmosfera marilor oraşe, în perioadele cu smo-, concentraţia -a8elor poluante şi a
smo-ului însuşi întreţine inversiunea termică3'i-ura 437O 2ulberile din aer împiedică pătrunderea
ra8elor solare în timpul 8ilei şi absorb radiaţiile infraroşii3 2artea de deasupra a acestei mase de
aer se răceşte şi mai tare, cade la nivelul solului iar ceaţa devenind mai deasă3!n tip aparte de
poluare, care afectea8ă tot mai mult societatea contemporană ca urmare a de8voltării tenicii,
<
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 41/102
circulaţiei miEloacelor de transport şi suprapopulării mediului urban, o constituie poluarea
sonoră3
'i-ura 4373 *fectul Smo-ului în oraşeP6;Q
Traficul rutier -enerea8ă 8-omote prin funcţionarea motoarelor, frecarea roţilor de asfalt,
frecarea autoveiculelor în mişcare cu masa de aer3 Cele mai 8-omotoase autoveicule sunt
considerate camioanele, autobu8ele, motocicletele şi automobilele sport3 %ntensitatea 8-omotului
acestor autoveicule este proporţională cu vite8a de deplasare şi depinde de tipul de motor, cele
Diesel şi în doi timpi fiind considerate cele mai 8-omotoase3
/.6.6 P)l"a!a s)l"l"i
2oluarea solului este acţiunea prin care omul sau natura produc modificări fi8ice, cimice
sau biolo-ice anormale, care îi deprecia8ă calităţile de suport sau mediu de viaţă3
2oluarea solului este un fenomen veci, care era produs de factori naturali, dar datorită
capacităţii de autore-enerare a solului avea intensitate redusă3 Astă8i, datorită de8voltării
civili8aţiei industriale şi e.plo8iei demo-rafice umane această formă de poluare a luat o
amploare deosebită şi se manifestă pe arii foarte e.tinse3
Tipurile de poluare a solului pot fi stabilite după foarte multe criterii: după ori-inea
a-enţilor poluanţi, după natura lor, după sursa de poluare, după -radul de poluare, etc3
După ori-inea a-enţilor poluanţi, poluarea solului poate fi endo-enă şi e.o-enă3 2oluarea
endo-enă are loc datorită unor factori naturali cum sunt alunecările de teren, ero8iunea eoliană şi
idrică, levi-ările, etc3 2oluarea e.o-enă sau antropică are loc prin aport de substanţe nocive,
provenite din surse e.terioare3
?
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 42/102
Astfel de situaţii se constată în ca8ul e.ploatărilor miniere la 8i , balastiere, cariere,
foraEe3 Se aprecia8ă că în 8onele adiacente solurilor distruse direct prin e.cavaţii, se afectea8ă
suprafeţe de patru şi uneori până la 8ece ori mai mari3 Acestea sunt necesare pentru drumuri de
acces, or-ani8ări de şantier, depo8itare steril, decopertări3Din cau8a e.cavărilor, pe terenurile
învecinate se distru-e biodiversitatea, se scimbă re-imul apelor subterane, are loc o modificare-eocimică naturală a elementelor, se manifestă intens procesele de ero8iune3
9area maEoritate a activităţilor umane, dar în special cele industriale, care atra- dupa ele
şi o creştere a depo8itelor de deşeuri solide3 Acestea pot fi minerale sau simplu steril, deşeuri sau
re8iduuri industriale, deşeuri sau re8iduuri menaEere3Acumularea, depo8itarea, eliminarea
deşeurilor solide au devenit, în ultimul timp, prin amploarea volumelor veiculate, probleme de
mare importanţă pentru calitatea mediului înconEurator3/aldele, ia8urile sau depo8itele blocea8ă
mari suprafeţe de teren, care devin total inutili8abile3 La nivel de clasă de poluare au fost diferenţiate poluarea fi8ică, cimică, biolo-ică şi
radioactivă, tipurile de poluare au fost stabilite în funcţie de natura şi sursa poluantului , -radul
de poluare s1a apreciat dupa reducerea cantitativă şi calitativă a producţiei ve-etale ce se obţine
pe solul respectiv nepoluat în condiţii climatice şi tenolo-ice normale, iar la nivel inferior
varianta de poluare este dată de o serie de detalii ale tipurilor de poluare3
Caracteri8area solurilor poluate este o necesitate pentru fundamentarea ştiinţifică a
măsurilor de combatere a proceselor de de-radare a solurilor, de prevenire a fenomenelor ce pot
determina scăderea drastică a fertilităţii solurilor3
'olosite timp îndelun-at, în-răşămintele cimice pot opri reciclarea substanţelor or-anice
din solurile cultivate, ameninţând -rav fertilitatea lor3 Creşterea cantităţilor de în-răşăminte
cimice reduce tot mai mult componentele or-anice şi umusul din sol3 Aceasta are drept efect
deteriorarea structurii pedolo-ice, contribuind astfel la declinul comple.ului absorbant ar-ilo1
umic din sol3
2esticidele cu mare to.icitate pot şi ele să de-rade8e bioceno8ele din sol, dar în această
privinţă părerile sunt împărţite3 Se ştie că pesticidele aEunse în sol pot dăuna faunei ce contribuie
la încorporarea materiei or-anice în sol3
2rin po8iţia şi caracteristicile sale solul constituie locul de întâlnire al tuturor poluanţilor
din care cea mai mare parte vin din atmosferă3
Fn -rupa principalilor poluanţi ai solului ce vin pe calea aerului se includ particulele
minerale solide şi diverşi compuşi cimici sub formă de sulfaţi, carbonaţi, fosfaţi, cloruri,
precum şi unii compuşi -a8oşi ca o.i8ii de sulf, de a8ot, de carbon şi unele idrocarburi3
Substanţele to.ice din atmosferă cad pe sol şi pătrund în el fie direct, fie indirect prin
=5
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 43/102
intermediul precipitaţiilor3 2onderea lor este mai mare în Eurul unor obiective industriale care
produc aceste substanţe3
Fn -rupa metalelor -rele intră cele cu densitate peste 7 K-+dm, adică cadmiu, cupru,
man-an, nicel, plumb, 8inc, mercur, etc3 *le provin din emanaţiile miEloacelor de transport, ale
motoarelor cu ardere internă, din nămolurile apelor u8ate, deşeuri şi re8iduri de la e.ploatărileminiere, din fertili8anţi din pesticide, în-răşăminte or-anice etc3
Sărăturarea solurilor repre8intă acumularea de săruri solubile, în special de sodiu3 Apare
în 8one aride şi semiaride, din cau8e naturale şi antropice3 Cau8ele naturale ale procesului de
sărăturare pot fii: creşterea nivelului apelor freatice minerali8ate aducerea la suprafaţă a unor
straturi salifere3Fn #omânia peste =75555 a sunt sărăturate, deci nefertile, procesul continuând
şi în present3
Compactarea solului se datorea8ă folosirii maşinilor -rele la activităţile a-ricole, lipseiasolamentelor, suprapăşunatului etc3 *a reduce aerarea solului şi împiedică circularea normală a
apei în sol3 Compactarea solului se înlătură prin lucrări a-ricole la >51<5 cm3 2rin compactare se
reduce aeraţia, circulaţia apei3
DeEecţiile animale aplicate e.cesiv ca în-răşăminte afectea8ă proprietăţile solurilor3
Acestea pot conţine NaCl, biostimulatori, uree, medicamente, a-enţi pato-eni, care produc
poluarea cimică şi biolo-ic a solurilor, scad permeabilitatea şi pot difu8a până la pân8ele de ape
freatice, transformându1le în focare de substanţe cimice şi viruşi3
*ro8iunea şi alunecările de teren sunt alte fenomene ce cau8ea8ă de-radarea solurilor
fi-ura 43;O3 *ro8iunea rocilor şi a solurilor apare datorită vântului, ploilor, activităţilor umane,
cum ar fi lucrările a-ricole necorespun8ătoare, care duc la distru-erea te.turii solului favori8ând
evaporarea apei din te.tura acestuia tratamentele cu pesticide şi fertili8anţi cimici3
=6
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 44/102
'i-ura 43; *fectul ero8iuniiP66Q
Suprapăşunatul rasea8ă solul, distru-e ve-etaţia, producând în final ero8iunea, situaţii
create în Spania, %ran, America de Nord3 9aterialul erodat este transportat de vânt, colmatea8ă
apele naturale şi ba8inele artificiale, sporind potentialul inundabil3 Terenurile din vecinătate sunt
acoperite cu materialul nefertil purtat de vânt3
Defrişările şi e.cavaţiile la suprafaţă, în contact cu cantităţi mari de apă de ploaie pot
cau8a alunecări de teren3 !rmările alunecărilor de teren sunt de8astruoase: se distru- obiective,
se scimbă cursuri de apă, la suprafaţă aEun- roci nefertile3
Acidifierea înseamnă scăderea p/1ului solului sub valoarea >3 Solurile devin nefertile,
creşte conţinutul de Al, scad conţinuturile în alţi ioni3 2e -lob, apro.imativ 45 din soluri sunt
acidifiate, iar în #omânia apro.imativ 4 milioane a3 Cau8ele producerii acestui proces sunt fie
naturale e.istenţa unor soluri ar-iloase, silicatice, cu idro.i8i de fier şi aluminiu, sau din
descompunerea microbiolo-ică a substanţelor or-anice în alte tipuri de soluriO, fie antropice
aplicarea unui e.ces de fertili8anţi, ploile acideO3
/.7 Sit"a,ia p)l"%!i s)l"l"i p plan ')n&ial
2oluarea solului este una dintre cele mai -rave şi actuale probleme mondiale3 Solul
constituie capitalul cel mai preţios de care dispune omul pentru satisfacerea nevoilor sale, dar nu
este un re8ervor inert, inepui8abil, ale cărui bo-ăţii ar putea fi e.trase aşa cum se procedea8ă în
8ilele noastre3 De-radarea solului datorită activităţii umane se accelerea8ă în mod deosebit,
datorită factorilor urbani, industriali şi a fenomenelor de poluare care îi însoţesc3
=4
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 45/102
Fn rândurile urmatoare vor fi pre8entate câteva probleme le-ate de poluarea solului pe
plan mondial , cau8ele lor,repartitia pe -lob si posibile idei de reducere sau de re8olvare a
acestora3
2rin ero8iunea se în ele-e de-radareaț solului sau a rocilor , caracteri8ată prin
desprinderea particulelor neconsolidate i îndepărtarea lor prin ac iuneaș ț ploii sau a vântului3*ro8iunea poate fi combătută prin lucrări idrotenice, împăduriri3 Fn timp ce ero8iunea este un
proces natural,activităţile umane au crescut de 651 =5 ori rata la care ero8iunea are loc la nivel
-lobal3 A-ricultura intensivă , despădurirea , drumuri , scimbări climatice iș a e.pansiunii
urbane sunt printre cele mai importante activită i umane, în ceea ce prive te efectul lor asupraț ș
stimulării ero8iunii3La nivel -lobal se consider că apro.imativ o treime din terenul arabil din
lume a fost pierdut prin procese de de-radare3
Fn Cina cre terea imensă i sus inută a populatieiș ș ț a dus la cre terea poluării solului3ș Fntotal,o 8ecime din teren cultivabil Cinei a fost poluat cu ape contaminate folosite pentru iri-a a
fost poluat cu ape contaminate folosite pentru iri-aţii şi cu metale -rele3Cea mai mare parte este
în 8onele de8voltate economic3 Se estimea8a ca 64 milioane de tone de cereale sunt contaminate
cu metale -rele in fiecare an, cau8ând pierderi directe de 47>5555555 dolari3
Fn %ndia datorită industriali8ări rapide, urbani8arii i a-riculturii intensive contaminareaș
tot mai mare cu metale -rele din sol a devenit o preocupare maEoră3 Nivelurile de metale din sol
în Eurul 8onei industriale s1au dovedit a fi semnificativ mai mari decât distribu ia normală în sol3ț
#usia dedică apro.imativ 65 la suta din terenul său pentru a-ricultură, dar de calitate a
terenurilor este în scădere3 Fn ultimii două8eci i cinci de ani, suprafa a de teren arabil a #usiei aș ț
scă8ut cu de milioane de ectare3 Fn #usia un procent >= de milioane de ectare de teren
a-ricol au fost contaminate de a-en i industriali to.ici, pesticide i produse cimice a-ricole3ț ș
9etodele ira ionale de administrare a solului au de-radat serios calitatea lui, au cau8atț
poluarea lui i au accelerat ero8iunea3 Tratarea solului cu în-ră ăminte cimice,ș ș pesticide
iș fun-icide omoară or-anisme utile cum ar fi unele bacterii, fun-i i alte microor-anisme3 Deș
e.emplu, fermierii care cultivau căp uniș în California au de8infectat solul cu bromură de metil
pentru a ucide or-anismele care ar fi putut afecta căp unii3 Acest proces omoară fără discriminareș
ciar i or-anismele benefice i lasă solul steril i dependent de în-ră ăminte pentru a suportaș ș ș ș
cre terea plantelor3 Fn consecin ă, se folosesc tot mai multe în-ră ăminte, ceea ce duce laș ț ș
poluarea râurilor i lacurilor în perioadele cu inunda ii3ș ț
%ri-a ia necorespun8ătoare în 8onele în care solul nu este drenat bine poate avea caț
re8ultat depo8ite de sare care inibă cre terea plantelor i pot duce la lipsa recoltei3 Fn anul 4555ș ș
î3e3n3, ora ele antice sumeriene de la sud de )aleaș Ti-rului iș *ufratului, în 9esopotamia,
=
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 46/102
depindeau de ăbo-ă ia recoltelor3 2ână în anul 6755 î3e3n3, aceste ora e au intrat în colaps dinț ș
cau8a lipsei recoltei datorate salinită ii ridicate a solului3 Aceea i problemă e.istă a8i înț ș
)alea %ndusului din 2aKistan, )alea Nilului în *-ipt iș )alea %mperială din California3
==
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 47/102
Capit)l"l III
C!$t%!i p!)p!ii
6.1 S$)p"l l"$!%!ii
Scopul lucrării intitulate M Studiul privind calitatea terenurilor si nivelul poluarii solurilor
în Eudetul CluE este o pre8entare a tipurilor de sol din Eudetul CluE,o reparti8are a acestora pe
clase de folosinţă şi pe clase de calitate, identificând presiunile cu efecte ne-ative asupara stării
de calitate a acestora3
Lucrarea de licenţa s1a elaborate în colaborare şi cu spriEinul A#n,ii Na,i)nal pnt!"
P!)t$,ia M&i"l"i sucursala CluE şi Oi$i"l"i pnt!" St"&ii P&)l)#i$ şi A#!)$5i'i din
CluE1Napoca3
6./ Mt)&)l)#ia & &t!'ina! a $alit%,ii s)l"l"i şi & anali@% a
ni(l"l"i & p)l"a!
