pRoBLEME GLoBALE ALE poLUARn MEDTULUTittcott.tunAronPoluarea mediului Tnconjurdtornu mai reprezintio problemd locali,regionaligi nici micar nationald.Prin amploareape carea luat-o,poluareaafecteazi zone Tntinse,depdgindde multeori granifele unei [iri, asistind la fenomenulde poluaretransfrontierd.Exemple:modificdriclimaticeglobale,subtiereastratuluide ozon,poluarea radioactivi, . ploi acide,poluareaapelor de suprafati 9i a celorsubterane.Efectulde seri si incilzire qlobaliUnele gaze carese acumuleaziin atmosferi impiedici reflectiaradiatieiinfrarogiiin inaltul atmosferei,acestea rimindndTn atmosfera 9i determiniindsupraTncdlzirea(cregterea temperaturiimediiglobale).Nofiuneade ,,efect de seri" a fost propus pentru prima datdTn 1986dechimistulsuedezSvante Arrheniusgi a fost confirmatde mdsuritori efectuateTnnaturdgi Tnlaborator.Conform cercetirilor efectuate,cantitateade cdlduri acumulati Tntroposferdeste direct proporfionald cu concentratiagazelorresponsabiledeefectul de serdgi de durata stafionirii acestorain atmosferi.Principalele gaze care determiniefectul de seri-vaporii de api (HzO);-dioxidul de carbon (COz);-ozonul (Og);-metanul (CH+);-oxizii de azot (NzO);-clorofluorocarburi(CFC.);Recentoamenii de gtiinfa au descoperitTnci un gaz careefectul de serd: perfluorocarbon(PFCg).Acest gaz rezulti din industria de prelucrarealuminiuluigiatmosferd timp foarteindelungat(peste2000 de ani).Dioxidul de carbon -este responsabilTn proporfiede 50-60% dinincilzireaglobal5.COzeste un produs al activititiiumane Tncd din perioadapreindustriald. in prezent principalele surse de COzsunt: procesele de combustiecarefolosesccombustibilifosili (75o/o).Ceamai mare cantitatede COz rezultd Tnurmaarderiicdrbunilor, dar cantitetidin ce Tn ce maimari sunt evacuatedeautovehicule.COz rimine in atmosferitimp de 20-200ani. Anualseinregistreazudcregterigi scideriale cantititii de COz datoritd proceselor defotosintezdcare au intensitati diferite de la vari la iarni.Clorofluorocarbonati - CFCg contribuie in egali misurdla efectuldeseri ca gi la subtiereastratului de ozon. Principalelesursede CFCg sunt:pierderileinregistratela aparatele de aer conditionat 9i frigidere,evaoporareadeterminipersistiinunor solven[iindustriali,productia cu spumipoliuretanicd, spray-urilecuaerosoli.Acestesubstantesunt in general de 1500-9000 de ori mai agresivedecdtCOz, dar timpulde sta[ionare in troposferi este mai scurt, ele acumuldndu-seTnstratosferd(unde rdmin65-135 ani) gi actioneazi asupra stratuluide ozon.Folosirea CFCa a fost interzisS.Metanul(CH+) esteun produs al activitd[iibacteriilor anaerobe,rezultidinproducereade petrol 9i gaze naturale, scurgeridin conducte de gaz, ardereaincompletd a substanleiorganice g.a.CHa rdmineTn"troposferi9-15 ani. Fiecaremoleculide CH+este de 25de ori mai agreslvi decit COz. Cregtereacantititii de CH+ a fost stopatiincepdndcu 1991datoritdTndspririicontroluluiscurgerilormasivedin conductecaretransporti gazenaturale.Oxiziai azotului dau atit ,,efect de seri"dar actioneazigi asuprastratului de ozon. Esteun rezultat al producerii produselor sintetice, al arderiibiomasei,a cirbunilor, din Tngrigimintelechimicegi reziduurilecomplexeloragrozootehnice.Sunt de aproximativ 230 ori mai agresivedecdt COz