Studiu experimental privind optimizarea vitezei n lecia de educaie fizic la elevii de clasa a V-a

Studiu experimental privind optimizarea vitezei n lecia de educaie fizic la elevii de clasa a V-a

Prof. Preda Manuel Lucian

.n acest studiu mi-am propus s demonstrez utilitatea si necesitatea efecturii unui program - exerciiu referitor la optimizarea vitezei la elevii de clasa a V-a.

Mi-am ales dezvoltarea vitezei prin metoda exersrii, pentru ca aceasta calitate motrica este deosebit de necesara n activitatea fizica, fie singura ct si corelata cu celelalte caliti motrice. Un bun nivel al calitii motrice viteza este imperios necesara pentru nvarea, consolidarea si perfecionarea procedeelor tehnico tactice necesare celor care practica diferite ramuri de sport.

.De asemenea unul din motivele principale este reprezentat de folosirea unor instrumente de lucru necesare dezvoltrii formelor de manifestare ale vitezei specifice n lecia de educaie fizica.

Scop

.studierea eficientei dezvoltrii vitezei la elevii din clasa a V-a;

.conceperea si desfurarea unui experiment care sa ne ofere informaii despre modul de dezvoltare a vitezei, despre rolul si importanta ei n lecia de educaie fizica;

.stabilirea critica a nivelului randamentului n urma experimentului ntreprins, pentru a demonstra eficienta mijloacelor si a probelor folosite n procesul instruirii.

.Prin folosirea unui set de metode si mijloace elaborat de mine se va obine o mbuntire semnificativa a indicilor de dezvoltare a vitezei.

.Odat cu mbuntirea vitezei se vor obine si rezultate mai bune n activitatea de educaie fizica

. Condiiile desfurrii experimentului:

.Orele de educaie fizica s-au desfurat pe bazele sportive a scolii, cu clasele a V-a .

.Leciile de educaie fizica s-au desfurat n lunile septembrie - octombrie, aprilie - iunie n aer liber, respectiv lunile noiembrie - martie n sala beneficiind de baza sportiva si utiliznd toate materialele necesare.

.Cercetarea am realizat-o la clasele a V-a A si a V-a B, avnd un eantion de 40 de elevi , biei si fete, dintre care 20 elevi la clasa a V-a A, reprezentnd 12 fete si 8 biei si 20 elevi la clasa a V-a B, reprezentnd 10 fete si 10 biei.

.Clasa a V-a A a fost clasa experiment iar clasa a V-a B clasa control.

. Coninutul experimentului

Experimentul a constat n elaborarea si aplicarea unui set de mijloace pentru dezvoltarea vitezei la grupa de experiment pe parcursul anului colar 2012 2013.

Mai precis la toate leciile de educaie fizica desfurate n aceasta perioada, la clasa a V-a A desemnata grupa experiment, un interval de 10 -15 minute

din fiecare lecie a fost alocat pentru dezvoltarea vitezei generale si a celei specifice.

La clasa a V-a B, clasa de control numrul leciilor a fost identic cu cel de la grupa de

experiment, numai ca aici nu s-a acordat o atenie deosebita dezvoltrii vitezei.

Metode si mijloace folosite pentru dezvoltarea vitezei:

Metoda specifica pentru dezvoltarea vitezei la atlei

Metoda piramidala

Metoda pentru dezvoltarea vitezei de reacie

Metoda lucrului de viteza prin intermediul forei specifice

Metoda dezvoltrii frecventei alergrii

Metoda de dezvoltare a vitezei de demaraj

Mijloace

.Genuflexiune lenta urmata de sprint pe 10 15 m

.Rulare pe spate, revenire n stnd, sprint 10 15 m

.Plonjon lateral dreapta (stnga) revenire, sprint 10 15 m .4 6 x 6 alergare pe loc cu genunchii ridicai + 20 m alergare uoara

.Stnd, sritura lateral dreapta, revenire, sritura lateral stnga, revenire, sritura nainte urmata de sprint 15 20 m

.Aezat ghemuit, sritura pe banca, sritura jos, sritura pe banca, sritura jos, sprint 15 20 m

. Probe de evaluare folosite n cadrul experimentului

Alergare pe 10 m cu start din picioare - Alergare pe 20 m cu start din picioare

Alergare pe 50 m cu start din picioare - Naveta 105 m - Sritura n lungime de pe loc

. ANALIZA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR

Alergare pe 10 m cu start din picioare

La testarea finala media aritmetica este mai mica cu 0,4 secunde dect cea de la testarea iniiala ceea ce nseamn un progres n favoarea grupei de experiment.

De asemenea abaterea standard, coeficientul de variabilitate si amplitudinea au fost avut valori mai crescute la testarea iniiala fata de cea finala, la grupa experiment. Acest lucru a determinat o omogenitate mai mare la testarea finala.