6./.1 S$"!t% p!@nta! a Oi$i"l & St"&ii P&)l)#i$ si
A#!)$5i'i$B O.S.P.A.P<Q
At!i9",ii:
63Fntocmirea de studii pedolo-ice in vederea reali8ării i reactuali8ării periodice a Sistemuluiș
national i Eude ean de monitori8are sol1teren pentru a-ricultură i necesare fundamentăriiș ț ș
pro-ramelor 9inisterului A-riculturii, 2ădurilor i De8voltării #urale, care constau in: stabilirea,ș
delimitarea i inventarierea unita ilor de sol1teren, favorabilita ii terenurilor a-ricole pentruș ț ț
culturi, a claselor de calitate dupa nota de bonitare pentru folosin e a-ricole, determinarea stariiț
de aprovi8ionare+asi-urare a solurilor cu nutrien i, precum i reac ia solurilor, stabilireaț ș ț
cate-oriilor i subcate-oriilor de folosin ă pentru a-ricultură sau silvicultură pe ba8a pretabilită iiș ț ț
terenurilor, identificarea, delimitarea si inventarierea tipurilor de de-radări ale
solurilor+terenurilor, stabilirea restric iilor terenurilor pentru diferite utili8ări i stabilireaț ș
măsurilor a-ropedoameliorative si antiero8ionale corespun8ătoare3
==
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 48/102
43Constituirea i între inerea la nivel de Eudeţ a băncilor de date aferente sistemelor Eudetene deș ț
monitori8are sol1teren pentru a-ricultură3
3Studii pedolo-ice i încadrarea terenurilor a-ricole în clase de calitate, în vederea furni8ăriiș
datelor necesare sistemului de impo8ite i ta.e pentru stabilirea corectă a obli-a iilor fiscale aleș ț
contribuabililor pe teritorii administrative i la nivel de detonator3ș
=3Studii pedolo-ice i de bonitare a terenurilor a-ricole, în scopul stabilirii sarcinilor ce revinș
asupra terenurilor a-ricole ca urmare a circula iei Euridice a acestoraț
73Studii pedolo-ice i bonitarea terenurilor a-ricole, în vederea concesionării, arendării,ș
comasării parcelelor pe proprietari+e.ploata ii, ob inerea creditului ipotecarț ț
;3Documenta ii de evaluare a terenurilor a-ricole potrivit le-iiț
>3Studii de evaluare, pro-no8a i averti8are pentru determinarea efectelor economice i ecolo-iceș ș
ale lucrărilor de îmbunată iri funciare, precum i pentru terenurile de-radateț ș
<3Studii pedolo-ice pentru fundamentarea proiectelor privind impactul unor însu iri ale soluluiș
asupra obiectivelor social1economice
?3Studii de impact i ale bilantului de mediu pentru ob inerea autori8a iei de mediu3ș ț ț
653#ecoltare probe sol, plantă, apa freatică sau de iri-aţii3
663Anali8e probe sol, plantă, apa freatică sau de iri-aţii3
643Cartări a-rocimice3
632lanuri de fertili8are3
6=3*laborarea studiilor pedolo-ice şi a-rocimice în scopul înfiinţării şi moderni8ării plantaţiilor
de pomi fructiferi şi viţă de vie3
673 *laborarea studiilor pedolo-ice naturalistice prealabile reali8ării amenaEamentelor silvice
6././ S$"!t% p!@nta! a A#ntii Na,i)nal pnt!" P!)t$,ia
M&i"l"i P>Q
A-enţia Naţională pentru 2rotecţia 9ediului este instituţia de specialitate aadministraţiei publice centrale, aflată în subordinea 9inisterului 9ediului şi Scimbărilor
Climatice cu competenţe în implementarea politicilor şi le-islaţiei din domeniul protecţiei
mediului, conferite în ba8a /otărârii de Guvern Nr3 6555 din 6> octombrie 4564 privind
reor-ani8area şi funcţionarea A-enţiei Naţionale pentru 2rotecţia 9ediului şi a instituţiilor
publice aflate în subordinea acesteia3
C)ntt l#al
=7
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 49/102
A-enţia Naţională pentru 2rotecţia 9ediului a fost infiintaţă în anul 455= într1o perioada
de reforme instituţionale maEore în domeniul protecţiei mediului3
Aderarea #omâniei la !niunea *uropeana a constituit pentru societatea românească un obiectiv
strate-ic fundamenta3 Fn ba8a /otărârii de Guvern Nr3 =7? din 6? mai 4557 privind reor-ani8area
şi funcţionarea A-enţiei Naţionale pentru 2rotecţia 9ediului au fost redefinite funcţiile şiatribuţiile astfel încât să se asi-ure cadrul le-al necesar îndeplinirii obli-aţiilor prevă8ute în
Capitolul 44 din Documentul de po8iţie3 Trebuie menţionat faptul că, la acea dată, prin trecerea
a-enţiilor re-ionale şi Eudeţene pentru portecţia mediului din subordinea 9inisterului 9ediului şi
2ădurilor în subordinea A-enţiei Naţionale pentru 2rotecţia 9ediului s1a creat cadrul necesar
implementării le-islaţiei şi re-lementărilor comunitare la termenele stabilite3
Misi"n
A-enţia Naţională pentru 2rotecţia 9ediului este menită să acţione8e pentru a asi-ura populaţiei un mediu sănătos în armonie cu de8voltarea economică şi cu pro-resul social al
#omâniei3 9isiunea a-enţiei noastre, ca de altfel şi a celor =4 de a-enţii Eudeţene, aflate în
subordine directă este de a asi-ura un mediu mai bun în #omânia pentru -eneraţiile pre8ente şi
viitoare şi reali8area unor îmbunătăţiri maEore şi continue ale calităţii aerului, solului şi apelor3
A-enţia Naţională pentru 2rotecţia 9ediului îşi indeplineşte misiunea prin e.ercitarea
următoarelor atribuţii:
Uplanificarea strate-ică de mediu
Umonitori8area factorilor de mediu
Uautori8area activităţilor cu impact asupra mediului
Uimplementarea le-islaţiei şi politicilor de mediu la nivel naţional şi local
Uraportările către A-enţia *uropeană de 9ediu, pe următoarele domenii: calitatea aerului,
scimbări climatice, arii proteEate, contaminarea solului, apă3
Rsp)nsa9ilit%,i
Uasi-urarea suportului tenic pentru fundamentarea actelor cu caracter normativ, a strate-iilor si
politicilor sectoriale de mediu armoni8ate cu acIuis1ul comunitar si ba8ate pe conceptul de
de8voltare durabila
Uimplementarea le-islaţiei din domeniul protecţiei mediului
Ucoordonarea activitatilor de implementare a strate-iilor si politicilor de mediu la nivel naţional,
re-ional si local
Urepre8entarea in domeniul protecţiei mediului in relaţiile interne si e.terne, conform mandatului
acordat de către 9inisterul 9ediului şi Scimbărilor Climatice
=;
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 50/102
Uautori8area activitatilor cu impact potenţial asupra mediului si asi-urarea conformării cu
prevederile le-ale
Uasi-urarea funcţionarii laboratoarelor naţionale de referinţă pentru aer, deşeuri, 8-omot si
vibraţii, precum şi pentru radioactivitate
Ucoordonarea reali8ării planurilor de acţiune sectoriale şi a planului naţional de acţiune pentru protecţia mediului3
C)n&"$!
A-enţia Naţională pentru 2rotecţia 9ediului este condusă de un preşedinte cu ran- de secretar de
stat4 aEutat de un vicepreşedinte cu ran- de subsecretar de stat.
6./.6 P!l(a!a p!)9l)! & s)l şi tsta!a st%!ii & !tilitat P<Q
F!tilitata este însuşirea solului de a asi-ura condiţii pentru creşterea şi de8voltarea
plantelor prin acumularea factorilor de ve-etaţie lumină, apă, aer, căldură, elemente nutritive şi
activitate biolo-icăO şi asi-urarea condiţiilor pentru ca aceşti factori să fie folosiţi în cantităţi
îndestulătoare3 'ertilitatea sau rodnicia pământului este o însuşire esenţială a solului care1l
deosebeşte radical de rocă, aceasta având o evoluţie dinamică în timp, sub impactul activităţii
umane3 'ertilitatea are un conţinut deosebit de comple. şi este o funcţie re8ultantăO a tuturor
însuşirilor sale3 Din punct de vedere a-rotenic este importantă abordarea unitară, sistemică a
fertilităţii solului în vederea modelării conservative a acesteia, prin fertili8are, cu accent pus pe
cerinţele plantelor de cultură3
F!tili@a!a repre8intă acţiunea de aplicare a în-răşămintelor în vederea sporirii
fertilităţii solului şi creşterii producţiei ve-etale3 Aplicarea în-răşămintelor are la ba8ă principiul
restituirii elementelor nutritive e.trase din sol odată cu recolta plantelor cultivate, fiind deci în
relaţie cu consumul specific fiecărei culturi3 Conţinutul de elemente nutritive mobile accesibile
sau asimilabileO repre8intă un factor de ve-etaţie indispensabil plantelor3 2entru completarea
deficitului de elemente nutritive, se folosesc în-răşăminte naturale şi cimice, biopreparate,în-răşăminte ver8i, asolamente cu solă săritoare etc3 Necesitatea de aprovi8ionare a solului cu
elemente nutritive se stabileşte pe ba8a anali8ei a-rocimice a solului şi stabilirea elementelor
nutritive care sunt în carenţă3
Sist'"l & !tili@a! stabilit la nivelul fermei, pentru un anumit asolament,
trebuie să ţină seama de o serie de factori locali, printre care:
1 reînoirea re8ervei de elemente nutritive uşor accesibile plantelor într1un raport de ecilibrucorespun8ător cu particularităţile fi8ice, cimice şi biolo-ice ale solului
=>
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 51/102
1 caracteristicile nutriţiei plantelor din asolament
1 condiţiile climatice şi favorabilitatea de cultură pentru fiecare plantă
1 particularităţile tenolo-ice ale fiecărei culturi
1 compo8iţia şi caracteristicile a-rocimice ale în-răşămintelor folosite1 măsurile or-ani8atorice şi economice le-ate de utili8area, păstrarea şi aplicarea în-răşămintelor3
Tsta!a st%!ii & !tilitat determinarea elementelor nutritive din solO se
efectuea8ă în scopul stabilirii corecte a nevoi de fertili8are şi presupune:
1 recoltarea unor probe de sol repre8entative
1 anali8a a-rocimică a probelor de sol în laborator după o metodolo-ie standardi8ată
1 interpretare anali8elor în raport cu factori care concură la reali8area producţiilor scontate
carto-rame a-rocimice, planuri de fertili8are i amendare, do8ele recomandate etc3O3ș
Anali@a a#!)$5i'i$% a s)l"l"i, ciclic, la anumite perioade de timp bine determinate 1=
aniO, cu stabilirea măsurilor de fertili8are şi amendare, constituie ba8a ştiinţifică pentru obţinerea
recoltelor eficiente economic, în condiţii de conservare a solului şi asi-urarea durabilităţii
fertilităţii acestuia3
R$)lta!a p!)9l)! & s)l se reali8ea8ă cu respectarea unor cerin e de calitate iț ș
repre8entativitate ba8ată pe preci8ie i acurate eO cum ar fi:ș ț
1 ale-erea locului de recoltare a probelor1 tipul probelor, numărul, adâncimea şi momentul recoltării
1 cantitatea, eticetarea, modul de condiţionare şi păstrare a probelor până la anali8ă
1 evitarea erorilor la recoltarea probelor de sol3
2robele prelevate trebuie să o-lindească în mod corect realitatea de pe teren, lucru ce se poate
reali8a prin acordarea unei atenţii deosebite operaţiei de recoltare a probelor şi de pre-ătire a
acestora în vederea anali8elor de laborator3 2entru a avea recomandări de fertili8are cât mai
e.acte i o eficien ă cât mai mare a folosirii în-ră ămintelor cimice, fermierii trebuie să aibă înș ț ș
vedere recoltarea corespun8ătoare a probelor de sol trimise spre anali8ă3
Al#!a l)$"l"i & !$)lta! a p!)9l)! presupune delimitarea terenului stabilit
prin rota ie trebuie anali8at tot terenul fermeiO pentru cartarea a-rocimică i împăr irea acestuiaț ș ț
în parcele ecolo-ic omo-ene3 Dacă nu este delimitat prin limite naturale, terenul se va împărţi în
parcele omo-ene sub aspectul tipului de sol, relief
-radul de erodare, e.po8iţieO, re-imul trofic, re-imul idric, sistemul de a-ricultură practicat,
sistemul de lucrare a solului, unealta folosită, plantă premer-ătoare, cultură actuală, metode decombatere a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor etc3 2robele de sol trebuie să fie repre8entative
=<
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 52/102
pentru unitatea analitică delimitată, denumită R teritoriu ecolo-ic omo-en T*O R deoarece
re8ultatele obţinute urmea8ă a fi aplicate pentru întrea-a suprafa ă a acesteia3 2or iunileț ț
neuniforme din parcele pot fi ne-liEate dacă suprafa a lor este mai mica de 653 Aceste parceleț
vor fi între 417 a pentru culturile de câmp situate pe terenuri plane sau slab înclinate, până la 4
a pentru solurile erodate i până la 6 a pentru solurile puternic erodate i coluvionate3ș ș
Suprafa a se reduce la 5,4714 a pentru culturile iri-ate şi pentru culturile de le-ume în câmp, iarț
pentru plantaţiile de pomi şi viţă de vie, mărimea parcelei de recoltare a probei medii
a-rocimice este de 5,714 a3 2entru păşuni şi fâneţe proba medie a-rocimică se colectea8ă de
pe o suprafa ă cuprinsă între 7 şi 65 a3 Fn ca8ul serelor mărimea parcelei de recoltare oscilea8ăț
între 755 şi 4555 m4, în funcţie de uniformitatea solului3 Fn serele cultivate cu flori parcela de
recoltare va fi mai mică, de la 655 la 755 m4, ca şi în solarii 675155 m4O3
N"'%!"l p!)9l)! !$)ltat depinde de caracteristicile terenului3 2entru fiecare parcelă se va recolta o probă medie compusăO R re8ultată prin amestecarea omo-enă a mai
multor probe de sol individuale par ialeO3 2entru ca proba medie să fie repre8entativă, ea trebuieț
să provină dintr1un număr suficient de probe individuale3 Fnainte de prelevarea efectivă se va
cură a solul pe o adâncime de 41 cm pentru a elimina resturile or-anice paie, coceni, rădăcini,ț
frun8e etc3O3 2roba medie a-rocimică se constituie dintr1un număr de 47 probe par iale pentruț
terenuri fertili8ate uniform, 5 probe par iale pentru soluri slab şi moderat erodate şi =5 probeț
par iale pentru solurile puternic erodate, fertili8ate neuniform, solurile sărăturate şi or-anice,ț
plantaţiile pomicole şi viticole, sere şi solarii3 2robele parţiale se recoltea8ă din puncte dispuse în
8i-18a-, sau pe direcţii paralele în interiorul parcelei de recoltare3 #ecoltarea probelor se e.ecută,
de re-ulă, cu sonde a-rocimice, dar se pot recolta i cu aEutorul ca8malei etc3 *ste foarteș
important ca unealta folosită să asi-ure recoltarea unor probe par iale e-ale ca mărime i să fieț ș
foarte bine cură ate de la o parcelă la alta3ț
A&n$i'a & !$)lta! este diferită: 5165 cm pentru păşuni şi fâneţe, 5145 cm
pentru terenurile arabile, sere şi solarii şi 5145 cm şi 451=5 cm în plantaţiile de pomi şi viţă devie3 'iecare probă parţială, colectată, se introduce într1o cutie sau pun-ă de probe, constituindu1
se, astfel, proba medie a-rocimică3
Cantitata !$)ltata la o probă medie nu trebuie sa fie mai mare de <5516555 -rame3
La utili8area ca8malei se urmăre te ca probele par iale să aibă aceea i -reutate apro.imativș ț ș
655-O3 Dacă cantitatea de sol din proba medie este mai mare, probele par iale se vor amesteca laț
fa a locului într1un sac de rafie sau polietilena curatO iar din proba foarte bine omo-eni8ată seț
prelevea8a o cantitate de <5516555 -rame3 Aceasta repre8intă proba medie i se va duce în 614ș
8ile la laborator pentru anali8e3=?