gistationeaziin troposferi circa120 ani.Cele doui gazepredominanteTn troposferisunt vaporii de api 9i CO2.Misuritorile efectuateTn atmosferiprivind nivelulCOz, CFCg,CH+,NzO auaritat o cregteresubstanfialiin ultimile decade.lirile dezvoltate produc aproximativ40% din COz. AstfelSUA - 22o/o dinemisia globalide COz urmari de China - 12%,Rusia -9,4o/o gi Japonia 5o/o.Schema generalia efectuluide seriintre 1900 gi 2000 - nivelul oceanului planetar a crescutcu 9 + 20cm.Modelele climaticeestimeazdcFt 213din aceasticregtere se datoreazdefectuluide seri - respectiv Tncilziriiglobaleiar 1/3 s-a produsca efectal despiduririlor(caretransferdapa din atmosferiin arbori 9i sol), a descdrciriizonelorumede giCrggtereacantitatiidegazedinaliment6ricare producefectuldeserdCregtereatempera-turii mediiglobaleSchimblriclimaticeCregtereaniveluluimdriia exploatiriipAnzelor freatice de mare addncime care, dupi utilizare ajung inoceanul planetar.Subtiereastratului de ozonIn 1930 chimistulThomasMidgley Jr. De la GeneralMotorsa descoperitCFCg -ofamiliede clorofluorocarburi. Cei mai folositi: CFCr(tricforofluorometane CCI2F)gi CFCr2 (diclorofluorometaneCClzFz) cunoscutisubdenumireade freoncaracterizatide calitdtideosebite(stabildin punct de vederechimic, firi miros, neinflamabil,noncoroziv).Datoritipretuluide producfie scizut, freonula inceput si fie folositTninstalatii de ricire (aer condi[ionat,frigidere)Tnlocuind amoniaculsau dioxiduldesulf; la spray-uri,la curitarea componenelorelectronice,sterilizantin spitale,cafumigen sau ca bule in spuma poliuretanici.in 1974, chimigtiiSherwoodRowland 9i Maria Molinaau ardtat ci CFCeeste responsabilde scdderea concentrafieimedii a ozonului in stratosferd.Molecula de CFCgfiind insolubildTn api gi nu nereactionOndchimic,rimAne timpTndelungat Tn troposferiapoi, datoriticurentilorde coveclie gi turbulenteloratmosferice,au migrat spre stratosferi,efectul lor ficindu-sesimtit dupiaproximativ10-20 ani.Sub acliunea radiatieiultravioleteUV, CCI3FreactioneazleliberAnd un Clcare reactioneazd cu ozonul astfel:CCI3F+UV*Cl +CClsFCFCs distrugeozonul (Oe), producdndOz gi ClO. Dar CFCsnu suntsingurii ,,mdncitori de ozon".Denumirea geneticia substantelorcare distrugozonul esteODCs (ozone-depleting compounds). .Printre acegti compugise numirihalogenii (folositi de stingitoareledeincendiu),metil bromid (fumigeni),carbontetraclorid(CCl+) - un solvent ieftin gifoarte toxic,metilcloroform - CzHgClg - solvent pentru tesdturi gi metaleg.a.Cl +Os*ClO+O-lI se repetdde foarte multe oriCL+O*Cl +Oz )Schema generalia subtierii stratului de ozonFiecaremoleculSde CFC6 poate rimine ?n stratosferi timp de 65 - 135ani, un atom de Cl putdnd convertipeste 100 000 moleculeOgin Oz ?naintede afi transportatdin stratosferi prin formareaHCI (care difuzeazdspre troposferi 9iesteantrenat de ploaie pe sol.Efecte-Tn prirnul rdndfbptulci o cantitate de UVdin ce in ce mai mare ajunge introposferiafecteazdsdndtateaomului. Cregterea cazurilor de cancer depielegi boli ale ochilor(cataractd) au fost dejaremarcate (TnAustraliaNoua Zeelandi, Africa de Sud, Argentinagi Chile - acolounde stratuldeozon estefoarte sub[ire timp de cOtevaluni Tn fiecarean). Un alt efect estesciderea imunitifii organismelor care astfel sunt maiexpuseinfecfiilor gi aunor forme de cancer'-Cregtereacantitdliide depuneri acide;-Favorizeazd aparitia smogului fotochimic;-Scidereaproductivititii unor culturiimportante(grdu , orez,bumbac,soia,fasole, mazire, porumb);-Distrugereaunei specii de arbori sensibili la radiafiileUV. Aceasta arconducela scidereacantititii de CO preluati din atmosferi giaccentuarea fenomenuluide incilzireglobali.