Comparnd rezultatele obinute de grupa experiment la testarea finala cu cele obinute de grupa control la aceeai testare s-a observat un plus pentru grupa experiment, obinnd performante mai bune

Alergare pe 20 m cu start din picioare

Media aritmetica la testarea finala este mai mica cu 0,5 secunde dect cea de la testarea iniiala ceea ce nseamn un progres n favoarea grupei de experiment.

De asemenea abaterea standard, coeficientul de variabilitate si amplitudinea au fost avut valori mai crescute la testarea iniiala fata de cea finala, la grupa experiment. Acest lucru a determinat o omogenitate mai mare la testarea finala.

Comparnd rezultatele obinute de grupa experiment la testarea finala cu cele obinute de grupa control la aceeai testare s-a observat un plus pentru grupa experiment, obinnd performante mai bune

Alergare pe 50 m cu start din picioare

La testarea finala media aritmetica este mai mica cu 0,4 secunde dect cea de la testarea iniiala ceea ce nseamn un progres n favoarea grupei de experiment.

De asemenea abaterea standard, coeficientul de variabilitate si amplitudinea au fost avut valori mai crescute la testarea iniiala fata de cea finala, la grupa experiment. Acest lucru a determinat o omogenitate mai mare la testarea finala.

Comparnd rezultatele obinute de grupa experiment la testarea finala cu cele obinute de grupa control la aceeai testare s-a observat un plus pentru grupa experiment, obinnd performante mai bune.

Naveta 105 m

Media aritmetica la testarea finala este mai mica cu 0,47 secunde dect cea de la testarea iniiala ceea ce nseamn un progres n favoarea grupei de experiment.

De asemenea abaterea standard, coeficientul de variabilitate si amplitudinea au fost avut valori mai crescute la testarea iniiala fata de cea finala, la grupa experiment. Acest lucru a determinat o omogenitate mai mare la testarea finala.

Comparnd rezultatele obinute de grupa experiment la testarea finala cu cele obinute de grupa control la aceeai testare s-a observat un plus pentru grupa experiment, obinnd performante mai bune.

Sritura n lungime de pe loc

Media aritmetica la gupa experiment la testarea finala a fost de 175,75 cm comparativ cu testarea iniiala unde media a fost de 168,95 cm. Astfel se observa o ameliorare a mediei aritmetice de 6,8 cm la testarea finala fata de cea iniiala.

De asemenea abaterea standard, coeficientul de variabilitate si amplitudinea au fost avut valori mai crescute la testarea iniiala fata de cea finala, la grupa experiment. Acest lucru a determinat o omogenitate mai mare la testarea finala.

Comparnd rezultatele obinute de grupa experiment la testarea finala cu cele obinute de grupa control la aceeai testare s-a observat un plus pentru grupa experiment, obinnd performante mai bune.

. Concluzii si recomandri

Concluzii:

.n ansamblu, aplicarea experimentala a metodologiei pregtirii de viteza la elevii de clasa a V-a, printr-un complex de mijloace elaborat pentru optimizarea vitezei, a determinat obinerea unei eficiente crescute a aciunilor desfurate n contextul experimental.

.Aplicarea programului experimental a determinat modificri ale parametrilor

supui cercetrii, la nivelul indicatorilor de viteza, prin ameliorri semnificative nregistrate, validndu-se astfel ipoteza cercetrii conform creia, prin folosirea unui set de metode si mijloace elaborat de noi se va obine o mbuntire semnificativa a indicilor de dezvoltare a vitezei.

.Metodologia aplicata si-a dovedit eficacitatea, acest fapt fiind confirmat prin demersul experimental care s-a soldat cu dezvoltarea la un nivel superior a calitii viteza. Sistemul de exerciii aplicat a dus la mbuntirea vitezei, aspect relevat de toate probele de control, prin diferena dintre valorile medii iniiale si finale.

Recomandri:

.Concluziile avansate n legtura cu posibilitile de optimizare a vitezei pot fi completate prin elaborarea unor cercetri ulterioare.

.Totodat, exerciiile folosite n experiment nu trebuie considerate ca fiind cele mai bune si universal valabile. Ele au fost concepute n funcie de condiiile materiale concrete avute la dispoziie si n funcie de particularitile copiilor de 10 11 ani din grupul experimental.

.Totui, aceste exerciii pot fi folosite ca atare, sau modificate, ele reprezentnd un punct de sprijin si totodat de plecare n conceperea altor exerciii. Aici intervine miestria

fiecrui profesor de a le folosi, n funcie de scopurile urmrite, de perioada si de condiiile materiale n care dorete sa le aplice.

BIBLOGRAFIE

1. Crstea, Gh., Teoria i metodica educaiei fizice i sportului, Editura AN-DA, Bucureti, 2000

2. Chiri, G., Educaie prin jocuri de micare, Editura Sport Turism, Bucureti, 1983

3. Corneanu, T., Exerciii i jocuri aplicative pentru colari, Editura Stadion, Bucureti, 1970