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 53/102
M)'nt"l !$)lta!ii p!)9l)! & s)l este, în -eneral, după recoltarea culturii
precedente, dar pot fi recoltate probe pe tot parcursul anului3 Se va evita recoltarea probelor după
ploaie, sau când umiditatea solului este mare, atât din cau8a erorilor la determinarea a8otului cât
i din considerente de manipulare i omo-eni8are a solului3ș ș
Eti$5ta!a p!)9l)! este necesară pentru identificarea probei i interpretareaș
corectă a re8ultatelor recomandări de fertili8are i amendare cât mai relevanteO3 %nforma iileș ț
trebuie să con ină: beneficiarul, parcela, numărul probei, adâncimea, data prelevării, culturaț
premer-ătoare i actuală sau viitoare, alte elemente de tenolo-ie dacă este ca8ul3ș
E!)!il la !$)lta!a p!)9l)! trebuie reduse la minimum evitând sursele acestora,
cum ar fi:
1 stabilirea -reşită a unităţii analitice
1 un număr prea mic de probe parţiale din care re8ultă proba medie
1 folosirea de sonde i ca8male ru-inite sau murdareș
1 amestecarea probelor sau a straturilor de sol
1 starea necorespun8ătoare a solului în momentul recoltării
1 eticetarea -reşită, notaţii -reşite etc3
omo-eni8are corespun8ătoare va reduce la minimum erorile provenite din divi8area probei de
sol3 Aceste testări ale solului se fac de unităţi speciali8ate, cum sunt ficiile 0udeţene de Studii
2edolo-ice şi A-rocimice prin lucrările de cartare a-rocimică efectuate de specialişti bine
pre-ătiţi şi cu e.perienţă îndelun-ată3
6.6 S$"!ta p!@nta! a +"&,"l"i Cl"+
75
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 54/102
Fi#.6.1 Ha!ta +"&,"l"i Cl"+ P;Q
6.6.1 Dat #n!al
0udetul CluE se situea8a în Eumatatea nord1vestica a tarii, între paralelele de =>V4<W==X în
nord si =;V4=W=>X în sud, respectiv meridianele de 4V?W44X în vest si 4=V6W=;X în est3 Seîntinde pe o suprafata de ;;>= Kmp desfasurata în 8ona de contact a trei unitati naturale
rere8entative : 9untii Apuseni, 2odisul Somesan si Cîmpia Transilvaniei si se învecinea8a la
nord1est cu Eudetele 9aramures si (istrita1Nasaud, la est cu Eudetul 9ures, la sud cu Eudetul
Alba, iar la vest cu Eudetele (ior si SalaE3
#elieful este predominant deluros si muntos, altitudinile ma.ime înre-istrîndu1se în
masivele )ladeasa 6<=4 m si 9untele 9are 6<4; m , iar altitudinea minima la iesirea
Somesului din Eudet 44>m3
#eteaua idro-rafica este repre8entata de rîurile: Somesul 9ic inclus aproape inte-ral în
cuprinsul Eudetului, Crisul #epede si Ariesul inferior, lacuri naturale si ia8uri Catina 2opii % si
2opii %%, Geaca, Ta-a etc3O si de lacurile de interes idroener-etic: (elis1'întînele, Tarnita si
Gilau3
Apele de adîncime sunt mai slab repre8entate si se caracteri8ea8a prin minerali8are
ridicata3 %8voare minerale sulfatate, calcice, clorosodice, relativ bo-ate, se -asesc la De8mir,
CoEocna, Gadalin, Sic, Gerla, Le-ia, Someseni, Turda etc3
2rin po8itia sa, Eudetul CluE beneficia8a de un climat continental moderat3
76
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 55/102
Fn sectorul muntos masivele )ladeasa si 9untele 9areO, mediile anuale ale temperaturii
aerului sunt de 4V C, iar în restul teritoriului de ;V C3 Amplitudinile termice anuale au valori
cuprinse între 6> 1 6? V C în 8ona montana si cresc la 4147 V C în re-iunile deluroase, de podis si
cîmpie3
2recipitatiile se reparti8ea8a ine-al, cu cantitati minime în 8ona Turda 1 Cîmpia Tur8iicca 775 mmO si ma.ime în masivul )ladeasa cca 6=55 mmO3
Fn medie, valorile anuale ale precipitatiilor aEun- la ;55 1 ;75 mm în Cîmpia
Transilvaniei, ;75 1 >55 mm în podisul Somesan si peste ?55 1 6555 mm în 8onele muntoase3
0udetul CluE beneficia8a de situarea sa la intersectia unor importante ma-istrale feroviare
si rutiere care1i asi-ura le-aturi lesnicioase cu toate 8onele tarii3 De asemenea, aeroportul din
municipiul CluE1Napoca confera le-aturi curente si rapide cu capitala tarii atît pentru cerintele
Eudetului cît si pentru ale unor localitati limitrofe3 0udetul CluE dispune de bo-ate si variate resurse naturale3
9inereurile de fier au intrat în circuitul economic din anul 6?;4, prin e.ploatarile de la
Capusul 9ic si (aisoara, fiind efectuate pe parcurs si o serie de prospectiuni -eolo-ice la )laa,
Savadisla si Cacova %erii3 Combustibilii minerali sunt repre8entati prin carbunii bruni e.ploatati
în 8ona Ticu1Dîncu1(a-ara si turba, e.ploatata în sectorul Calatele si Capatîna3 *.ista, de
asemenea, un dom -a8eifer la 2uini în Cîmpia Transilvaniei3
2e lîn-a minereuri de fier si combustibili minerali, e.ista în Eudet, o -ama variata de
minerale utile si roci, între care: cuart în 9untele 9are si în perimetrul localitatii Somesul #ece
unde se -aseste si feldspatO, dacite si ande8ite în masivul )ladeasa si în perimetrul localitatilor
9orlaca, (olo-a, 2oieni, Sacuieu, Stolna si %ara, -ranite în masivul 9untele 9are, calcare
si dolomite utili8ate pentru fabricarea liantilor var, cimentO, e.ploatate la Sandulesti, Tureni,
Surduc, (uru,2oieni etc3, tufuri calcaroase de buna calitate cu cariere la Tioc1Cornesti, nisipuri
caoline la 2opesti, Topa, (a-ara, Gîrbau etc3, sare, cu însemnate re8erve la cna DeEului, Turda,
CoEocna, Sic, Nires, balastiere pe Somesul 9ic la Gilau, 'loresti si pe Ariesul inferior3
#esedinta Eudetului este municipiul CluE1Napoca al cincilea municipiu mare al tariiO3
0udetul cuprinde 7 municipii, 6 oras si >7 comune cu =45 sate3
6.6./ P)p"la,ia
La 6 iulie 455 Eudetul CluE avea o populatie stabila de ;<=< locuitori din care 6;<6
de se. masculin =<,7 O si 74>54 de se. feminin 76,7 O3
#aportata la suprafata teritoriului, re8ulta o densitate de 654,7 locuitori pe 6 Kmp3
Din totalul populatiei Eudetului, =7>44 locuitori traiesc în mediul urban, -radul deurbani8are demo-rafica fiind de ;;, , ceea ce înseamna ca la fiecare trei persoane, doua
74
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 56/102
locuiesc în municipii sau orase3
Doua treimi din populaţia urbana aparţine municipiului CluE 1 Napoca 4?=?5; O, urmînd
în ordine descrescatoare municipiul Turda 7<7>6 O, municipiul DeE ?>6< O, municipiul
Cîmpia Tur8ii 4>>4< O, orasul Gerla 44<?< O si orasul /uedin ??56 O 3
2opulaţia din mediul rural, -rupată în cele >7 comune ale Eudetului, pre8inta sub aspectnumeric o -ama variata de colectivitati, pornind de la comune cu o populatie sub 6755 locuitori,
cum e ca8ul comunelor Aiton 6=? O, Alunis 6<4 O, (u8a 6=5= O, (elis 6= O, 0icisul de
0os 665O, 2alatca 67; O, )alea %erii 6567 O, )ultureni 6=?< O, 2loscos >7 O, pîna la
comune cu peste >755 locuitori cum sunt : comuna Apaida <7;5 O, (aciu <66 O, Gilau
>?;6 O si 'loresti >; O3
La 6 iulie 455 aveau domiciliul în localitatile din Eudet populatia le-ala O ;<6<
persoane, din care ==?<5> în mediul urban3 2opulatia în vîrsta de munca 6;1;4 ani R barbati si 6;17> ani femei cît si alte cate-orii
aferenteO la 6 ianuarie 455= era de =6<55 persoane 76,> fiind barbati O din total, 4??>55
persoane constituiau populatia civila ocupata3
6.6.6 E$)n)'ia
CluEul face parte din cate-oria Eudetelor cu o economie comple.a si diversificata, cu
ponderi importante în economia nationala, fiind 1 din acest punct de vedere 1 cel mai important
centru administrativ 1 teritorial din nord 1 vestul tarii3 *conomia Eudetului CluE a avut si are la ba8a bo-atele resurse materiale, po8itia
-eo-rafica avantaEoasa, cu posibilitati facile de comunicatie pe caile feroviare si rutiere, re8erve
importante de forta de munca de înalta calificare si cu traditie în numeroase domenii, capacitate
deosebita de adaptare la cerintele pietei concurentiale, datorita puternicelor centre de scolari8are
la toate nivelurile cît si a celor de cercetare stiintifica si de8voltare tenolo-ica de care dispune3
Fn structura activitatilor economice, locul preponderent îl ocupa industria prelucratoare în
cadrul careia sunt repre8entate maEoritatea ramurilor e.istente la nivel national3 *ste ilustrativ dementionat ca peste 47,6 din populatia ocupata îsi desfasoara activitatea în subramurile
industriale3
Conditiile pedo1climatice specifice au favori8at si de8voltarea a-riculturii 1 a doua ramura
ca pondere în economia Eudetului 1 în cadrul acesteia un rol important revenind 8ooteniei3
2e terenurile în panta pe parcursul anilor, au fost create numeroase live8i cu pomi
fructiferi valorosi, îndeosebi în partea centrala, de nord si nord1est a Eudetului, pe dealurile din
8ona municipiului CluE, (aciu, Apaida, DeE, Casei, Cîtcau, 9ica etc3 9aterialele de constructie e.istente în stare naturala cît si cele re8ultate din prelucrarea
7
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 57/102
industriala, au favori8at de8voltarea unei repre8entative ramuri de profil, respectiv activitatea de
constructii3
'ondul forestier inclusiv suprafetele cu ve-etatie forestiera care acopera o suprafata de
6>54< a 47,7 din suprafata EudetuluiO a fost si este or-anic conectat la de8voltarea mai
multor ramuri economice, îndeosebi a industriei si constructiilor3 Fn conte.t este de relevat si e.istenta unui bo-at si variat potential turistic, cu
precadere în 8ona muntilor Apuseni, cu posibilitati reale de amplificare a activitatilor din acest
domeniu, în cadrul procesului de restructurare si privati8are a economiei Eudetului3
6.6.7.T!ansp)!t"!i
R,a"a !)(ia!%
La nivel de Eudeţ, liniile feroviare duble au o pondere de >5 la sută, fiind cele mai ridicate
din #e-iunea nord1vest, -radul de electrificare fiind de peste 75 la sută din totalul liniilor de cale
ferată e.istente la nivel de Eudeţ3 #eferitor la transportul de mărfuri, staţiile primitoare la nivel de
Eudeţ ocupă po8iţii de prim ran- la nivel re-ional, fiind vorba despre staţiile DeE, Câmpia Tur8ii,
Turda, A-ireş, Gerla şi CluE1Napoca3 Lun-imea căilor ferate care străbat teritoriul Eudeţului
este de 4=5 Km, din care 64? Km linie electrificată3
R,a"a !"ti!%
Fn anul 4565, Eudeţul CluE înre-istra o densitate a reţelei rutiere de 5,=5 Km de drum+Km43
Acest nivel plasea8ă Eudeţul CluE uşor peste media naţională 5, Km de drum+Km4O3 0udeţul
CluE dispune de o reţea densă de drumuri publice, în lun-ime totală de 4 ;?? Km, din care
754 Km repre8intă drumuri naţionale3 Din total, ;?< Km sunt drumuri moderni8ate, în
maEoritate porţiuni ale unor şosele de interes naţional şi internaţional3 Fn interiorul teritoriului,
le-ăturile sunt asi-urate de 4 6?> Km de drumuri Eudeţene şi comunale, din care 477 Km sunt
moderni8ate, iar >45 Km sunt acoperiţi cu îmbrăcăminţi rutiere uşoare3
Fn decembrie 455? s1au descis circulaţiei primii =4 Km din autostrada A a #omâniei, dintre
Turda şi CluE vest, iar în noiembrie 4565, încă 64 Km între Turda şi Câmpia Tur8ii3 Au fost
date în folosinţă centuri ocolitoare pentru municipiul CluE1Napoca, comuna Apaida,
municipiul Gerla3 De asemenea, au fost moderni8ate mai multe drumuri montane şi
forestiere, însă cu toate acestea situaţia drumurilor din Eudeţ este destul de precară3A!)p)!t"!i
7=
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 58/102
A!)p)!t"l Int!na,i)nal Cl"+-Nap)$a este al patrulea aeroport ca mărime din #omânia3
Aeroportul se află situat pe ra8a comunei suburbane Someşeni3 Fn acesta se efectuea8ă
transporturi de călători, cât şi transporturi car-o internaţionale3
Acesta a fost în permanenţă e.tins şi moderni8at3 Noul terminal construit în 455?, cu o
capacitate de 6,7 milioane de pasa-eri pe an, este destinat atât curselor interne, cât şi celor
e.terne3 Terminalul dispune de facilităţi la standarde internaţionale3
6.6.2.T"!is'"l
Teritoriul Eudeţului CluE se remarcă printr1un peisaE deosebit de variat, având forme de
relief diverse, precum şi o serie de monumente ale naturii3 La acestea se adau-ă monumentele
istorice rămase din timpuri străveci, monumente de artă precum şi elemente folclorice
ori-inale3 2otenţialul turistic este destul de bo-at, oferind condiţii favorabile pentru turism,
odină şi tratament3
Capacitatea turistică a Eudeţului CluE în anul 4565 cuprindea: 76 oteluri, = osteluri, <
cabane turistice, 6 campin-, 6= vile turistice, 4? pensiuni turistice şi 66 pensiuni a-roturistice,
cu o capacitate de ca8are de ; ?;5 locuri şi 4 7<<,? mii locuri18ile, indicele de utili8are fiind de
6;,7 la sută3
O9i$ti( t"!isti$ importante de vi8itat: (astionul Croitorilor, Casino Cios, (iserica
#omano1Catolică Sfântul 9iail şi Statuia lui 9atei Corvin, Casa 9atei Corvin, Grădina(otanică, Teatrul Naţional, Teatrul 9a-iar de Stat, 2alatul de 0ustiţie, 2alatul (anffH,
(iserica 'ranciscanilor, !niversitatea (abeş1(olHai3
Fn CluE1Napoca se află unele dintre cele mai frumoase mu8ee din #omânia: 9u8eul
Naţional
de Artă, 9u8eul Naţional de %storie a Transilvaniei, Casa 9emorială *mil %sac, 9u8eul
*tno-rafic al Transilvaniei, 2arcul *tno-rafic Naţional Y#omulus )uia, 9u8eul oolo-ic3
R@!(a,ii nat"!al importante: #e8ervaţia naturală Ceile Tur8ii, #e8ervaţia botanicăde la Suatu, #e8ervaţia Lacul $tiucii, #e8ervaţia ornitolo-ică YLacul şi )alea Le-ii3
6.7 P!in$ipall p!)$s & &#!a&a! al s)l"l"i
Solul, definit ca stratul de la suprafaţa scoarţei terestre, este format din particule minerale,
materii or-anice, apă, aer şi este o resursă esenţial nere-enerabilă şi un sistem foarte dinamic care
îndeplineşte mai multe funcţii şi furni8ea8ă servicii vitale pentru activităţile umane şi pentru
supravieţuirea ecosistemelor:
77
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 59/102
• în producerea de rană+biomasă
• în depo8itarea, filtrarea şi transformarea multor elemente şi substanţe
inclu8ând apa, carbonul, a8otulO
• ca sursă de biodiversitate, abitate, specii şi -ene
• ca şi platformă+mediu fi8ic pentru oameni şi activităţile umane• ca şi sursă de materii prime, ba8in carbonifer, etc3
• patrimoniu -eolo-ic şi areolo-ic3
%nformaţiile disponibile su-erea8ă faptul că în cursul ultimelor decade, procesele de
de-radare a solului s1au intensificat semnificativ şi dacă nu se va acţiona prin măsuri concrete în
acest sens, aceste procese se vor accentua3
Solul se află sub o presiune crescândă în întrea-a Comunitate *uropeană, urmare a
activităţZlor socio1economice umane, cum sunt practicile a-ricole şi silvice necorespun8ătoare,
de8voltarea industrială sau urbană şi turismul3 Aceste activităţi afectea8ă ne-ativ capacitatea
solului de a1şi e.ercita în deplină capacitate varietatea funcţiilor sale cruciale pentru om3 Solul
este o resursă de interes comun pentru Comunitatea *uropeană, ciar dacă maEoritar privată, şi
eşecul proteEării sale ar submina durabilitatea şi competitivitatea pe termen lun- în *uropa3 Fn
plus, de-radarea solului are un impact puternic asupra altor 8one de interes comun pentru
Comunitate cum ar fi: apa, sănătatea populaţiei, scimbările climatice, protecţia naturii şi a
biodiversităţii şi securitatea alimentară3
Deci8ia nr3 6;55+4554+*C cuprin8ând cel de1al )%1lea 2ro-ram de Acţiune pentru 9ediu
în Comunitatea *uropeană include obiectivul de a proteEa resursele naturale şi de a promova
uitli8area durabilă a solului, document prin care Comunitatea s1a an-aEat să adopte o Strate-ie
Tematică pentru protecţia solului care să stope8e şi să reoriente8e de-radarea acestuia3 2ropunere
de Directivă a 2arlamentului *uropean şi a Consiliului privind cadrul de protecţie a solului şi
care amendea8ă Directiva 455=+7+C* 1 9emorandum *.plicativO3
2rincipalele procese de de-radare a solului cu care se confruntă statele membre ale
!niunii *uropene sunt:
• ero8iunea
• de-radarea materiei or-anice
• contaminarea
• salini8area• compacti8area
7;
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 60/102
• pierderea biodiversităţii solului
• scoaterea din circuitul a-ricol
• alunecarile de teren si inundatiile3
37 #epartiţia pe clase de folosinţa
Terenurile de orice fel, indiferent de destinaţie, de titlul pe ba8a căruia sunt deţinute sau
de domeniul public ori privat din care fac parte, constituie fondul funciar al #omâniei3
'ondul funciar şi în mod corespun8ător, dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale
trebuie înre-istrate în documentele de evidenţă funciară şi de publicitate imobiliară preva8ute de
le-e3
'ondul funciar repre8intă totalitatea terenurilor inclusiv cele acoperite de apeO de pe
teritoriul Eudeţului3 După destinaţie, fondul funciar este alcătuit din:
• terenuri cu destinaţie a-ricolă
• păduri şi alte terenuri cu ve-etaţie forestieră
• construcţii, drumuri şi căi ferate
• ape şi bălţi
• alte suprafeţe3
Datorită faptului ca maEoritatea terenurilor a-ricole se află în pantă, -radul de erodare este pronuntat, coroborat cu alte fenomene de versanţi alunecări de teren, i8voare de coastă, ve-etaţie
tipică e.cesului de umiditate în 8onele i8voarelor de coastăO3
Solurile în maEoritate au reacţie acida e.cepţie face 8ona Turda, Câmpia 1Tur8ii, 9iai1
)itea8u, 9oldoveneşti, Luna, Călăraşi, )iişoara, Câmpia Transilvaniei, )alea Someşului, atât
datorită particularităţilor cimice ale tipurilor de sol, cât şi datorită influenţei atropice e.,
aportul rume-uşului în 8onele montaneO3
Fn 8onele De8mir, CoEocna, )alea 'lorilor, (ăile Sărate Turda a fost deEa locali8at
fenomenul de sărăturare a solurilor3
Situaţia financiară precară a producătorilor a-ricoli individuali face imposibilă
combaterea buruienilor din culturi, fapt ce a dus la fenomenul de poluare verde a tuturor
terenurilor, dar în special a celor ramase necultivate3
Tabelul 3.1
7>
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 61/102
Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe clase de folosinţă în judeţul Cluj, în
perioada 2003 2013
!
r.
cr
t
Cate"
goria de
folo"
sinţ#
$uprafaţa
%&a'
2003 200( 200) 200* 200+ 200 200- 2010 2011 2012 2013
1 rabil 178405 178749 177844 177844 177793 182541 182736 170001 182146 182140 182140
2
.