-Distrugerea gi degradareaunormateriale, clidiri,statui, monumente;-Reducerea cantititiide fitoplanton(care se gisesc la adAncimimici) ceeace ar aveaca efectsciderea productiei de pegte oceanic 9i ,,fructe demarg".Pegpiduririle si gciderea biodiversititiiIncepAndcu aproximativ10 000Tn urmd, de c0nd a Tnceputcultivareasistematicia plantelor, suprafataimpdduriti s-a redus cu aproximativ un sfert(Tntre26 gi 3a%);numai 12% din suprafata total5a pidurilor reprezintizoneintactedin punct de vedere al ecosistemelor.lmporta4ta economicia pidurilorCFCs 9i altesubstantecare conlinCl sihalogeniAtomideClinstratosferdDescompunereaozonului giformarea degduriinzonaoolilorScadeprod. agricoldMaimultsmogPosibilemodificdriclimaticePidurea ne pune la dispozitiematerial de construcfii,combustibil,materieprimipentru producerea hirtiei;In zona pddurilor sunt exploatiri miniereferme zootehnice;Reprezintiun mijloc importantde recreere.lmportanta economicia pidurilorActioneazdca un bureteuriag, asorbindgi pastrdndmaricantititi de apicare apoi alimenteazdapele freatice gi celede suprafati;Fixeazi solul prin sistemul radicular;Inffuenteazdclimatullocal, regionalgi chiar global. Astfelintr-o zi foartecilduroasi, un arbore de dimensiuni maripoate extragedin solaproximativ5,5m3 apa pe care otransferiTn atmosferi prinevapotransirafie,formdndu-seastfelnorii. in zonele tropicale = 50-80% dintotalulnorilor sunt rezultatul evapo-transpiratieiarborilor.Aga se explicdde ce in zonele lipsitede piduriclimatul devine arid;Pidurea are un rol vital in ciclulglobal al carbonului;Reprezintihabitatulpentru multmai multespeciidecdtoricare altbiosistem;Absoarbe poluantiidin aer, este o barieriTn calea zgomotuluigi este unmijloc excelent de reconfortare;Cauzecare au dus la despiduriri masiveCregterea popufatieiglobului;Extinderea suprafefeloragricole cultivate;Dezvoltarea localitafilor 9i a retelelorde drumuri;Nevoiadin ce in ce mai marede material de constructii gi combustibil;Politica gregiti a guvernelor care nu a luat in consideraretoate resurselepe care le oferipidurea (Tn principal resursele ecologice);Criza de combustibil;PloileacideTermenulcorect pentru acest tip de poluare este de depunereacidddeoarecesubstanfeledin atmosferipotsi ajungila nivelulsoluluigi vegetafieiatAt subformi umedd (ploi, ceafi, burniti), cdt gi sub formi uscatd (particulesolide care antreneazisubstante chimice din atmosferd).Totugifenomenul genericutilizateste de ,,ploi acide".Cumse formeazi ploile acide?Marileintreprinderi in care sunt folosite procese de combustieconstruiesccoguri de fum de inal[imi mari iTn scopulreduceriipoluirii localeprin antrenareaSOz, particule solide, NO*,Tn straturile Tnalte aleatmosferei.Acegti poluanfiprimarisunt transportati la distanfecareuneoridepigesc1000 km gi formeazi poluantisecundari:vaporide acid nitric, picituride