/ăuni162846 162523 162477 162477 162467 154844 154059 164231,6 153637 153617 153617
3.
neţe
i
pajiti
naturale
7879 2 78742 79623 80270 79612 86167 85729 89056 85636 85635 85635
4
.ii 340 340 340 260 340 318 194 345 247 247 247
5
.4ive5i 4169 4169 4169 4169 3602 4169 4073 4555
4090,
44539 4538
T6T4
789C64 (2())+(2()23 (2()23 (2(()3 (2(()3 (2(31 (2+-(3 (2+2+3 (2++2( (2*20) (2*1++
7<
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 62/102
Tabelul 3.2
8eparti5area solurilor pe clase de calitate, în anul 2013
Datele au fost furni8ate de către ficiul de Studii 2edolo-ice şi A-rocimice CluE
şi de Direcţia pentru A-ricultură a Eudeţului CluE[
Din datele preluate de la ficiul pentru Studii 2edolo-ice şi A-rocimice CluE,
reparti8area solurilor din Eudeţul CluE, pe clase de calitate, în anul 456, este următoarea3
7?
olosinţă
Clasa 9 Clasa 99 Clasa 999 Clasa 9 Clasa
&a
:
din
total
folo"
sinţ
ă
&a
:din
total
folo"
sinţă
&a
: din
total
folo"
sinţă
&a
:
din
total
folo"
sinţă
&a
: din
total
folo"
sinţă
rabil 3889 4,01 15573 16,05 37863,439,0
327530,4 28,38 12164,2 12,54
neţe 2904,9 3,77 13954,8 18,16 27587,6
35,8
1 24816 32,22 7768,7 10,04
ii 0,10 0,04 0 0 84,9 30 16,78 21 53,18 41
4ive5i 1 0,05 74 3,34 1509,168,0
7448,3 20,22 184,6 8,32
Total *+-) 2-*01, *+0())211,
(201+0,*
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 63/102
4%16%
39%
28%
13%
Teren arabil în judeţul Cluj
pe clase de calitate2013
I II III IV V
igura 3.2. Teren arabil în judeţul Cluj, pe clase de calitate
4%18%
36%32%
10%
/ăuni i fneţe in judeţul Clujpe clase de calitate
2013
I II III IV V
igura 3.3. /ăuni i fneţe în judeţul Cluj, pe clase de calitate
0%30%
17%
53%
ii în judeţul Clujpe clase de calitate
2013
I II III IV V
;5
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 64/102
igura 3.(. ii în judeţul Cluj, pe clase de calitate
0%3%
68%
20%8%
4ive5i în judeţul Cluj
pe clase de calitate2012
I III II IV V
igura 3.). 4ive5i în judeţul Cluj, pe clase de calitate
6.8 P!si"ni as"p!a st%!ii & $alitat a s)l"!il)! &in +"&,"l Cl"+
a Starea redusă a fertilităţii solului, mai ales pe terenurile a-ricole în ceea ce priveşte conţinutul de
umus şi aprovi8ionarea cu fosfor, face ca din totalul suprafeţei a-ricole ;7 <74,5 a să fie slab
aprovi8ionate cu fosfor, iar 6? <6; a sunt foarte slab aprovi8ionate cu fosfor3
b Fn ceea ce priveşte conţinutul de umus al solurilor < 77 a au un conţinut slab de materie
or-anic umusO, iar =4>6,> a au un conţinut foarte slab de umus3
c Gradul de erodare pronunţat coroborat cu alte fenomene de versant alunecări de teren şi i8voare
de coastăO3
Suprafaţa afectată de ero8iune este de < 4?=,, din care:
• *ro8iune de suprafaţă produsă de ape pe ;? ;64,>5 a
•
*ro8iune de adâncime 6 ;<6,;5 a3d Suprafaţa afectată de alunecări este de == 757,< a
e #eacţia acidă a solurilor, atât datorită particularităţilor cimice ale tipurilor de sol, cât şi datorită
influenţelor antropice, utili8area preponderentă a în-răşămintelor cimice cu a8ot N/ = N şi
ureeO şi local în 8onele montane folosirea rume-uşuluiO este de <=6;>,=5 a respectiv ?3
Structura culturilor din Eudeţ, include în maEoritatea ca8urilor plante puţin re8istente la
aciditatea solurilor cum ar fi: -râu de toamnă, sfeclă de 8aăr, porumb3 Fn unele soluri conţinutul
de aluminiu scimbabil depăşeşte 475155 p3p3mAl, ceea ce accentuea8a efectele ne-ative ale
;6
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 65/102
reacţiei acide3 Ca urmare a faptului că nu se mai decontea8ă de către stat costul amendamentelor
şi transportul până la tarla, cantitatea de amendamente aplicată în Eudeţ este nesemnificativă3
f Soluri sărăturate repre8intă 7>5 a3
- 2oluarea verde prin infestarea cu buruieni a terenurilor rămase necultivate 47 din suprafaţa
a-ricolă: Lipsa apei în 8ona Câmpiei Transilvaniei mai ales pe versanţii cu e.po8iţie sudică, sud1 estică şi
vestic
;one critice sub aspectul deteriorării solurilor <
= n anul 2013 nu au fost identificate noi terenuri degradat
/oluări accidentale. ccidente >ajore de >ediu
În cursul anului 2013, la nielul !ude"ului #lu!, nu s$au nregistrat &olu'riaccidentale sau accidente (a!ore de (ediu, n ceea ce &rieste factorul de (ediu sol.
6.Sta!a p%&"!il)!
6..1F)n&"l )!sti! al +"&,"l"i Cl"+
La nivelul Eudeţului CluE, suprafaţa totală a fondului forestier, la 6 decembrie 456,a fost
de 6;5 >4? a, conform datelor declarate de %nspectoratul Teritorial de #e-im Silvic şi de
)ânătoare CluE, din care:• 7> ;55 a proprietate statului
• 74 77> a proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale
• ; 4;5 a proprietate privată a unităţilor administrativ teritoriale
• == ?; a proprietăţi persoane fi8ice şi Euridice pentru care sunt
înceiate contracte de administrare+pa8ă a pădurii
• 65 7;< a fără contracte de administrare
'uncţia economică a pădurilor aflate în administrarea Direcţiei Silvice CluE1Napoca, se
re-ăseşte în 8onarea funcţională a pădurilor astfel:
1 =< păduri cu functii speciale de protectie
1 74 păduri cu functii de productie şi protectie
Fn Eudeţul CluE, în anul 456, masa lemnoasă pusă în circuitul economic conform
%T#S) CL!0O a fost de 4=;,? mii mc, din care:
;4
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 66/102
• <;,? mii mc păduri de stat
• >7,< mii mc unităţi administrativ teritoriale
• 7? mii mc proprietăţi private persoane fi8ice şi Euridice
• 7,4 mii mc din afara fondului forestier
6../ Dist!i9",ia p%&"!il)! &"p% p!in$ipall )!' & !li
'ondul forestier proprietate publică de stat şi proprietate privată aflat în administrarea
Direcţiei Silvice CluE1Napoca, de pe ra8a Eudetului CluE, este distribuit pe principalele forme de
relief, astfel :
1 8ona de munte: =;
1 8ona de deal: 74
1 8ona de câmpie: 4
Starea de sănătate a pădurilor evaluată prin sistemul de monitorin- forestier se estimea8ă
ca fiind bună conform datelor furni8ate de %nspectoratul Teritorial de #e-im Silvic şi de
)ânătoare CluE1NapocaO3
Fn cursul anului 456 s1au înre-istrat atacuri de ipidae pe o suprafaţă de 44 a, care au
afectat un volum de 4,6 mii mc3
6..6 S"p!a, &in )n&"l )!sti! na,i)nal4 pa!$"!s $" t%i!i
Conform datelor declarate de %nspectoratul Teritorial de #e-im Silvic şi de )ânătoare
CluE1Napoca, în anul 456 suprafaţa din fondul forestier parcursă cu tăieri la nivelul Eudeţului
CluE a fost de ?=> a din care:
1 << a tăieri din proprietatea statului
1 = a tăieri din suprafeţele administrativ teritoriale
1 5 a tăieri din suprafeţe ale persoanelor fi8ice şi Euridice
La nivelul Eudeţului CluE, cele mai importante 8one cu deficit de ve-etaţie forestieră şi
care pre8intă disponibilităţi de împădurire sunt: coalele silvice CluE, DeE, Gerla şi Turda3
Fn cursul anului 456, la nivelul Eudeţului CluE au fost efectuate re-enerări de pădure,
conform datelor declarate de către %nspectoratul Teritorial de #e-im Silvic şi de )ânătoare CluE1
napoca, pe o suprafaţă totală de ><7 a din care:
Fmpăduriri inte-rale: 7=4 a
;
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 67/102
re-enerări naturale: 4= a
6..7 P!si"ni ant!)pi$ !$itat as"p!a p%&"!il)!4
snsi9ili@a!a p"9li$"l"i
Fn cursul anului 456, în Eudeţul CluE s1au înre-istrat însemnate tăieri ile-ale de material
lemnos în 8onele: 9ă-uri #ăcătău 8ona 9ă-uriO, 9ărişel, (eliş, Ciucea SurducaO, 2oieni 8ona
/odişO, (ăişoara, )alea %erii, 9oldoveneşti, 'loreşti 8ona Nisipul AlbO, CluE1Napoca 'ă-etO,
Ciurila Dealu Corbului R !ruşa-, /otmalO, 'eleac, Săvădisla3
Fn perioada 67 martie R 67 aprilie s1a sărbătorit Luna 2ădurii3 Fn cursul lunii iunie s1a
reali8at *.po8iţia M'oresta3 Fn perioadele optime pentru împădurire s1au reali8at activităţi de
plantaţii în colaborare cu 2rimăria municipiului CluE1Napoca şi cu NG C*#T CluE1Napoca3
6..2 I'pa$t"l sil(i$"lt"!ii as"p!a nat"!ii şi '&i"l"i
Silvicultura în sine este o activitate care urmăreste consolidarea ve-etaţiei şi a abitatelor
forestiere3
#e-lementarea lucrărilor care au un potenţial impact ne-ativ asupra mediului e.ploatări
forestiere, construcţia de drumuri forestiere ş3a3O urmea8ă încadrarea în limitele unui impact
minim3
2rin împădurirea terenurilor de-radate constituite în perimetrele de ameliorare: 'rata % şi
%%, se urmăreşte creşterea suprafeţelor acoperite cu ve-etaţie forestieră şi maEorarea suprafeţelor
de pădure3
2rin limitarea tăierilor rase şi promovarea re-enerărilor naturale se urmăreşte menţinerea
suprafeţelor de pădure şi asi-urarea continuităţii acesteia3
6..8 Tn&in,
2rin acţiunile de împădurire la care au fost atraşi elevii şi studenţii, asociaţiile şi
or-ani8aţiile non-uvernamnetale NG1urileO, acestora le1a fost insuflat rolul şi importanţa
pădurii ca factor de mediu şi îndatorirea ce revine fiecărui cetăţean de a păstra pădurile şi spaţiile
ver8i într1o stare fitosanitară bună, pentru ca -eneraţiile viitoare să se bucure de aceste binefaceri3
Având în vedere rolul pădurii, ca filtru al poluării cu no.e produse în localităţi, precum şi
cel peisa-istic şi de recreere, în urma acţiunilor întreprinse în perioada 673516735=3456 în
cadrul ML"nii p%&"!ii, s1a reali8at împădurirea terenurilor de-radate inapte pentru a-ricultură şi
creşterea valorii economice a acestora3
;=
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 68/102
6. R@"ltat şi &is$",ii
;7
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 69/102
Tabel 3
Situaţia poluării solului între 5145 cm şi 451=5 cm în 8ona A-ireş
9ăsurători ).*.+. #lu!$a&oca, 8ona )g-ire
DATA LC!L #*CLT"#%%
ST#AT
S!#S"
D*T*#9%N"#% 2#%N D*AG#*GA#* m-+K- s3u3O
adâncimeConductivitate !miditate p/ Subst3
or-anice
n Cr Cu 2b Cd Ni 9n Co
cm O PQ PQ
5735>3456 A-ires 5145între A-ireş 'eabrici
si A-ireş Sat4>6 6<34; >3;7 653;= ==37 <365
=<355
43;6 53; 45355 <<367 43;7
5735>3656 A-ires 451=5între A-ireş 'eabrici
si A-ireş Sat45< 673?5 >3;5 73= =?34 3>7
=<365
673;< 534 6?3<5 >43>5 435
5735>3456 A-ires 51456 Km spre Le-ia
44= 6434 >3>5 >3?? 7=34 3554>34
5643=6 5346 463=5 6573;5 3=7
5735>3456 A-ires 451=56 Km spre Le-ia
47= 64365 >3;7 >34< =35= 4377463;
7653?5 5367 6>347 <<37 43>7
)alori normale 655 5 45 45 6 45 ?55 67
2ra- alertă'olosinţă mai puţinsensibilă >55 55 475 475 7 455 4555 655
2ra- intervenţie'olosinţă mai puţinsensibilă 6755 ;55 755 6555 65 755 =555 475
Notă: Încadrările s-au efectuat conform Ordinului nr. 756/1997
;7
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 70/102
Fn tabelul 3 sunt pre8entate re8ultatele anali8elor de sol din 8ona A-ireş3 De
aici s1au e.tras probe de la apro.imativ un Km dinspre A-ireş Sat spre Le-ia şi dintre
A-ireş Sat şi A-ireş 'abrici3
Despre proba prelevată dintre A-ireş Sat şi Le-ia putem face urmatoarele afirmaţii:
Conţinutul în Cu este mai ridicat faţă de valoarea normală de 45 m-+K- s3u3, el
aEun-ând la 4>,45 m-+K- s3u până la 45 cm şi la 46,;7 m-+K- între 451=5 cm3
)alorile normale 655 m-+K- s3u în ca8ul n ,respectiv 5 m-+K- s3u în ca8ul Cr
nu au fost atinse,conţinutul acestor metale aEun-ând până la 7=,4 m-+K- s3u
respectiv ,55 m-+K- s3u3
Conţinutul în 2b este şi el mai mic faţă de valoarea normală 45 m-+K-
s3u3,valoarea acestuia aEun-ând la 64,=6 m-+K- s3u3 până la 45 cm şi la 653?5
m-+K- s3u între 451=5 cm3
2ână la 45 cm adâncime şi conţinutul în Ni depăşeşte limita normalităţii
aEun-ând la 46,=5 m-+K- s3u3
9etale precum Cd şi Co se sub valorile normale 6 m-+K- s3u respective 67
m-+K- s3u3
Conţinutul în 9n este mai mic faţă de valoare normală ?55 m-+K- s3u, acesta
-ăsindu1se doar până la 657,;5 m-+K- s3u3
Fn cea ce priveşte proba prelevată dintre A-ireş Sat şi A-ireş 'abrici putem spune
următoarele:
Fn acestă 8onă,metalele precum n ,Cr,Cd nu repre8intă o problemă deoarece
acestea se -ăsesc sub limitele normale 655 m-+K- s3u în ca8ul n,5 m-+K-
s3u3pentru Cr şi 6 m-+K- s3u pentru Cd3
Conţinutul în Cu depaşeşte valoarea normală de 45 m-+K- s3u el aEun-ând la
=<,55 m-+K- s3u până la 45 cm şi la =<,56 m-+K- s3u între 451=5 cm3
2ână la 45 cm adâncime avem probleme şi în ca8ul 2b ,valoarea acestuia find
4,;6 m-+K- s3u aceasta find mai mare decât cea normală de 45 m-+K- s3u3
)aloare normală 45 m-+K- s3u este atinsă dar nu depăşită în ca8ul Ni3
9ult sub valorile normale ?55 m-+K- s3u şi 67 m-+K- s3u se -ăsesc şi metale
precum 9n respectiv Co3
;;
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 71/102
Tabel 3=
Situaţia poluării solului între 5145 cm şi 451=5 cm în CluE1Napoca
9ăsurători: ).*.+. #lu!$a&oca, 8ona #lu!$a&oca
DATA LC!L #*CLT"#%%
ST#AT
S!#S"
D*T*#9%N"#% 2#%N D*AG#*GA#* m-+K- s3u3O
adâncime
Conductivitate !miditate
p/
Subst3or-anice
n Cr Cu 2b Cd Ni 9n Co
cm O PQ PQ
5435>3456 CluE1Napoca5145
2arcul %3L3%3C3 4<7 735 >3= ?35< 6=4347
4;3=5 ;;345 ;7366 635<5 4=347 743=5 >37
5435>3456 CluE1Napoca451=5
2arcul %3L3%3C3 5= 734< >377 <3=7 6473=>
4?3<? ?357 >3<? 53>55 436 4>?35 ;365
5435>3456 CluE1Napoca 5145 2arcul Central 6?> ?3; >3=? 6536; ?3<; 377 473;7 6>3<6 534<5 6<3<7 >43;5 =3775435>3456 CluE1Napoca 451=5 2arcul Central 6;= >346 ;3 6636= =736 =3;5 4?375 463?7 536?5 4>3>7 6?7347 355
5435>3456 CluE1Napoca 5145 21ţa !nirii 6<?4 73;7 ;3;; =3>> 753= 4;355 4<3<7 >366 53>? 6;3;5 64347 365
5435>3456 CluE1Napoca 451=5 21ţa !nirii 4765 73?> ;3<> =36 >;3< 345 4<3?5 673=; 53? 6>377 463>5 4377
5435>3456 CluE1Napoca 5145 21ţa 9iai )itea8ul 65 ?3=? >3 <354 =<3>? 6?345 43=7 634? 53= 643?7 >53?5 43>7
5435>3456 CluE1Napoca 451=5 21ţa 9iai )itea8ul 4?> 653;4 >37 ;3== =3> 4;3;5 6<3>5 ?3=5 536> ?3<7 >43<5 43;5
5435>3456 CluE1Napoca 5145 C3!3G3 44 >3 ;3<5 =3;<643=
4;355 =3<6 77355 53?6 443>7 4?;37 73>5
5435>3456 CluE1Napoca 451=5 C3!3G3 6< <354 >3; =3>? 6653= 47345 =;3<7 ;53?5 53<? 6>3?7 4=3>7 =3;5
5435>3456 CluE1Napoca 5145 21ţa 6 9ai 5> ;34? >3=4 636> >>3== 4;3=5 5375 4>36; 53= 4355 =7365 <3<5
5435>3456 CluE1Napoca 451=5 21ţa 6 9ai 5= 73?7 >3< 663;5 7=3;? 47355 43>7 5366 53= 53=5 =?375 ?367
5=35>3456 CluE1Napoca 5145 Armătura 6<6 653<6 >3;= ;3;; <53 6;3;5 =73;5 4?347 53=< 47355 6;355 =377
5=35>3456 CluE1Napoca 451=5 Armătura 6;= >3?; >3;; ;3<= >73? 6=347 <367 4>377 53=6 4;375 674375 =3<7
)alori normale 655 5 45 45 6 45 ?55 67
2ra- alertă'olosinţă mai puţinsensibilă >55 55 475 475 7 455 4555 655
2ra-
intervenţie
'olosinţă mai puţin
sensibilă 6755 ;55 755
655
5 65 755 =555 475 Notă: Încadrările s-au efectuat conform Ordinului nr. 756/1997
;>
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 72/102
Fn tabelul 3= sunt pre8entate re8ultatele anali8elor de sol din muncicipiul CluE1
Napoca3 S1au prelevat probe din parcul Central, parcul %3L3Cara-iale, C3!3G3, 21ţa 6
9ai,Armătura, 2iaţa !nirii, 2iaţa 9iai )itea8u3Fn cea ce priveste proba prelevata din parcul %3L3 Cara-iale putem afirma
urmatoarele:
Continutul în substanţă or-anică este destul de ridicat,respectiv ?,5< pâna la
45 cm si <,=7 între 451=5 cm3Din pacate însa continutul în n faţa de o
valoare normal de 655 m-+K- substanta uscată pâna la 45 cm am -asit 6=4,47
iar între 45 şi =5 cm 647,=>m-+K- substanţa uscată3
Conţinutul de Cu faţă de valoare normal de 45 m-+K- s3u are o valoare foarte
ridicata ,respectiv ;;,45 m-+K- s3u la o adâncime de până la 45 cm şi ?,57
m-+K- s3u la o adâncime cuprinsă între 451=5 cm3
De asemenea conţinutul de 2b are şi el o valoare mare faţă de valoarea normal
de 45 m-+K- s3u respective ;7,66 m-+K- s3u pâna la 45 cm şi >,<? m-+K- s3u
la o adâncime cuprinsă între 45 şi =5 cm3
Conţinutul în Ni depaşeşte şi el valorile normale de 45 m-+K- s3u3 *l aEun-e la
4=,47 m-+K- s3u pâna la 45 cm şi la 4,6 m-+K- s3u între 451=5 cm3
Conţinutul în Cr nu aEun-e la valoare normalităţii 5 m-+K- s3u3 -ăsindu1se
doar 4;,=5 m-+K- s3u până la 45 cm şi 4?,<? m-+K- s3u între 451=5 cm3
Fntre 451=5 cm conţinutul în Cd este 5,> m-+K- s3u,valoare sub valoarea
normală 6 m-+K- s3u3 ,dar sub 45 cm conţinutul în Cd este 6,5<5 m-+K- s3u
Fn această 8onă nu e.istă probleme datorită conţinutului de 'e, 9n,Co,
valoarea acestora nedepaşind limita normală3
Fn cea ce priveşte proba prelevată din parcul Central putem spune următoarele:
Continutul în substanţă or-anică este ridicat,respective 65,6; m-+K- s3u până
la 45 cm si 66,6= m-+K- s3u între 451=5 cm3
Conţinutul de Cu faţă de valoarea normală de 45 m-+K- s3u este mai ridicat
respectiv 47,;7 m-+K- s3u până la 45 cm adâncime şi 4?,75 m-+K- s3u3
;<
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 73/102
Conţinutul de 2b depăşeşte puţin valoarea normală de 45 m-+K- s3u, aEun-ând
la o valoare de 46,?7 m-+K- s3u la o adâncime cuprinsă între 451=5 cm3 La o
adâncime mai mica de 45 cm valoare conţinutului de 2b se încadrea8ă în
limitele normale aEun-ând doar la 6>,<6 m-+K- s3u3
De asemenea conţinutul de Ni depaşeşte valoarea normală de 45 m-+K- s3u
doar la adâncimea cuprinsă între 451=5 cm3Această valoare aEun-e la 4>+>7
m-+K- s3u3
Fn această 8onă nu e.istă probleme datorită conţinutului de n şi Cr3 )alorile
lor nu depăşesc pra-ul normalităţii de 655 m-+K- s3u în ca8ul n respectiv 5
m-+K- s3u în ca8ul Cr3
Conţinutul în Cd este mult sub limita normală de 6 m-+K- s3u3*l aEun-e doar la
5,4<5 m-+K- s3u până la 45 cm şi la 5,6?5 m-+K- s3u între 45 1=5 cm3
Fn această 8onă nu atin- pra-ul normalităţii de ?55 m-+K- s3u în ca8ul 9n şi
67 m-+K- s3u în ca8ul Co3
Fn cea ce priveşte proba prelevată din 8ona C3!3G3 putem tra-e următoarele
conclu8ii:
Conţinutul de substanţa or-anică nu este foarte ridicat aEun-ând doar la
valoarea de =,;< m-+K- s3u3 de la 5145 cm şi =,>? între 451=5 cm3
)aloarea conţinutului de n este de 64 m-+K- s3u pâna la 45 cm şi
665,= m-+K- înte 451=5 cm3 Aceste cifre depaşesc valoarea normal de
655 m-+K- s3u3
!n alt metal care apare în sol cu un conţinut mult mai mare decât
valoarea normală de 45 m-+K- s3u este Cu3 Acesta aEun-e la =,<6 m-+K-
s3u până la 45 cm adâncime şi la =;,<7 m-+K- s3u3
Conţinutul de 2b are valoarea de 77,55 m-+K- s3u3 pâna la 45 cm şi ;5,?5
m-+K- s3u la o adâncime cuprinsă între 451=5 cm3 Aceste valori depăşesc
valoarea normal de 45 m-+K- s3u3
'aţa de valoarea admisă de 45 m-+K- s3u ,conţinutul de Ni depaşeşte puţin
această limită aEun-ând la 44,>7m-+K- s3u la adăncime de până la 45 cm3
;?
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 74/102
Ni nu atin-e pra-ul de 5 m-+K- s3u , el aEun-ând la 4; m-+K- s3u până la
45 cm şi la 47,45 m-+K- s3u între 451=5 cm3
Sub valoarea normală de 6 m-+K- s3u este şi Cd,conţinutul acestuia find
de 5,?6 m-+K- s3u până la 45 cm şi 5,<? m-+K- s3u între 451=5 cm3
Conţinutul de 9n este de 4?;,7 m-+K- s3u până la 45 cm şi de 4=,7
m-+K- s3u între 451=5 cm,valori sub limita normală de ?55 m-+K- s3u3
Sub pra-ul normalităţii de 67 m-+K- s3u este şi conţinutul de Co, el
aEun-ând doar la 7,>5 m-+K- s3u până la 45 cm şi la =,;5 m-+K- s3u
Despre proba prelevată din 8ona 2ieţei 6 9ai am tras urmatoarele conclu8ii:
Conţinutul în substanţa or-anică este ridicat respective 6,6>m-+K- s3u
până la 45 cm şi 66,;5 m-+K- s3u între 451=5 cm3
Conţinutului de Cu depăşeşte valoarea normală de 45 m-+K- s3u3
aEun-ând la 5,75 m-+K- s3u până la 45 cm şi la 4,>7 m-+K- s3u între
451=5 cm3
Conţinutul de 2b are valoarea de 4>,6; m-+K- s3u între 5145 cm şi 5,66
m-+K- s3u3 între 451=5 cm depaşind astfel valoarea normal de 45 m-+K-
s3u3
Conţinutul de Ni aEun-e la 4,55 m-+K- s3u3 pâna la 45 cm şi la 4,=5
m-+K- s3u trecând astfel peste valoarea normal de 45 m-+K- s3u3
Fn această 8onă nu e.istă probleme datorită conţinutului de n şi Cr3
)alorile lor nu depăşesc pra-ul normalităţii de 655 m-+K- s3u în ca8ul n
respectiv 5 m-+K- s3u în ca8ul Cr3
Sub pra-ul normalităţii de 6 m-+K- s3u se -ăseşte şi Cd,valorile lui find
de 5,= m-+K- s3u până la 45 cm şi de 5,= m-+K- s3u între 451=5 cm3
Conţinutul în 9n este de =7,65 m-+K- s3u între 5145 cm şi de =?,75
m-+K- s3u între 451=5 cm ,valori scă8ute faţă de cea normală de ?55
m-+K- s3u3
>5
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 75/102
Sub pra-ul normalităţii de 67 m-+K- s3u este şi conţinutul de Co, el
aEun-ând doar la <,<5 m-+K- s3u până la 45 cm şi la ?,67 m-+K- s3u între
451=5 cm3
Fn cea ce priveşte proba prelevată din 8ona Armătura putem afirma urmatoarele:
)aloarea normală a conţinutului de Cu 45 m-+K- s3u este depăşita conţinutul
acestui metal aEun-ând la =7,;5 m-+K- s3u pâna la 45 cm şi la <,67 m-+K-
s3u între 451=5 cm3
Conţinutul de 2b depăşeşte şi el valoarea normală de 45 m-+K- s3u3
aEun-ând la 4?,47 m-+K- s3u până la 45 cm şi la 4>377 m-+K- s3u între 451
=5 cm3
De asemenea şi Ni aEun-e la valori de 47 m-+K- s3u până la 45 cm şi 4;,75
m-+K- s3u între 451=5 cm depăşind astfel valoarea normală de45 m-+K- s3u
Fn această 8onă nu e.istă probleme datorită conţinutului de n şi Cr3
)alorile lor nu depăşesc pra-ul normalităţii de 655 m-+K- s3u în ca8ul n
respectiv 5 m-+K- s3u în ca8ul Cr3
Conţinutul în Cd este 5,=< m-+K- s3u până la 45 cm şi 5,=6 m-+K- s3u între
451=5 cm faţă de valoarea normală 6 m-+K- s3u3
Fn această 8onă nu atin- pra-ul normalităţii de ?55 m-+K- s3u în ca8ul 9n
şi 67 m-+K- s3u în ca8ul Co3
Despre proba prelevată din 2iaţa !nirii putem tre-e următoarele conclu8ii:
La o adâncime cuprinsă între 451=5 cm valoarea normală de 5 m-+K- s3u a conţinutului
de Cr este depăşită,ea aEun-ând la ,45 m-+K- s3u3 iar între 5145 cm valoarea este una
sub limita normală find 4; m-+K- s3u3
'aţă de valoarea normală 655 m-+K- s3u,conţinutul în n este mai sca8ut, el aEun-ând
doar la 75,= m-+K- s3u până la 45 cm şi la >;,< m-+K- s3u între 451=5 cm3
Conţinutul de Cu faţa de valoarea normală de 45 m-+K- s3u până la 45 cm s1a -asit 4<,<7
m-+K- s3u iar între 45 şi =5 cm 4<,?5 m-+K- s3u3
)aloarea normală de 45 m-+K- s3u este depăşită şi în ca8ul conţinutului de 2b,ea
aEun-ând la >,66 m-+K- s3u3
2ra-ul normalităţii 6 m-+K- s3u nu este atins în ca8ul conţinutului de Cd el aEun-ând doarla 5,>? m-+K- s3u până la 45 cm şi la 53? între 451=5 cm3
>6
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 76/102
)aloarea normală 45 m-+K- s3u nu este depăşită în ca8ul Ni3 Conţinutul acestuia find de
6;,;5 m- +K- s3u până la 45 cm şi 6>,77 între 451=5 cm3
Conţinutul în 9n şi Co este şi el scă8ut faţă de valoarea normală ?55 m-+K- s3u respectiv
67 m-+K- s3u3
Fn cea ce priveşte proba prelevată din 2iaţa 9iai )itea8ul putem afirma următoarele:
Conţinutul de Cu faţa de valoarea normală de 45 m-+K- s3u până la 45 cm adâncime s1a
-ăsit 4,=7 m-+K- s3u iar între 451=5 cm 6<,>5 m-+K- s3u3
Sub pra-ul normalităţii 655 m-+K- s3u3 se află conţinutul de n,acesta aEun-ând doar la
=<,>? m-+K- s3u3
)aloarea normală 5 m-+K- s3u nu este atinsă nici de conţinutul în Cr el aEun-ând doar la
4;,;5 m-+K- s3u
Conţinutul în 2b şi Ni nu depăşesc valoarea normală de 45 m-+K- s3u3,valoarea lor find de
6,4? m-+K- s3u până la 45 cm şi ?,= m-+K- s3u între 451=5 cm în ca8ul 2b şi 64,?7 m-+K-
s3u până la 45 cm şi ?,<7 m-+K- s3u între 451=5 cm în ca8ul Ni3
Fn ca8ul 9n valoarea normală ?55 m-+K- s3u3 nu este atinsă,conţinutul acestuia find doar
de >5,?5 m-+K- s3u până la 45 cm şi de >4,<5 m-+K- s3u între 451=5cm3
Nici conţinutul în Co şi Cd nu atin-e valoarea normală de 67 m-+K- s3u respectiv 6 m-+K-
s3u3
>4
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 77/102
Tabelul 37
Situaţia poluării solului între 5145 cm şi 451=5 cm în 8ona DeEului
9ăsurători: ).*.+. #lu!$a&oca, 8ona /e!