acidsulfuric ai particule de'actzi care formeaziapoisiruride sulfafigi nitrali.in apa,substanteleacide producioni de hidrogenH* iar substantelebaziceproducionihidroxid OH-. O solutieacidi are o cantitatemai mare de H* decat OH-(H* t OH-) Tntimpce o solutiebazicd are mai multi ioni hidroxid decit de hidrogen - (OH- tH.).Acegti compugichimici sunt antrenatila sol in doui forme:-umede - ploiacide,zdpadi,ceati-uscata - particule acideTermenulde ploaie acidi a fost introduspentruprima dati in anul 1852de chimistul Angus Smithin urmastudierii poluirii in Marea Britanie.Precipitaliilenaturaleau pH = 5+5,6(datoriti combina[ieicu COz+HzCOg rezultio solutie slabi de acid carbonic).in estul SUA de exemplu, pH-ul = 4,3 iar TnunelezonepH-ul poate luachiarvaloarea 3 ceea ce inseamndci sunt la fel de acide ca gi o[etul.Unele orage 9i vArfuri muntoasesunt acoperitede o ceati la fel de acidica gi suculde limdie cu pH x 2,3, depigindde aproximativ1 000 de oriaciditatea anualia precipitafiilornaturale.Zoneleafectate de ploileacide nu sunt intotdeauna responsabiledepoluarearespectivi.Cel mai des aceste substanle sunt transportatede vint ladistante foarte mari.EfecteledepuneriloracideDepunerileacide reprezintdun risc mediupentruproblemeleecologicegiun risc foarte mare pentru sdndtateapopula[iei.Depunerileacide prezinti efectenedorite ecosistemelorterestre,mai alesatunci cdnd valoareapH-ului scade sub 5,1 ca gi ecosistemeleacvatice cind pH-ul < 5,5.Din punct de vederea sinitafii populafieidepunerileacide contribuie ladezvoltareaunor afectiuni respiratorii(brongite 9i astma - carepotfi cauze demoarte prematurd).De asemenea, "sunt afectateclidiri, statui,monumente,case, construcfiimetalice, magini.Frunzele arborilorpot fi afectate direct,Tnsi cel mai serios efect ilreprezintd slibirearezisten[ei arborilor (prin modificarea aciditetii solului).Combinarea ploilor acidecu alte substante(de exemplucu Og) afecteazdcapacitatea de apirare a arborilor (la temperaturi joase, insecte, ciuperci, secete,diferiteboli).Astfel,cauzafinali a distrugeriiunor arii Tntinsede pdduripoate fi: ataculinsectelor,frigul,diverse boli, lipsade nutrienlidin sol. Tnsi cauza adeviratd esteadesea expunerea timp de ani de zile la un coctailde poluanfi atmosferici gibombardarea solului cu acizi.Ce putem si facem pentru reducereadepuneriloracide-In primul rdndo abordare de prevenire a poluirii. Aceastainclude:-cregtereaeficientei energiei folosite - s-ar imbunitilicalitatea aerului;-trecereade la cirbune la gaze naturalela resurseregenerabiledeenergie;-indepirtareasulfului din cirbune inaintede a'l arde;-arderea cirbuneluide buni calitate(cu concentratie foarte mici de sulf);-TndepirtareaSOz gi NO* dingazele de ardere;-filtrarea corespunzdtoarea gazelor de ardere de la autovehicule pentruindepirtarea NO*.inlocuireacirbunelui drept combustibileste foarte dificila din punctdevedereeconomic ai politic.De exempluChina - cel mai mare utilizatorindividualde cirbune gi India(locul patru in lume in ceea ce privegteconsumuldecirbune) folosescrezervele proprii de cdrbuneiar investi[iapentru depoluareeste relativ mici.Ca misuri de reducerea efectuluidepuneriloracide pe sol gi Tn api serecomandifolosi rea amendamentelor(CaCOs)pentru corectareapH-ului.