DATA LC!L #*CLT"#%%
ST#AT
S!#S"
D*T*#9%N"#% 2#%N D*AG#*GA#* m-+K- s3u3O
adâncimeConductivitate !miditate p/
Subst3or-anice
n Cr Cu 2b Cd Ni 9n Co
cm O PQ PQ
6535>3456 DeE 5145 2arc central 66> 6>364 >3<6 =3;> ?3>7 6?34 435 44346 534 3<4 >;3;5 =36
6535>3456 DeE 451=5 2arc central 6=5 6;34 >3< 73?? 653? 43=> 4>3;7 5345 5367 763=5 7;3>5 ;375
6535>3456 DeE 5145 Centru 6< 63;6 >3? >3=6 6;3> 6?377 =537 463< 53;= 6=3=7 ;43>5 6377
6535>3456 DeE 451=5 Centru 646 6437 >37< ;37> 6=36 453>5 =>357 6366 534= 4=344 <?345 6636>
)alori normale 655 5 45 45 6 45 ?55 67
2ra- alertă'olosinţă mai puţin
sensibilă>55 55 475 475 7 455 4555 655
2ra-intervenţie
'olosinţă mai puţinsensibilă
6755 ;55 755 6555 65 755 =555 475
Notă: Încadrările s-au efectuat conform Ordinului nr. 756/1997
>
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 78/102
Fn tabelul 37 sunt pre8entate probele prelevate din municipiul DeE3Din aceasta 8onă s1au
prelevat probe din parcul Central şi din centrul oraşului3
Fn cea ce priveşte proba e.trasă din parcul Central putem tra-e următoarele conclu8ii:
Conţinutul în n şi Cr nu aEun-e la valoare normală 655 m-+K- s3u în ca8ul n-ăsindu1se doar până la 65,? m-+K- s3u,respective 5 m-+K- s3u în ca8ul Cr,
valoarea acestuia nedepăşind 4,=> m-+K- s3u3
)aloarea normală 45 m-+K- s3u este depaşită în ca8ul conţinutului de Cu32ână la
45 cm adâncime s1a -ăsit 4,5 m-+K- s3u iar între 451=5 cm s1a -ăsit 4>,;7
m-+K- s3u3
Ca şi în ca8ul Cu valoarea normală este depaşită şi de 2b -ăsindu1se 44,46 m-+K-
s3u3 până la 45 cm şi 5,45 m-+K- s3u3 între 451=5 cm3 Conţinutul în Cd nu aEun-e la valoarea normală 6 m-+K- s3u33 2ână la 45 cm s1a
-ăsit 5,4 m-+K- s3u iar între 451=5 cm s1a -ăsit 5367 m-+K- s3u3
Conţinutul de Ni depăşeşte valoarea normală 45 m-+K- s3u3 2ână la 45 cm are
valoarea de ,<4 m-+K- s3u iar între 451=5 cm s1a -ăsit 76,=5 m-+K- s3u3
9etale precum 9n şi Co se -ăsesc sub limitele normale ?55 m-+K- s3u în ca8ul
9n şi 67 m-+K- s3u în ca8ul Co3
Despre proba e.trasă din centrul municipiului DeE putem afirma urmatoarele:
Asemănător cu proba prelevată din parcul Central, conţinutul în n şi Cr este
scă8ut faţă de valorile normale3
'aţa de valoare normală 45 m-+K- s3u conţinutul de Cu este mai mare atin-ând
valori de =5,7 m-+K- s3u3 până la 45 cm şi =>,57 între 451=5 cm3
2ână la 45 cm valoarea conţinutului de 2b este de 46,< m-+K- s3u depaşind1o
puţin pe cea normală 45 m-+K- s3u3 Conţinutul de Ni este de 4=,44 între 451=5 cm depaşind astfel valoarea normală 45
m-+K- s3u3
Celelalte metale -rele Cd,9n şi Co se -ăsesc sub limitele normale 6 m-+K- s3u în
ca8ul Cd, ?55 m-+K- s3u în ca8ul 9n şi 67 m-+K- s3u în ca8ul Co3
>=
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 79/102
Tabel 3;
Situaţia poluării solului între 5145 cm şi 451=5 cm în 8ona Gerla
9ăsurători ./.?. Cluj"!apoca, 5ona 7&erla
DATA LC!L #*CLT"#%%
ST#AT
S!#S"
D*T*#9%N"#% 2#%N D*AG#*GA#* m-+K- s3u3O
adâncime
Conductivitate !miditate
p/
Subst3or-anice
n Cr Cu 2b Cd Ni 9n Co
cm O PQ PQ
6635>3456 Gerla 5145 2arc biserică 4< 6=3?> >366 >36? 6<36 >3= /2.60 6/.87 536= <3>> <5367 =367
6655>3456 Gerla 451=5 2arc biserică 45? 6435<>37
=3=; 663?7 ;37 /0.80 /2.62 5366 <3?4 7=375 63?6
6635>3456 Gerla 5145 2arc central 64 6>3?>;3>4
;36> ?35= 6636< /./2 6;3? 534 /7.2/ =6375 >356
6635>3456 Gerla 451=5 2arc central 7 6?374;377
7374 ?3== 653>> /.70 6736 536? /2.80 7>345 >35<
Val)!i n)!'al 100 60 /0 /0 1 /0 ?00 12
P!a# al!t%F)l)sin,% 'ai p",in
snsi9il%00 600 /20 /20 2 /00 /000 100
P!a#int!(n,i
F)l)sin,% 'ai p",insnsi9il% 1200 800 200
1000 10 200 7000 /20
N)t%: Încadrările s-au efectuat conform Ordinului nr. 756/1997
>7
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 80/102
Fn tabelul 3; sunt pre8entate re8ultatele anali8elor de sol din 8ona Gerla, de unde s1au
prelevat probe din parcul Central şi parcul de la catedrala armeano1catolică3
Fn cea ce priveste proba prelevata din parcul Central putem afirma urmatoarele:
Conţinutul în Cu faţă de valoarea normală de 45 m-+K- s3u3 este mai mare3 2âna
la 45 cm s1a -ăsit 4>,47 m-+K- s3u iar între 451=5 cm 4>,=5m-+K- s3u3 'aţă de valoarea normală de 45 m-+K- s3u3 şi Ni are o valoare ridicată,respectiv
4=,74 m-+K- s3u până la 45 cm şi 47,;5 m-+K- s3u între 451=5 cm3
Conţinutul în n este sca8ut faţă de valoarea normală 655 m-+K- s3u ,el aEun-ând
doar la ?,5= m-+K- s3u până la 45 cm şi la ?,== m-+K- s3u între 451=5 cm3
'aţă de valoarea normală 5 m-+K- s3u conţinutul de Cr este mai mic,valoarea
acestuia find 66,6< m-+K- s3u între 5145 cm şi 65,>> m-+K- s3u între 451=5 cm3
9etale precum 2b ,Cd se afle şi ele sub limita de45 m-+K- s3u în ca8ul 2b şi 6m-+K- s3u în ca8ul Cd3
9n este mult sub pra-ul normalităţii ?55 m-+K- s3u ,valoarea acestuaia
nedepăşind 7>,45 m-+K- s3u
Co se -ăseşte în limite normale,cu valori de până la >,5< m-+K- s3u,mai mici faţă
de cea normală 67 m-+K- s3u3
Despre proba e.trasă din parcul de lân-a catedrala armeano1catolică putem tre-e
urmatoarele conclu8ii: Conţinutul în Cu depăşeşte valorile normale de 45 m-+K- s3u33 2ână la 45 cm se
-aseşte 47,5 m-+K- s3u3,iar între 451=5 cm se -aseşte 45,5; m-+K- s3u3
9etale precum n şi Cr se -ăsesc sub limitele normale 655 m-+K-s3u3 în ca8ul n
şi 5 m-+K- su3 în ca8ul Cr3
'aţă de valoarea normală de 45 m-+K- s3u conţinutul de 2b este mai mare32ână la
45 cm s1a -ăsit 4,;= m-+K- s3u iar între 451=5 cm s1a -ăsit 47,7 m-+K- s3u3
Conţinutul de Cd nu depăşeşte 5,6= m-+K- s3u,valoare mult mai mică decât ceanormală 6 m-+K- s3u3
Ni şi 9n nu aEun- nici ele la pra-ul normalităţii 45 m-+K- s3u în ca8ul Ni,
respective ?55 m-+K- s3u în ca8ul 9n3
Sub valoarea normală 67 m-+K- s3u3 se -ăseşte şi Co,valorile lui nedepăşind =,67
m-+K- s3u până la 45 cm şi 6,?6 m-+K- s3u între 451 =5 cm3
>;
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 81/102
Tabel 3>
Situaţia poluării solului între 5145 cm şi 451=5 cm în 8ona /uedin
9ăsurători ).*.+. #lu!$a&oca, ona uedin
LC!L #*CLT"#%%
ST#AT
S!#S"
D*T*#9%N"#% 2#%N D*AG#*GA#* m-+K- s3u3O
adâncime
Conductivitate !miditate
p/
Subst3
or-anice
n Cr Cu 2b Cd Ni 9n Co
cm O PQ PQ
5635<3456 /uedin 5145 2arcul Central 445 673>= >34? 6;37? ><3? 4?3>5 4>3<5 77355 ?377 =5345 77<355 653>=
5635<3456 /uedin 451=5 2arcul Central 6>; 6>37 >37= >344 ;<3= 443>5 4345 =>355 4=357 63>5 <=>355 >376
5635<3456 /uedin 5145 CL' 6=4 6?364 ;3;? 67376 >53? 47345 443>5 73? ;375 7=3=5 =3>5 ?376
5635<3456 /uedin 451=5 CL' 6>= 4>3?5 ;3;< 6=3?4 >;3< 43=5 4>3;5 =>3 53?5 ;375 ?43;5 653<5
5635<3456 /uedin 5145 'abrica de cerestea 6=< >3;7 ;3?5 3>7 7<3 65365 6355 <3?> 53;7 <3<5 453?5 <35=
5635<3456 /uedin 451=5 'abrica de cerestea 6645 6>345 735> 6<3;> <53= ?63<5 >4365 4536 <35565437
5;<=355 64365
5635<3456 /uedin 5145 %eşirea spre radea 457 63== >35< <3= ;43= =3>5 435 6<3? 463=5 ;3?5 =?375 663>
5635<3456 /uedin 451=5 %eşirea spre radea 6;5 673<6 ;3?6 >3>= 773 5355 6?365 <3=; 637 7?355 ;=6375 653=6
)alori normale 655 5 45 45 6 45 ?55 67
2ra- alertă'olosinţă mai puţin
sensibilă>55 55 475 475 7 455 4555 655
2ra-intervenţie
'olosinţă mai puţinsensibilă
6755 ;55 755 6555 65 755 =555 475
Notă: Încadrările s-au efectuat conform Ordinului nr. 756/1997
>>
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 82/102
Fn tabelul 3> sunt pre8entate re8ultatele anali8elor de sol din 8ona municipiului /uedin3
Din această localitate s1au prelevat probe din 8ona parcului Central, din 8ona CL',din
apropierea fabricii de cerestea şi de la ieşire spre radea3
Fn cea ce priveşte proba prelevată din parcul Central putem afirma următoarele: Conţinutul în substanţă or-anică este unul ridicat până la 45 cm adâncime, el aEun-ând la
6;,7? m-+K- s3u
Din păcate însă conţinutul în Cu faţă de valoarea normală 45 m-+K- s3u până la 45 cm s1a
-ăsit 4>,<5 m-+K- s3u iar între 451=5 cm 4,45 m-+K- s3u3
Conţinutul în 2b este şi el foarte mare faţă de o valoare normală de 45 m-+K- s3u3 *l
aEun-e la 77,55 m-+K- s3u3 până la 45 cm şi la =>,55 între 45 R =5 cm3
'aţă de valoarea normală de 7 m-+K- s3u3conţinutul de Cd este mare, aEun-ând la ?,77 până la 45 cm şi la 4=,57 între 451=5 cm3
Conţinutul de Ni este =5,45 m-+K- s3u între 5145 cm şi 6,>5 m-+K- s3u3,valori care
depaşesc pra-ul de normalitate de 45 m-+K- s3u3
Sub pra-ul normalităţii 655 m-+K- s3u se -ăseşte n ,conţinutul acestuia find ><,? m-+K-
s3u până la 45 cm şi ;<,= m-+K- s3u3 între 451=5 s3u3
Conţinutul în Cr este şi el sub valoarea normală 5 m-+K- s3u -ăsindu1se doar 4?,>5
m-+K- s3u până la 45 cm şi 44,>5 m-+K- s3u între 451=5 cm3 Conţinutul în 9n este 77< m-+K- s3u între 5145 cm şi <=> m-+K- s3u între 451=5 cm3
Aceste valori sunt sub pra-ul normalităţii ?55 m-+K- s3u3
Despre proba e.trasă din 8ona CL' putem spune urmatoarele:
Conţinutul în substanţe or-anice este ridicat aEun-ând la 67,76 m-+K- s3u3până la
45 cm şi la 6=,?4 m-+K- s3u între 451=5 cm3
Fntre 451=5 cm conţinutul de Cr depaşeşte puţin valoarea normală de 5 m-+K-s3u3,aEun-ând la 4,=5 m-+K- s3u3
Din nefericire însă şi Cu depăşeşte pra-ul normalităţii de 45 m-+K- s3u el având
valori de 44,>5 până la 45 cm şi 4>,;5 între 451=5 cm3
La adâncimea cuprinsă între 45 1=5 cm s1a -ăsit =>, m-+K- s3u3 de 2b Aceasta
valoare depăşeşte pra-ul normalităţii de 45 m-+K- s3u3
Din păcate conţinutul în Ni faţă de o valoare normală 45 m-+K- s3u până la 45 cm
s1a -ăsit 7=,=5 m-+K- s3u iar între 451=5 cm ;,75 m-+K- s3u3
><
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 83/102
)aloarea normală 655 m-+K- s3u nu este depăşită în ca8ul n el aEun-ând doar la
>5,? m-+K- s3u3 până la 45 cm şi la >;,< m-+K- s3u între 451=5 cm3
2ra-ul normalităţii ?55 m-+K- s3u nu este depaşit în ca8ul 9n el aEun-ând la =,>
m-+K- s3u până la 45 cm şi la ?4,; m-+K- s3u între 451=5 cm3
Fn cea ce priveşte proba prelevată din 8ona fabricii de cerestea putem afirma
urmatoarele:
La suprafaţa solului,până la 45 cm sin-urul metal care depăşte valoarea normală de 45
m-+K- s3u este Ni care aEun-e la <,<5 m-+K- s3u
La adâncimea cuprinsă între 451=5 cm avem unele probleme 3'aţa de valoarea
normală de 45 m-+K- s3u conţinutul în Cu este mai ridicat aEun-ând la >4,65 m-+K-
s3u33 La fel şi în ca8ul 2b şi Ni ele având valori de 45 ,6 m-+K- s3u3 respectiv 654,75
m-+K- s3u3
Conţinutul în Cr faţa de o valoare normală 5 m-+K- s3u între 451=5 cm s1a -ăsit
?6,<5 m-+K- s3u3
*.istă probleme şi în ca8ul Cd,unde între 451=5 cm s1a -ăsit < m-+K- s3u faţa de
valoarea normală de 6 m-+K- s3u3
Conţinutul în 9n este sub valoarea normală ?55 m-+K- s3u33 S1a -ăsit 45 m-+K- s3u
până la 45 cm şi ;<= m-+K- s3u între 451=5 cm3
Despre proba e.trasă de la ieşire spre radea unde traficul este unul ridicat putem spune
urmatoarele:
Conţinutul în Cr este unul ridicat faţa de valoarea normală de 5 m-+K- s3u3 el
aEun-ând la =,>5 m-+K- s3u până la 45 cm şi 5,55 m-+K- s3u3 între 451=5 cm3
2ână la 45 cm din nefericire conţinutul în Cu este şi el peste limita
normalităţii,aEun-ând la 4,5 m-+K- s3u3
'aţă de valoarea normală de 6 m-+K- s3u3 conţinutul în Cd este mult peste, aEun-ând la
46,=5 m-+K- s3u până la 45 cm şi la 6,7 m-+K- s3u între 451=5 cm3
Conţinutul în Ni faţă de o valoare normală 45 m-+K- s3u3este mare32âna la 45 cm s1a
-ăsit ;,?5 m-+K- s3u şi 7?,55 m-+K- s3u între 451=5 cm3
>?
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 84/102
Sub pra-ul normalităţii 655 m-+K- s3u se -ăseşte şi n3)aloarea acestuia este ;4,=
m-+K- s3u3 până la 45 cm şi 77, m-+K- s3u între 451=5 cm3
Conţinutul în 2b este 6<,? m-+K- s3u până la 45 cm şi <,=; m-+K- între 451=5 cm,
valori sub pra-ul normalităţii 45 m-+K- s3u3
)aloarea normală ?55 m-+K- s3u nu este atinsă nici în ca8ul 9n,conţinutul acestuiafind de =?,75 m-+K- s3u până la 45 cm şi ;=6,75 m-+K- s3u între 451=5 cm3
<5
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 85/102
Tabel 3<
Situaţia poluării solului între 5145 cm şi 451=5 cm în 8ona )alea 'i8eşului şi Săcălaia3
9ăsurători ./.?. Cluj"!apoca, 5ona )alea 'i8eşului şi Săcălaia
DATALC!L
#*CLT"#%%
ST#AT
S!#S"
D*T*#9%N"#% 2#%N D*AG#*GA#* m-+K- s3u3O
adâncime
Conductivitate !miditate p/
Subst3or-anice
n Cr Cu 2b Cd Ni 9n Co
cm O PQ PQ
6635>3456 )alea'i8eşului 5145 /odaie ;< <34; ;3>7 73<> 4635; ;37 735> <3?6 535?6 64367 6=4345 /7./1
6635>3456)alea
'i8eşului451=5 /odaie ?> ?3=7
;3?<
735 43;; ;366 73>; <34 5364> 6736< 6;;3<5 6/.?1
6635>3456)alea
'i8eşului5145 Geaca ?; 6435<
>3>;
>3 463?; 734< 7365 >3?? 53674 653<; 66>365 /1.??
6635>3456)alea
'i8eşului451=5 Geaca > 636
<35>
73<> 4;3; ;34 ;36< ?366 53457 6437= 67=3<5 /.20
6635>3456)alea
'i8eşului5145 &a-a 6<< 4534
>3<7
>3<4 >3?> >3?4 ;3;; 6=37; 534;? 6734> 4>6345 62./2
6635>3456)alea
'i8eşului451=5 &a-a 647 6?34=
>3?=
;35; =;37< 643?4 <3> /6.71 535? 643 44345 68.27
6635>3456)alea
'i8eşului451=5 %ntersecţie pod Gerla <? 6435
>3?=
734 <3>= 6347 <356 673> 53446 63< 45=3;5 68.2
6635>3456)alea
'i8eşului5145 %ntersecţie pod Gerla 667 663?7
>3<
73>6 =53?= 663< >3=> /2. 534<4 ?36< 6><3<5 /.7
6635>3456 Săcălaia 5145 amonte lac 6< 6=3=>3?7
>375 663;7 73 61.?0 43>? 53;? //.72 7=345 <3<4
6635>3456 Săcălaia 451=5 amonte lac 6; 6;3?><357
>3=; 6536> 736= 6/.0 3;5 53<< /2.80 65>355 ?36
6635>3456 Săcălaia 5145 aval lac 67= 643>6<35>
>36< ;3=6 =377 66.70 63?> 53>< /7.?0 ?43?5 653?>
6635>3456 Săcălaia 451=5 aval lac 645 6=3 <366 73>4 73= ;36? 62.70 357 53;> /8.0 <<375 <3=?Val)!i n)!'al 100 60 /0 /0 1 /0 ?00 12P!a# al!ta
F)l)sin,% snsi9il%600 100 100 20 6
2 1200 60P!a#int!(n,i F)l)sin,% snsi9il% 800 600 /00 100 2 120 /200 20
N)t%: Încadrările s-au efectuat conform Ordinului nr. 756/1997
<6
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 86/102
Fn tabelul 3< sunt pre8entate re8ultatele anali8elor de sol din 8ona )alea 'i8eşului şi
Săcălaia3S1au prelevat probe din satele /odaie, Geaca,&a-a şi de la intersecţia râului
'i8eş cu drumul D65?C în imediata apropiere a municipiului Gerla3
Fn cea ce priveşte proba prelevată din satul /odaie putem afirma urmatoarele:
Conţinutul de Co faţă de valoarea normală de67 m-+K- s3u este mai mare aEun-ând la
4=,46 m-+K- s3u pâna la 45 cm şi 4,?6m-+K- s3u între 451=5 cm3
)aloarea conţinutului de n este 46,5; m-+K- s3u până la 45 cm şi 4,;; m-+K- s3u între
451=5 cm, valori sub cele normale de 655 m-+K- s3u3
Sub pra-ul normalităţii 45 m-+K- s3u3 se află şi celelalte metale Cu,2b,Ni3
Conţinutul în Cr este şi el sub valoarea normală 5 m-+K- s3u,-ăsindu1se doar ;,7 m-+K-
s3u până la 45 cm şi ;,66 m-+K- s3u între 451=5 cm3 Sub valoarea normală 6 m-+K- s3u se -ăseşte Cd,acesta aEun-ând doar la 5,5?6 m-+K- s3u
până la 45 cm şi la 5,64> m-+K- s3u între 451=5 cm3
Conţinutul în 9n este scă8ut faţă de valoarea normală ?55 m-+K- s3u3,el aEun-ând doar la
6=4,45 m-+K- s3u până la 45 cm şi la 6;;,<5 m-+K- s3u între 451=5 cm3
Fn cea ce proba prelevată din satul Geaca putem tra-e urmatoarele conclu8ii:
Conţinutul de Co faţa de valoarea normală de 67 m-+K- s3u pâna la 45 cm s1a -ăsit46,?? m- +K- s3u iar între 451=5 cm 4<,75 m-+K- s3u3
'aţă de valoarea normală 655 m-+K- s3u conţinutul de n este scă8ut , aEun-ând
doar la 46,?; m-+K- s3u până la 45 cm şi la 4;,; m-+K- s3u între 451=5 cm3
Conţinutul în Cr,Cu,2b,Cd,Ni,9n este apro.imativ acelaşi cu valorile re8ultate în
urma efectuării anali8elor probelor din satul /odaie3 Fn aceste 8one conţinutul în
metale -rele este scă8ut,nedepăşind pre-ul normalităţii3
Fn cea ce priveşte proba prelevată din satul &a-a putem afirma urmatoarele:
Conţinutul în n nu aEun-e la valoarea normală 655 m-+K- s3u 3S1a -ăsit >,?>
m-+K- s3u până la 45 cm şi =;,7< m-+K- s3u între 451=5 cm3
La pra-ul normlităţii 5 m-+K- s3u nu aEun-e nici Cr ,conţinutul acestuia find de
>,?4 m-+K- s3u până la 45 cm şi 64,?4 m-+K- s3u între 451=5 cm3
)aloarea normală 45 m-+K- s3u nu este atinsă în ca8ul Cu şi Ni ,aceste metale
având valori până la <,> m-+K- s3u3 în ca8ul Cu şi 67,4> m-+K- s3u în ca8ul Ni3
<4
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 87/102
La o adâncime cuprinsă între 451=5 cm conţinutul de 2b este de 4,=6 m-+K- s3u
depăşind astfel valoarea normală de 45 m-+K- s3u3
9etale precum Cd şi 9n nu depăşesc valorile normale 6 m-+K- s3u în ca8ul Cd şo ?55
m-+K- s3u în ca8ul 9n3
Conţinutul de Co faţă de valoarea normală de 67 m-+K- s3u este mai mare3 2âna la 45cm valoarea lui este de 7,47 m-+K- s3u3 iar între 451=5 cm adâncime se -aseşte ;,7= m-+K- s3u3
Despre proba prelevată de intersecţia râului 'i8eş cu drumul D65?C putem spune
următoarele:
)alorile normale 655 m-+K- s3u în ca8ul n ,respectiv 5 m-+K- s3u în ca8ul Cr nu
au fost atinse,conţinutul acestor metale aEun-ând până la =5,?= m-+K- s3u
respectiv 6,47 m-+K- s3u3 Conţinutul de Cu şi Ni nu depăşesc valoarea normală 45 m-+K- s3u ,aceste metale
s1au -ăsit până la <,56 m-+K- s3u în ca8ul Cu şi 6,< m-+K- s3u în ca8ul Ni3
Fn ca8ul Cd nu se aEun-e la valoarea normală 6 m-+K- s3u3 S1a -ăsit doar 5,4<4
m-+K- s3u până la 45 cm şi 5,446 m-+K- s3u între 451=5 cm3
Conţinutul de 2b faţă de valoarea normală 45 m-+K- s3u pâna la 45 cm s1a -ăsit
47,<> m-+K- s3u,depăşind1o pe aceasta ,iar între 451=5 cm s1a -ăsit 67,> m-+K-
s3u valoare sub cea normală3 2ra-ul normalităţii ?55 m-+K- s3u nu este atins în ca8ul 9n,el aEun-ând doar până
la 45=,;5 m-+K- s3u3
'aţa de valoarea normală de 67 m-+K- s3u3 conţinutul de Co este mai mare3 2âna
la 45 cm s1a -ăsit 4<,>= m-+K- s3u iar la adâncimea cuprinsă între 451=5 cm s1a
-ăsit ;,7> m-+K- s3u3
S1au mai e.tras probe din 8ona lacului de la Săcălaia, din amonte şi din aval3 Fn cea ce priveşte anali8ele efectuate aici putem face următoarele afirmatii:
Fn 8ona lacului nu avem probleme cu metale precum n şi Cr,valorile lor
nedepăşindu1le pe cele normale 655 m-+K- s3u în ca8ul n respectiv 5 m-+K- în
ca8ul Cr3
Din nefericire în amontele lacului conţinutul în Cu faţă de valoarea normală de
45 m-+K- s3u este mai mare, aEun-ând la 6,?5 m-+K- s3u până la 45 cm şi la4,>5 m-+K- s3u între 451=5 cm3
<
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 88/102
Conţinutul în 2b nu repre8intă o problemă,acesta se -ăseşte mult sub limita
normală 45 m-+K- s3u3
Tot în amontele lacului faţă de valoarea normală de 45 m-+K- s3u şi conţinutul în
Ni este ridicat aEun-ând la 44,=7 m-+K- s3u până la 45 cm şi 47,;5 m-+K- s3u3
Fn aval avem apro.imativ aceleaşi probleme3 Conţinutul în Cu depăşeşte limitade normalitate 45 m-+K- s3u el aEun-ând la ,=5 m-+K- s3u până la 45 cm şi la
7,=5 m-+K- s3u3 între 451=5 cm3
Fn 8ona lacului nu e.istă probleme cu metale precum Cd şi Co,valorile lor nu
aEun- la limitele normale 6 m-+K- s3u respectiv 67 m-+K- s3u3
Tot în avalul lacului conţinutul de Ni este peste pra-ul de 45 m-+K- s3u3 el
aEun-ând la 4=,?5 m-+K- s3u pâna la 45 cm şi la 4;,>5 m-+K- între 451=5 cm3
9n se -ăseşte mult sub limita normală ?55 m-+K- s3u,valoarea cea mai ridicatădin 8ona lacului find 65> m-+K- s3u3
Fn tabelul 3<3 am inclus datele poluării solului cu substanţe or-anice şi metale -rele în
toate 8onele anali8ate în lucrare3 Am reali8at o medie a poluări solului pe 8one încercând să
determinăm cau8ele care au influenţat nivelurile de poluare3
<=
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 89/102
Tabel 3?
#e8ultate medii Eudeţul CluE
./.?. Cluj"!apoca, 8ona Clujului
LC!L#*CLT"
#%%
ST#AT
S!#S"
D*T*#9%N"#% 2#%N D*AG#*GA#* m-+K- s3u3O
Adân
cime
Conductivi
tate
!miditate
p/ Sub3
or-anice
n Cr Cu 2b Cd Ni 9n Co
cm O PQ PQ
CluE1Napoca 51452arcul%3L3%3C3
4<7 735 >3= ?35< 17/./2 4;3=5 88./0 82.11 635< /7./2 743=5 >37
CluE1Napoca 451=52arcul%3L3%3C3
5= 734< >3; <3=7 1/2.7 4?3<? 6?.02 6.? 53>5 /6.16 4>?35 ;365
CluE1Napoca 51452arculCentral
6?> ?3; >37 6536; ?3<; 377 /2.82 6>3<6 534< 6<3<7 >43;5 =377
CluE1Napoca 451=52arculCentral
6;= >346 ;3 6636= =736 =3;5 /?.20 /1.?2 536? /.2 6?7347 355
CluE1Napoca 514521ţa
!nirii6<?4 73;7 ;3;; =3>> 753= 4;355 /.2 6.11 53>? 6;3;5 64347 365
CluE1Napoca 451=521ţa
!nirii4765 73?> ;3<> =36 >;3< 66./0 /.?0 673=; 53? 6>377 463>5 4377
CluE1Napoca 514521ţa
9iai)itea8ul
65 ?3=? >3 <354 =<3>? 6?345 /6.72 634? 53= 643?7 >53?5 43>7
CluE1Napoca 451=521ţa
9iai)itea8ul
4?> 653;4 >37 ;3== =3> 4;3;5 6<3>5 ?3=5 536> ?3<7 >43<5 43;5
CluE1Napoca 5145 C3!3G3 44 >3 ;3<5 =3;< 16/.7 4;355 76.1 22.00 53?6 //.2 4?;37 73>5
CluE1Napoca 451=5 C3!3G3 6< <354 >3; =3>? 110.7 47345 78.2 80.?0 53<? 6>3?7 4=3>7 =3;5
CluE1Napoca 514521ţa 69ai
5> ;34? >3=4 636> >>3== 4;3=5 60.20 /.18 53= 6/.00 =7365 <3<5
CluE1Napoca 451=521ţa 69ai
5= 73?7 >3< 663;5 7=3;? 47355 6/.2 60.11 53= 60.70 =?375 ?367
CluE1Napoca 5145Armătur
a6<6 653<6 >3;= ;3;; <53 6;3;5 72.80 /?./2 53=< /2.00 6;355 =377
CluE1Napoca 451=5Armătur
a6;= >3?; >3;; ;3<= >73? 6=347 6.12 /.22 53=6 /8.20 674375 =3<7
CluE1Napoca >374 >34> >3<> ><3< 463;= 737> 4355 537 463<4 46634= =3?<
A-ires 5145
întreA-ireş'eabrici
siA-ireş
Sat
4>6 6<34; >3;7 653;= ==37 <365 7.00 /6.81 53; 45355 <<367 43;7
A-ires 451=5
întreA-ireş'eabrici
siA-ireş
Sat
45< 673?5 >3;5 73= =?34 3>7 7.10 673;< 534 6?3<5 >43>5 435
A-ires 51456 Kmspre
Le-ia44= 6434 >3>5 >3?? 7=34 355 /./0 643=6 5346 /1.70 6573;5 3=7
A-ires 451=56 Kmspre
Le-ia47= 64365 >3;7 >34< =35= 4377 /1.82 653?5 5367 6>347 <<37 43>7
A-ires ?3<? >3== >377 =>3> =37 ;34= 673;7 53 6?3;6 <<3>5 43>?
Gerla 51452arc
biserică4< 6=3?> >36 >36? 6<36 >3= /2.60 6/.87 536= <3>> <5367 =367
Gerla 451=52arc
biserică45? 6435< >3= =3=; 663?7 ;37 /0.80 /2.62 5366 <3?4 7=375 63?6
Gerla 51452arc
central64 6>3?> ;3> ;36> ?35= 6636< /./2 6;3? 534 /7.2/ =6375 >356
Gerla 451=52arc
central7 6?374 ;3; 7374 ?3== 653>> /.70 6736 536? /2.80 7>345 >35<
Gerla 64347 >3> 73<= 6436= <3?> 4736 44376536;
<6;3?7 7<3<
735<
DeE 51452arc
central 66> 6>364 >3< =3;> ?3>7 6?34 /6.06 //./1 534 66./ >;3;5 =36
DeE 451=52arc
central6=5 6;34 >3< 73?? 653? 43=> /.82 60./0 5367 21.70 7;3>5 ;375
<7
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 90/102
DeE 5145 Centru 6< 63;6 >3? >3=6 6;3> 6?377 70.62 /1.6 53;= 6=3=7 ;43>5637
7
DeE 451=5 Centru 646 6437 >37< ;37> 6=36 453>5 7.02 6366 534= /7.// <?3456636
>
DeE 6=3;4 >3=6 ;3;4 643>? 453>; =374 463<= 53= 53?> >635 <3<=
/uedin 51452arculCentral
445 673>= >3 6;3; ><3? 4?3>5 /.0 22.00 ?.22 70./0 77<35510.
7
/uedin 451=52arculCentral
6>; 6>37 >37= >344 ;<3= 443>5 /6./0 7.00/7.0
2 61.0 <=>355 .21
/uedin 5145 CL' 6=4 6?364 ;3;? 67376 >53? 47345 //.0 73? 8.20 27.70 =3>5 ?.21
/uedin 451=5 CL' 6>= 4>3?5 ;3;< 6=3?4 >;3< 6/.70 /.80 7.6 53?5 86.20 ?43;510.
0
/uedin 5145
'abricade
cerestea
6=< >3;7 ;3?5 3>7 7<3 65365 6355 <3?> 53;7 6.0 453?5 .07
/uedin 451=5
'abricade
cerestea
6645 6>345 735> 6<3;> <53= ?1.0 /.10 /0.1 .00 GGGGG ;<=3551/.1
0
/uedin 5145%eşirea
spreradea
457 63== >35< <3= ;43= 76.0 /6.60 6<3?/1.7
086.?0 =?375
11.6
/uedin 451=5
%eşirea
spreradea
6;5 673<6 ;3?6 >3>= 773 60.00 6?365 <3=; 1.62 2?.00 ;=637510.7
1
/uedin 18.? 8. 11.2? 8.?6 62.0 /.80 /8.6? ?.02 8/.6 2//.10.1
1)alea
'i8eşului5145 /odaie ;< <34; ;3< 73<> 4635; ;37 735> <3?6
535?6
64367 6=4345/7./
1)alea
'i8eşului451=5 /odaie ?> ?3=7 > 735 43;; ;366 73>; <34
5364>
6736< 6;;3<56/.?
1)alea
'i8eşului5145 Geaca ?; 6435< >3< >3 463?; 734< 7365 >3??
53674
653<; 66>365/1.?
?)alea
'i8eşului451=5 Geaca > 636 <36 73<> 4;3; ;34 ;36< ?366
53457
6437= 67=3<5/.2
0)alea
'i8eşului5145 &a-a 6<< 4534 >3? >3<4 >3?> >3?4 ;3;; 6=37;
534;?
6734> 4>634562./
2)alea
'i8eşului451=5 &a-a 647 6?34= >3? ;35; =;37< 643?4 <3> /6.71
535?
643 4434568.2
7
)alea'i8eşului
451=5%ntersecţie podGerla
<? 6435 >3? 734 <3>= 6347 <356 673>5344
663< 45=3;5
68.2
)alea'i8eşului
5145%ntersecţie podGerla
667 663?7 >3< 73>6 =53?= 663< >3=> /2.534<
4?36< 6><3<5
/.7
)alea'i8eşului
16.61 .87 ;36; 436? <3>7 ;3;4 6=34= 5346 643;6 6<43=537
?
Săcălaia 5145amonte
lac6< 6=3= < >375 663;7 73 61.?0 43>? 53;? //.72 7=345 <3<4
Săcălaia 451=5amonte
lac6; 6;3?> <36 >3=; 6536> 736= 6/.0 3;5 53<< /2.80 65>355 ?36
Săcălaia 5145 aval lac 67= 643>6 <36 >36< ;3=6 =377 66.70 63?> 53>< /7.?0 ?43?5653?
>
Săcălaia 451=5 aval lac 645 6=3 <36 73>4 73= ;36? 62.70 357 53;> /8.0 <<375 <3=?
Săcălaia 17.68 .?7 ;3?> <3=4 735 37 43<7 53>; 4=3?6 <73;7 ?37
Val)!i n)!'al 100 60 /0 /0 1 /0 ?00 12F)l)sin,%'ai p",insnsi9il%
00 600 /20 /20 2 /00 /000 100
F)l)sin,%'ai p",insnsi9il%
1200 800 200 1000 10 200 7000 /20
<;
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 91/102
Datele sintetice din tabelul 3? sunt transpuse -rafic in fi-urile 3; 11136 pentru o mai
buna vi8uali8are a poluanţilor, astfel in fi-ura 3; este pre8entat -raficul pentru conţinutul de 8inc
în Eudeţul CluE, in fi-ura 3> este pre8entat -raficul pentru conţinutul de crom în Eudeţul CluE, in
fi-ura 3< este pre8entat -raficul pentru conţinutul de cupru în Eudeţul CluE, in fi-ura 3? este
pre8entat -raficul pentru conţinutul de plumb în Eudeţul CluE, in fi-ura 365 este pre8entat-raficul pentru conţinutul de cadmiu în Eudeţul CluE, in fi-ura 366 este pre8entat -raficul pentru
conţinutul de nicel în Eudeţul CluE, in fi-ura 364 este pre8entat -raficul pentru conţinutul de
man-an în Eudeţul CluE, in fi-ura 36 este pre8entat -raficul pentru conţinutul de cobalt în
Eudeţul CluE3
0.00
10.00
20.00
30.00
40.00
50.00
60.00
70.00
80.00
90.00
Zn
Zn
'i-ura 3; Grafic pentru conţinutul de 8inc în Eudeţul CluE
<>
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 92/102
0.00
5.00
10.00
15.00
20.00
25.00
30.00
35.00
40.00
Cr
Cr
'i-ura 3> Grafic pentru conţinutul de crom în Eudeţul CluE
0.00
5.00
10.00
15.00
20.00
25.00
30.00
35.00
40.00
Cu
Cu
<<
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 93/102
'i-ura 3< Grafic pentru conţinutul de cupru în Eudeţul CluE
0.00
5.00
10.00
15.00
20.00
25.00
30.00
35.00
Pb
Pb
'i-ura 3? Grafic pentru conţinutul de plumb în Eudeţul CluE
0.000
1.000
2.000
3.000
4.000
5.000
6.000
7.000
8.000
9.000
10.000
Cd
Cd
<?
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 94/102
'i-ura 365 Grafic pentru conţinutul de cadmiu în Eudeţul CluE
0.00
10.00
20.00
30.00
40.00
50.00
60.00
70.00
Ni
Ni
'i-ura 366 Grafic pentru conţinutul de nicel în Eudeţul CluE
0.00
100.00
200.00
300.00
400.00
500.00
600.00
Mn
Mn
?5
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 95/102
'i-ura 364 Grafic pentru conţinutul de man-an în Eudeţul CluE
0.00
5.00
10.00
15.00
20.00
25.00
30.00
35.00
Co
Co
'i-ura 36 Grafic pentru conţinutul de cobalt în Eudeţul CluE
?6
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 96/102
CAPITOLUL IV
CONCLUZII 3I RECOMANDĂRI
Datorită faptului ca maEoritatea terenurilor a-ricole se află în pantă, -radul de erodare este
pronuntat, coroborat cu alte fenomene de versanţi alunecări de teren, i8voare de coastă,
ve-etaţie tipică e.cesului de umiditate în 8onele i8voarelor de coastăO3
Solurile în maEoritate au reacţie acida e.cepţie face 8ona Turda, Câmpia 1Tur8ii, 9iai1
)itea8u, 9oldoveneşti, Luna, Călăraşi, )iişoara, Câmpia Transilvaniei, )alea Someşului,
atât datorită particularităţilor cimice ale tipurilor de sol, cât şi datorită influenţei atropice
e., aportul rume-uşului în 8onele montaneO3
Fn 8onele De8mir, CoEocna, )alea 'lorilor, (ăile Sărate Turda a fost deEa locali8at
fenomenul de sărăturare a solurilor3
Situaţia financiară precară a producătorilor a-ricoli individuali face imposibilăcombaterea buruienilor din culturi, fapt ce a dus la fenomenul de poluare verde ,respectiv
de îmburienare a tuturor terenurilor, dar în special a celor ramase necultivate3
%n 8ona Câmpiei Transilvaniei, mai ales pe versanţii cu e.po8iţie sudică, sud 1 estică şi
vestică se resimte lipsa apei3
Starea redusă a fertilităţii solului, mai ales pe terenurile a-ricole în ceea ce priveşte
conţinutul de umus şi aprovi8ionarea cu fosfor, face ca din totalul suprafeţei a-ricole
;7 <74,5 a să fie slab aprovi8ionate cu fosfor, iar 6? <6; a sunt foarte slabaprovi8ionate cu fosfor3Suprafaţa solurilor bine aprovi8ionare cu fosfor este ; ?; a3
Fn ceea ce priveşte conţinutul de umus al solurilor < 77 a au un conţinut slab de
materie or-anic umusO, iar =4>6,> a au un conţinut foarte slab de umus3 Suprafaţa
solurilor bine aprovi8ionare cu umus este ; ?; a3
Fn Eudeţul CluE sunt pre8ente o serie de posibile surse de poluare a solului cu metale -rele,
atât direct cât i indirect, prin emiterea poluan ilor în atmosferă i apoi depo8itarea lor peș ț ș
sol3
?4
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 97/102
Condi iile -eo-rafice i climatice, caracterul depresionar asimetric al reliefului, numărulț ș
mare de 8ile în care se manifestă fenomenul de cea ă sau de aer ce os favori8ea8ăț ț
depunerea poluan ilor atmosferici3ț
9etalele -rele au un efect potenţial to.ic asupra tuturor or-anismelor vii, fiecare dintre
ele fiind periculoase în afara unui anumit domeniu de valori3
Traficul rutier a fost identifica ca fiind principalul factor de influen ă asupraț ț
concentra iei de plumb în sol3Deoarece ben8ina cu plumb este inter8isă spreț
comerciali8are din 455=, se poate conclu8iona că poluarea remanentă este principala
sursă de poluare activă cu plumb3
Anali8ând -raficele pre8entate anterior putem spune că principalele probleme în cea ce
priveşte conţinutul de plumb apar doar în oraşele: CluE1Napoca,/uedin,DeE,Gerla3 Spre
deosebire de celelalte 8one anali8ate, aici avem o valoare ridicată a traficului rutier şi
unită ile industriale posibil poluatoare cu plumb3ț
Fn 8ona terenurilor a-ricole valorile pentru plumb măsurate sunt sub pra-ul valorii
normale, deci se poate conclu8iona că din punct de vedere a biodisponibilită ii plumbuluiț
nu e.istă pericolul de a fi absorbit în e.ces de către plante3
La fel ca în ca8ul plumbului,avem depăşiri ale valorilor normale în oraşele: CluE1Napoca,
Gerla,DeE,/uedin şi în cea ce priveşte conţinutul de cupru3
Fn componenţa plăcuţelor de frână,pe lân-ă alte materiale se re-ăseşte şi cupru3 Fn urma
procesului de frânare se eliberea8ă particulele de cupru ,urmând ca ele să se depună pe
sol3P?Q
Nivelul ridicat al conţinutului de cupru în sol în oraşele CluE1Napoca,/uedin,Gerla,DeE
şi în 8ona A-iresului se datorea8ă şi traficului feroviar3Fn urma frecărilor din timpul
mersului se eliberea8ă particule de cupru şi man-an care apoi aEun- să se depună pe sol3
Fn oraşele CluE1Napoca,/uedin,DeE avem o valoare ridicată a conţinutului de nicel3
2osibilele sursele care au dus la această creştere sunt unităţile de prelucrare a metalelor
care funcţionau în aceste 8one, arderea combustibililor şi utili8area deter-enţilor3
?
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 98/102
Nivelul ridicat de nicel din 8ona Săcălaia poate fi datorat utili8ării fertili8anţilor în
a-ricultură dar şi depo8itării necontrolate a unor deşeuri din municipiul Gerla3
Având în vedere valorile scă8ute ale concentra iilor de cadmiu, se poate conclu8iona, căț
din punct de vedere al biodisponibilită ii pericolul ca plantele, ciar i cele de8voltate peț ș
terenurile a-ricole cu p/ în domeniul acid, să preia cantită i în e.ces de cadmiu din solț
este foarte scă8ut3
9unicipiul CluE1Napoca a fost caracteri8at în ultimii 75 de ani de o puternică industrie
metalur-ică i constructoare de ma ini, precum i prin combinatele, tipuri de industrieș ș ș
recunoscute în literatura de specialitate ca poluatoare cu metale -rele3
Circula ia Eoasă a aerului pe fundul depresiunii, scăderea vite8ei vântului de la mar-inileț
ora ului către centru sus in considerarea transferului aerian al particulelor de metale -releș ț
din solul de suprafa ă un factor de influen ă3ț ț
!tili8area fertili8atorilor i a altor substan e cimice în a-ricultură vi8ea8ă cadmiu,ș ț
man-an, plumb pentru culturile de cereale i cupru pentru suprafe ele cultivate cu vi ă deș ț ț
vie3
Fn 8ona )alea 'i8eşului s1a constatat o valoare ridicată în cea ce priveşte conţinutul de
cobalt3 cau8a posibilă pentru e.cesul de cobalt din sol poate fi faptul că solul din 8onă
este mai ar-ilos,funcţionarea unei fabrici de cărămi8i la ieşirea din municipiul Gerla
către 'i8eş precum şi depo8itarea necontrolată a unor deşeuri în această 8onă3
Studiile reali8ate până în pre8ent asupra concentra iilor de metale -rele în solul din 8onaț
Eudetului CluE nu sunt suficiente pentru a putea conclu8iona asupra distribu iei acestora iț ș
nici asupra posibilei influen e pe care o pot avea asupra sănătă ii locuitorilor ora ului3ț ț ș
2entru toate metalele -rele anali8ate e.istă cel pu in o sursă de poluare activă sauț
remanentă, influen a manifestându1se cel mai puternic la nivel local3ț
#e8ultatele pre8entate în lucrarea de licenţă pot fi folosite de cei care lucrea8ă sau vor
lucre teren a-ricol în această 8onă,operaţia de cultivare a terenului trebuind a fi precedatăde anularea poluanţilor e.istenţi în sol3
?=
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 99/102
;I;IO<RAFIE
63(*#CA 93, 6??< R Teoria -estiunii mediului şi a resurselor naturale, *d3 Grand, (ucureşti
43(*#CA 93, 4555 R *colo-ie -enerală şi protecţia mediului, *d3 Ceres, (ucureşti
3(*#CA 93, 455< R 2robleme de ecolo-ia solului, *d3 Ceres, (ucureşti
=3 C2CA#! %3, 6??7 R Surse, procese şi produse de poluare, *d3 0unimea, %aşi
73%)AN %3, 455; R Tenolo-ia producţiei a-ricole3 *d3 Academic2ress, CluE1Napoca3
;3 [[[ ttp:++JJJ3cEcluE3ro1 site1ul Consiliului 0udeţean CluE accesat 4< mai 4567O
>3 [[[ttp:++apmcE3anpm3ro+1 site1ul A-enţiei Naţionale 2rotecţia 9ediului accesat 4= mai
4567O
<3 [[[ ttp:++JJJ3ospacluE3ro1 site1ul ficiului pentru Studii 2edolo-ice şi A-rocimice accesat
4; mai 4567O
?3 [[[ ttp:++JJJ3turatii3ro+456=+66+5?+daimler1ale-e1placutele1de1frana1ferodo1fara1cupru1ca1
oe accesat 4? mai 4567O
653[[[ prea 3A 1 X2oluareaX accesat 47 aprilie 4567O
ttps:++andreeaoprea3Jordpress3com+cate-orH+poluarea+
663[[[ ttp:++learnin-fromdo-s3com+ta-+erosion+ accesat 44 mai 4567O
643[[[ttp:++JJJ3cursuri3fle.form3ro+courses+L4+document+CluE1Napoca+-rupa+
2op\#odica\livia+site+apa3tm
?7
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 100/102
63[[[ ttp:++HrHna5>3bHetost673com+2oluarea1aerului1efecte3tmlaccesat 44 mai 4567O
6=3[[[ ttps:++profude-eo-ra3Jordpress3com+4566+57+5>+despre1incal8irea1-lobala+ accesat 4=
mai 4567O
673[[[ ttp:++JJJ3descopera3ro+stiinta+?74;5<1ploile1acide1moartea1care1vine1din1cer accesat
45 martie 4567O
6;3[[[ ttp:++JJJ3comune3ro+]+tema\consultanta+icon;+ accesat 67 aprilie 4567O
Curriculum vitae
Europass
Informaţii personale
Nume / Prenume Pop Sorin NicolaeAdresă 25, Ecaterina teodoroiu, 401098, Turda, Rom
Telefon 04!05""1!
E#mail $orin1!1992%&a'oo(com
Na)ionalitate Rom*nă
+ata naterii 1!/0"/1992
$e- .asculin
?;
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 101/102
Experienţa profesională
Perioada 02/2014#0"/2014
unc)ia sau ostul ocuat Practicant#.ecanic
Actiită)i i resonsa3ilită)i rinciale Reara)ii i ntre)inere maini/utilae a6ricole
Numele i adresa an6aatorului
Perioada
$ta)iunea de 7ercetări A6ricole Turda $tr( A6riculturii, 2, Turda, 7lu
0"/201!#09/201!
unc)ia sau ostul ocuat Practicant#.ecanic
Actiită)i i resonsa3ilită)i rinciale Reara)ii i ntre)inere maini/utilae a6ricole
Numele i adresa an6aatorului Ne :olland Romania $trada Ale-andru ;aida ;oieod 597lu#Naoca, 7lu
Educaţie şi formare
Perioada
2011#re<ent$tudent al acultă)ii de .ecanică din 7lu =Naoca, seciali<are .iA>A
+iloma o3)inută +ilomă de a3solire
Numele i tiul institu)iei de nă)ăm*nt ?niersitatea Te'nica din 7lu#Naoca
Perioada
+iloma o3)inuta
Numele i tiul institu)iei de nă)ăm*nt
200#2011
+ilomă de 3acalaoreat
7ole6iul Na)ional .i'ai ;itea<ul,Turda
Aptitudini şi competenţepersonale
@im3a maternă Română
@im3ai străinăe cunoscutăe
Autoealuare Înţeleere !or"ire Scriere
Nivel european (*) Ascultare 7itire Particiare laconersa)ie
+iscurs oral E-rimare scrisă
EN#$E%A B2 B1 B1 B1 A2
#ER&ANA B1 A2 A2 A2 A2
?>
7/23/2019 Studiul Privind Calitatea Terenurilor Si Nivelul Poluarii Solurilor in Judetul Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/studiul-privind-calitatea-terenurilor-si-nivelul-poluarii-solurilor-in-judetul 102/102
(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine
Permis de conducere Cateoria '